RAPORT referitor la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce priveşte un mecanism de reacţie rapidă împotriva fraudelor în materie de TVA

24.1.2013 - (COM(2012)0428 – C7‑0260/2012 – 2012/0205(CNS)) - *

Comisia pentru afaceri economice şi monetare
Raportor: David Casa


Procedură : 2012/0205(CNS)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0014/2013
Texte depuse :
A7-0014/2013
Texte adoptate :

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce priveşte un mecanism de reacţie rapidă împotriva fraudelor în materie de TVA

(COM(2012)0428 – C7‑0260/2012 – 2012/0205(CNS))

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2012)0428),

–   având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0260/2012),

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (A7‑0014/2013),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să îşi modifice propunerea în consecinţă, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenţionează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial propunerea Comisiei;

5.  încredinţează Preşedintelui/Preşedintei sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei, precum şi parlamentelor naţionale poziţia Parlamentului.

Amendamentul  1

Propunere de directivă

Considerentul -1 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(-1) Intensificarea luptei împotriva fraudei şi a evaziunii fiscale constituie un element esenţial pentru reinstaurarea şi menţinerea stabilităţii şi a solidităţii finanţelor publice în întreaga Uniune.

Amendamentul  2

Propunere de directivă

Considerentul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Frauda fiscală în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA) duce la pierderi bugetare considerabile şi afectează condiţiile de concurenţă şi, prin urmare, funcţionarea pieţei interne. Recent, au apărut forme specifice de fraudă fiscală bruscă şi masivă, în special prin utilizarea mijloacelor electronice, care facilitează comerţul ilegal rapid pe scară largă.

(1) Frauda fiscală în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA) duce la pierderi considerabile în ceea ce priveşte finanţele publice şi afectează condiţiile de concurenţă şi, prin urmare, funcţionarea corectă şi eficientă a pieţei interne. Aceste pierderi ar trebui reduse, cu atât mai mult în perioade de austeritate fiscală. Recent, au apărut forme specifice de fraudă fiscală bruscă şi masivă, în special prin utilizarea mijloacelor electronice, care facilitează comerţul ilegal rapid pe scară largă şi care depăşesc, adesea, frontierele unui anumit stat membru.

Amendamentul  3

Propunere de directivă

Considerentul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată autorizează statele membre să solicite o derogare de la dispoziţiile sale pentru a preveni anumite forme de fraudă fiscală sau evaziune fiscală. Pentru autorizarea unei astfel de derogări, este nevoie de o propunere a Comisiei şi de adoptarea sa de către Consiliu. Experienţa recentă a demonstrat că procedura de acordare a derogărilor nu este întotdeauna suficient de flexibilă pentru a garanta un răspuns prompt şi adecvat la cererile înaintate de statele membre.

(2) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată autorizează statele membre să solicite o derogare de la dispoziţiile sale pentru a preveni anumite forme de fraudă fiscală sau evaziune fiscală. Pentru autorizarea unei astfel de derogări, este nevoie de o propunere a Comisiei şi de adoptarea sa de către Consiliu. Experienţa recentă a demonstrat că procedura de acordare a derogărilor nu este întotdeauna suficient de rapidă sau de flexibilă pentru a garanta un răspuns prompt şi adecvat la cererile înaintate de statele membre.

Amendamentul  4

Propunere de directivă

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7) Desemnarea destinatarului drept persoana răspunzătoare de plata TVA (taxare inversă) este o măsură eficientă pentru stoparea imediată a celor mai cunoscute tipuri de evaziune fiscală în anumite sectoare. Cu toate acestea, deoarece situaţia poate evolua în timp, poate deveni necesară autorizarea altor măsuri. În acest scop, Consiliul trebuie să stabilească, atunci când este cazul, la propunerea Comisiei, orice altă măsură care intră în sfera de aplicare a mecanismului de reacţie rapidă. Este necesar să se stabilească tipul de măsuri care ar putea fi autorizate, pentru a reduce la minimum timpul necesar pentru autorizarea derogărilor de către Comisie.

(7) Desemnarea destinatarului drept persoana răspunzătoare de plata TVA („mecanismul de taxare inversă) este o măsură eficientă pentru stoparea imediată a celor mai cunoscute tipuri de evaziune fiscală în anumite sectoare („fraudele de tip carusel”). Cu toate acestea, având în vedere deficienţele actuale ale sistemului TVA‑ului şi în funcţie de cum poate evolua în timp situaţia, poate deveni necesară autorizarea altor măsuri. În acest scop, Comisia ar trebui să propună, atunci când este cazul, orice altă măsură care intră în sfera de aplicare a mecanismului de reacţie rapidă. Măsura respectivă ar trebui aprobată în unanimitate de Consiliu după consultarea Parlamentului European. Ar trebui să se stabilească în mod amănunţit şi transparent tipul de măsuri care ar putea fi autorizate, pentru a reduce la minimum timpul necesar pentru autorizarea derogărilor de către Comisie.

Amendamentul  5

Propunere de directivă

Considerentul 9 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9a) Pentru a dezvolta şi a îmbunătăţi în mod constant mecanismul de reacţie rapidă, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European şi Consiliului rapoarte periodice privind aplicarea acestuia, în care să analizeze, printre altele, posibilitatea de adăugare a altor măsuri în sfera de aplicare a mecanismului şi noi modalităţi de consolidare a cooperării dintre statele membre în cadrul general al mecanismului.

Amendamentul  6

Propunere de directivă

Considerentul 9 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9b) Pentru ca mecanismul de reacţie rapidă să funcţioneze într-un mod satisfăcător, Comisia ar trebui să fie întotdeauna în măsură să acţioneze rapid şi corect în ceea ce priveşte astfel de chestiuni. Prin urmare, nivelul resurselor umane şi al altor tipuri de resurse ale mecanismului de reacţie rapidă ar trebui să fie unul adecvat şi ar trebui să se instituie şi să se menţină o procedură decizională internă mai rapidă pentru acest mecanism.

Amendamentul  7

Propunere de directivă

Considerentul 9 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9c) Deoarece aplicarea unei măsuri speciale într-un stat membru ar putea avea consecinţe asupra sistemelor TVA‑ului din alte state membre, Comisia ar trebui, în scopul de a menţine transparenţa, să informeze toate statele membre cu privire la ansamblul cererilor formulate şi la ansamblul deciziilor luate în acest context.

Amendamentul  8

Propunere de directivă

Considerentul 9 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9d) În cadrul activităţii sale de consolidare şi de optimizare a mecanismului de reacţie rapidă, Comisia ar trebui să se consulte la scară largă cu întreprinderile din sectoarele predispuse la fraudă, precum şi cu alte părţi interesate relevante.

Amendamentul  9

Propunere de directivă

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10) Deoarece obiectivul acţiunii avute în vedere, şi anume combaterea fenomenelor de fraudă bruscă şi masivă în domeniul TVA, care adesea au o dimensiune internaţională, nu poate fi realizat într-o măsură suficientă de statele membre, acestea nefiind în măsură să combată individual circuitele de fraudă legate de noi forme de comerţ care implică mai multe ţări în acelaşi timp, şi, prin urmare, poate fi mai bine realizat la nivelul Uniunii, pentru a garanta un răspuns mai rapid şi, ca atare, mai adecvat şi mai eficace la aceste fenomene, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, prevăzut la acelaşi articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(10) Deoarece obiectivul acţiunii avute în vedere, şi anume combaterea fenomenelor de fraudă bruscă şi masivă în domeniul TVA, care adesea au o dimensiune internaţională, nu poate fi realizat într-o măsură suficientă de statele membre, acestea nefiind în măsură să combată individual circuitele de fraudă legate de noi forme de comerţ care implică mai multe ţări în acelaşi timp, şi, prin urmare, poate fi mai bine realizat la nivelul Uniunii, pentru a garanta un răspuns mai rapid şi, ca atare, mai adecvat şi mai eficace la aceste fenomene, Uniunea ar trebui să adopte măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, prevăzut la acelaşi articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

Amendamentul  10

Propunere de directivă

Articolul 1

Directiva 2006/112/CE

Secţiunea 1a – articolul 395a – alineatul 1 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) desemnarea destinatarului drept persoana obligată la plata TVA pentru anumite livrări de bunuri şi prestări de servicii, prin derogare de la articolul 193, în urma unei cereri în acest sens în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol;

(a) desemnarea destinatarului drept persoana obligată la plata TVA pentru anumite livrări de bunuri şi prestări de servicii, prin derogare de la articolul 193 („mecanismul de taxare inversă”), în urma unei cereri în acest sens în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol;

Amendamentul  11

Propunere de directivă

Articolul 1

Directiva 2006/112/CE

Secţiunea 1a – articolul 395a – alineatul 1 – litera b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) orice altă măsură stabilită de Consiliu hotărând în unanimitate în urma unei propuneri din partea Comisiei.

(b) orice altă măsură propusă de Comisie şi aprobată în unanimitate de Consiliu după consultarea Parlamentului European.

Amendamentul  12

Propunere de directivă

Articolul 1

Directiva 2006/112/CE

Secţiunea 1a – articolul 395a – alineatul 1 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În sensul literei (a), măsura specială face obiectul unor măsuri corespunzătoare de control de către statele membre cu privire la persoanele impozabile care furnizează bunurile sau serviciile cărora li se aplică măsura respectivă.

În sensul literelor (a) şi (b), orice măsură specială utilizată face obiectul unor măsuri corespunzătoare de control de către statele membre cu privire la persoanele impozabile care furnizează bunurile sau serviciile cărora li se aplică măsura respectivă.

Justificare

Textul legislativ trebuie să permită adăugarea unor măsuri speciale suplimentare în sfera de aplicare a mecanismului.

Amendamentul  13

Propunere de directivă

Articolul 1 – alineatul 1 (nou)

Directiva 2006/112/CE

Secţiunea 1a – articolul 395a – alineatul 1 – paragraful 4 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Procedura prevăzută la prezentul alineat se finalizează în termen de trei luni.

Amendamentul  14

Propunere de directivă

Articolul 1

Directiva 2006/112/CE

Secţiunea 1a – articolul 395a – alineatul 2 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Un stat membru care doreşte să introducă o măsură prevăzută la alineatul (1) trimite o cerere Comisiei. Statul membru trebuie să-i furnizeze acesteia informaţii care să indice sectorul în cauză, tipul şi caracteristicile fraudei, caracterul său brusc şi masiv şi consecinţele în ceea ce priveşte pierderile financiare considerabile şi ireparabile. În cazul în care Comisia consideră că nu dispune de toate informaţiile necesare, aceasta contactează statul membru în cauză în termen de o lună de la primirea cererii şi precizează informaţiile suplimentare care sunt necesare.

(2) Un stat membru care doreşte să introducă o măsură prevăzută la alineatul (1) trimite o cerere Comisiei. Statul membru furnizează Comisiei, comisiilor competente ale Parlamentului European şi Curţii de Conturi informaţii care să indice sectorul în cauză, tipul şi caracteristicile fraudei, caracterul său brusc şi masiv şi consecinţele în ceea ce priveşte pierderile financiare considerabile şi ireparabile. În cazul în care Comisia consideră că nu dispune de toate informaţiile necesare, aceasta contactează statul membru în cauză în termen de două săptămâni de la primirea cererii şi precizează informaţiile suplimentare care sunt necesare. Comisia consultă şi reprezentanţii sectorului de activitate în cauză, dacă este cazul şi dacă este posibil.

Amendamentul  15

Propunere de directivă

Articolul 1

Directiva 2006/112/CE

Secţiunea 1a – articolul 395a – alineatul 2 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

După obţinerea tuturor informaţiile pe care le consideră necesare pentru evaluarea cererii, Comisia, în termen de o lună, autorizează măsura specială sau, dacă se opune măsurii solicitate, informează statul membru în cauză în acest sens.

După obţinerea tuturor informaţiile pe care le consideră necesare pentru evaluarea cererii, Comisia:

 

(a) notifică statul membru solicitant în consecinţă;

 

(b) transmite cererea, în limba sa originală, celorlalte state membre;

 

(c) autorizează, în termen de o lună, măsura specială sau, dacă se opune măsurii solicitate, informează statul membru în cauză, celelalte state membre, comisiile competente ale Parlamentului European şi Curtea de Conturi şi le transmite o justificare detaliată în acest sens.

Justificare

Îmbunătăţirea transparenţei în cadrul acestei proceduri ar permite statelor membre să-şi formeze mai uşor o imagine de ansamblu asupra modelelor de fraudă, să îşi coordoneze acţiunile la nivel transfrontalier şi să ia decizii rapide şi corecte în cadrul Comitetului permanent pentru cooperare administrativă (SCAC).

Amendamentul  16

Propunere de directivă

Articolul 1

Directiva 2006/112/CE

Secţiunea 1a – articolul 395 c (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 395c

 

O dată la trei ani, şi prima dată până la 1 iulie 2014, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport privind aplicarea mecanismului de reacţie rapidă instituit în temeiul prezentei secţiuni. Raportul analizează, printre altele, adăugarea unor măsuri speciale suplimentare în sfera de aplicare a mecanismului şi noi modalităţi de consolidare a cooperării între statele membre în cadrul general al mecanismului.

Amendamentul  17

Propunere de directivă

Articolul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 1a

 

Până la 1 ianuarie 2014, Comisia prezintă un raport privind modul în care ar putea fi accelerată procedura obişnuită de derogare prevăzută la articolul 395 din Directiva 2006/112/CE. Scopul raportului este de a identifica modificările care pot fi aduse structurilor şi practicilor obişnuite existente pentru a se asigura faptul că procedura este întotdeauna finalizată de către Comisie în termen de cinci luni de la primirea unei cereri din partea unui stat membru. Dacă este cazul, raportul este însoţit de propuneri legislative.

Justificare

Până în prezent, experienţa a arătat că, adesea, procedura obişnuită de derogare aplicată de către Comisie se desfăşoară destul de lent. Se pare că sunt necesare unele îmbunătăţiri în acest sens. Pe lângă introducerea mecanismului de reacţie rapidă, ar trebui să se depună, prin urmare, eforturi pentru a eficientiza această procedură obişnuită.

Amendamentul  18

Propunere de directivă

Articolul 2 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

(2) Statele membre comunică Parlamentului European şi Comisiei textul principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Amendamentul  19

Propunere de directivă

Articolul 3 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aceasta se consolidează cu directiva pe care o modifică în termen de trei luni de la intrarea sa în vigoare.

EXPUNERE DE MOTIVE

Propunerea Comisiei

La 31 iulie 2012, Comisia a prezentat o propunere referitoare la un mecanism de reacţie rapidă (MRR), care ar permite statelor membre să reacţioneze mai rapid şi mai eficient la fraudele în materie de TVA. În cadrul MRR, un stat membru care se confruntă cu o situaţie gravă cauzată de fraude în materie de TVA cu caracter brusc şi masiv ar putea introduce anumite măsuri de urgenţă, într-un mod nepermis în prezent de legislaţia în materie de TVA. În acest context, propunerea prevede că statele membre vor putea să aplice, pentru durata unei luni, un „mecanism de taxare inversă”, prin care cel obligat la plata TVA să fie destinatarul, nu furnizorul bunurilor sau serviciilor. Astfel s-ar îmbunătăţi în mod semnificativ şansele acestora de a aborda în mod eficient mecanismele complexe de fraudă, precum fraudele de tip carusel, şi de a reduce pierderile financiare, ireparabile altfel. Pentru a aborda în viitor forme noi de fraude care ar putea apărea, se prevăd, de asemenea, posibila autorizare şi posibila introducere şi a altor măsuri antifraudă în cadrul MRR.

Fraudele în materie de TVA costă bugetul UE şi bugetele naţionale mai multe miliarde de euro anual. În anumite cazuri grave, se pierd sume mari într-un timp foarte scurt, din cauza vitezei cu care se dezvoltă în prezent mecanismele de fraudă. De exemplu, în perioada iunie 2008 – decembrie 2009, s-au pierdut aproximativ 5 miliarde de euro ca urmare a fraudelor în materie de TVA comise în ceea ce priveşte certificatele de emisii de gaze cu efect de seră.

În prezent, dacă un stat membru doreşte să combată fraudele în materie de TVA prin măsuri care nu sunt prevăzute de legislaţia UE în acest domeniu, acesta trebuie să solicite în mod oficial o derogare pentru a face acest demers. Ulterior, Comisia elaborează o propunere în această privinţă şi o prezintă Consiliului în vederea adoptării în unanimitate înainte ca măsurile respective să fie luate. Acest proces poate fi lent şi greoi, ducând la întârzieri în ceea ce priveşte adoptarea de către statul membru respectiv a măsurilor necesare opririi fraudelor.

Prin mecanismul de reacţie rapidă, statele membre nu ar mai fi nevoite să aştepte încheierea acestui proces oficial înainte să aplice măsuri antifraudă specifice. O procedură mai rapidă le‑ar acorda, în schimb, acestora o derogare temporară pe durata unei luni. Derogarea ar fi valabilă pentru o perioadă de până la un an. Statele membre în cauză ar putea astfel să înceapă să combată fraudele aproape imediat, totodată fiind introduse mai multe măsuri cu caracter permanent (şi, dacă este necesar, fiind lansată procedura standard de derogare).

Mecanismul de reacţie rapidă a fost prevăzut în noua Strategie în materie de TVA, precum şi în Comunicarea privind combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale, ca mijloc de consolidare a luptei împotriva fraudelor fiscale în UE şi de protejare a veniturilor publice.

Poziţia raportorului

Raportorul salută cu tărie această propunere ca abordare pragmatică şi utilă de eliminare a fraudelor în materie de TVA, în special a fraudelor de tip carusel, într-o perioadă de restricţii bugetare şi de austeritate fiscală.

Această propunere aduce o adevărată valoare adăugată europeană şi vine în întâmpinarea solicitărilor din raportul anterior al raportorului referitor la „Cartea verde privind viitorul taxei pe valoarea adăugată”, precum şi a unor solicitări anterioare ale Parlamentului privind intensificarea eforturilor de combatere a evaziunii şi a fraudelor fiscale.

Se spune că fraudele în materie de TVA costă bugetul UE şi bugetele naţionale mai multe miliarde de euro anual. Fraudele în materie de TVA afectează şi întreprinderile legitime şi care respectă legislaţia. În 2005-2006, numai fraudele de tip carusel cu firme fantomă s-au ridicat la aproximativ 14,8 miliarde de euro la nivelul întregii UE.

Propunerea Comisiei ar permite cu adevărat statelor membre să reacţioneze mai „rapid şi eficient” la fraudele în materie de TVA. Raportorul are însă câteva observaţii:

1. Înaintea aplicării oricărei măsuri antifraudă, trebuie să existe o scurtă perioadă de consultări pentru a asigura faptul că măsura propusă este eficientă şi abordează în mod corect TVA-ul în cauză.

2. Ar trebui admis faptul că, de obicei, măsurile antifraudă pun o presiune mai mare în materie de respectare a legislaţiei asupra întreprinderilor care doresc să respecte legislaţia în materie de TVA, în timp ce evazioniştii vizaţi fie ignoră măsura în cauză, fie trec la altă escrocherie. Agenţiile din domeniul fiscal trebuie să recunoască acest lucru şi să nu folosească o nouă legislaţie ca mod de a ataca întreprinderile care încearcă să respecte legea. Orice mecanism de reacţie rapidă trebuie să poată fi aplicat numai în cazuri grave de fraudă.

3. Propunerea ar trebui să fie însoţită de o strategie pe termen lung de combatere a fraudelor pentru care este nevoie de mai multe schimbări structurale ale sistemelor TVA-ului. Complexitatea legislaţiei în materie de TVA de la nivelul întregii UE a creat oportunităţi pentru evazionişti. Abordarea Comisiei în legătură cu Cartea sa albă, „Viitorul TVA”, ar trebui să vizeze modul în care complexitatea actuală a sistemului TVA-ului stimulează fraudele.

4. Mecanismul intern de taxare inversă reprezintă o măsură eficientă de combatere a fraudelor; cu toate acestea, înainte de a fi introdus în fiecare stat membru, trebuie să se analizeze cerinţele în materie de procesare care sunt astfel impuse contribuabililor care respectă legislaţia. Costurile suplimentare legate de TI cu care se poate confrunta o întreprindere atunci când trebuie să decidă de fiecare dată când vinde un anumit tip de produs dacă ar trebui sau nu să se aplice taxarea inversă duce la costuri suplimentare semnificative. În măsura în care este posibil, orice mecanism de reacţie rapidă de combatere a fraudelor trebuie introdus fără creşterea sarcinii în materie de respectare a legislaţiei pentru contribuabili.

PROCEDURĂ

Titlu

Modificarea Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce priveşte un mecanism de reacţie rapidă împotriva fraudelor în materie de TVA

Referinţe

COM(2012)0428 – C7-0260/2012 – 2012/0205(CNS)

Data consultării PE

5.9.2012

 

 

 

Comisie competentă în fond

       Data anunţului în plen

ECON

11.9.2012

 

 

 

Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare

       Data anunţului în plen

CONT

11.9.2012

JURI

11.9.2012

 

 

Avize care nu au fost emise

       Data deciziei

CONT

7.11.2012

JURI

18.9.2012

 

 

Raportor(i)

       Data numirii

David Casa

11.9.2012

 

 

 

Examinare în comisie

28.11.2012

22.1.2013

 

 

Data adoptării

22.1.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

0

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Burkhard Balz, Elena Băsescu, Udo Bullmann, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaş, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Diogo Feio, Markus Ferber, Elisa Ferreira, Ildikó Gáll-Pelcz, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Liem Hoang Ngoc, Gunnar Hökmark, Syed Kamall, Othmar Karas, Wolf Klinz, Philippe Lamberts, Werner Langen, Hans-Peter Martin, Arlene McCarthy, Sławomir Nitras, Ivari Padar, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Peter Simon, Peter Skinner, Theodor Dumitru Stolojan, Marianne Thyssen, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Philippe De Backer, Robert Goebbels, Thomas Mann, Marisa Matias, Mario Mauro, Nils Torvalds, Emilie Turunen

Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Dominique Riquet

Data depunerii

24.1.2013