Procedură : 2012/2256(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0032/2013

Texte depuse :

A7-0032/2013

Dezbateri :

Voturi :

Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0052

RAPORT     
PDF 224kWORD 198k
4.2.2013
PE 501.955v02-00 A7-0032/2013

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii 2013

(2012/2256(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportoare: Elisa Ferreira

Raportoare pentru aviz (*): Catherine Trautmann, Comisia pentru bugete

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii 2013

(2012/2256(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și în special articolele 9 și 151 și articolul 153 alineatul (1) litera (e),

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie 2012,

–   având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (2),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 privind Analiza anuală a creșterii pentru 2013 (COM(2012)0750),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete, al Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și cel al Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0032/2013),

A. întrucât zona euro în ansamblul său se confruntă cu o recesiune dublă, cauzată de datoriile excesive și de criza financiară;

B.  întrucât criza a avut consecințe devastatoare pentru viețile a milioane de europeni, astfel cum au arătat statisticile oficiale privind ocuparea forței de muncă: în UE, peste 8 milioane de persoane și-au pierdut deja locul de muncă începând din 2008; peste 25 de milioane de europeni sunt în prezent șomeri, iar dintre aceștia aproape 11 milioane s-au aflat în șomaj de peste un an; în prezent, șomajul afectează aproape 10 milioane de tineri; doar pe parcursul anului trecut, 2 milioane de persoane și-au pierdut locul de muncă;

C. întrucât rigiditatea reglementărilor privind piața muncii din mai multe state membre presupune o lipsă de flexibilitate în a absorbi în mod eficace șocuri precum criza actuală; întrucât legislația în vigoare privind piața muncii protejează în mod disproporționat persoanele care au acces la informații și are un impact negativ asupra incluziunii tinerilor în forța de muncă;

D. întrucât disparitățile în ceea ce privește ratele șomajului între statele membre au crescut dramatic;

E.  întrucât ar trebui reamintit faptul că, în 2007, la începutul crizei, deficitul public mediu pentru zona euro se ridica la numai 0,7 %;

F.  întrucât ar trebui reamintit faptul că, în 2007, la debutul crizei, unele dintre țările care în prezent trec prin cele mai mari dificultăți acumulaseră deficite excesive ale conturilor curente;

G. întrucât deficitul public mediu pentru zona euro a atins în 2009 o valoare maximă de 6,3 % și, de atunci, tendința s-a inversat cu deficitele publice medii în 2010 de 6,2 %, în 2011 de 4,1 % și o continuare a scăderii în primele două trimestre ale anului 2012;

H. întrucât asumarea unor angajamente credibile pentru luarea de măsuri de consolidare favorabile creșterii economice constituie o condiție prealabilă pentru orice soluție durabilă la situația datoriilor și deficitelor excesive din cea mai mare parte a statelor membre;

I.   întrucât criza subliniază nevoia esențială de a lansa sau a completa reformele structurale de consolidare a creșterii echilibrate, diferențiate și sustenabile;

J.   întrucât piața unică este un vector principal pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa și întrucât doar prin punerea în aplicare mai ambițioasă a Directivei privind serviciile s-ar putea asigura o creștere estimativă suplimentară cu 1,8 % a PIB-ului; întrucât, în circumstanțele economice actuale, în special, Uniunea nu își poate permite să lase neexploatate astfel de potențiale de creștere imediată; întrucât transpunerea, implementarea, aplicarea și respectarea stricte ale dispozițiilor privind piața unică sunt, prin urmare, indispensabile pentru a beneficia de potențialele imediate și încă neutilizate;

K. întrucât nivelurile nesustenabile ale datoriilor au efecte adverse asupra situației economice globale; întrucât disciplina, precum și coordonarea fiscală și macroeconomică trebuie aprobate și consolidate în mod convingător cu scopul de a preveni apariția unor niveluri globale ale deficitelor și datoriilor de tipul celor observate în Europa pe parcursul ultimului deceniu, dat fiind faptul că acestea au avut un efect dezastruos în ceea ce privește creșterea și stabilitatea financiară durabile, precum și ocuparea forței de muncă într-o serie de state membre;

L.  întrucât această strategie de consolidare fiscală vizează menținerea nivelului creșterii cheltuielilor publice sub rata de creștere pe termen mediu a PIB-ului;

M. întrucât prosperitatea economică viitoare a Europei depinde fundamental de abilitatea acesteia de a utiliza pe deplin resursele sale de muncă, inclusiv de participarea crescută a femeilor și tinerilor pe piața muncii;

N. întrucât o consolidare fiscală treptată și uniformă este preferabilă unei strategii de reducere rapidă și bruscă a dezechilibrelor de la nivelul finanțelor publice, însă situația economiei din unele state membre nu oferă o alternativă pentru recâștigarea accesului pe piață și observarea randamentului investiției;

O. întrucât ratele indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) arată diferențe semnificative în cadrul UEM;

P.  întrucât măsurile de consolidare adoptate de o serie de state membre au atins un nivel fără precedent;

Q. întrucât, în pofida eforturilor de reformă și consolidare ale statelor membre, piețele de obligațiuni suverane din zona euro se află în continuare în pericol, ceea ce se reflectă în nivelul ridicat al spread-urilor și al volatilității ratelor dobânzilor; întrucât unul dintre factorii declanșatori imediați și una dintre cauzele principale ale discrepanțelor fără precedent au fost preocupările piețelor financiare în ceea ce privește soliditatea finanțelor publice și private din mai multe state membre;

R.  întrucât decalajul de competitivitate din zona euro are consecințe asupra divergențelor dintre ratele dobânzilor pentru datoria suverană;

S.  întrucât ratele ridicate ale dobânzilor pentru datoria suverană din anumite state membre din zona euro sunt parțial cauzate de o lipsă de credibilitate a capacității acestora de a realiza reforme structurale;

T.  întrucât zona euro nu a reușit să utilizeze reducerea globală a ratelor dobânzilor pentru datoria suverană în primii zece ani ai monedei euro cu scopul de a elimina decalajul de competitivitate, care, printre altele, s-a reflectat în deficite semnificative de cont curent și în costuri unitare ale muncii din ce în ce mai mari;

U. întrucât ajustarea actuală din anumite țări ar fi mai puțin dificilă din punct de vedere politic, economic și social dacă pentru ajustare ar fi fost utilizat climatul economic pozitiv din primii zece ani ai monedei euro;

V. întrucât creditele acordate sectorului privat, care reprezintă cheia pentru finanțarea economiei reale, continuă să fie insuficiente, iar fluxul creditelor private a fost încetinit în mai multe state membre, în pofida diverselor programe privind lichiditățile instituite de BCE;

W. întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) constituie motorul economiei europene, statele membre ar trebui să le sprijine prin reducerea sarcinii administrative cu care ele se confruntă;

X. întrucât ajustarea trebuie percepută drept credibilă ca fluxurile de investiții să fie rambursate;

Y. întrucât capacitatea de contribuție a contribuabililor este aproape epuizată în mai multe state membre; întrucât economia subterană europeană este estimată la aproximativ 22,1 % din activitatea economică totală, iar pierderile aferente de venituri din impozite sunt estimate la aproximativ o mie de miliarde de EUR în fiecare an; întrucât regimurile fiscale simple, previzibile și cu impozite mici îmbunătățesc conformitatea fiscală;

Z.  întrucât analiza anuală a creșterii pentru 2013 (AAC 2013) urmărește să stabilească prioritățile economice pentru 2013;

AA.     întrucât pilonul disciplinei fiscale favorabile creșterii ar trebui dezvoltat în paralel cu pilonul reformelor structurale de promovare a creșterii, cu pilonul democrației și cu cel al solidarității în fiecare stat membru;

AB.     întrucât piața unică este motorul-cheie al UE pentru creștere și locuri de muncă prin economii de scară și o concurență sporită, însă statele membre se limitează la implementarea legislației privind piața internă, în special a Directivei privind serviciile;

AC.     întrucât fiecare stat membru trebuie să ajungă la un consens național cu privire la o strategie de reformă, astfel încât aceasta să fie înțeleasă și adoptată de public și de către diverși operatori economici, evitând astfel diviziunile, rezistența și acțiunile bazate doar pe interese proprii pe termen scurt, care amenință atingerea obiectivelor stabilite;

AD.     întrucât politica în domeniul concurenței, întemeiată pe principiile unor piețe deschise și pe condiții de concurență echitabile în toate sectoarele constituie o piatră de temelie pentru o piață internă care să funcționeze fără restricții,

1.  salută spiritul analizei anuale a creșterii (AAC) pentru 2013, astfel cum a fost prezentată de Comisie; consideră că aceasta reprezintă o continuare oportună a semestrului european 2012, în general, și a AAC 2012, în special; salută în special claritatea sporită a strategiilor specifice fiecărei țări, care a fost obținută de Comisie prin acordarea unui statut prioritar progresului din statele membre ale zonei euro, precum și progresului în termeni structurali, mai curând decât în termeni nominali;

2.  salută faptul că AAC 2013 a recunoscut necesitatea unor sectoare și activități care să consolideze creșterea sustenabilă și care să genereze locuri de muncă ecologice pentru depășirea crizei; subliniază că soluțiile care vizează în mod specific criza suverană și financiară actuală – mai precis reformele structurale adecvate – ar trebui dezvoltate în paralel cu măsurile de promovare a creșterii și competitivității pe termen lung a economiei europene și de recâștigare a încrederii;

3.  este de acord cu Comisia că, pentru a ieși din criză, este necesară o consolidare fiscală favorabilă creșterii; reamintește că elementul esențial al relației dintre creștere și consolidare este compoziția măsurilor de consolidare; subliniază în această privință că mixul corespunzător de măsuri privind cheltuielile și componenta de venituri depinde de context, însă consolidările bazate mai curând pe reducerea cheltuielilor neproductive decât pe creșterea veniturilor tind să fie mai durabile și mai favorabile creșterii pe termen mediu, deși pe termen scurt acestea au efecte mai puternice de agravare a crizei;

4.  salută dispoziția propusă în „pachetul de două regulamente” cu privire la o supraveghere și o evaluare mai calitative ale finanțelor publice, precum și evaluările de rentabilitate ale investițiilor publice;

5.  salută dispozițiile propuse în cele două pachete de promovare a dialogului economic și a controlului global privind procesul intitulat „semestrul european” al parlamentelor naționale și al Parlamentului European;

6.  regretă nepunerea în aplicare în statele membre a politicilor și a acțiunilor aprobate la nivelul UE, fapt ce împiedică exploatarea întregului potențial al măsurilor convenite;

7.  invită Comisia să continue să dea dovadă de vigilență în ceea ce privește politica sa și să o adapteze în conformitate o evaluare generală de rentabilitate a mixului de politici implementat pe teritoriul Uniunii, revizuind-o dacă este necesar și clarificând recomandările sale de politică cuprinse în AAC, care au fost elaborate pentru anul viitor;

8.  îndeamnă statele membre să își corecteze deficitele excesive în termenele stabilite de Consiliu și reamintește că un nivel de flexibilitate este prevăzut în pachetul de șase propuneri legislative;

9.  încurajează statele membre să își îmbunătățească cadrele fiscale interne în vederea promovării unor politici fiscale eficiente și durabile;

10. subliniază faptul că statele membre ar trebui să urmeze strategii diferențiate în conformitate cu situațiile lor bugetare și insistă ca statele membre să țină nivelul creșterii cheltuielilor publice sub rata de creștere pe termen mediu a PIB-ului;

11. salută recunoașterea rolului pieței unice și necesitatea abordării numeroaselor obstacole existente încă în sectorul serviciilor; reamintește că sunt încă multe de făcut pentru a obține o veritabilă piață unică europeană;

12. invită Comisia să monitorizeze situația cu care se confruntă statele membre în lumina recesiunii economice grave, astfel cum este prevăzut în PSC revizuit;

13. invită Comisia și Consiliul să asigure un echilibru între necesitatea unor investiții publice și private productive și obiectivele legate de disciplina fiscală, printr-o analiză atentă a programelor de investiții care urmăresc promovarea creșterii în cadrul evaluării programelor de stabilitate și de convergență, respectând pe deplin dispozițiile prevăzute de legislația UE; consideră că o consolidare fiscală favorabilă creșterii poate să pună simultan finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă și să restabilească încrederea investitorilor;

14. așteaptă cu interes, în această privință, raportul Comisiei privind calitatea cheltuielilor publice și revizuirea sferei de aplicare pentru o posibilă acțiune în limitele cadrului UE în ceea ce privește calificarea programelor de investiții;

15. invită Comisia să înceapă să elaboreze de urgență mijloace care să asigure faptul că elementele de disciplină fiscală sustenabilă sunt însoțite de propuneri concrete privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă și să încurajeze investițiile private care generează elemente de creștere, solidaritate între statele membre și legitimitate democratică, precum și reformele structurale necesare, care urmăresc reducerea șomajului în rândul tinerilor inclusiv printr-o mai bună adaptare a calificărilor tinerilor la cererile pieței muncii, combaterea segmentării pieței muncii, consolidarea sustenabilității sistemelor de pensii, sporirea eficienței sistemelor de impozitare, intensificarea concurenței în domeniile relevante ale sectorului serviciilor, facilitarea accesului la credite, diminuarea birocrației, eliminarea straturilor inutile de guvernare și combaterea evaziunii fiscale; salută consolidarea legitimității democratice în cadrul semestrului european; reamintește necesitatea de a spori în continuare legitimitatea democratică în cadrul semestrului european;

16. invită Comisia și Consiliul să depună în continuare eforturi pentru îmbunătățirea și perfecționarea adecvată a calității, a specificității naționale și a gradului de adecvare al recomandărilor specifice fiecărei țări;

17. reamintește că, pentru a menține credibilitatea analizei anuale a creșterii și a întregului proces al semestrului, Consiliul trebuie să își justifice argumentele în cazul în care refuză să urmeze recomandările Comisiei bazate pe analiza anuală a creșterii; salută principiul „respectă sau explică” introdus prin pachetul de șase propuneri legislative în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări, în conformitate cu care Consiliul este responsabil în mod public de orice schimbare pe care o introduce în propunerile Comisiei și consideră că acest principiu ar trebui consolidat în practică;

18. solicită Comisiei și Consiliului să se asigure că investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare sunt intensificate și raționalizate și că rezultatele sunt imediat transformate de sectoarele public și privat din Europa într-un avantaj competitiv și o productivitate sporită;

19. solicită Comisiei și Consiliului să își intensifice eforturile pentru a reduce dependența de importuri de energie și de materii prime în vederea creării unei Europe mai sustenabile din punct de vedere ecologic, economic și social;

20. invită statele membre să convină de urgență asupra unui cadru financiar multianual (CFM), garantând faptul că este consolidat rolul acestuia de sursă a unor investiții imperios necesare pe termen lung în consolidarea sustenabilă a creșterii și a sectoarelor și activităților generatoare de locuri de muncă; subliniază importanța structurii bugetelor UE, care ar trebui să stimuleze investițiile în domenii cu valoare adăugată;

21. invită Comisia să inițieze o abordare holistică a creșterii economice durabile în vederea realizării obiectivelor UE 2020, care ar trebui să includă finalizarea pieței interne, intensificarea concurenței, o politică industrială europeană autentică, o politică de coeziune solidă și cu obiective adecvate, precum și angajamentul că Europa își va folosi toată puterea și influența în cadrul relațiilor sale comerciale externe; invită Comisia să exploateze pe deplin sursele de creștere economică pe care le oferă atragerea de investiții străine directe (ISD) și comerțul cu țările terțe, în special prin aprofundarea și extinderea relației economice transatlantice; o astfel de agendă ar trebui să cuprindă obiectivele asociate de reînnoire și deschidere a pieței transatlantice, consolidând normele generale ale ordinii economice internaționale și extinzând sistemul multilateral bazat pe norme pentru a include noi membri și noi domenii de oportunități economice; invită, de asemenea, Comisia să accelereze încheierea acordurilor de liber schimb în curs de desfășurare;

22. salută recunoașterea rolului pieței unice și necesitatea abordării numeroaselor obstacole existente încă în sectorul serviciilor; reamintește că sunt încă multe de făcut pentru a obține o veritabilă piață unică europeană; invită Comisia să urgenteze procesul de punere în aplicare a legislației privind piața internă; solicită statelor membre să pună în aplicare pe deplin legislația privind piața internă, în special Directiva privind serviciile;

23. salută primul raport privind situația integrării pieței unice pentru 2013 de însoțire și completare a analizei anuale a creșterii; subliniază că piața unică joacă un rol-cheie în restabilirea competitivității Uniunii, prin urmare, mobilizând creșterea economică și locurile de muncă; invită Comisia și statele membre să abordeze în mod adecvat deficiențele asociate cu recomandările specifice fiecărei țări și să consolideze evaluarea continuă și periodică a implementării și aplicării dispozițiilor privind piața unică pentru îmbunătățirea creșterii economice;

24. este preocupat de faptul că numeroase state membre rămân în urmă în ceea ce privește productivitatea; insistă asupra rolului reformelor structurale în remedierea acestei probleme;

25. subliniază faptul că punerea solidă în aplicare a unei politici a UE în domeniul concurenței, întemeiată pe principiile pieței deschise și pe condiții de concurență echitabile în toate sectoarele, constituie o piatră de temelie pentru o piață internă de succes și o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă durabile și bazate pe cunoaștere;

26. subliniază că eforturile susținute depuse de statele membre pentru a consolida finanțele publice într-un ritm adecvat sunt necesare, dar pot să dea rezultate doar dacă dezechilibrele macroeconomice excesive sunt reduse; remarcă faptul că aceste obiective pot fi atinse doar simultan prin creștere economică în întreaga zonă euro;

27. ia act de adăugarea unui nou indicator privind sectorul financiar la tabloul de bord pentru dezechilibre macroeconomice; regretă faptul că Comisia nu a respectat procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 conform căreia: „Comisia ar trebui să coopereze îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul la elaborarea tabloului de bord și a setului de indicatori macroeconomici și macrofinanciari pentru statele membre” și, mai specific, conform căreia „Comisia ar trebui să prezinte sugestii comisiilor competente din cadrul Parlamentului European și al Consiliului cu privire la planurile de stabilire și ajustare a indicatorilor și pragurilor”;

28. reamintește Comisiei că, pentru a consolida încrederea interinstituțională și un dialog economic de înaltă calitate, o importanță fundamentală o are respectarea mai strictă pe viitor a procedurii prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1176/2011;

29. invită Comisia și Consiliul să acționeze temeinic și rapid pentru a conferi substanță și a asigura eficacitatea Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă, astfel cum a fost convenit de Consiliul European din 28-29 iunie 2012;

30. solicită să se adopte cât mai rapid așa-numitul „pachet de două regulamente”;

31. ia act de intrarea în vigoare a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (Pactul fiscal); consideră că Pactul fiscal ar trebui să fie transpus în legislația secundară a Uniunii cât mai curând posibil, pe baza unei evaluări a experienței dobândite în urma punerii în aplicare a acestuia și în conformitate cu TUE și cu TFUE;

32. salută Planul de acțiune al Comisiei în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale, recomandările privind măsurile menite să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale și recomandările privind „planificarea fiscală agresivă”, adoptate de Comisie la 6 decembrie 2012; sprijină rolul proactiv asumat de Comisie și, în special, de comisarul pentru impozitare și uniune vamală, audit, statistici și antifraudă; invită statele membre să urmeze recomandările Comisiei, să ia măsuri imediate și coordonate împotriva paradisurilor fiscale și a planificării fiscale agresive și astfel, să garanteze o distribuție mai echitabilă a efortului fiscal și sporirea veniturilor statelor membre;

33. consideră pozitiv faptul că, în final, „toate statele membre recunosc importanța luării unor măsuri eficiente de combatere a fraudei și a evaziunii fiscale, inclusiv în perioadele de constrângeri bugetare și de criză economică”, astfel cum este prevăzut în concluziile Consiliului Afaceri Economice și Monetare din 13 noiembrie 2012;

34. reamintește că scopul legislației comune privind cadrele fiscale ale statelor membre este de a se asigura că statele membre continuă să își mențină angajamentul față de normele convenite în comun, și nu de a specifica opțiunile de politică ale unui stat membru;

35. invită Comisia să se înfățișeze în fața comisiilor competente ale Parlamentului pentru a prezenta AAC în fiecare an la începutul lui noiembrie, începând cu perioada 4-5 noiembrie 2013, pentru a acorda Parlamentului suficient timp pentru a-și exprima punctele de vedere în cadrul semestrelor europene ulterioare;

36. regretă că, în cadrul Comunicării referitoare la „analiza anuală a creșterii pentru 2013” (COM(2012)0750), Comisia nu a abordat în mod adecvat rolul bugetului UE în cadrul procesului semestrului european; regretă, în special, că, în ciuda priorităților-cheie propuse de CE, aceasta nu a furnizat date concrete și reale privind modul în care bugetul UE poate juca un rol complementar și totodată de stimulare, catalizare și sinergie în relația cu politicile și investițiile locale, regionale și naționale lansate pentru a pune în aplicare aceste priorități;

37. este convins că finanțarea acordată de UE poate genera economii pentru bugetele tuturor statelor membre și că acest lucru ar trebui scos în evidență; consideră că bugetul UE are un rol esențial în stimularea creșterii economice, în încurajarea procesului de creare de locuri de muncă, în reducerea cu succes a dezechilibrelor macroeconomice de la nivelul Uniunii și, cu precădere, în atingerea „obiectivelor Strategiei Europa 2020”; regretă, încă o dată, faptul că Comisia nu abordează acest aspect în cadrul Comunicării sale privind analiza anuală a creșterii (AAC);

38. condamnă ferm poziția adoptată din nou de Consiliu în cadrul negocierilor privind bugetul 2013, care urmărește reducerea în mod artificial a nivelului creditelor de plată disponibile în cadrul bugetului UE; subliniază că poziția miniștrilor responsabili pentru buget diminuează credibilitatea autorităților bugetare europene, punând în pericol implementarea cu succes a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă adoptat în cadrul reuniunii Consiliului European din iunie 2012; invită, încă o dată, Consiliul să convină, de comun acord cu Parlamentul și Comisia, asupra unei metode comune de evaluare a necesităților reale de plată în vederea punerii în aplicare a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă; subliniază că acest lucru trebuie realizat cu maximă urgență, în special în vederea punerii în aplicare a programelor de primă importanță ale Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă, incluse în rubricile 1A și 1B (competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă/coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă), precum și a programelor de dezvoltare rurală;

39. ia act de evaluarea Comisiei, conform căreia nivelul datoriei acumulate de actorii publici și privați reduce posibilitatea realizării de noi activități și investiții în statele membre; invită, cu toate acestea, statele membre să nu considere contribuția lor națională bazată pe VNB la bugetul UE drept o variabilă de ajustare în cadrul eforturilor lor de consolidare, nici să nu încerce să reducă în mod artificial volumul cheltuielilor de la bugetul UE menite să stimuleze creșterea economică, în contradicție cu angajamentele politice pe care și le-au asumat la cel mai înalt nivel; cu toate acestea, este pe deplin conștient de tensiunea economică dintre nevoia de a consolida finanțele publice pe termen scurt și orice creștere posibilă pentru unele state membre a contribuției lor bazate pe VNB, cauzată de o majorare a nivelului de plăți în bugetul UE; își reafirmă, prin urmare, solicitarea fermă privind reformarea mecanismului de finanțare a bugetului UE – asupra căreia se va ajunge la un acord în cadrul negocierilor privind CFM 2014-2020 – prin reducerea până la 40 % a proporției contribuțiilor statelor membre bazate pe VNB la bugetul UE până în 2020, contribuind astfel la eforturile lor de consolidare(1);

40. reamintește faptul că bugetul Uniunii este în primul rând un buget de investiții, 94 % din totalul creditelor bugetare fiind reinvestite în statele membre;

41. solicită Comisiei să furnizeze informații actualizate cu privire la eforturile depuse în prezent de statele membre pentru a reprograma și a accelera utilizarea fondurilor structurale și de coeziune ale UE, cu scopul de a sprijini creșterea economică și coeziunea socială, în special pentru IMM-uri, precum și de a combate șomajul în rândul tinerilor;

42. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0245.


AVIZ al Comisiei pentru bugete (19.12.2012)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii 2013

(2012/2256(INI))

Raportoare pentru aviz (*): Catherine Trautmann

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  regretă faptul că Comisia nu a prezentat noi propuneri privind o democratizare suplimentară a procesului semestrului european, care este în continuare absolut necesară și ar trebui să constituie o prioritate majoră; ia act de Comunicarea Comisiei, intitulată „Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă – Lansarea unei dezbateri la nivel european”; reafirmă solicitarea sa referitoare la un sistem adecvat de control și echilibru, care ar trebui să se bazeze pe o implicare mai mare a Parlamentului European și a parlamentelor naționale și pe o coordonare mai strânsă între acestea în toate etapele semestrului european (în temeiul articolului 13 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare), cu scopul de a transforma exercițiul curent al semestrului european, care este foarte formal, într-o cooperare economică și bugetară autentică;

2.  regretă că, în cadrul Comunicării referitoare la „analiza anuală a creșterii pentru 2013” (COM(2012)0750), Comisia nu a abordat în mod adecvat rolul bugetului UE în cadrul procesului semestrului european; regretă, în special, că, în ciuda priorităților-cheie propuse de CE, aceasta nu a furnizat date concrete și reale privind modul în care bugetul UE poate juca un rol complementar și totodată de stimulare, catalizare și sinergie în relația cu politicile și investițiile locale, regionale și naționale lansate pentru a pune în aplicare aceste priorități;

3.  reamintește, în acest sens, faptul că una dintre reuniunile interparlamentare care urmează a fi organizate în contextul „Săptămânii parlamentare europene din cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice” va avea ca temă „rolul bugetului UE în sprijinirea statelor membre în vederea realizării obiectivelor lor economice, astfel cum au fost convenite în cadrul semestrului european: exemplul inovării, cercetării și dezvoltării”; solicită Comisiei să furnizeze deputaților din Parlamentul European și din parlamentele naționale date concrete și reale care să constituie punctul de plecare al acestei dezbateri;

4.  este convins că finanțarea acordată de UE poate genera economii pentru bugetele tuturor statelor membre și că acest lucru ar trebui scos în evidență; consideră că bugetul UE are un rol esențial în stimularea creșterii economice, în încurajarea procesului de creare de locuri de muncă, în reducerea cu succes a dezechilibrelor macroeconomice de la nivelul Uniunii și, cu precădere, în atingerea „obiectivelor Strategiei Europa 2020”; regretă, încă o dată, faptul că Comisia nu abordează acest aspect în cadrul Comunicării sale privind analiza anuală a creșterii (AAC);

5.  condamnă ferm poziția adoptată din nou de Consiliu în cadrul negocierilor privind bugetul 2013, care urmărește reducerea în mod artificial a nivelului creditelor de plată disponibile în cadrul bugetului UE; subliniază că poziția miniștrilor responsabili pentru buget diminuează credibilitatea autorităților bugetare europene, punând în pericol implementarea cu succes a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă adoptat în cadrul reuniunii Consiliului European din iunie 2012; invită, încă o dată, Consiliul să convină, de comun acord cu Parlamentul și Comisia, asupra unei metode comune de evaluare a necesităților reale de plată în vederea implementării Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă; subliniază că acest lucru trebuie realizat cu maximă urgență, în special în vederea punerii în aplicare a programelor de primă importanță ale Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă, incluse în rubricile 1A și 1B (competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă/coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă), precum și a programelor de dezvoltare rurală;

6.  solicită Comisiei să furnizeze informații actualizate cu privire la eforturile depuse în prezent de statele membre pentru a reprograma și a accelera utilizarea fondurilor structurale și de coeziune ale UE, cu scopul de a sprijini creșterea economică și coeziunea socială, în special pentru IMM-uri, precum și de a combate șomajul în rândul tinerilor;

7.  invită statele membre să utilizeze pe deplin oportunitățile de finanțare suplimentare oferite de Banca Europeană de Investiții și noul instrument al obligațiunilor pentru finanțarea proiectelor; solicită Comisiei să ofere informații actualizate cu privire la progresele înregistrate în acest domeniu de la adoptarea Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă;

8.  ia act de evaluarea Comisiei, conform căreia nivelul datoriei acumulate de actorii publici și privați reduce posibilitatea realizării de noi activități și investiții în statele membre; invită, cu toate acestea, statele membre să nu considere contribuția lor națională bazată pe VNB la bugetul UE drept o variabilă de ajustare în cadrul eforturilor lor de consolidare, nici să nu încerce să reducă în mod artificial volumul cheltuielilor de la bugetul UE menite să stimuleze creșterea economică, în contradicție cu angajamentele politice pe care și le-au asumat la cel mai înalt nivel; cu toate acestea, este pe deplin conștient de tensiunea economică dintre nevoia de a consolida finanțele publice pe termen scurt și orice creștere posibilă pentru unele state membre a contribuției lor bazate pe VNB, cauzată de o majorare a nivelului de plăți în bugetul UE; își reafirmă, prin urmare, solicitarea fermă privind reformarea mecanismului de finanțare a bugetului UE – asupra căreia se va ajunge la un acord în cadrul negocierilor privind CFM 2014-2020 – prin reducerea până la 40 % a proporției contribuțiilor statelor membre bazate pe VNB la bugetul UE până în 2020, contribuind astfel la eforturile lor de consolidare(1);

9.  îndeamnă Consiliul European să convină asupra unui cadru financiar multianual ambițios pentru perioada 2014-2020, care va permite UE să relanseze creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitatea și să îndeplinească, astfel, obiectivele Strategiei Europa 2020, astfel cum s-a subliniat în cadrul rezoluției sale din 23 octombrie 2012(2);

10. reamintește faptul că bugetul Uniunii este în primul rând un buget de investiții, 94 % din totalul creditelor bugetare fiind reinvestite în statele membre;

11. consideră că impunerea unor sancțiuni suplimentare, pe lângă cele discutate în prezent în contextul celor două acte legislative, prin introducerea „condiționalității macroeconomice” în cadrul procesului de execuție a fondurilor structurale și de coeziune ale UE, precum și a fondurilor aferente dezvoltării rurale, pescuitului și politicii maritime nu ar putea decât să agraveze problemele statelor membre care se confruntă deja cu dificultăți macroeconomice; subliniază încă o dată faptul că condiționalitatea macroeconomică nu este acceptabilă.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

18.12.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Marta Andreasen, Richard Ashworth, Zuzana Brzobohatá, Jean-Luc Dehaene, Göran Färm, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazábal Rubial, Jens Geier, Ivars Godmanis, Ingeborg Gräßle, Lucas Hartong, Monika Hohlmeier, Anne E. Jensen, Ivailo Kalfin, Jan Kozłowski, Alain Lamassoure, Jan Mulder, Vojtěch Mynář, Juan Andrés Naranjo Escobar, Dominique Riquet, Alda Sousa, Derek Vaughan, Angelika Werthmann

Membri supleanți prezenți la votul final

François Alfonsi, Maria Da Graça Carvalho, Gerben-Jan Gerbrandy, Jaroslav Paška, Paul Rübig, Peter Šťastný, Georgios Stavrakakis, Gianluca Susta

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0245.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0360.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (19.12.2012)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: Analiza anuală a creșterii 2013

(2012/2256(INI))

Raportor pentru aviz: Tamás Deutsch

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

Contextul general

1.  salută eforturile depuse pentru a consolida coordonarea politicilor economice, bugetare și de ocupare a forței de muncă prin intermediul semestrului european, care permit monitorizarea în paralel a bugetelor și politicilor economice naționale pe parcursul unei perioade de șase luni în fiecare an; subliniază că politica de coeziune ar trebui să devină un punct central al analizei anuale a creșterii realizate de Comisie (AAC); prin urmare, regretă că AAC 2013 nu a exploatat oportunitatea de a iniția o dezbatere mai însemnată privind creșterea economică și locurile de muncă în Uniunea Europeană, în special prin intermediul unei revizuiri a orientărilor sale; consideră că procesele din spatele semestrului european 2012 au subliniat necesitatea ca Uniunea Europeană să realizeze coeziunea economică, socială și teritorială între regiuni și să amelioreze coordonarea macroeconomică, precum și să consolideze legitimitatea democratică și buna guvernanță în ceea ce privește politica de coeziune și toate politicile interconectate la nivel european care vizează atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

2.  subliniază rolul esențial al politicii de coeziune ca instrument-cheie pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și pentru generarea de creștere economică și locuri de muncă și stabilizarea economiei reale; consideră că o politică de coeziune puternică și finanțată corespunzător reprezintă un instrument eficace și eficient pentru a realiza Strategia Europa 2020, precum și pentru a contribui la prevenirea viitoarelor crize economico-financiare, datorită programelor sale de dezvoltare pe termen lung, dimensiunii bugetare, sistemului administrativ descentralizat și includerii priorităților UE pentru dezvoltarea durabilă; subliniază că politica de coeziune este o politică de investiții și ar trebui astfel să promoveze coeziunea teritorială, economică și socială durabilă în toate regiunile din UE, ținând cont de principiul solidarității; subliniază, în acest context, importanța implicării tuturor regiunilor și autorităților locale în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

3.  consideră că politica regională va continua să joace un rol foarte important în elaborarea de programe naționale în cadrul semestrului european și, în același timp, va reprezenta un instrument-cheie pentru atingerea obiectivelor stabilite pe termen mediu și lung;

4.  reamintește că politica de coeziune poate avea succes numai dacă poate beneficia de un cadru financiar stabil și durabil; subliniază că execuția fondurilor reglementate de Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) nu poate fi condiționată de respectarea regulilor privind condiționalitatea macroeconomică, deoarece autoritățile regionale și locale nu pot fi învinovățite pentru incapacitatea guvernelor lor naționale de a-și echilibra bugetele;

5.  subliniază faptul că o politică de coeziune puternică și finanțată corespunzător ar putea preveni viitoarele crize economico-financiare în Europa și ar putea, în special, proteja regiunile mai puțin dezvoltate;

6.  subliniază faptul că, într-o perioadă de criză, instrumentele flexibile ale politicii de coeziune se adaptează rapid la nevoile în schimbare și la condițiile financiare mai dificile; reamintește că măsurile de urgență, cum ar fi plățile în avans sau ratele crescute de cofinanțare, au fost cuplate cu măsurile de politică pe termen lung pentru a stimula creșterea economică și a crea locuri de muncă; salută, în acest context, inițiativa Comisiei de a reprograma unde este posibil resursele încă necheltuite din cadrul fondurilor structurale în beneficiul IMM-urilor, al eficienței energetice și al locurilor de muncă pentru tineri;

7.  subliniază necesitatea de a moderniza administrația publică, deoarece este un factor important pentru îmbunătățirea ratei de absorbție a fondurilor structurale de către statele membre; sugerează că experții ar trebui să furnizeze statelor membre asistență, în cazul în care ele doresc acest lucru; reamintește că utilizarea de fonduri structurale ar trebui, de asemenea, îmbunătățită prin reducerea sarcinilor birocratice;

Dezechilibrele fiscale și bugetare și riscul de recesiune

8.  este îngrijorat că în majoritatea economiilor din zona euro austeritatea fiscală, excesiv concentrată la începutul perioadei și sincronizată, va împiedica perspectivele de creștere în 2013; consideră că investițiile pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă ar trebui să fie în centrul eforturilor statelor membre și că austeritatea ar trebui introdusă treptat pe o perioadă mai lungă; salută faptul că Comisia a recunoscut că doar o abordare diferențiată a consolidării fiscale pentru fiecare stat membru poate fi echitabilă atât din punctul de vedere al creșterii economice, cât și din punct de vedere social;

9.  consideră că o consolidare fiscală mai graduală și mai echilibrată atât la nivel național, cât și subnațional, ar conduce la obținerea sustenabilității finanțelor publice, la întărirea încrederii pieței, la creșterea competitivității, la mai multe oportunități de creștere economică și la îmbunătățirea oportunităților de ocupare a forței de muncă în zona euro și, într-adevăr, în toată UE;

10. invită statele membre să acorde prioritate, în cadrul cheltuielilor și veniturilor bugetare, politicilor favorabile creșterii, în special în domenii cum ar fi educația, cercetarea, inovarea, tehnologiile informației și comunicațiilor, infrastructura și energia, și să asigure eficiența unor astfel de cheltuieli și venituri; subliniază că ar trebui să se acorde, de asemenea, o atenție deosebită consolidării acoperirii și eficacității serviciilor de ocupare a forței de muncă și politicilor active privind piața forței de muncă;

11. invită statele membre să acorde o atenție deosebită învățării pe tot parcursul vieții și programelor de recalificare pentru a evita, în următoarele decenii, un deficit al forței de muncă în domeniile de interes;

Creșterea economică și locurile de muncă

12. subliniază necesitatea de a asigura coerența în cadrul și în rândul politicilor economice ale statelor membre și ale regiunilor, unde ar trebui să se acorde o atenție specială efectelor de propagare ale politicilor economice naționale individuale; îndeamnă statele membre și regiunile să asigure coerența diferitelor instrumente de politică economică, în special în ceea ce privește politicile care vizează obiectivele Strategiei Europa 2020, astfel încât să restabilească încrederea investitorilor în vederea finanțării pe termen lung a economiei reale; având în vedere accesul limitat și costisitor al multor întreprinderi și gospodării la finanțare, solicită Comisiei să colaboreze în continuare cu statele membre pentru a accelera utilizarea fondurilor structurale încă necheltuite, precum și pentru a le încuraja să utilizeze pe deplin noile instrumente inovatoare de partajare a riscurilor (precum obligațiunile pentru finanțarea proiectelor) cu scopul de a contribui la deblocarea finanțării private;

13. este profund îngrijorat de faptul că, la câțiva ani de la debutul unei crize sistemice, șomajul pe termen lung continuă să crească în cadrul UE, fiind însoțit de niveluri alarmante ale șomajului în rândul tinerilor și de o creștere a riscurilor de sărăcie și excluziune socială, fără nicio perspectivă de îmbunătățire imediată;

14. îndeamnă Comisia, statele membre și regiunile să facă din adoptarea unor măsuri ferme împotriva nivelurilor șomajului din UE prioritatea lor;

15. solicită luarea de măsuri ferme pentru a restabili încrederea în sectorul bancar și a stimula astfel investițiile; reamintește că accesul insuficient la finanțare rămâne una dintre barierele critice care împiedică IMM-urile să obțină capital privat în completarea cofinanțării din partea UE și să își recâștige competitivitatea; subliniază că instrumentele financiare inovatoare ale politicii de coeziune, împreună cu capitalul BEI, pot servi drept catalizatori pentru investițiile vizând IMM-urile și pot completa împrumuturile bancare tradiționale; recomandă să se analizeze în continuare modul în care pot fi folosite fondurile structurale, precum și finanțarea din partea BEI, între altele pentru a finanța fonduri cu capital de risc și fonduri de fonduri, care pot spori valoarea capitalului prin generarea unor mijloace suplimentare de finanțare pentru IMM-uri; îndeamnă Comisia să furnizeze statelor membre și regiunilor informații detaliate, precum și asistență și orientări suplimentare cu privire la instrumentele financiare din cadrul politicii de coeziune din 2013 și din următoarea perioadă de programare (2014-2020);

16. subliniază faptul că este nevoie de măsuri mai ferme pentru a crea condiții pentru o redresare generatoare de locuri de muncă, în contextul semestrului european; subliniază faptul că crearea de locuri de muncă reprezintă o condiție prealabilă pentru o creștere durabilă și prevenirea unor viitoare crize;

17. consideră că, pentru consolidarea creșterii, a competitivității și a productivității, sunt necesare o coordonare sporită a politicilor economice și reforme structurale ambițioase și că măsurile bugetare și cele vizând creșterea și ocuparea forței de muncă trebuie luate în mod simultan, deoarece acestea sunt interdependente, constituind împreună o condiție preliminară pentru o redresare deplină.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

18.12.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Luís Paulo Alves, Charalampos Angourakis, Victor Boștinaru, John Bufton, Nikos Chrysogelos, Tamás Deutsch, Rosa Estaràs Ferragut, Danuta Maria Hübner, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Mojca Kleva Kekuš, Constanze Angela Krehl, Jacek Olgierd Kurski, Petru Constantin Luhan, Ramona Nicole Mănescu, Vladimír Maňka, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Ana Miranda, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Younous Omarjee, Markus Pieper, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Lambert van Nistelrooij, Justina Vitkauskaite, Oldřich Vlasák, Joachim Zeller, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivars Godmanis, Lena Kolarska-Bobińska, Maurice Ponga, Elisabeth Schroedter, Derek Vaughan

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Olle Ludvigsson


AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale (21.1.2013)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii 2013

(2012/2256(INI))

Raportor pentru aviz: Paulo Rangel

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că analiza anuală a creșterii, astfel cum a fost aprobată de Consiliul European de primăvară, reprezintă documentul de bază în care se stabilesc orientări pentru elaborarea programelor naționale de reformă și a programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, pe baza cărora Comisia elaborează recomandări specifice pentru fiecare țară;

2.  invită Comisia să prezinte o descriere explicită a motivelor pentru care anumite priorități au fost selectate în analiza anuală a creșterii în fiecare an și să includă în document o evaluare a eventualelor efecte nedorite la nivel de domenii de politică și între țări;

3.  subliniază că analiza anuală a creșterii, ca document inițial al ciclului semestrului european, joacă un rol major în cadrul semestrului și, prin urmare, trebuie să ajungă la un consens larg între diferite instituții;

4.  reamintește că, având în vedere importanța sa, Comisia ar trebui să se consulte cu Parlamentul înainte de adoptarea analizei anuale a creșterii; consideră, în această privință, că Parlamentul ar trebui să invite Comisia să discute orientările ex ante generale mai devreme, înainte de finalizarea și publicarea analizei anuale a creșterii;

5.  remarcă faptul că dialogul economic ar trebui să vizeze consolidarea legitimității democratice a procesului printr-un control parlamentar adecvat al pregătirii analizei anuale a creșterii și a recomandărilor specifice pentru fiecare țară, precum și al măsurilor luate pe baza acestora; consideră că dialogul economic ar trebui utilizat în momente-cheie ale semestrului european, și anume la începutul ciclului, înainte de publicarea analizei anuale a creșterii și, de asemenea, la scurt timp după publicarea sa, înainte de adoptarea de către Consiliu a recomandărilor specifice pentru fiecare țară și la finalul procesului, după ce Consiliul European a aprobat recomandările specifice pentru fiecare țară;

6.  reamintește necesitatea de a implica Parlamentul atât în coordonarea politicii economice, cât și în deciziile destinate să stimuleze crearea unei uniuni economice monetare veritabile și să promoveze măsurile necesare către o uniune pe deplin bancară, economică, fiscală și politică în vederea creșterii legitimității deciziilor care afectează toți cetățenii;

7.  reamintește, în această privință, că semestrul european nu trebuie să pericliteze sub nicio formă prerogativele Parlamentului European sau ale parlamentelor naționale;

8.  este de părere că, pentru a diminua preocupările legate de transparență și legitimitate, parlamentele naționale ar trebui să joace un rol mai activ în cadrul procesului și sugerează ca statele membre să își adapteze procedurile interne astfel încât parlamentele naționale să poată lua parte la dezbaterea privind planurile fiscale și de reformă ale țărilor lor înainte ca acestea să fie prezentate UE;

9.  consideră că o colaborare strânsă între Parlamentul European și parlamentele naționale, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 1, este esențială pentru a stabili legitimitatea democratică necesară și responsabilitatea națională în ceea ce privește procesul semestrului;

10. laudă dialogul susținut până acum între Parlamentul European și reprezentanții naționali și salută organizarea unei săptămâni interparlamentare referitoare la semestrul european la finalul lunii ianuarie în 2013;

11. este de părere că Parlamentul European reprezintă locul potrivit pentru dialogul și colaborarea dintre parlamentele naționale și instituțiile europene; este însă de părere că Comisia și Consiliul ar trebui să participe, de asemenea, la reuniunile interparlamentare respective;

12. subliniază că, pe lângă asigurarea cooperării între parlamente, este, de asemenea, necesar să se facă eforturi mai mari pentru a comunica cu cetățenii și a-i include în mod activ în acest proces în vederea creșterii legitimității sale și a consolidării responsabilității față de acesta la nivel național;

13. reamintește că, pentru a menține credibilitatea analizei anuale a creșterii și a întregului proces al semestrului, Consiliul trebuie să își justifice argumentele în cazul în care refuză să urmeze recomandările Comisiei bazate pe analiza anuală a creșterii; salută principiul „respectă sau explică” introdus prin pachetul de șase propuneri legislative în ceea ce privește recomandările specifice pentru fiecare țară, în conformitate cu care Consiliul este responsabil în mod public de orice schimbare pe care o introduce în propunerile Comisiei și consideră că acest principiu ar trebui consolidat în practică;

14. reamintește că Parlamentul trebuie recunoscut ca fiind forumul democratic adecvat de la nivel european care furnizează o evaluare generală la sfârșitul semestrului european; consideră că, în semn de recunoaștere, reprezentanții instituțiilor UE și organismele economice implicate în acest proces ar trebui să furnizeze informații deputaților din Parlamentul European, atunci când li se solicită acest lucru;

15. solicită un acord interinstituțional între Parlament, Comisie și Consiliu în vederea consolidării controlului democratic și a responsabilității pe parcursul întregului proces al semestrului european;

16. încredințează Președintelui sarcina de a prezenta Orientările anuale privind creșterea, astfel cum au fost modificate de Parlament, Consiliului European de primăvară și consideră că Parlamentul ar trebui să fie reprezentat la Consiliul de primăvară și implicat în elaborarea concluziilor Consiliului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

21.1.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

12

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Andrew Henry William Brons, Carlo Casini, Andrew Duff, Ashley Fox, Gerald Häfner, Daniel Hannan, Morten Messerschmidt, Paulo Rangel, Manfred Weber

Membri supleanți prezenți la votul final

Zuzana Brzobohatá, Marietta Giannakou, Vital Moreira, Helmut Scholz, Rainer Wieland

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Ioan Enciu


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

4.2.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

17

1

Membri titulari prezenți la votul final

Burkhard Balz, Elena Băsescu, Jean-Paul Besset, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaș, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Diogo Feio, Markus Ferber, Elisa Ferreira, Ildikó Gáll-Pelcz, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Liem Hoang Ngoc, Gunnar Hökmark, Wolf Klinz, Jürgen Klute, Werner Langen, Astrid Lulling, Hans-Peter Martin, Ivari Padar, Alfredo Pallone, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Peter Simon, Peter Skinner, Theodor Dumitru Stolojan, Ivo Strejček, Sampo Terho, Marianne Thyssen, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool, Pablo Zalba Bidegain

Membri supleanți prezenți la votul final

Sophie Auconie, Jean-Pierre Audy, Thijs Berman, Lajos Bokros, Herbert Dorfmann, Danuta Maria Hübner, Sophia in ‘t Veld, Krišjānis Kariņš, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Nils Torvalds, Emilie Turunen, Roberts Zīle

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Krzysztof Lisek

Aviz juridic - Politica de confidențialitate