RAPORT referitor la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2014, secțiunea III – Comisia

22.2.2013 - (2013/2010(BUD))

Comisia pentru bugete
Raportoare: Anne E. Jensen


Procedură : 2013/2010(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0043/2013

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2014, secțiunea III – Comisia

(2013/2010(BUD))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 312, 313 și 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (AII)[1],

–   având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[2],

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2012 referitoare la noul proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013[3],

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013[4] și cele trei declarații comune aferente convenite de Parlament, Consiliu și Comisie,

–   având în vedere titlul II capitolul 7 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere concluziile Consiliului din 29 iunie 2012 și din 19 octombrie privind Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă;

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0043/2013),

A. întrucât Tratatul de la Lisabona conferă Uniunii Europene prerogative noi semnificative în domenii precum acțiunea externă, sportul, spațiul, schimbările climatice, energia, turismul și protecția civilă;

B.  întrucât, în temeiul articolului 312 din Tratatul de la Lisabona, cadrul financiar multianual este acum înscris în tratat și trebuie convenit sub forma unui regulament al Consiliului, adoptat de Consiliu în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunță cu majoritatea membrilor care îl compun;

C. întrucât actualul cadru financiar multianual se încheie la sfârșitul lui 2013 și întrucât 2014 ar trebui să fie primul an de punere în aplicare a următorului cadru financiar multianual;

D. întrucât 2013 va fi primul an de punere în aplicare a noului regulament privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii,

Contextul general

1. ia act de concluziile Consiliului European di n8 februarie 2013 privind viitorul cadru financiar multianual (CFM); insistă asupra faptului că, în cazul în care Parlamentul European nu aprobă noul regulamentul privind CFM, Comisia Europeană ar trebui să elaboreze proiectul de buget 2014 pe baza propriilor propuneri privind CFM 2014-2020 și, în cazul în care nu se va ajunge la un acord privind viitorul CFM, Comisia își va adapta propunerea conform articolului 312 alineatul (4) din Tratat;

2. reamintește că, în absența unui acord privind viitorul regulament CFM până la sfârșitul anului, se vor aplica articolul 312 alineatul (2), potrivit căruia regulamentul privind CFM este adoptat de către Consiliu numai după ce Parlamentul European și-a dat aprobarea, articolul 312 alineatul (4), care prevede aplicarea plafoanelor corespunzătoare ultimului an al actualului CFM în cazul în care nu se ajunge la niciun acord privind următorul CFM în timp util, și articolul 30 din actualul acord interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară, respectiv prelungirea plafoanelor aferente exercițiului 2013, ajustate pe baza unui deflator fix de 2% pe an, până la adoptarea unui nou regulament privind CFM; reamintește, în această eventualitate, disponibilitatea sa de a conveni rapid un acord cu Consiliul și cu Comisia care să asigure temeiurile juridice necesare pentru realizarea programelor și politicilor UE în 2014;

3.  ia act de dificultățile în definirea orientărilor generale ale bugetului 2014, întrucât persistă mari incertitudini privind nivelul plafonului angajamentelor pentru 2014; subliniază că acesta ar putea varia între 143,8 miliarde EUR în prețuri 2014 (dacă CFM 2014-2020 ar fi adoptat conform pachetului de negociere al Consiliului European din 23 noiembrie 2012) și 155,5 miliarde EUR în prețuri 2014 în cazul prelungirii plafonului 2013;

4.  constată că criza economică și financiară a permis un consens între liderii politici europeni privind o mai bună integrare economică, fiscală, financiară și bancară, precum și o mai bună legislație și a demonstrat necesitatea de stimulare a creșterii pentru consolidarea finanțelor publice; subliniază că un buget european mai mic ar contraveni acestor obiective politice;

Un nivel suficient și realist al plăților

5.  este de părere că înscrierea în buget a unui nivel suficient și realist al plăților la începutul ciclului bugetar ar evita complicații inutile pe parcursul execuției bugetului, astfel cum s-a întâmplat în special cu bugetul 2012;

6.  reamintește că, din cauza poziției intransigente a Consiliului din cadrul negocierilor, nivelul general al plăților înscris în bugetul 2013 este cu 5 miliarde EUR mai scăzut decât estimările Comisiei din proiectul de buget privind necesarul de plăți; subliniază că propunerea Comisiei s-a bazat pe o revizuire în jos a previziunilor pe 2013 prezentate de înseși statele membre și pe premisa că toate cererile de plată primite în 2012 vor fi plătite de la bugetul 2012; este prin urmare extrem de îngrijorat de nivelul plăților din bugetul 2013 și este conștient că acest nivel al creditelor nu va fi suficient pentru a acoperi necesarul efectiv de plăți în 2013 întrucât marja pentru plăți, rămasă sub plafonul plăților din CFM în bugetul 2013, este de 11,2 miliarde EUR, în timp ce doar reportările din 2012 ale necesarului de plăți suplimentare este de peste 16 miliarde; avertizează că amânarea continuă și excesivă a plăților în fiecare exercițiu va crea probleme majore pentru exercițiile viitoare;

7.  acordă o importanță politică majoră declarațiilor comune semnate de Parlament, Consiliu și Comisie la cel mai înalt nivel politic, în decembrie 2012, declarații ce reprezintă o parte integrantă a acordului dintre cele două componente ale autorității bugetare cu privire la bugetul 2013 și conform cărora creditele de plată suplimentare necesare vor fi furnizate la bugetul UE 2013 pentru ca Uniunea să își poată onora plățile și păstra credibilitatea politică și solvabilitatea;

8.  reamintește că, în conformitate cu dispozițiile declarației comune privind plățile 2012, Comisia trebuie să prezinte, în prima parte a anului 2013, un proiect de buget rectificativ care să aibă drept unic scop acoperirea cererilor de plată suspendate în 2012, în valoare de 2,9 miliarde EUR, și îndeplinirea celorlalte obligații juridice restante, fără a aduce atingere execuției corespunzătoare a bugetului 2013; reamintește că, în noiembrie și decembrie 2012, au fost transmise Comisiei cereri de plată suplimentare în cadrul gestiunii partajate privind o sumă totală de aproximativ 16 miliarde EUR, care va trebui plătită în 2013; prin urmare, îndeamnă Comisia să prezinte acest proiect de buget rectificativ fără întârziere și până la sfârșitul lui martie 2013, cu scopul de a evita orice interferență cu procedura bugetară 2014;

9.  invită, de asemenea, Comisia și Consiliul să coopereze în mod constructiv pentru ca, împreună cu Parlamentul, să evite repetarea acestei situații în ciclurile bugetare viitoare prin creșterea preciziei previziunilor și prin convenirea unor estimări bugetare realiste și suficiente care să includă informații clare și detaliate privind natura tuturor plăților estimate;

10. în acest sens, solicită din nou Comisiei să prezinte Parlamentului și Consiliului rapoarte lunare privind evoluția cererilor de plată ale statelor membre din fondurile structurale, Fondul de coeziune, Fondul pentru dezvoltare rurală și Fondul pentru pescuit (defalcare pe state membre și pe fonduri); informațiile cuprinse în aceste rapoarte lunar ar trebui să constituie baza pentru monitorizarea îndeplinirii angajamentelor convenit între instituții;

11. îndeamnă, de asemenea, să se constituie cât mai curând posibil un grup interinstituțional de lucru privind plățile, care să recurgă la experiența acumulată în reuniunile interinstituționale privind plățile, organizate în cadrul procedurii bugetare 2013; consideră ferm că astfel de reuniuni la nivel politic sunt esențiale pentru evitarea eventualelor neînțelegeri referitor la sumele și estimările pentru necesarul de plăți; consideră că acest grup de lucru ar trebui să trateze cu prioritate problema clivajului dintre previziunile furnizate de autoritățile din statele membre privind cheltuielile de gestiune partajată și nivelul creditelor de plată pe care Consiliul îl impune colectiv în cursul negocierilor bugetare; solicită ca prima reuniune interinstituțională privind plățile să aibă loc în primul semestru din 2013;

12. este preocupat de faptul că, în ciuda ratei de execuție de 99% la sfârșitul lui 2012, angajamentele restante (RAL - restes à liquider) au crescut cu 10 miliarde EUR în ultimul an și au atins în prezent un nivel fără precedent, de 217,3 miliarde EUR; se așteaptă ca angajamentele restante să fie și mai mari la sfârșitul lui 2013; avertizează împotriva aplicării automate și prea stricte a regulii de dezangajare ca soluție la problema angajamentelor restante, întrucât acest lucru ar contraveni Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă, încheiat de Consiliul European în 2012; consideră că în reuniunile interinstituționale din acest an ar trebui examinată îndeaproape diferența dintre creditele de angajament și cele de plată, cu scopul de a demara un dialog cu Comisia pentru a clarifica pe deplin componența RAL și a evalua dacă actualul nivel înalt al RAL este cauzat în principal de criza economică sau de probleme structurale mai ample; în cel din urmă caz, solicită instituțiilor să coopereze și să adopte un plan de acțiune adecvat pentru rezolvarea în următorul CFM a problemei angajamentelor restante fără precedent; insistă asupra faptului că Consiliul nu ar trebui să decidă a priori nivelul plăților, fără să țină seama de nevoile reale și de obligațiile legale; remarcă, de asemenea, că acumularea RAL subminează de fapt elaborarea unui buget transparent al UE, în care legătura dintre angajamentele și plățile dintr-un anumit exercițiu bugetar să fie evidentă;

13. reamintește că 2014 este un an de tranziție între două cadre financiare multianuale și așteaptă ca Comisia să își însoțească programarea financiară pentru 2014 cu o evaluare detaliată și realistă a nivelului creditelor, luând în considerare faptul că programul financiar multianual înregistrează un ritm de execuție mai scăzut în primul an decât la final și că, prin urmare, nivelul necesarului de plăți este de obicei mai mic la începutul unei perioade financiare multianuale decât la sfârșitul acesteia iar problema angajamentelor restante la sfârșitul lui 2013 va trebui tratată ca prioritate absolută;

14. îndeamnă Comisia ca, la adoptarea proiectului de buget 2014, să prezinte dovezi clare și concludente privind legătura dintre nivelul creditelor propuse și punerea în aplicare a Pactului privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă adoptat de Consiliul European în iunie 2012;

15. subliniază că negocierile privind bugetul 2013 au demonstrat încă o dată că sistemul de finanțare a bugetului UE – cu contribuții naționale de peste 75 % din veniturile UE – este în contradicție cu dispozițiile și spiritul Tratatului, punând bugetul UE într-o poziție de completă dependență de contribuțiile naționale, situație potențial periculoasă într-un timp în care bugetele naționale sunt sub presiune; îndeamnă ca structura veniturilor Uniunii să fie reformată și prin introducerea unor noi resurse proprii veritabile, cum ar fi taxa pe tranzacțiile financiare și noul TVA la nivel UE; reiterează sprijinul său pentru propunerea Comisiei de reformare a sistemului de resurse proprii;

Rolul bugetului UE în punerea în aplicare a Strategiei UE 2020 și în generarea de creștere economică și locuri de muncă

16. reamintește că 2014 este prevăzut a fi primul an de punere în aplicare a noului CFM și, prin urmare, este important pentru a asigura un debut reușit noii perioade de programare; consideră că prioritatea bugetului european în 2014 ar trebui să fie susținerea creșterii economice, a competitivității, a creării de locuri de muncă și combaterea șomajului în rândul tinerilor;

17. reamintește natura specifică a bugetului UE, ce reprezintă doar 1% din PIB-ul UE și este un buget de investiții cu puternic efect de stimulare a creșterii; subliniază că 94 % din acesta se întoarce la statele membre și la cetățenii europeni prin politicile și programele europene și că, prin urmare, nu ar trebui să fie văzut ca o povară suplimentară, ci ca un instrument de stimulare a investițiilor, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă în Europa; evidențiază faptul că, pentru regiuni și statele membre, fără contribuțiile de la bugetul UE investițiile publice ar fi minime sau imposibile; consideră că orice scădere a bugetului UE ar spori inevitabil dezechilibrele și ar afecta creșterea economică și forța competitivă ale întregii economii a Uniunii, precum și coeziunea acesteia, și ar submina principiul solidarității ca valoare fundamentală a UE; consideră că solicitările privind o intervenție mai accentuată a UE sunt lipsite de conținut în contextul propunerilor de reducere drastică a fondurilor UE;

18. ia act de constrângerile economice și bugetare persistente de la nivel național, precum și de eforturile de consolidare fiscală depuse de statele membre; subliniază, cu toate acestea, faptul că bugetul UE reprezintă un instrument eficace pentru investiții și solidaritate, cu o valoare adăugată dovedită atât la nivel european, cât și la nivel național; este convins că capacitatea bugetului de a genera creștere economică, competitivitate și locuri de muncă este și mai importantă pe timp de criză economică, întrucât va crea premisele pentru succesul acestor eforturi de consolidare și că bugetul UE ar trebui să fie văzut ca un instrument pentru ieșirea din criză;

19.  subliniază necesitatea intensificării sprijinului financiar și a activităților îndreptate spre instituirea de sisteme de educație care combină formarea practică cu cea profesională; solicită acordarea unui sprijin mai intens cooperării dintre statele membre în domeniul formării profesionale pentru contracararea cu succes a șomajului în rândul tinerilor; reamintește, în acest sens, propunerea pentru Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret[5];

20. reamintește că toate măsurile de stabilizare financiară la nivel macroeconomic luate cu începere din 2008 nu s-au dovedit încă suficiente pentru a pune capăt crizei economice și financiare; consideră, în consecință, că, pentru revenirea la creșterea economică și pentru asigurarea de locuri de muncă în Europa, statele membre ar trebui să își continue eforturile de deblocare a potențialului lor de creștere sustenabilă și cu caracter incluziv, de exemplu prin promovarea educației, a învățării continue de-a lungul vieții și a mobilității; un buget european cu obiective clare, solid și eficient trebuie să facă parte din soluție și este necesar pentru a coordona și sprijini în continuare eforturile naționale;

21. solicită, în consecință, statelor membre să ia în considerare anumite sinergii între eforturile naționale de consolidare și valoarea adăugată a unui buget UE corect prioritizat, permițând implementarea angajamentelor politice deja asumate la cel mai înalt nivel; reamintește că punerea în aplicare a angajamentelor și a priorităților politice este mult mai eficientă atunci când există o sinergie între bugetele naționale și bugetul UE și subliniază importanța dezbaterilor interparlamentare cu privire la orientările economice și bugetare comune ale statelor membre și ale Uniunii, în cadrul Săptămânii parlamentare europene privind semestrul european pentru coordonarea politicilor economice;

22. invită Comisia ca, la prezentarea Proiectului de buget 2014, să acorde atenția necesară rolului bugetului UE în cadrul procesului Semestrului european; solicită Comisiei să furnizeze îndeosebi date concludente și concrete privind modul în care Proiectul de buget UE pe care l-a propus poate juca un rol declanșator, catalitic, sinergic și complementar pentru investiții la nivel local, regional și național, necesare pentru realizarea priorităților convenite în cadrul Semestrului european;

23 consideră că, în cea mai mare parte a timpului, cheltuielile UE au potențialul de a crea economii de scară și ar trebui să conducă în mod automat la evaluarea posibilelor economii la nivel național ce ar putea ușura în mod considerabil situația finanțelor publice ale statelor membre;

24. subliniază nevoia de a profita de toate instrumentele și acțiunile la dispoziția Uniunii Europene pentru a ajuta statele membre să iasă din criză și pentru a preveni crizele viitoare; subliniază rolul esențial jucat de cele trei autorități europene de supraveghere în punerea în aplicare cuprinzătoare a măsurilor de reglementare financiară și a structurilor de supraveghere; invită Comisia să propună fonduri suficiente pentru aceste trei agenții în proiectul său de buget pentru 2014 și să prevadă, atunci când va pregăti evaluarea și revizuirea reglementărilor din ianuarie 2014, un model revizuit de finanțare a acestor agenții care să le sporească independența, garantând în același timp unitatea bugetului UE;

25. subliniază efectul strategic al alegerii priorităților pentru 2014, ca prim an al următorului CFM; subliniază nevoia urgentă ca UE să promoveze creșterea economică și competitivitatea, cu scopul de a crea locuri de muncă și oportunități, mai ales pentru tineri;

26. reamintește, în această privință, faptul că Strategia UE 2020 ar trebui să fie în centrul următorului CFM (2014 - 2020) și îndeamnă Comisia să stabilească priorități și să indice clar toate investițiile conexe în bugetul 2014, cu accent pe investițiile în domeniul triunghiului cunoașterii (educație, cercetare, inovare), al infrastructurii, al IMM-urilor, al energiei din surse regenerabile, al dezvoltării durabile, al spiritului de antreprenoriat - în special locuri de muncă pentru tineri, și al competențelor, precum și pe consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale;

27. deplânge reducerile orizontale realizate ca de obicei de Consiliu și îl avertizează cu privire la tentația de a recurge din nou la astfel de reduceri artificiale; va acorda o atenție deosebită asigurării unui nivel suficient al plăților pentru politicile și programele care promovează creșterea economică și competitivitatea;

28. intenționează să continue analizarea în detaliu a intenției Comisiei de a reduce efectivul de personal din instituțiile UE și reamintește că acesta este un obiectiv general; ia act de impactul negativ pe care astfel de măsuri îl pot avea asupra implementării rapide, regulate și eficace a măsurilor și a programelor UE; consideră trebuie asigurată și chiar consolidată eficiența aparatului administrativ; consideră că orice revizuire pe termen scurt sau lung a efectivului de personal ar trebui să se bazeze pe o analiză prealabilă de impact și să ia în considerare în mod corespunzător, printre alte aspecte, obligațiile juridice ale Uniunii și noile competențe și sarcini suplimentare conferite instituțiilor prin tratate; reamintește Declarația comună privind agențiile descentralizate, îndeosebi abordarea comună anexată și dispozițiile acesteia privind alocarea de noi sarcini agențiilor;

29. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

  • [1]  JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
  • [2]  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
  • [3]  Texte adoptate, P7_TA(2012)0486.
  • [4]  JO L 000, 00.00.2013, p. 0.
  • [5]  COM(2012) 729 final

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

20.2.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

4

2

Membri titulari prezenți la votul final

Marta Andreasen, Richard Ashworth, Zuzana Brzobohatá, Jean Louis Cottigny, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Lucas Hartong, Jutta Haug, Monika Hohlmeier, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Anne E. Jensen, Ivailo Kalfin, Jan Kozłowski, Claudio Morganti, Jan Mulder, Vojtěch Mynář, Juan Andrés Naranjo Escobar, Alda Sousa, László Surján, Derek Vaughan

Membri supleanți prezenți la votul final

François Alfonsi, Alexander Alvaro, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Jürgen Klute, Peter Šťastný, Georgios Stavrakakis, Theodor Dumitru Stolojan, Nils Torvalds

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Bill Newton Dunn