RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă
26.3.2013 - (COM(2011)0276 – C7‑0128/2011 – 2011/0130(COD)) - ***I
Comisia pentru afaceri juridiceComisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
Raportori: Antonio López-Istúriz White, Antonyia Parvanova
(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 51 din Regulamentul de procedură)
PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă
(COM(2011)0276 – C7‑0128/2011 – 2011/0130(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2011)0276),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 81 alineatul (2) literele (a), (e) și (f) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0128/2011),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 16 februarie 2012[1],
– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri juridice și ale Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, în temeiul articolului 51 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0126/2013),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Amendamentul 1
AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN[2]*
la propunerea Comisiei
---------------------------------------------------------
REGULAMENTUL (UE) nr. …/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din…
privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81 alineatul 2 literele (a), (e) și (f),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
▌
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară[3]1,
întrucât:
(1) Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv să mențină și să dezvolte un spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia să fie asigurată libera circulație a persoanelor și să fie facilitat accesul la justiție, în special prin intermediul principiului recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare și extrajudiciare în materie civilă. Pentru realizarea treptată a unui astfel de spațiu, Uniunea urmează să adopte ▌ măsuri în domeniul cooperării judiciare în materie civilă cu implicații transfrontaliere, în special atunci când acestea sunt necesare pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne.
(2) ▌Articolul 81 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, în Uniune, cooperarea judiciară în materie civilă este întemeiată pe principiul recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare și extrajudiciare.
(3) Într-un spațiu comun de justiție fără frontiere interne, dispozițiile referitoare la garantarea recunoașterii rapide și simple și, atunci când este cazul, la executarea într-un alt stat membru a măsurilor de protecție dispuse într-un stat membru sunt esențiale pentru a asigura faptul că protecția acordată unei persoane fizice într-un stat membru este menținută și continuată în orice alt stat membru în care călătorește sau se stabilește persoana respectivă.
Ar trebui garantat faptul că exercitarea legitimă de către cetățenii Uniunii a dreptului de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și cu articolul 21 din TFUE, nu duce la pierderea protecției acestora.
(3a) Încrederea reciprocă în administrarea justiției în Uniune și obiectivul de a garanta o circulație mai rapidă și mai puțin costisitoare a măsurilor de protecție pe teritoriul Uniunii Europene justifică principiul ca astfel de măsuri dispuse într-un stat membru să fie recunoscute în toate statele membre fără a necesita proceduri speciale. Prin urmare, o măsură de protecție dispusă într-un stat membru ar trebui să fie tratată ca și cum ar fi fost adoptată în statul membru solicitat.
(4) Pentru atingerea obiectivului liberei circulații a măsurilor de protecție, este necesar și oportun ca normele care reglementează ▌ recunoașterea și, după caz, executarea măsurilor de protecție să fie reglementate de un instrument juridic al Uniunii cu caracter obligatoriu și cu aplicare directă.
(4a) Prezentul regulament ar trebui să se aplice măsurilor de protecție dispuse în vederea protejării unei persoane atunci când există motive serioase de a considera că viața, integritatea fizică sau psihică, libertatea și securitatea personală sau integritatea sexuală a persoanei respective sunt amenințate, de exemplu pentru prevenirea oricăror forme de violență bazată pe gen sau în cadrul relațiilor apropiate, cum ar fi violența fizică, hărțuirea, agresiunea sexuală, urmărirea, intimidarea sau alte forme de constrângere indirectă. Este important de subliniat faptul că prezentul regulament se aplică tuturor victimelor, indiferent dacă este vorba sau nu de victime ale violenței bazate pe gen.
Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității[4]2 garantează că victimelor li se pun la dispoziție informații adecvate și un sprijin corespunzător.
(4c) Dispozițiile prezentului regulament ar trebui să completeze Directiva 2012/29/UE. Faptul că o persoană face obiectul unei măsuri de protecție dispuse în materie civilă nu exclude neapărat posibilitatea ca persoana respectivă să fie definită drept „victimă” în temeiul directivei menționate.
(5) Domeniul de aplicare al prezentului regulament intră sub incidența cooperării judiciare în materie civilă în sensul articolului 81 din TFUE. Prezentul regulament ar trebui să se aplice măsurilor de protecție dispuse în materie civilă și, prin urmare, nu intră sub incidența sa măsurile de protecție adoptate în materie penală, care ar trebui să intre sub incidența Directivei 2011/99/UE privind ordinul european de protecție.
(5a) Noțiunea de materie civilă ar trebui interpretată în mod autonom, în conformitate cu principiile de drept al Uniunii. Caracterul civil, administrativ sau penal al autorității care dispune o măsură de protecție nu ar trebui să fie determinant în ceea ce privește evaluarea caracterului civil al unei măsuri de protecție.
(6) Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere funcționării Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 ▌privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 (Regulamentul Bruxelles IIa). Deciziile luate în temeiul Regulamentului Bruxelles IIa ar trebui să continue să fie recunoscute și executate în temeiul regulamentului respectiv.
(6a) Prezentul regulament ține seama de diferitele tradiții juridice ale statelor membre și nu aduce atingere sistemelor naționale în ceea ce privește dispunerea măsurilor de protecție. Prezentul regulament nu obligă statele membre să își modifice legislația națională, astfel încât să dispună măsuri de protecție în materie civilă, și nici nu instituie obligații pentru statele membre de a introduce măsuri de protecție civilă pentru aplicarea prezentului regulament.
(6b) Pentru a ține seama de diferitele tipuri de autorități care dispun măsuri de protecție în materie civilă în statele membre și, spre deosebire de alte domenii ale cooperării judiciare, prezentul regulament ar trebui să se aplice atât hotărârilor instanțelor, cât și celor ale autorităților administrative, cu condiția ca acestea din urmă să ofere garanții cu privire, în special, la imparțialitatea lor și la dreptul părților la controlul jurisdicțional. În niciun caz nu ar trebui ca autoritățile polițienești să fie considerate autorități emitente în sensul prezentului regulament.
(6c) În baza principiului recunoașterii reciproce, măsurile de protecție dispuse în materie civilă într-un stat membru ar trebui recunoscute într-un alt stat membru ca măsuri civile în conformitate cu prezentul regulament.
(6d) În conformitate cu principiul recunoașterii reciproce, recunoașterea ar trebui să corespundă cu durata măsurii de protecție.
Cu toate acestea, ținând seama de diversitatea măsurilor de protecție disponibile în temeiul legislațiilor din statele membre în ceea ce privește durata măsurilor de protecție și de faptul că prezentul regulament ar trebui să se aplice în mod tipic situațiilor urgente, efectele recunoașterii în temeiul prezentului regulament ar trebui în mod excepțional să se limiteze la o perioadă de 12 luni de la eliberarea certificatului, indiferent dacă măsura de protecție însăși (fie aceasta o măsură provizorie, limitată în timp sau cu termen nedeterminat) are o durată mai îndelungată.
(6e) În cazurile în care perioada de valabilitate a măsurii de protecție depășește cele 12 luni stabilite în prezentul regulament pentru efectele recunoașterii, această limitare în timp ar trebui să nu aducă atingere dreptului persoanei protejate de a invoca măsura în temeiul oricărui alt instrument al UE disponibil care prevede recunoașterea sau de a cere o măsură de protecție națională în statul membru solicitat.
(6f) Această limitare a efectelor recunoașterii este excepțională, dat fiind caracterul special al obiectului prezentului regulament, și nu ar trebui să servească drept precedent pentru alte instrumente în materie civilă și comercială.
▌
(6g) Prezentul regulament abordează doar recunoașterea obligației impuse prin măsura de protecție. Prezentul regulament nu reglementează procedurile pentru punerea în aplicare sau executarea măsurii și nici nu include în sfera sa de aplicare eventualele sancțiuni care ar putea fi impuse dacă obligația dispusă prin măsura de protecție ar fi încălcată în statul membru solicitat. Executarea efectivă și orice posibilă sancțiune sunt lăsate la latitudinea dreptului acelui stat membru. Cu toate acestea, în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii și, în mod deosebit, cu principiul recunoașterii reciproce, statele membre trebuie să se asigure că măsurile de protecție recunoscute în temeiul prezentului regulament pot produce efecte în statul membru solicitat.
(6h) Măsurile de protecție care intră sub incidența prezentului regulament ar trebui să ofere protecție unei persoane la locul său de reședință, la locul său de muncă sau într-un alt loc pe care aceasta îl frecventează cu regularitate, precum reședința unor rude apropiate sau școala sau instituția de învățământ frecventată de copilul său.
Indiferent dacă acest loc sau suprafața zonei care intră sub incidența măsurii de protecție sunt descrise în măsura de protecție printr-una sau mai multe adrese specifice sau printr-un anumit perimetru în care persoana care reprezintă amenințarea nu poate intra (sau o combinație a acestor două criterii), recunoașterea obligației sau a reglementării impuse prin măsura de protecție se referă la scopul pe care acest loc îl îndeplinește pentru persoana protejată, mai curând decât la adresa specifică.
(6i) Prin prisma celor menționate anterior și cu condiția ca natura și elementele esențiale ale măsurii de protecție să fie menținute, autorității competente din statul membru solicitat ar trebui să i se permită să ajusteze elementele de fapt ale măsurii de protecție atunci când acest lucru este necesar pentru ca recunoașterea măsurii de protecție să fie efectivă în termeni practici în statul membru solicitat. Elementele de fapt includ adresa sau localizarea generală sau distanța minimă pe care persoana care reprezintă amenințarea trebuie să o păstreze față de persoana protejată, de adresa sau de localizarea generală în cauză. Cu toate acestea, tipul și caracterul civil al măsurii de protecție nu pot fi afectate de o astfel de ajustare.
(6j) În vederea facilitării ajustării măsurii de protecție, după cum este necesar, ar trebui indicat în certificat dacă adresa specificată în măsura de protecție constituie loc de reședință, loc de muncă sau un loc pe care persoana protejată îl frecventează cu regularitate. În plus, dacă este cazul, ar trebui totodată să se indice în certificat perimetrul (raza aproximativă de la adresa specifică) căruia i se aplică interdicția impusă prin măsura de protecție persoanei care reprezintă amenințarea.
▌
(12) Pentru a facilita libera circulație a măsurilor de protecție în cadrul Uniunii Europene, prezentul regulament ar trebui să introducă un model uniform de certificat și să furnizeze un formular standard multilingv în acest scop.
Autoritatea emitentă ar trebui să elibereze certificatul la cererea persoanei protejate și, la cerere, aceasta ar trebui, de asemenea, să asiste persoana protejată în obținerea de informații privind autoritățile în fața cărora trebuie invocată măsura de protecție sau trebuie solicitată executarea în statul membru solicitat.
(12a) Câmpurile pentru text liber din formularul standard multilingv pentru certificat ar trebui să fie pe cât posibil limitate, astfel încât traducerea sau transcrierea să poată fi furnizate în cele mai multe cazuri fără a impune niciun cost persoanei protejate, prin utilizarea formularului standard în limba relevantă/solicitată. Toate costurile pentru traducerile necesare, altele decât textul formularului standard multilingv, ar trebui alocate în conformitate cu dispozițiile legislației statului membru de origine.
(12b) În cazul în care un certificat conține text liber, autoritatea competentă a statului membru solicitat ar trebui să determine dacă este necesară traducerea/transcrierea. Acest lucru nu ar trebui să împiedice persoana protejată sau autoritatea emitentă a statului membru de origine să furnizeze o traducere/transcriere din proprie inițiativă.
(12c) Pentru a garanta respectarea dreptului la apărare al persoanei care reprezintă amenințarea, certificatul poate fi eliberat numai dacă persoana respectivă a avut ocazia de a-și pregăti apărarea împotriva măsurii de protecție, în cazul în care măsura de protecție a fost dispusă în lipsă sau în cadrul unei proceduri care nu prevede notificarea prealabilă a persoanei respective („procedură ex parte”).
Cu toate acestea, pentru a evita eludarea și ținând seama de caracterul tipic de urgență al cazurilor care necesită măsuri de protecție, nu se impune ca perioada pentru pregătirea acestei apărări să expire înainte de eliberarea unui certificat. Certificatul ar trebui eliberat de îndată ce măsura de protecție devine executorie în statul membru de origine.
(12d) Având în vedere obiectivele de simplitate și rapiditate, prezentul regulament prevede aplicarea unor metode simple și rapide care să fie utilizate pentru notificarea persoanei care reprezintă amenințarea în legătură cu etapele procedurale. Aceste metode specifice de notificare ar trebui să se aplice numai în sensul prezentului regulament, având în vedere caracterul special al obiectului său, și nu ar trebui să servească drept precedent pentru alte instrumente în materie civilă și comercială și nici nu ar trebui să afecteze obligațiile care revin unui stat membru cu privire la comunicarea și notificarea în străinătate a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă care decurg dintr-o convenție bilaterală sau multilaterală încheiată de statul membru respectiv cu un stat terț.
(12e) Atunci când certificatul este notificat persoanei care reprezintă amenințarea, precum și atunci când se procedează la ajustarea unor elemente de fapt ale unei măsuri de protecție în statul membru solicitat, ar trebui să se acorde atenția cuvenită interesului persoanei protejate în ceea ce privește nedezvăluirea locului în care se află aceasta sau a altor informații de contact ale sale. Aceste informații nu ar trebui să fie dezvăluite persoanei care reprezintă amenințarea decât dacă acest lucru este necesar în scopul respectării măsurii sau al executării acesteia.
(13) Certificatul nu trebuie să facă obiectul niciunei căi de atac. ▌
(13a) Certificatul ar trebui rectificat în situațiile în care, din cauza unei erori sau a unei inadvertențe evidente, precum erori de dactilografiere, erori de transcriere sau de copiere, certificatul nu reflectă în mod corect măsura de protecție sau ar trebui retras dacă este evident că certificatul a fost acordat în mod neîntemeiat, de exemplu atunci când a fost utilizat pentru o măsură care nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament sau când a fost emis cu încălcarea criteriilor stabilite la articolul 5a.
(13b) În cazul în care măsura de protecție este suspendată sau retrasă ori certificatul este retras în statul membru de origine, autoritatea competentă din statul membru solicitat ar trebui, la cererea oricăreia dintre părți, să suspende sau să retragă efectele recunoașterii și, după caz, executarea măsurii de protecție.
(13c) Funcționarea armonioasă a justiției impune evitarea situației în care două state membre pronunță hotărâri ireconciliabile. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să prevadă un motiv de refuz al recunoașterii și/sau al executării măsurii de protecție, la cererea persoanei care reprezintă amenințarea, în cazul în care măsura este ireconciliabilă cu o hotărâre judecătorească pronunțată sau recunoscută în statul membru solicitat.
(13d) În circumstanțe excepționale, considerații de interes public pot justifica dreptul instanțelor statelor membre de a refuza recunoașterea sau executarea unei măsuri de protecție în cazul în care aplicarea acesteia ar fi vădit incompatibilă cu ordinea publică a forului respectiv. Cu toate acestea, instanțele nu ar trebui să poată aplica excepția de ordine publică pentru a refuza să recunoască sau să execute o măsură de protecție dacă, procedând astfel, ar încălca drepturile prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special la articolul 21.
(13e) O persoană protejată ar trebui să aibă acces efectiv la justiție într-un alt stat membru. Pentru a asigura accesul efectiv în cadrul procedurilor care fac obiectul prezentului regulament, ar trebui acordată asistență judiciară în conformitate cu Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii[5]3.
(14) Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește stabilirea și modificarea ulterioară a formularelor prevăzute de prezentul regulament. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[6]4.
(14a) Ar trebui să se folosească procedura de examinare pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind stabilirea și modificarea ulterioară a formularelor prevăzute în prezentul regulament, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(14b) Pentru a facilita aplicarea prezentului regulament, este oportun să se prevadă obligația statelor membre de a comunica anumite informații privind propriile legislații și proceduri referitoare la măsurile de protecție în materie civilă în cadrul Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială creată prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului[7]5. Accesul la informațiile furnizate de statele membre ar trebui să fie disponibil prin intermediul portalului european e-justiție.
(15) Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în ▌ Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, acesta are ca obiectiv garantarea dreptului la apărare și la un proces echitabil, astfel cum acestea sunt prevăzute la articolul 47. Prezentul regulament trebuie să se aplice în conformitate cu aceste drepturi și principii.
(16) Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi suficient realizate de către statele membre, putând fi mai bine realizate la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este enunțat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii obiectivului respectiv.
(17) În conformitate cu articolul ▌3 ▌din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regatul Unit și Irlanda și-au notificat intenția de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament.
(18) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, ▌ nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT
CAPITOLUL I
Obiect, domeniu de aplicare și definiții
Articolul -1 Obiect
Obiectivul prezentului regulament este instituirea normelor referitoare la un mecanism simplu și rapid de recunoaștere a măsurilor de protecție dispuse într-un stat membru în materie civilă.
Articolul 1
Domeniu de aplicare
1. Prezentul regulament se aplică măsurilor de protecție în materie civilă dispuse de o autoritate, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (4).
2. Prezentul regulament se aplică în cazurile transfrontaliere. În sensul prezentului regulament, un caz transfrontalier este un caz în care se solicită recunoașterea măsurii de protecție într-un alt stat membru decât statul membru de origine.
3. Prezentul regulament nu se aplică măsurilor de protecție care intră sub incidența domeniului de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 2201/2003.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
(1) „măsură de protecție” înseamnă orice decizie, indiferent de denumirea acesteia, dispusă de autoritatea emitentă a statului membru de origine, în conformitate cu dreptul intern al acestuia, prin care se impun una sau mai multe dintre următoarele obligații persoanei care reprezintă amenințarea, în vederea protejării unei alte persoane, atunci când ▌integritatea fizică ▌sau psihică a persoanei din urmă ▌poate fi amenințată▌:
▌
(a) interdicția sau reglementarea accesului la locul în care își are reședința persoana protejată, în care aceasta muncește sau pe care ▌îl frecventează sau în care locuiește cu regularitate; ▌
(b) interdicția sau reglementarea contactului, sub orice formă, cu persoana protejată, inclusiv prin telefon, poștă electronică sau obișnuită, fax sau orice alt mijloc; ▌
(c) interdicția sau reglementarea apropierii de persoana protejată la o distanță mai mică decât cea stabilită; ▌
▌
(2) „persoană protejată” înseamnă persoana fizică beneficiară a protecției care decurge dintr-o măsură de protecție;
(3) „persoană care reprezintă amenințarea” înseamnă persoana fizică căreia i-au fost impuse una sau mai multe dintre obligațiile menționate la alineatul (1);
(4) „autoritate emitentă” înseamnă orice autoritate judiciară sau orice altă autoritate desemnată de un stat membru ca fiind competentă în materiile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, cu condiția ca această altă autoritate să ofere părților garanții în ceea ce privește imparțialitatea și cu condiția ca deciziile luate de această altă autoritate în legătură cu măsura de protecție, în temeiul legislației statului membru în care funcționează,
(a) să poată fi supuse controlului unei autorități judiciare și
(b) să aibă o forță și efecte similare unei decizii a unei autorități judiciare privind aceleași aspecte;
(5) „stat membru de origine” înseamnă statul membru în care s-a dispus măsura de protecție;
(6) „stat membru solicitat” înseamnă statul membru în care este solicitată recunoașterea și, acolo unde este cazul, executarea măsurii de protecție.
▌
CAPITOLUL II
Recunoașterea și executarea măsurilor de protecție
Articolul 4
Recunoașterea și executarea
1. O măsură de protecție dispusă într-un stat membru este recunoscută în celelalte state membre fără să fie nevoie de nicio procedură specială și este executorie fără să fie necesară o hotărâre de încuviințare a executării.
(1a) O persoană protejată care dorește să invoce într-un stat membru o măsură de protecție dispusă într-un alt stat membru furnizează autorității competente din statul membru solicitat:
(a) o copie a măsurii de protecție care întrunește condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității sale;
(b) certificatul eliberat în statul membru de origine în conformitate cu articolul 5 și
(c) după cum este necesar, o transcriere și/sau o traducere a certificatului în limba oficială a statului membru solicitat sau într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene pe care statul membru a indicat că o poate accepta.
(1b) Certificatul nu își produce efectele decât în limitele caracterului executoriu al măsurii de protecție.
(1c) Fără a se ține seama de o eventuală valabilitate mai îndelungată a măsurii de protecție, efectele recunoașterii în temeiul alineatului (1) se limitează la o durată de 12 luni, începând cu data eliberării certificatului.
(1d) Procedura de executare a măsurilor de protecție este reglementată de legislația statului membru solicitat.
Articolul 5
Certificatul
▌
2. Autoritatea emitentă din statul membru de origine eliberează certificatul, la cererea persoanei protejate, pe baza formularului standard multilingv care este stabilit în conformitate cu articolul 18 și care conține informațiile prevăzute la articolul 5c.
▌
(2a) Eliberarea unui certificat nu face obiectul niciunei căi de atac.
4. La cererea persoanei protejate, autoritatea emitentă din statul membru de origine furnizează persoanei protejate o transcriere și/sau o traducere ▌a certificatului prin utilizarea formularului standard multilingv.
▌
Articolul 5aCerin
țe pentru eliberarea certificatului
1. Certificatul poate fi eliberat numai dacă măsura de protecție a fost notificată persoanei care reprezintă amenințarea, în conformitate cu legislația statului membru de origine.
2. În cazul în care măsura de protecție a fost dispusă în lipsă, certificatul poate fi eliberat numai dacă persoanei care reprezintă amenințarea i s-a comunicat actul de instituire a procedurii sau un document echivalent sau, după caz, a fost informată într-un alt mod cu privire la inițierea procedurii în conformitate cu dreptul intern, în timp util și în așa fel încât să i se permită persoanei respective să își pregătească apărarea.
3. În cazul în care măsura de protecție a fost dispusă în cadrul unei proceduri care nu prevede notificarea prealabilă a persoanei care reprezintă amenințarea („procedură ex-parte”), certificatul poate fi eliberat numai dacă persoana care reprezintă amenințarea a avut dreptul de a contesta respectiva măsură de protecție în temeiul legislației statului membru de origine.
Articolul 5bNotificarea certificatului către persoana care reprezintă amenin
țarea
1. Autoritatea emitentă a statului membru de origine notifică persoanei care reprezintă amenințarea atât certificatul, cât și faptul că eliberarea certificatului are drept urmare recunoașterea și, după caz, caracterul executoriu al măsurii de protecție în toate statele membre, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1c).
2. Atunci când persoana care reprezintă amenințarea își are reședința în statul membru de origine, notificarea se efectuează în conformitate cu legislația statului membru respectiv. Atunci când persoana care reprezintă amenințarea își are reședința într-un stat membru diferit de statul membru de origine sau într-un stat terț, această notificare se efectuează prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau printr-un mijloc echivalent.
Situațiile în care adresa persoanei care reprezintă amenințarea nu este cunoscută sau în care persoana refuză să accepte primirea notificării sunt reglementate de legislația statului membru de origine.
3. În procesul de notificare a certificatului către persoana care reprezintă amenințarea, se acordă atenția cuvenită faptului că este în interesul persoanei protejate ca locul în care se află aceasta și alte detalii de contact ale sale să nu fie divulgate persoanei care reprezintă amenințarea. Aceste informații nu sunt dezvăluite persoanei care reprezintă amenințarea decât dacă sunt necesare în scopul respectării măsurii de protecție sau al executării acesteia.
Articolul 5cCon
ținutul certificatului
Certificatul conține următoarele informații:
(a) numele și adresa/datele de contact ale autorității emitente;
(b) numărul de referință al dosarului;
(c) data emiterii certificatului;
(d) date ale persoanei protejate: nume, data și locul nașterii, dacă aceste informații sunt disponibile, și o adresă care urmează să fie folosită în scopuri de notificare, urmată de un avertisment clar că această adresă poate fi divulgată persoanei care reprezintă amenințarea;
(e) date ale persoanei care reprezintă amenințarea: nume, data și locul nașterii, dacă aceste informații sunt disponibile, adresa care urmează să fie folosită în scopuri de notificare;
(f) toate informațiile necesare pentru executarea măsurii de protecție, inclusiv, după caz, tipul de măsură și de obligație pe care aceasta o impune persoanei care reprezintă amenințarea, și specificându-se funcția locului și/sau a perimetrului de care persoanei respective îi este interzis să se apropie sau în care îi este interzis să intre;
(g) durata măsurii de protecție;
(h) durata efectelor recunoașterii în conformitate cu articolul 4 alineatul (1c);
(i) o declarație potrivit căreia cerințele prescrise la articolul 5a au fost îndeplinite;
(j) o informare privind drepturile conferite de articolele 7 și 12 persoanei care reprezintă amenințarea;
(k) pentru facilitarea consultării, o trimitere la titlul integral al prezentului regulament.
Articolul 7
Rectificarea sau retragerea certificatului
1. Fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (2a) și la cererea oricăreia dintre părți adresată autorității emitente din statul membru de origine sau din propria inițiativă a respectivei autorități, certificatul:
(a) este rectificat în cazul în care, din cauza unei erori materiale, există o discrepanță între măsura de protecție și certificat; sau
(b) este retras în cazul în care este evident că certificatul a fost acordat în mod neîntemeiat, având în vedere cerințele prevăzute la articolul 5a și domeniul de aplicare al prezentului regulament.
2. Procedura de rectificare sau de retragere a certificatului, inclusiv orice cale de atac privind rectificarea sau retragerea, este reglementată de legislația statului membru de origine.
Articolul 7aAsisten
ța acordată persoanei protejate
La cererea persoanei protejate, autoritatea emitentă din statul membru de origine asistă persoana protejată în obținerea de informații, puse la dispoziție în conformitate cu articolele 21 și 22, privind autoritățile în fața cărora trebuie invocată măsura de protecție sau trebuie solicitată executarea în statul membru solicitat.
Articolul 7bAjustarea măsurii de protec
ție
(1) Autoritatea competentă din statul membru solicitat ajustează, acolo unde este necesar și în măsura în care este necesar, elementele de fapt ale măsurii de protecție, în vederea aplicării măsurii de protecție în statul membru solicitat.
(2) Procedura de ajustare a măsurii de protecție este reglementată de legislația statului membru solicitat.
(3) Decizia de ajustare a măsurii de protecție se aduce la cunoștința persoanei care reprezintă amenințarea.
(4) Atunci când persoana care reprezintă amenințarea își are reședința în statul membru solicitat, notificarea se efectuează în conformitate cu legislația statului membru respectiv. Atunci când persoana care reprezintă amenințarea își are reședința într-un stat membru diferit de statul membru solicitat sau într-un stat terț, această notificare se efectuează prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau printr-un mijloc echivalent.
Situațiile în care adresa persoanei care reprezintă amenințarea nu este cunoscută sau în care persoana respectivă refuză să accepte primirea notificării sunt reglementate de legislația statului membru solicitat.
(5) Ajustarea poate face obiectul unei căi de atac exercitate de oricare dintre părți. Procedura privind calea de atac este reglementată de legislația statului membru solicitat. Cu toate acestea, nu orice cale de atac are efect suspensiv.
▌
Articolul 11
Absența revizuirilor pe fond
În niciun caz o măsură de protecție dispusă într-un stat membru nu poate face obiectul unei revizuiri pe fond în statul membru solicitat.
Articolul 12
Refuzul ▌ recunoașterii sau al executării
(1) Recunoașterea și, după caz, executarea unei măsuri de protecție se refuză, la cererea persoanei care reprezintă amenințarea, în măsura în care o astfel de recunoaștere:
(a) este vădit contrară ordinii publice în statul membru solicitat; sau
(b) este ireconciliabilă cu o hotărâre pronunțată sau recunoscută în statul membru solicitat.
(1a) Cererea de refuz al recunoașterii sau al executării se depune la instanța din statul membru solicitat, astfel cum a fost comunicată Comisiei de către statul membru respectiv în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) litera (a) punctul (iv).
▌
(3) Recunoașterea unei măsuri de protecție nu poate fi refuzată pe motiv că legislația statului membru solicitat nu permite adoptarea unei astfel de măsuri pe baza acelorași fapte.
Articolul 12aSuspendarea sau retragerea recunoa
șterii sau a executării
(1) În cazul în care măsura de protecție este suspendată sau retrasă în statul membru de origine sau în cazul în care caracterul său executoriu este suspendat sau limitat sau dacă certificatul este retras în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (b), autoritatea emitentă din statul membru de origine eliberează, la cererea oricăreia dintre părți, un certificat care indică această modificare sau retragere, utilizând formularul standard multilingv stabilit în conformitate cu articolul 18.
(2) La depunerea certificatului în conformitate cu alineatul (1) de către oricare dintre părți, autoritatea competentă din statul membru solicitat suspendă sau retrage efectele recunoașterii și, după caz, executarea măsurii de protecție.
▌
CAPITOLUL III
Alte dispoziții
Articolul 14
Legalizarea și alte formalități similare
Nu este necesară nicio legalizare sau altă formalitate similară pentru documentele eliberate într-un stat membru în contextul prezentului regulament.
Articolul 15
Transcrierea sau traducerea
(1) Orice transcriere sau traducere solicitată în temeiul prezentului regulament se face în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru solicitat sau în orice altă limbă pe care statul membru respectiv a precizat că o acceptă.
(2) Fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (4), orice traducere ▌în temeiul prezentului regulament se efectuează de o persoană autorizată în acest scop într-unul dintre statele membre.
▌
CAPITOLUL IV
Dispoziții generale și finale
Articolul 17
Dispoziții tranzitorii
Prezentul regulament se aplică măsurilor de protecție dispuse după data intrării în vigoare a acestuia, indiferent de data instituirii procedurilor.
Articolul 18
Stabilirea și modificările ulterioare ale formularelor
Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind stabilirea și modificarea ulterioară a formularelor menționate la articolele 5 și 12a. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18a.
Articolul 18aProcedura comitetelor
(1) Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
▌
Articolul 20
Revizuire ▌
Până la [cinci ani de la data aplicării prevăzută la articolul 23] ▌, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind aplicarea prezentului regulament. Dacă este necesar, raportul este însoțit de propuneri de modificări.
Articolul 21
Informații puse la dispoziția publicului
Pentru a pune informațiile la dispoziția publicului, statele membre furnizează, în cadrul Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială creată prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului[8]6 , o descriere a normelor și procedurilor naționale referitoare la măsurile de protecție în materie civilă, inclusiv informații privind tipul autorităților competente pentru recunoaștere și/sau executare.
Statele membre actualizează aceste informații.
Articolul 22
Comunicarea din partea statelor membre
(1) Până la [șase luni înainte de data aplicării prezentului regulament], ▌statele membre informează Comisia cu privire la:
(a) tipul de autorități care sunt competente în materiile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, specificând, după caz,
(i) autoritățile care sunt competente să dispună măsuri de protecție și să elibereze certificatul în conformitate cu articolul 5;
(ii) autoritățile în fața cărora trebuie invocată o măsură de protecție dispusă într-un alt stat membru și/sau care sunt competente să execute o astfel de măsură;
(iii) autoritățile care sunt competente pentru ajustarea măsurii de protecție în conformitate cu articolul 7b alineatul (1);
(iv) instanțele la care trebuie să fie depusă cererea de refuz al recunoașterii și, după caz, al executării, în conformitate cu articolul 12;
(b) limba sau limbile acceptate pentru traduceri ▌, astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (1a) litera (c) și la articolul 15 alineatul (1).
(2) Comisia face publice informațiile precedente prin orice mijloc adecvat, în special prin intermediul site-ului internet al Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială ▌.
Articolul 23
Intrare în vigoare ▌
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică de la [11 ianuarie 2015].
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la […],
Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,
Președintele Președintele
… …
- [1] JO C 113, 18.4.2012, p. 56.
- [2] * Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.
- [3] 1 Poziția Parlamentului European din … (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din …. .
- [4] 2 JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
- [5] 3 JO L 26, 31.1.2003, p. 41, rectificare JO L 32, 7.2.2003, p. 15.
- [6] 4 JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
- [7] 5 JO L 174, 27.6.2001, p. 25.
- [8] 6 JO L 174, 27.6.2001, p. 25.
EXPUNERE DE MOTIVE
Raportorii salută propunerea de regulament privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă, prezentată de Comisie în cadrul unui pachet legislativ ce întărește drepturile victimelor din UE, pachet care include și o propunere de directivă privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității.
Propunerea Comisiei răspunde necesității unui cadru juridic european cuprinzător, capabil să asigure victimelor infracțiunilor recunoașterea prejudiciului suferit și să le ofere cel mai înalt grad de protecție posibil pe teritoriul Uniunii. Prezenta propunere de regulament va completa Directiva privind ordinul european de protecție, care asigură recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în domeniul penal. Aplicarea coroborată a celor două instrumente (penal și civil) va permite persoanelor care beneficiază de un ordin de protecție să se deplaseze în libertate și siguranță pe teritoriul UE, astfel cum prevede articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și va conduce, în ultimă instanță, la consolidarea și dezvoltarea spațiului de libertate, securitate și justiție în Uniune.
În cadrul procedurilor care decurg din punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, articolul 51 din Regulamentul de procedură al Parlamentului permite ca rapoartele să fie elaborate în comun de două comisii. Prezentul raport a beneficiat de contribuția dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru afaceri juridice și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, precum și de cooperarea dintre cei doi raportori.
Simplificarea recunoașterii ordinelor de protecție
Raportorii consideră că este imperativ ca o persoană care primește protecție într-un stat membru să nu o piardă atunci când se mută într-un alt stat membru. Astfel, raportorii au în vedere instituirea unui mecanism care ar elimina formalitățile intermediare, prin utilizarea unui certificat standardizat și multilingv. În acest mod, s-ar asigura nu doar promptitudinea și rapiditatea recunoașterii, dar și executarea măsurilor de protecție. Cu ajutorul acestui mecanism, procedura administrativă va deveni mult mai directă pentru victime și le va asigura protecție indiferent dacă se deplasează sau se mută într-un alt stat membru. La rândul lor, statele membre sunt încurajate să garanteze că persoanele protejate nu sunt obligate să suporte costurile financiare aferente recunoașterii măsurii de protecție într-un alt stat membru.
Abordarea situației victimelor violențelor pe criterii de gen
Raportorii sprijină concepția globală a regulamentului asupra recunoașterii reciproce a măsurilor de protecție, dar consideră că o abordare mai aprofundată a problematicei victimelor violențelor pe criterii de gen constituie un imperativ. În acest scop, se face trimitere la dispozițiile din propunerea de directivă privind drepturile victimelor. Pentru a răspunde mai bine nevoilor victimelor violențelor pe criterii de gen, raportorii propun ca reprezentanții autorităților care vor intra, după toate probabilitățile, în contact cu situații în care se consideră că există riscuri la adresa integrității fizice, psihologice și sexuale a unei persoane, îndeosebi cu cazurile de violență împotriva femeilor, să fie formați în mod adecvat. Raportorii recunosc activitatea depusă de societatea civilă, în special de ONG-uri, asociațiile de femei și alte organizații de voluntare care oferă sprijin specializat, iar statele membre sunt încurajate să sprijine munca și să colaboreze cu astfel de organizații în încercarea de a oferi sprijin victimelor violențelor, îndeosebi femeilor victime.
Informare și traducere
Raportorii evidențiază, de asemenea, necesitatea ca persoana protejată să primească informații și asistență într-o formă ușor de înțeles și într-un limbaj accesibil, adaptate la nevoile sale. În cazul în care persoanele protejate nu înțeleg sau nu vorbesc limba în care se desfășoară procedurile legate de recunoașterea și executarea măsurilor de protecție, raportorii invită autoritățile competente să asigure traducerea și/sau interpretarea într-un mod ușor de înțeles, ținând seama de nevoile sau situația victimelor.
Sensibilizare
Pentru a asigura o mai bună informare a persoanelor protejate în legătură cu drepturile lor, raportorii consideră că este important ca statele membre să includă informații referitoare la libera circulație a măsurilor de protecție și la modelul standard de certificat în campaniile educative și de creștere a gradului de sensibilizare având drept temă protecția victimelor. Pentru a consolida acest aspect, raportorii încurajează, de asemenea, Comisia să includă informații relevante despre măsurile de protecție disponibile în statele membre pe portalul european e-justiție, care poate fi accesat de un public numeros.
Amprenta legislativă
Raportorii își exprimă recunoștința pentru explicațiile oferite de Comisie prin intermediul DG Justice și pentru schimbul fructuos de opinii cu raportorii alternativi. Raportorii țin, de asemenea, să mulțumească, pentru opiniile oferite, organizațiilor, asociațiilor și ONG-urilor care activează în domeniul drepturilor, sprijinirii și protecției victimelor.
Raportorii au convenit, în acest stadiu, un acord de compromis, la care s-a ajuns în urma negocierilor purtate cu Consiliul sub egida Președințiilor cipriotă și irlandeză și care este reflectat în prezentul raport final.
AVIZ al Comisiei pentru libertăŢi civile, justiŢie Şi afaceri internE (17.1.2012)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
destinat Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 51 din Regulamentul de procedură)
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă
(COM(2011)0276 – C7‑0128/2011 – 2011/0130(COD))
Raportoare pentru aviz: Carmen Romero López
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Propunerea de regulament privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă prezentată de Comisie urmărește recunoașterea măsurilor de protecție în beneficiul victimelor violenței în acele țări în care luarea unor astfel de măsuri este o chestiune de jurisdicție civilă sau administrativă. Această propunere de regulament își are sorgintea în proiectul de directivă privind ordinul de protecție european, prezentat de 12 state membre, la inițiativa Președinției spaniole, în ianuarie 2010.
Așa cum a fost concepută inițial, inițiativa spaniolă acoperea întregul spectru de măsuri de protecție existente în statele membre, indiferent de tipul organului emitent. De fapt, toate măsurile de protecție existente în Uniunea Europeană urmăresc același scop: prevenirea comiterii sau a repetării delictelor. Astfel, inițiativa spaniolă, prevăzând un mecanism de recunoaștere și de adaptare a măsurii dispuse în statul de origine instituia, în mod original și practic, un mecanism unic și eficace menit să permită victimelor să se deplaseze în Uniunea Europeană în condițiile de siguranță oferite în țara lor de origine.
Raportoarea consideră că directiva menționată ar fi putut să acopere nu numai țările care adoptă măsurile de protecție în cadrul jurisdicției penale, ci și pe acelea care le adoptă în cadrul jurisdicției civile sau administrative. Mecanismul propus inițial în directiva menționată permitea recunoașterea reciprocă a măsurilor de precauțiune în mod simplu și eficace, fără ca acest regulament să mai fie necesar. Dificultățile întâlnite în negocierile cu statele membre în care luarea măsurilor de protecție a victimelor este de competența instanțelor civile sau administrative au impus o restrângere a sferei de aplicare a directivei. Prezentul regulament constituie, prin urmare, un răspuns la presiunile exercitate de statele membre menționate în sensul creării unui mecanism de recunoaștere valabil pentru acele țări în care protecția victimelor este de competența instanțelor civile sau administrative.
Astfel, în circumstanțele actuale, raportoarea apreciază că prezentul regulament, în baza căruia un stat membru recunoaște și execută în mod automat măsura de protecție adoptată de un alt stat membru, la simpla prezentare a unui certificat, facilitează transpunerea în practică a măsurii de protecție, chiar dacă este aplicabilă numai în anumite state membre ale Uniunii Europene.
Aplicarea combinată a celor două instrumente (penal și civil) permite victimelor în beneficiul cărora a fost adoptată o măsură de protecție să circule liber și în condiții de siguranță în interiorul Uniunii Europene, conform prevederilor de la articolul 3 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
În prezentul aviz, raportoarea a urmărit armonizarea celor două instrumente, astfel ca ele să devină complementare și să facă parte integrantă dintr-un sistem complet de protecție în cazurile de violență comisă de un agresor identificat înregistrate în Europa. În acest sens, s-a procedat la adaptarea terminologiei, au fost consolidate garanțiile privind respectarea drepturilor fundamentale, atât pentru persoana protejată, cât și pentru aceea care reprezintă amenințarea. Pentru amplificarea garanțiilor, recunoașterea automată a certificatului a fost completată impunând autorităților competente obligația de a se informa din oficiu cu privire la emiterea certificatului, stabilind astfel un mecanism de transmitere automată. Prin aceasta se speră o augmentare a protecției victimelor potențiale, o reducere a procedurilor administrative și garantarea protecției acestora acolo unde se deplasează.
În fine, în cuprinsul prezentului aviz, raportoarea dorește, de asemenea, să insiste asupra importanței colectării datelor statistice, fără de care nu se poate cunoaște amploarea fenomenului violenței în Europa.
AMENDAMENTE
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, competente în fond, să includă în raportul lor următoarele amendamente:
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 1 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv să mențină și să dezvolte un spațiu de libertate, securitate și justiție, care să faciliteze accesul la justiție, în special prin intermediul principiului recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare și extrajudiciare în materie civilă. Pentru realizarea treptată a unui astfel de spațiu, Uniunea trebuie să adopte, între altele, măsuri în domeniul cooperării judiciare în materie civilă, în special atunci când acestea sunt necesare pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne. |
(1) Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv să mențină și să dezvolte un spațiu de libertate, securitate și justiție, care să faciliteze accesul la justiție, în special prin intermediul principiului recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare și extrajudiciare în materie civilă. Pentru realizarea treptată a unui astfel de spațiu, Uniunea trebuie să adopte, între altele, măsuri în domeniul cooperării judiciare în materie civilă, în special atunci când acestea sunt necesare pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne și pentru exercitarea deplină a drepturilor cetățenilor Uniunii de a circula și a se stabili pe teritoriul statelor membre. |
Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 2a (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2a) Conform Programului de la Stockholm, adoptat de Consiliul European la reuniunea sa din 10 și 11 decembrie 2009 și Planului de acțiune al Comisiei, de implementare a programului, recunoașterea reciprocă ar putea fi extinsă la toate tipurile de hotărâri și decizii de natură judiciară, fie că sunt penale, fie că sunt administrative, în funcție de sistemul juridic în cauză. În Program se solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să examineze modalitățile prin care s-ar putea îmbunătăți legislația și măsurile practice de sprijin pentru protecția victimelor. Programul subliniază, de asemenea, că se pot lua măsuri speciale de protecție în favoarea victimelor infracțiunilor, măsuri care ar trebui să aibă efecte pe întreg teritoriul Uniunii. |
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 2b (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2b) În rezoluția sa din 10 iunie 2011 privind o foaie de parcurs pentru consolidarea drepturilor și a protecției victimelor, în special în cadrul procedurilor penale, Consiliul a afirmat că ar trebui luate măsuri la nivelul Uniunii Europene pentru a consolida drepturile și protecția victimelor, invitând Comisia să prezinte propuneri corespunzătoare în acest sens. În acest cadru, ar trebui creat un mecanism pentru garantarea recunoașterii reciproce între statele membre a deciziilor privind măsurile de protecție a victimelor infracționalității. Potrivit rezoluției, prezentul regulament, care privește recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă, ar trebui să completeze mecanismul de recunoaștere reciprocă a măsurilor de protecție adoptate în materie penală, prevăzut în Directiva 2011/99/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind ordinul european de protecție1. |
|
____________ |
|
1 JO L 338, 21.12.2011, p. 2. |
Justificare | |
Este important să se clarifice faptul că prezentul regulament face parte dintr-un pachet legislativ menit să consolideze protejarea tuturor victimelor și că acesta completează mecanismul de recunoaștere reciprocă a măsurilor de protecție adoptate în materie penală, prevăzut în directiva Parlamentului European și a Consiliului privind ordinul european de protecție. | |
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 3 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(3) Diferențele dintre normele naționale privind măsurile de protecție împiedică buna funcționare a pieței interne. Dispozițiile referitoare la garantarea recunoașterii rapide și simple și, atunci când este cazul, la executarea măsurilor de protecție de către statele membre obligate în temeiul prezentului regulament sunt esențiale pentru a garanta menținerea protecției acordate unei persoane în cazul în care aceasta călătorește sau se stabilește într-un alt stat membru. |
(3) Diferențele dintre normele naționale privind măsurile de protecție împiedică acordarea unui tratament egal persoanelor confruntate cu riscul de a fi supuse violenței și hărțuirii. Dispozițiile referitoare la garantarea recunoașterii rapide și simple și, atunci când este cazul, la executarea măsurilor de protecție de către statele membre obligate în temeiul prezentului regulament sunt esențiale pentru a garanta menținerea protecției acordate unei persoane în cazul în care aceasta călătorește sau se stabilește într-un alt stat membru. Aceste dispoziții ar trebui, de asemenea, să garanteze faptul că exercitarea legitimă de către cetățenii Uniunii a dreptului de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu articolul 21 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nu duce la pierderea protecției acestora. |
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 5 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(5) Prezentul regulament se aplică măsurilor de protecție adoptate în procedurile civile indiferent de natura autorității care a le-a adoptat, fie că e vorba de o instanță judecătorească, de o autoritate administrativă sau de orice alt tip de autoritate. |
(5) Prezentul regulament se aplică măsurilor de protecție adoptate în materie civilă indiferent de natura autorității care a le-a adoptat, fie că e vorba de o instanță judecătorească, de o autoritate administrativă sau de orice alt tip de autoritate. |
Justificare | |
În statele membre, nu sunt adoptate în mod necesar măsuri de protecție pe durata procedurilor civile. Ar trebui luate în considerare diferitele sisteme juridice ale statelor membre. | |
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 7a (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(7a) Încrederea reciprocă în administrarea justiției în Uniune și obiectivul de a garanta și facilita libera circulație a persoanelor pe teritoriul Uniunii justifică adoptarea de proceduri privind recunoașterea și/sau executarea măsurilor de protecție fără formalități intermediare. Prin urmare, o măsură de protecție adoptată într-un stat membru ar trebui să fie tratată, în vederea recunoașterii și, după caz, a executării sale, ca și cum ar fi fost adoptată în statul membru în care recunoașterea și/sau executarea este solicitată. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să introducă un model european uniform de certificat, care să fie eliberat de statul membru de origine, la cererea persoanei protejate. Pentru a respecta principiul subsidiarității, acest certificat nu ar trebui să înlocuiască procedura internă din statele membre. |
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 7b (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(7b) Eliminarea formalităților intermediare ar trebui însoțită de garanții necesare, menite, în special, să asigure respectarea deplină a dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil, astfel cum sunt consacrate la articolul 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În acest scop, autoritățile competente din statul membru de origine ar trebui să garanteze că certificatul nu este eliberat decât în cazul în care dreptul la un proces echitabil al persoanei care reprezintă amenințarea a fost garantat. |
Justificare | |
Acest amendament subliniază importanța garantării dreptului apărării pentru persoana care reprezintă amenințarea în contextul recunoașterii reciproce automate a măsurilor de protecție. | |
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 7c (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(7c) Fără a aduce atingere dreptului persoanei protejate de a invoca măsura de protecție în mod direct în alt stat membru, autoritatea care eliberează certificatul ar trebui, în orice caz, să transmită certificatul autorității competente din statul membru de recunoaștere. Această procedură ar trebui să asigure că garanția acordată persoanei protejate este menținută în oricare alt stat membru în care persoana protejată se deplasează, chiar atunci când persoana respectivă nu a reușit să localizeze sau să contacteze autoritatea competentă din statul membru de recunoaștere. |
Justificare | |
Pentru a spori protecția victimelor potențiale, este necesar să se stabilească faptul că autoritățile competente au obligația de a transmite certificatul autorității din cel de-al doilea stat membru, în plus față de dreptul victimei de a contacta în mod direct autoritatea din cel de-al doilea stat membru. Acest lucru asigură faptul că, în toate cazurile, autoritatea competentă din cel de-al doilea stat membru primește certificatul în scopul recunoașterii măsurii de protecție. | |
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 8 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(8) Funcționarea armonioasă a justiției impune evitarea situației în care două state membre pronunță hotărâri ireconciliabile. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să stabilească motivele de refuz al recunoașterii și/sau al executării măsurii, la cererea persoanei care reprezintă amenințarea, în cazul hotărârilor ireconciliabile. |
(8) Funcționarea armonioasă a justiției impune evitarea situației în care două state membre pronunță hotărâri ireconciliabile. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să stabilească motivele de refuz al recunoașterii și/sau al executării măsurii în cazul hotărârilor ireconciliabile. |
Justificare | |
Acest amendament reflectă amendamentele la articolul 12. | |
Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 9 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(9) Încrederea reciprocă în administrarea justiției în Uniune și obiectivul de a garanta o circulație mai rapidă și mai puțin costisitoare a măsurilor de protecție pe întreg teritoriul Uniunii Europene justifică adoptarea de proceduri privind recunoașterea și/sau executarea acestor măsuri fără formalități intermediare. Prin urmare, o măsură de protecție adoptată într-un stat membru ar trebui să fie tratată, în vederea recunoașterii și, după caz, a executării sale, ca și cum ar fi fost adoptată în statul membru în care recunoașterea și/sau executarea este solicitată. |
eliminat |
(A se vedea amendamentul la considerentul 7a) | |
Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 9a (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(9a) Certificatul nu trebuie să facă obiectul niciunei căi de atac. Cu toate acestea, atunci când o măsură de protecție este suspendată sau retrasă în statul membru de origine, autoritatea competentă din statul membru respectiv ar trebui să informeze autoritatea competentă din statul membru de recunoaștere cu privire la această suspendare sau retragere, iar aceasta ar trebui să suspende sau să retragă și ea imediat recunoașterea și/sau executarea măsurii de protecție. |
Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 9b (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(9b) Date fiind tradițiile juridice diferite din statele membre, se poate întâmpla ca o măsură de protecție adoptată în statul membru de origine să nu fie cunoscută în statul membru de recunoaștere. În acest caz, autoritatea competentă din statul membru de recunoaștere ar trebui să adapteze, în măsura posibilului, măsura de protecție în funcție de o măsură de protecție cunoscută de legislația națională, care produce efecte similare primei măsuri și urmărește scopuri și interese similare. Autoritatea competentă din statul membru de recunoaștere poate aplica, în conformitate cu propria legislație națională, măsuri civile, administrative sau penale. |
Justificare | |
Acest amendament are scopul de a furniza motivele ce stau la baza articolului 8 și de a specifica domeniul de aplicare și conținutul acestuia. Amendamentul reproduce parțial textul considerentului 26 și pe cel al articolului 9 din Directiva privind ordinul european de protecție. | |
Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 12 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(12) Pentru a facilita libera circulație a măsurilor de protecție în cadrul Uniunii Europene, prezentul regulament ar trebui să introducă un model uniform de certificat și să desemneze autoritatea competentă să îl elibereze. Pentru a respecta principiul subsidiarității, acest certificat nu ar trebui să înlocuiască procedura internă din statele membre. |
eliminat |
[A se vedea amendamentul la considerentul 7a (nou)] | |
Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 12a (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(12a) Modelul european uniform de certificat trebuie să conțină lista statelor membre care îl recunosc, pentru a facilita libera circulație a persoanelor care obțin o măsură de protecție în Uniune și pentru a evita impunerea unor sarcini birocratice suplimentare asupra statelor membre de origine, cerându-le să elibereze noi certificate în cazul în care persoana protejată se deplasează în alt stat membru. Un model uniform ar facilita, printre altele, și traducerea. |
Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 13 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(13) Certificatul nu trebuie să facă obiectul niciunei căi de atac. Cu toate acestea, în cazul în care măsura de protecție este suspendată sau retrasă în primul stat membru, autoritatea competentă din al doilea stat membru ar trebui, la cererea persoanei care reprezintă amenințarea, să suspende sau să retragă recunoașterea și/sau executarea măsurii de protecție. |
eliminat |
[A se vedea amendamentul la considerentul 9a (nou)] | |
Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 13a (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(13a) Având în vedere principiul recunoașterii reciproce, ce stă la baza prezentului regulament, toate comunicările oficiale referitoare la o măsură de protecție ar trebui efectuate, în măsura posibilului, în mod direct între autoritățile competente ale statului membru de origine și ale statului membru de recunoaștere. |
Justificare | |
Acest amendament are scopul de a justifica obligația transmiterii directe a informațiilor referitoare la o măsură de protecție între autoritățile competente, ce este stabilită de către amendamentele la articolul 12. | |
Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 13b (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(13b) În contextul implementării prezentului regulament, autoritățile competente ar trebui să acorde atenția cuvenită nevoilor victimelor, în special nevoilor persoanelor deosebit de vulnerabile, cum ar fi minorii sau persoanele cu dizabilități, și să ia în considerare în mod corespunzător asistența necesară propusă de statele membre. |
Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 13c (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(13c) În cazul în care informațiile urmează să fie furnizate în temeiul prezentului regulament persoanei protejate sau persoanei care reprezintă amenințarea, informațiile respective ar trebui, de asemenea, puse la dispoziția reprezentantului legal, curatorului sau tutorelui persoanei respective, dacă acesta există. De asemenea, ar trebui acordată atenția cuvenită necesității ca persoana protejată și persoana care reprezintă amenințarea, sau reprezentanții acestora, să primească informații, în conformitate cu prezenta directivă, într-o limbă pe care o înțeleg. |
Justificare | |
Prezentul regulament are scopul de a consolida atât drepturile persoanei protejate, cât și pe cele ale persoanei care reprezintă amenințarea, prevăzând cazul în care acestea sunt minore sau nu au capacitate juridică și asigurând că acestea înțeleg toate informațiile pe care le primesc. Acest amendament reproduce parțial textul considerentului 13 din Directiva privind ordinul european de protecție. | |
Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 13d (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(13d) În contextul implementării prezentului regulament, statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru ca persoana protejată să nu fie pusă în situația de a trebui să suporte cheltuielile legate de recunoașterea măsurii de protecție în alt stat membru. |
Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 13e (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(13e) Statele membre ar trebui să susțină un contact cât mai direct între autoritățile competente în contextul implementării prezentului regulament și să încurajeze o instruire regulată a autorităților judiciare și a altor autorități competente care pot intra în contact cu victimele sau cu potențiale victime, astfel încât să le poată oferi o asistență corespunzătoare. |
Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 13f (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(13f) Datele cu caracter personal prelucrate în temeiul prezentului regulament ar trebui protejate în conformitate cu legislațiile naționale de implementare a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date1. |
|
__________________ |
|
1JO L 281, 23.11.1995, p. 31. |
Amendamentul 22 Propunere de regulament Capitolul I – titlu | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Domeniu de aplicare, definiții și competență |
Obiectiv, domeniu de aplicare, definiții și competență |
Amendamentul 23 Propunere de regulament Articolul -1 (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul -1 |
|
Obiectiv |
|
Prezentul regulament stabilește normele care permit unei autorități dintr-un stat membru în care a fost adoptată o măsură de protecție în vederea protejării unei persoane atunci când există motive serioase de a considera că viața, integritatea și demnitatea fizică sau psihologică, libertatea personală sau integritatea sexuală a persoanei respective este amenințată să elibereze un certificat care permite unei autorități competente a unui alt stat membru să continue acordarea protecției persoanei vizate pe teritoriul acelui stat membru. |
Justificare | |
Este esențial să fie definit obiectivul prezentului regulament. Acest amendament este inspirat de textul articolului 1 din Directiva privind ordinul european de protecție. | |
Amendamentul 24 Propunere de regulament Articolul 1 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Prezentul regulament se aplică măsurilor de protecție adoptate în materie civilă, indiferent de autoritatea care le-a adoptat. Regulamentul nu se aplică măsurilor de protecție acoperite de Regulamentul (CE) nr. 2201/2003. |
Prezentul regulament se aplică măsurilor de protecție adoptate în materie civilă, indiferent de autoritatea care a emis măsura de protecție. Regulamentul nu se aplică măsurilor de protecție acoperite de Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 și nici celor reglementate de Directiva 2011/99/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind ordinul european de protecție1, pentru a preveni suprapunerea între sistemele de drept civil și de drept penal. |
|
____________ |
|
1JO L 338, 21.12.2011, p. 2. |
Amendamentul 25 Propunere de regulament Articolul 2 – litera a | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(a) „măsură de protecție” înseamnă orice decizie, indiferent de denumirea acesteia, de natură preventivă și temporară, adoptată de o autoritate într-un stat membru în conformitate cu legislația națională a acestuia, în vederea protejării unei persoane atunci când există motive serioase de a considera că integritatea fizică și/sau psihologică sau libertatea persoanei respective este amenințată. În această categorie intră măsurile adoptate fără ca persoana care reprezintă amenințarea să fie citată în instanță. |
(a) „măsură de protecție” înseamnă orice decizie, indiferent de denumirea acesteia, de natură preventivă și temporară, adoptată de o autoritate într-un stat membru în conformitate cu legislația națională a acestuia, în vederea protejării unei persoane atunci când există motive serioase de a considera că viața, integritatea fizică și/sau psihologică, demnitatea, libertatea personală sau integritatea sexuală a persoanei respective este amenințată. În această categorie intră măsurile adoptate fără ca persoana care reprezintă amenințarea să fie citată în instanță. |
|
(Dacă este adoptată partea din acest amendament care conține textul „viața, ... integritatea sexuală a persoanei”, vor trebui făcute modificări corespunzătoare în întregul text) |
În special, sunt considerate măsuri de protecție următoarele: |
Măsurile de protecție pot include una sau mai multe dintre următoarele obligații sau interdicții: |
(i) interdicția de a intra în anumite localități, locuri sau zone definite în care își are reședința persoana protejată, în care aceasta muncește sau pe care aceasta le frecventează; sau |
(i) interdicția de a se deplasa și/sau de a rămâne în anumite localități, locuri sau zone definite în care își are reședința persoana protejată sau pe care aceasta le vizitează; sau |
(ii) interdicția de a intra în contact, sub orice formă, cu persoana protejată, inclusiv prin telefon, poșta electronică sau obișnuită, fax sau orice alte mijloace; sau |
(ii) interdicția sau reglementarea contactului, sub orice formă, cu persoana protejată, inclusiv prin telefon, poșta electronică sau obișnuită, fax sau orice alte mijloace; sau |
(iii) interdicția de a se apropia de persoana protejată la o distanță mai mică decât cea stabilită; sau |
(iii) interdicția de a se apropia sau o reglementare privind apropierea de persoana protejată la o distanță mai mică decât cea stabilită; sau |
(iv) o decizie prin care se acordă persoanei protejate dreptul exclusiv de utilizare a domiciliului pe care îl împărțea cu o altă persoană. |
(iv) o decizie prin care se acordă persoanei protejate dreptul exclusiv de utilizare a domiciliului pe care îl împărțea cu o altă persoană; sau |
|
(iva) orice alte interdicții sau reglementări impuse în scopul garantării protecției persoanei protejate. |
Amendamentul 26 Propunere de regulament Articolul 2 – litera a – paragraful 2 – punctul iva (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(iva) interdicția publicării, în sensul dispozițiilor Directivei 95/46/CE, a datelor personale ale persoanelor protejate fără acordul acestora. |
Amendamentul 27 Propunere de regulament Articolul 2 – litera aa (nouă) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(aa) „persoană protejată” înseamnă persoana fizică beneficiară a protecției care decurge dintr-o măsură de protecție adoptată în statul membru de origine. |
Justificare | |
Acest amendament repetă textul definiției persoanei protejate stabilit în Directiva privind ordinul european de protecție. | |
Amendamentul 28 Propunere de regulament Articolul 2 – litera ab (nouă) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ab) „persoană care reprezintă un pericol” înseamnă persoana fizică împotriva căreia este sau a fost adoptată o măsură de protecție care impune una sau mai multe dintre obligațiile sau interdicțiile menționate la litera (a). |
Justificare | |
Acest amendament reproduce parțial textul definiției persoanei care reprezintă un pericol, stabilit în Directiva privind ordinul european de protecție. | |
Amendamentul 29 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 1 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) O parte care dorește să invoce într-un alt stat membru un ordin de protecție recunoscut în temeiul prezentului articol furnizează autorităților competente din statul membru de recunoaștere certificatul eliberat în conformitate cu prezentul articol. |
(1) O parte care dorește să invoce într-un alt stat membru o măsură de protecție furnizează autorităților competente din statul membru de recunoaștere certificatul eliberat în conformitate cu prezentul articol. |
Amendamentul 30 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 3 – litera ii | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(ii) la cererea persoanei protejate în toate celelalte cazuri. Atunci când adoptă o măsură de protecție, autoritatea competentă din statul membru de origine informează persoana protejată cu privire la posibilitatea de a solicita un certificat, astfel cum este prevăzut de prezentul regulament. |
(ii) la cererea persoanei protejate în toate celelalte cazuri. |
Justificare | |
[A se vedea amendamentul la articolul 5 alineatul (3a) (nou)]. | |
Amendamentul 31 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 3a (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(3a) Atunci când o autoritate competentă adoptă o măsură de protecție, aceasta informează persoana protejată cu privire la posibilitatea de solicitare a unui certificat în cazul în care persoana respectivă decide să plece într-un alt stat membru. Autoritatea competentă recomandă persoanei protejate să depună solicitarea înainte de a părăsi teritoriul statului membru de origine. |
Justificare | |
A se vedea amendamentul la articolul 5 alineatul (3) punctul (ii). Acest amendament are scopul de a consolida protecția victimei potențiale, care este informată și consiliată cu privire la posibilitatea de a solicita un certificat atunci când pleacă într-un alt stat membru. A doua frază din alineat reproduce textul articolului 6 alineatul (5) a doua frază din Directiva privind ordinul european de protecție. | |
Amendamentul 32 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 3b (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(3b) Atunci când o autoritate competentă eliberează un certificat în conformitate cu alineatul (3), aceasta informează persoana protejată cu privire la autoritățile care sunt competente pentru recunoașterea și/sau executarea măsurii de protecție în statul membru de recunoaștere. |
Justificare | |
Acest amendament are scopul de a consolida protecția victimei potențiale. Amendamentul ia în considerare posibilitatea ca victima potențială care pleacă în alt stat membru să nu știe care sunt autoritățile pe care trebuie să le contacteze pentru a invoca măsura de protecție. | |
Amendamentul 33 Propunere de regulament Articolul 5 - alineatul 3c (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(3c) Fără a aduce atingere alineatului (1), atunci când o autoritate competentă eliberează un certificat în conformitate cu alineatul (3), aceasta transmite imediat certificatul respectiv autorității competente din statul membru de recunoaștere. |
Justificare | |
Pentru a evita o situație în care victima potențială întâlnește obstacole de orice natură (lingvistice, administrative etc.) atunci când invocă măsura de protecție în statul membru în care pleacă, acest amendament impune o obligație asupra autorității care eliberează certificatul de a-l transmite în mod automat și direct autorității competente din cel de-al doilea stat membru. Această procedură va asigura faptul că protecția victimei potențiale este menținută în orice circumstanțe în cel de-al doilea stat membru. | |
Amendamentul 34 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 4 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(4) Autoritățile competente din statul membru de recunoaștere pot solicita, dacă este necesar, o transcriere sau o traducere a conținutului certificatului, în conformitate cu articolul 15. |
(4) Dacă este necesar, conținutul certificatului este transliterat sau tradus de către autoritatea competentă a statului membru de origine în limba oficială sau într-una din limbile oficiale ale statului membru de recunoaștere sau în orice altă limbă pe care statul membru de recunoaștere a indicat că o acceptă. |
Justificare | |
Acest amendament are scopul de a consolida protecția victimei potențiale. Persoana protejată nu suportă costurile traducerii certificatului. Este, prin urmare, necesară modificarea textului, pentru a stabili faptul că traducerea certificatului este asigurată de autoritatea care a adoptat măsura de protecție și a eliberat certificatul. | |
Amendamentul 35 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 2 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(2) Eliberarea unui certificat nu face obiectul niciunei căi de atac. |
(2) Eliberarea unui certificat nu face obiectul niciunei căi de atac. Erorile procedurale se rectifică în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol. |
Amendamentul 36 Propunere de regulament Articolul 8 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În cazul în care o măsură de protecție nu este cunoscută în statul membru de recunoaștere, autoritatea competentă a statului membru respectiv adaptează, pe cât posibil, măsura de protecție în funcție de o măsură de protecție cunoscută de legislația națională, care produce efecte similare primei măsuri și urmărește scopuri și interese similare. |
În cazul în care o măsură de protecție nu este cunoscută în statul membru de recunoaștere, autoritatea competentă a statului membru respectiv adaptează, pe cât posibil, măsura de protecție în funcție de o măsură de protecție cunoscută de legislația națională, care produce efecte similare primei măsuri și urmărește scopuri și interese similare și care garantează persoanei protejate același nivel de protecție. |
Amendamentul 37 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 1 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) Autoritatea competentă din statul membru de recunoaștere poate, la solicitarea persoanei care reprezintă amenințarea, să refuze recunoașterea măsurii de protecție adoptate de instanța statului membru de origine dacă respectiva măsură este ireconciliabilă cu o decizie adoptată în statul membru de recunoaștere. |
(1) Autoritatea competentă din statul membru de recunoaștere poate, fie la solicitarea persoanei care reprezintă amenințarea, fie din proprie inițiativă, să refuze recunoașterea măsurii de protecție adoptate de instanța statului membru de origine dacă respectiva măsură este ireconciliabilă cu o decizie adoptată în statul membru de recunoaștere. |
Justificare | |
Potrivit considerentului 8, refuzul recunoașterii în cazul unor hotărâri ireconciliabile este justificat prin nevoia de a asigura funcționarea armonioasă a justiției. Prin urmare, acest motiv de refuz ar trebui, de asemenea, aplicat din oficiu de către autoritatea competentă. | |
Amendamentul 38 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 1a (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(1a) Recunoașterea și/sau executarea unei măsuri de protecție nu poate fi refuzată pe motiv că legislația statului membru de recunoaștere nu permite adoptarea unei astfel de măsuri pe baza acelorași fapte. |
Justificare | |
A se vedea amendamentul la articolul 12 alineatul (4). Este mai logic ca acest alineat să urmeze imediat după alineatul privind motivul refuzului. | |
Amendamentul 39 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 1b (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(1b) Atunci când autoritatea competentă din statul membru de recunoaștere refuză recunoașterea măsurii de protecție în conformitate cu alineatul (1), aceasta informează imediat autoritatea competentă din statul membru de origine cu privire la acest refuz. |
Justificare | |
Pare adecvat ca autoritatea din statul membru de origine să fie informată cu privire la un posibil refuz de recunoaștere a măsurii de protecție în cel de-al doilea stat membru. | |
Amendamentul 40 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 2 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(2) În cazul în care măsura de protecție este suspendată sau retrasă în statul membru de origine, autoritatea competentă din statul membru de recunoaștere trebuie, la cererea persoanei care reprezintă amenințarea, să suspende sau să retragă recunoașterea și, dacă este cazul, executarea măsurii de protecție. Cererea se depune utilizându-se formularul stabilit în anexa II. |
(2) În cazul în care autoritatea competentă din statul membru de origine suspendă sau retrage măsura de protecție, aceasta informează imediat autoritatea competentă din statul membru de recunoaștere cu privire la această suspendare sau retragere. |
Justificare | |
Nu ar trebui să se aștepte ca persoana care reprezintă amenințarea să solicite autorității competente din statul membru de recunoaștere suspendarea sau retragerea. Acest lucru nu este practic, iar datoria de a aplica nu ar trebui să îi revină persoanei. Din aceste motive, acest amendament stabilește, în conformitate cu amendamentele precedente, obligația transmiterii directe a informațiilor între autoritățile competente. | |
Amendamentul 41 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 2a (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2a) În cazul în care măsura de protecție este suspendată sau retrasă în statul membru de origine, autoritatea competentă din statul membru de recunoaștere suspendă sau retrage recunoașterea și, dacă este cazul, executarea măsurii de protecție, de îndată ce a fost informată în mod corespunzător de către autoritatea competentă din statul membru de origine în conformitate cu alineatul (2). |
Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 4 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(4) Recunoașterea unei măsuri de protecție nu poate fi refuzată pe motiv că legislația statului membru de recunoaștere nu permite adoptarea unei astfel de măsuri pe baza acelorași fapte. |
eliminat |
[A se vedea amendamentul la articolul 12 alineatul (1a)]. | |
Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1 – partea introductivă | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(1) Autoritățile competente ale statului membru de origine informează, fără întârziere și în conformitate cu legislația din statul membru respectiv, persoana care reprezintă amenințarea și persoana protejată cu privire la: |
(1) Autoritățile competente ale statului membru de origine informează, fără întârziere și în conformitate cu legislația din statul membru respectiv, persoana care reprezintă amenințarea și persoana protejată, precum și, dacă este cazul, reprezentantul, curatorul sau tutorele acesteia, cu privire la: |
Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1 – litera iv | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) orice suspendare sau retragere a măsurii de protecție. |
(iv) orice suspendare, retragere sau revizuire a măsurii de protecție. |
Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 2 – partea introductivă | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(2) La primirea certificatului prevăzut la articolul 5, furnizat de persoana protejată, autoritățile competente din statul membru de recunoaștere informează fără întârziere și, dacă este cazul, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1393/2007, persoana care reprezintă amenințarea și persoana protejată cu privire la: |
(2) La primirea certificatului prevăzut la articolul 5, autoritățile competente din statul membru de recunoaștere informează fără întârziere și, dacă este cazul, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare sau extrajudiciare în materie civilă sau comercială („notificarea sau comunicarea actelor”)1, persoana care reprezintă amenințarea și persoana protejată și, atunci când este cazul, reprezentantul legal, curatorul sau tutorele acesteia într-o limbă pe care o înțelege, cu privire la: |
|
_______________ |
|
1JO L 324, 10.12.2007, p. 79. |
Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 2 – litera ia (nouă) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(ia) dacă este cazul, măsura de protecție adoptată în conformitate cu articolul 8; |
Justificare | |
Obligația de a se aduce la cunoștința persoanei care reprezintă amenințarea și a persoanei protejate orice informații referitoare la măsura de protecție se referă și la informațiile privind măsura adoptată pentru a adapta măsura de protecție străină necunoscută la una cunoscută în cadrul legislației naționale a statului membru de recunoaștere. | |
Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 2 – litera iv | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
(iv) orice suspendare sau retragere a măsurii de protecție. |
(iv) orice refuz de recunoaștere și/sau executare, suspendare sau retragere a măsurii de protecție. |
Justificare | |
A se vedea justificarea pentru amendamentul la articolul 13 alineatul (2) punctul (1a). | |
Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 2a (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
(2a) Atunci când aduc la cunoștința persoanei care reprezintă amenințarea informațiile menționate la alineatele (1) și (2), autoritățile competente ale statului membru de origine și cele ale statului membru de recunoaștere acordă o atenție specială faptului că nu este în interesul persoanei protejate ca adresa sa sau alte detalii personale să fie comunicate, decât în cazul în care acest lucru este necesar în scopul executării măsurii de protecție. |
Amendamentul 49 Propunere de regulament Articolul 15 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Articolul 15 |
eliminat |
Transcrierea sau traducerea |
|
Atunci când, în temeiul prezentului regulament, este necesară o transcriere sau o traducere, aceasta se face în limba oficială sau într-una din limbile oficiale ale statului membru de recunoaștere sau în orice altă limbă pe care statul membru de recunoaștere a precizat că o acceptă. Orice traducere efectuată în temeiul prezentului regulament este realizată de o persoană autorizată în acest scop într-unul dintre statele membre. |
|
[A se vedea amendamentul la articolul 5 alineatul (4)] | |
Amendamentul 50 Propunere de regulament Articolul 16 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Persoana solicitantă care, în statul membru de origine, a beneficiat în întregime sau parțial de asistență judiciară sau de scutire de taxe și cheltuieli este îndreptățită să beneficieze, în cadrul oricăror proceduri privind executarea măsurii de protecție, de asistența judiciară cea mai favorabilă sau de scutirea de taxe și cheltuieli cea mai amplă prevăzută de legislația statului membru de recunoaștere. |
Se examinează dreptul persoanei solicitante care, în statul membru de origine, a beneficiat în întregime sau parțial de asistență judiciară sau de scutire de taxe și cheltuieli, de a beneficia, în cadrul oricăror proceduri privind executarea măsurii de protecție, de asistență judiciară sau de scutirea de taxe și cheltuieli cea mai amplă prevăzută de legislația statului membru de recunoaștere, conform deciziei acestuia din urmă. |
Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 19a (nou) | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
|
Articolul 19a |
|
Colectarea datelor |
|
Pentru a facilita evaluarea aplicării prezentului regulament, statele membre comunică Comisiei datele relevante referitoare la aplicarea procedurilor naționale de eliberare a certificatelor menționate la articolul 5 și la transmiterea acestora între autoritățile competente. Aceste date includ, ca o cerință minimă, informațiile referitoare la numărul de măsuri de protecție și de certificate solicitate, eliberate și/sau recunoscute, precum și al celor refuzate, suspendate și/sau retrase și la motivele refuzării și/sau ale retragerii, respectând strict principiile fundamentale ale dreptului la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal. |
Amendamentul 52 Propunere de regulament Articolul 20 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Până cel târziu la [cinci ani de la data aplicării prevăzute la articolul 23], Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind aplicarea prezentului regulament. Dacă este necesar, raportul este însoțit de propuneri de adaptare. |
Până cel târziu la [patru ani de la data aplicării prevăzute la articolul 23], Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind aplicarea prezentului regulament și interacțiunea dintre prezentul regulament și Directiva 2011/99/UE. Dacă este necesar, raportul este însoțit de propuneri de adaptare. |
Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 21 – alineatul 1 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
În cadrul Rețelei Judiciare Europene în materie civilă și comercială, instituită prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului, statele membre furnizează o descriere a normelor și procedurilor naționale referitoare la măsurile de protecție, precizând și autoritățile competente pentru recunoașterea și/sau executarea acestor măsuri, astfel încât aceste informații să fie puse la dispoziția publicului. |
În cadrul Rețelei Judiciare Europene în materie civilă și comercială, instituită prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului, statele membre furnizează o descriere a normelor și procedurilor naționale referitoare la măsurile de protecție, precizând și autoritățile competente pentru recunoașterea și/sau executarea acestor măsuri, astfel încât aceste informații să fie puse la dispoziția publicului. Informațiile referitoare la cazurile individuale rămân confidențiale. |
Amendamentul 54 Propunere de regulament Articolul 22 – alineatul 1 | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Până la [1 an înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament], statul membru informează Comisia cu privire la |
Până la [1 an înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament], fiecare stat membru informează Comisia cu privire la |
(a) autoritățile competente în materiile care intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament; |
(a) numele și datele de contact ale autorităților competente în materiile care intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament; |
(b) limbile acceptate pentru traducerea certificatului, astfel cum se menționează la articolul 15. |
(b) limbile acceptate pentru traducerea certificatului, astfel cum se menționează la articolul 5, alineatul (4). |
Amendamentul 55 Propunere de regulament Anexa I – Titlu | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Anexa I |
Anexă |
Justificare | |
Acest amendament este justificat prin eliminarea Anexei II (a se vedea amendamentul la Anexa II) | |
Amendamentul 56 Propunere de regulament Anexa II | |
Textul propus de Comisie |
Amendamentul |
Anexa II |
Anexa eliminată |
(A se vedea amendamentele la articolul 12) |
PROCEDURĂ
Titlu |
Recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă |
||||
Referințe |
COM(2011)0276 – C7-0128/2011 – 2011/0130(COD) |
||||
Comisii competente în fond Data anunțului în plen |
JURI 7.6.2011 |
FEMM 7.6.2011 |
|
|
|
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare Data anunțului în plen |
LIBE 7.6.2011 |
|
|
|
|
Raportor(i) Data numirii |
Carmen Romero López 12.7.2011 |
|
|
|
|
Articolul 51 - Reuniuni comune ale comisiilor Data anunțului în plen |
|
||||
Examinare în comisie |
19.9.2011 |
11.10.2011 |
23.11.2011 |
12.1.2012 |
|
Data adoptării |
12.1.2012 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
48 1 1 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Jan Philipp Albrecht, Sonia Alfano, Roberta Angelilli, Vilija Blinkevičiūtė, Arkadiusz Tomasz Bratkowski, Philip Claeys, Frank Engel, Kinga Gál, Kinga Göncz, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Salvatore Iacolino, Sophia in ‘t Veld, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Timothy Kirkhope, Juan Fernando López Aguilar, Svetoslav Hristov Malinov, Véronique Mathieu, Anthea McIntyre, Nuno Melo, Louis Michel, Antigoni Papadopoulou, Georgios Papanikolaou, Carmen Romero López, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Renate Sommer, Kyriacos Triantaphyllides, Wim van de Camp, Axel Voss, Renate Weber, Josef Weidenholzer, Auke Zijlstra |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Elena Oana Antonescu, Michael Cashman, Anna Maria Corazza Bildt, Ioan Enciu, Nadja Hirsch, Stanimir Ilchev, Franziska Keller, Jean Lambert, Marian-Jean Marinescu, Mariya Nedelcheva, Hubert Pirker, Zuzana Roithová, Raül Romeva i Rueda, Kārlis Šadurskis, Bogusław Sonik, Cecilia Wikström |
||||
PROCEDURĂ
Titlu |
Recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă |
||||
Referințe |
COM(2011)0276 – C7-0128/2011 – 2011/0130(COD) |
||||
Data prezentării la PE |
18.5.2011 |
|
|
|
|
Comisii competente în fond Data anunțului în plen |
JURI 7.6.2011 |
FEMM 7.6.2011 |
|
|
|
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare Data anunțului în plen |
LIBE 7.6.2011 |
|
|
|
|
Raportor(i) Data numirii |
Antonio López-Istúriz White 25.1.2012 |
Antonyia Parvanova 25.1.2012 |
|
|
|
Articolul 51 - Reuniuni comune ale comisiilor Data anunțului în plen |
19.1.2012 |
||||
Examinare în comisie |
27.3.2012 |
|
|
|
|
Data adoptării |
19.3.2013 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
32 0 2 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Raffaele Baldassarre, Regina Bastos, Edit Bauer, Luigi Berlinguer, Sebastian Valentin Bodu, Emine Bozkurt, Edite Estrela, Marielle Gallo, Iratxe García Pérez, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Mikael Gustafsson, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Sajjad Karim, Antonio López-Istúriz White, Astrid Lulling, Alajos Mészáros, Elisabeth Morin-Chartier, Norica Nicolai, Siiri Oviir, Antonyia Parvanova, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Raül Romeva i Rueda, Dimitar Stoyanov, Rebecca Taylor, Alexandra Thein, Britta Thomsen, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Piotr Borys, Kartika Tamara Liotard, Axel Voss |
||||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Carmen Romero López |
||||
Data depunerii |
26.3.2013 |
||||