RAPORT referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind un Program general de acțiune pentru mediu al UE până în 2020: „O viață bună, în limitele planetei noastre”

6.5.2013 - (COM(2012)0710 – C7‑0392/2012 – 2012/0337(COD)) - ***I

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
Raportor: Gaston Franco


Procedură : 2012/0337(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0166/2013

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind un Program general de acțiune pentru mediu al UE până în 2020: „O viață bună, în limitele planetei noastre”

(COM(2012)0710 – C7‑0392/2012 – 2012/0337(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2012)0710),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0392/2012),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 20 martie 2013[1],

–   având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[2],

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0166/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul    1

Propunere de decizie

Considerentul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a) În Rezoluția sa din 20 aprilie 2012 referitoare la revizuirea celui de-al șaselea program de acțiune pentru mediu și la stabilirea priorităților pentru cel de-al șaptelea program de acțiune pentru mediu - Un mediu mai bun pentru o viață mai bună1, Parlamentul European a subliniat trei priorități pe care trebuie să se bazeze noul program, și anume punerea în aplicare și consolidarea, integrarea și dimensiunea internațională.

 

________________

 

1Texte adoptate, P7_TA(2012)0147.

Amendamentul  2

Propunere de decizie

Considerentul 5 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5b) În cadrul raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) intitulat „Mediul european – stare și perspective 2010” (SOER 2010) se observă faptul că persistă provocări semnificative în ceea ce privește mediul, fapt care va avea un impact important dacă nu se întreprinde nimic în acest sens.

Amendamentul  3

Propunere de decizie

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a) Punerea în aplicare eficientă a politicilor actuale și viitoare în domeniul mediului este esențială pentru asigurarea unei rate ridicate a ocupării forței de muncă, a unei economii competitive, a stabilității sociale și a unui mediu bogat și sănătos.

Justificare

După cum a fost subliniat în mai multe părți ale acestui document, politicile în domeniul mediului sunt esențiale pentru a asigura faptul că UE va experimenta pe viitor stabilitate socială, o economie competitivă care garantează o rată ridicată a ocupării forței de muncă și un mediu bogat și sănătos. Aceste avantaje ale politicilor în domeniul mediului sunt rezumate și explicate mai bine în prezentul amendament.

Amendamentul  4

Propunere de decizie

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7) Este esențial să se stabilească obiectivele prioritare pentru 2020 ale Uniunii, în lumina unei viziuni pe termen lung până în 2050. Noul program trebuie să se bazeze pe inițiativele de politică din strategia Europa 2020, inclusiv pachetul energie/climă al UE, Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020, Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic și inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”.

(7) Este esențial să se stabilească obiectivele prioritare pentru 2020 ale Uniunii, în lumina unei viziuni clare pe termen lung până în 2050, pentru a oferi un cadru stabil favorabil investițiilor și creșterii economice sustenabile. Noul program ar trebui să se bazeze pe inițiativele de politică din strategia Europa 2020, inclusiv pachetul energie/climă al UE, Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020, Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic și inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”.

Amendamentul  5

Propunere de decizie

Considerentul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8) Programul trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu convenite deja la nivelul Uniunii.

(8) Programul ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu convenite deja la nivelul Uniunii și să identifice domeniile politice în care este necesar să se stabilească obiective suplimentare.

Amendamentul  6

Propunere de decizie

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9) Uniunea a convenit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din UE cu cel puțin 20% până în 2020 (30%, cu condiția ca și alte țări dezvoltate să se angajeze să realizeze reduceri comparabile de emisii și ca țările în curs de dezvoltare să contribuie în mod adecvat, în funcție de responsabilitățile și capacitățile fiecăreia); să garanteze că, până în 2020, 20% din consumul de energie va proveni din energie din surse regenerabile; și să reducă consumul de energie primară cu 20% față de nivelurile preconizate prin ameliorarea eficienței energetice;

(9) Uniunea a convenit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din UE cu cel puțin 20% până în 2020 (30%, cu condiția ca și alte țări dezvoltate să se angajeze să realizeze reduceri comparabile de emisii și ca țările în curs de dezvoltare să contribuie în mod adecvat, în funcție de responsabilitățile și capacitățile fiecăreia); să garanteze că, până în 2020, 20% din consumul de energie va proveni din energie din surse regenerabile; și să reducă consumul de energie primară cu 20% față de nivelurile preconizate prin ameliorarea eficienței energetice; aceste angajamente ar trebui să continue să se aplice pe baza cadrului existent pentru politicile energetice și climatice, care stabilește obiective obligatorii pentru 2030, în vederea asigurării că obiectivele pe termen lung ale politicii climatice pot fi atinse într-un mod rentabil;

Amendamentul  7

Propunere de decizie

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10) Uniunea a convenit să oprească declinul biodiversității și deteriorarea serviciilor ecosistemice în UE până în 2020 și să le refacă în măsura în care acest lucru este realizabil, sporind totodată contribuția UE la combaterea declinului biodiversității la nivel mondial;

(10) Uniunea a convenit să oprească declinul biodiversității și deteriorarea serviciilor ecosistemice în UE până în 2020 și să le refacă în măsura în care acest lucru este realizabil, sporind totodată contribuția UE la combaterea declinului biodiversității la nivel mondial, precum și la o viziune pe termen lung conform căreia, până în 2050, biodiversitatea Uniunii și serviciile ecosistemice pe care le asigură – capitalul său natural – sunt protejate, valorificate și restabilite în mod corespunzător într-un mod care să reflecte valoarea lor intrinsecă și contribuția lor esențială la bunăstarea și prosperitatea economică a oamenilor;

Justificare

Reflectă Comunicarea Comisiei (COM(2011)244), concluziile Consiliului din 25, 26 mai 2010 și 23 iunie 2011 și poziția Parlamentului European astfel cum a fost adoptată în ședință plen în raportul său privind asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020 (2011/2307).

Amendamentul  8

Propunere de decizie

Considerentul 10 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10a) Uniunea și-a fixat obiectivul de a stopa diminuarea globală a suprafețelor împădurite până în 2030 și de a reduce defrișarea tropicală brută cu cel puțin 50% până în 2020 față de nivelurile din 20081.

 

_______________

 

1 Cea de-a 2912-a reuniune a Consiliului Mediu, 4 decembrie 2008.

Amendamentul  9

Propunere de decizie

Considerentul 19

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(19) Trebuie luate măsuri în scopul stabilirii de obiective prioritare la diferite niveluri de guvernanță, în conformitate cu principiul subsidiarității.

(19) Ar trebui luate măsuri în scopul atingerii obiectivelor prioritare la diferite niveluri de guvernanță, în conformitate cu principiul subsidiarității și cu cele mai recente progrese științifice.

Amendamentul  10

Propunere de decizie

Considerentul 20

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(20) Implicarea unor actori neguvernamentali este importantă pentru asigurarea succesului programului și a atingerii obiectivelor sale prioritare.

(20) Implicarea bazată pe transparență a unor actori neguvernamentali este importantă pentru asigurarea succesului programului și a atingerii obiectivelor sale prioritare.

Amendamentul  11

Propunere de decizie

Considerentul 21

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(21) Declinul biodiversității și degradarea ecosistemelor din Uniune au implicații importante pentru mediu și sunt costisitoare pentru societate în ansamblul ei, în special pentru actorii economici din sectoarele care depind în mod direct de serviciile ecosistemice.

(21) Declinul biodiversității și degradarea ecosistemelor din Uniune au implicații importante nu numai pentru mediu și pentru calitatea vieții oamenilor, ci și pentru generațiile viitoare, și implică costuri ridicate pentru societate în ansamblul ei, în special pentru actorii economici din sectoarele care depind în mod direct de serviciile ecosistemice. Amenințările la adresa biodiversității reprezintă, de asemenea, o provocare pentru Uniune în ceea ce privește responsabilitatea acesteia față de regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări, care reprezintă „zone fierbinți” din punctul de vedere al biodiversității1, precum și față de restul lumii în ceea ce privește amprenta ecologică a Uniunii în afara frontierelor sale.

 

_______________

 

1 „Zonele fierbinți” din punctul de vedere al biodiversității sunt regiuni geografice în care biodiversitatea este amenințată. Regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări adăpostesc 70% din biodiversitatea europeană și mai multe specii endemice decât întregul continent european.

Amendamentul  12

Propunere de decizie

Considerentul 22

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(22) Există posibilități ample de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de ameliorare a eficienței utilizării resurselor în Uniune. Astfel vor fi atenuate presiunile asupra mediului, competitivitatea va crește și se vor găsi noi surse de creștere și locuri de muncă, cu economii de costuri datorate eficienței ameliorate, comercializării inovațiilor și unei mai bune gestionări a resurselor pe întreaga durată a ciclului lor de viață.

(22) Există posibilități ample de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de ameliorare a eficienței utilizării energiei și a resurselor în Uniune. Astfel vor fi atenuate presiunile asupra mediului, competitivitatea va crește și se vor găsi noi surse de creștere și locuri de muncă, cu economii de costuri datorate eficienței ameliorate, comercializării inovațiilor și unei mai bune gestionări a resurselor pe întreaga durată a ciclului lor de viață.

Amendamentul  13

Propunere de decizie

Considerentul 22 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(22a) Degradarea mediului marin, inclusiv din cauza acidifierii oceanelor, a deșeurilor marine și a poluării sonore a oceanelor, reprezintă o amenințare semnificativă la adresa mediului marin al UE.

Amendamentul  14

Propunere de decizie

Considerentul 23

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(23) Deși problemele de mediu și impacturile asupra acestuia continuă să prezinte riscuri semnificative pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor, măsurile de îmbunătățire a stării mediului pot fi benefice.

(23) Deși problemele de mediu și impacturile asupra acestuia prezintă tot mai mult riscuri semnificative pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor, măsurile de îmbunătățire a stării mediului pot fi benefice și ar trebui să fie încurajate în toate aspectele politicii Uniunii.

Amendamentul  15

Propunere de decizie

Considerentul 23 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(23a) Politica Uniunii privind schimbările climatice ar trebui să urmărească o abordare cuprinzătoare, admițând că toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la combaterea schimbărilor climatice în vederea atingerii obiectivelor pentru anul 2050. Pe lângă sfera de aplicare în sectoarele acoperite de sistemul de comercializare a cotelor de emisii, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a debloca reducerile rentabile de emisii acoperite de Decizia privind partajarea eforturilor, astfel încât să poată fi stimulate investițiile ecologice și încurajată schimbarea comportamentului consumatorilor și al altor actori.

Amendamentul  16

Propunere de decizie

Considerentul 24

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(24) Implementarea completă și uniformă a acquis-ului în domeniul mediului în întreaga Uniune reprezintă o investiție solidă atât pentru mediu și pentru sănătatea umană, cât și pentru economie.

(24) Implementarea completă și uniformă a acquis-ului în domeniul mediului în întreaga Uniune nu este doar o obligație din tratat, ci reprezintă și o investiție solidă atât pentru mediu și pentru sănătatea umană, cât și pentru economie.

Amendamentul  17

Propunere de decizie

Considerentul 25

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(25) Politica Uniunii în domeniul mediului trebuie să se sprijine în continuare pe o bază de cunoștințe solidă.

(25) Politica Uniunii în domeniul mediului ar trebui să se sprijine în continuare pe o bază solidă de cunoștințe și dovezi și să fie receptivă la noile descoperiri științifice.

Amendamentul  18

Propunere de decizie

Considerentul 26

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(26) Obiectivele de mediu trebuie sprijinite prin investiții adecvate.

(26) Obiectivele de mediu ar trebui sprijinite prin investiții adecvate, și ar trebui încurajată utilizarea parteneriatelor public-privat, în special în sectorul gestionării deșeurilor, prin orientarea sprijinului din cadrul fondurilor structurale ale Uniunii în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile. Astfel, fondurile UE ar trebui alocate în mod prioritar activităților aflate în vârful ierarhiei deșeurilor (de exemplu, instalațiile de reciclare ar trebui să aibă întâietate în raport cu eliminarea deșeurilor).

Amendamentul  19

Propunere de decizie

Considerentul 27

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(27) Integrarea problemelor de mediu este esențială pentru reducerea presiunilor asupra mediului rezultate din politicile și activitățile din alte sectoare și pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu și climatice.

(27) Integrarea problemelor de mediu în toate domeniile de politică este esențială pentru reducerea presiunilor asupra mediului rezultate din politicile și activitățile din alte sectoare și pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu și climatice.

Amendamentul  20

Propunere de decizie

Considerentul 30

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(30) În cadrul monitorizării rezultatelor Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă (Summit-ul Rio+20), noul program general de acțiune trebuie să sprijine procesele internaționale și regionale care urmăresc transformarea economiei mondiale într-o economie verde favorabilă incluziunii în contextul dezvoltării durabile și al reducerii sărăciei.

(30) Noul program general de acțiune al Uniunii ar trebui să sprijine punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă (Summit-ul Rio+20), la nivelul UE și la nivel internațional, care urmăresc transformarea economiei mondiale într-o economie verde favorabilă incluziunii în contextul dezvoltării durabile și al reducerii sărăciei.

Amendamentul  21

Propunere de decizie

Considerentul 33 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(33a) În conformitate cu Comunicarea Comisiei (COM(2012)0095) și cu Rezoluția Parlamentului European din 12 martie 2013 referitoare la optimizarea avantajelor obținute de pe urma măsurilor UE în domeniul mediului: creșterea încrederii prin ameliorarea cunoștințelor și a capacității de reacție1, ar trebui acordată o atenție mai mare punerii în aplicare a legislației europene în domeniul mediului.

 

 

___________

 

1 Texte adoptate, P7_TA(2013)0077.

Amendamentul  22

Propunere de decizie

Articolul 2 – alineatul 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) trecerea Uniunii la o economie verde și competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

(b) trecerea Uniunii la o economie verde, inovatoare și competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

Amendamentul  23

Propunere de decizie

Articolul 2 – alineatul 1 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru politica în domeniul mediului;

(e) îmbunătățirea bazei de cunoștințe și dovezi pentru politica în domeniul mediului;

Amendamentul  24

Propunere de decizie

Articolul 2 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a) Programul asigură un nivel ridicat al protecției mediului, precum și al calității vieții printr-o bunăstare echitabilă și sustenabilă pentru cetățeni.

Amendamentul  25

Propunere de decizie

Articolul 2 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Toate măsurile, acțiunile și obiectivele stabilite în program se implementează în conformitate cu principiile reglementării inteligente și fac obiectul unei evaluări exhaustive a impactului, dacă este cazul.

(3) Toate măsurile, acțiunile și obiectivele stabilite în program se implementează în conformitate cu principiile reglementării inteligente, se bazează pe cercetări științifice fiabile și fac obiectul unei evaluări exhaustive a impactului, dacă este cazul.

Amendamentul  26

Propunere de decizie

Articolul 3 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Uniunea și statele sale membre sunt responsabile pentru asigurarea atingerii obiectivelor prioritare prevăzute în program. Acestea trebuie să urmărească o abordare coerentă pentru soluționarea provocărilor identificate. Măsurile trebuie luate ținând seama de principiul subsidiarității la nivelul cel mai potrivit pentru atingerea obiectivelor prioritare și pentru obținerea rezultatelor aferente prevăzute în program.

(1) Uniunea și statele sale membre sunt responsabile pentru asigurarea atingerii obiectivelor prioritare prevăzute în program. Acestea urmăresc o abordare coerentă pentru soluționarea provocărilor identificate. Măsurile sunt luate ținând seama de principiile atribuirii, subsidiarității și proporționalității, la nivelul cel mai potrivit pentru atingerea obiectivelor prioritare și pentru obținerea rezultatelor aferente prevăzute în program.

Amendamentul  27

Propunere de decizie

Anexă – punctul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4. S-au înregistrat progrese considerabile și în ceea ce privește integrarea obiectivelor de mediu în alte politici și activități ale Uniunii. Politica agricolă comună (PAC) reformată a legat, începând din 2003, plățile directe de cerințele privind menținerea terenurilor în bune condiții agricole și de mediu și respectarea legislației relevante în domeniul mediului de către agricultori. Combaterea schimbărilor climatice a devenit parte integrantă a politicii energetice și s-au înregistrat progrese în ceea ce privește integrarea preocupărilor legate de utilizarea eficientă a resurselor, de schimbările climatice și de eficiența energetică în alte sectoare-cheie, precum cel al transporturilor și al construcțiilor.

4. S-au înregistrat progrese considerabile și în ceea ce privește integrarea obiectivelor de mediu în alte politici și activități ale Uniunii. Politica agricolă comună (PAC) reformată a legat, începând din 2003, plățile directe de cerințele privind menținerea terenurilor în bune condiții agricole și de mediu și respectarea legislației relevante în domeniul mediului de către agricultori. Combaterea schimbărilor climatice a devenit parte integrantă a politicii energetice și s-au înregistrat progrese în ceea ce privește integrarea preocupărilor legate de utilizarea eficientă a resurselor, de schimbările climatice și de eficiența energetică în alte sectoare-cheie, precum cel al transporturilor și al construcțiilor. Cu toate acestea, pe viitor trebuie acordată o atenție mai mare punerii în aplicare a ecocondiționalității într-un mod mai eficace.

Amendamentul  28

Propunere de decizie

Anexă – punctul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5. Cu toate acestea, multe tendințe privind mediul în UE rămân îngrijorătoare, nu în ultimul rând din cauza implementării insuficiente a legislației UE în vigoare în domeniul mediului. Numai 17% dintre speciile și habitatele evaluate în temeiul Directivei „Habitate” sunt în stare bună, iar degradarea și declinul capitalului natural pun în pericol eforturile de a atinge obiectivele UE în materie de biodiversitate și de combatere a schimbărilor climatice. Acest lucru generează costuri aferente ridicate care nu au fost încă valorizate corespunzător în sistemul nostru economic sau social. O parte din teritoriul UE (30%) este extrem de fragmentată, ceea ce afectează conectivitatea și sănătatea ecosistemelor, precum și capacitatea acestora de a furniza nu numai servicii, ci și habitate viabile pentru specii. Deși în UE s-au înregistrat progrese în sensul separării creșterii de emisiile de GES, de consumul de resurse și de impacturile asupra mediului, resursele sunt încă utilizate, în mare parte, în mod nesustenabil și ineficient, iar deșeurile nu sunt gestionate în mod corespunzător. Prin urmare, întreprinderile din UE nu pot beneficia de oportunitățile semnificative oferite de utilizarea eficientă a resurselor în ceea ce privește competitivitatea, reducerea costurilor, creșterea productivității și securitatea aprovizionării. Nivelurile de calitate a apei și de poluare atmosferică sunt încă problematice în multe părți ale Europei, iar cetățenii UE continuă să fie expuși la substanțe periculoase, ceea ce le poate afecta sănătatea și bunăstarea. Exploatarea nesustenabilă a terenurilor consumă solurile fertile, având impacturi asupra securității alimentare și asupra atingerii obiectivelor în materie de biodiversitate. Degradarea solurilor rămâne în mare măsură necontrolată.

5. Cu toate acestea, multe tendințe privind mediul în UE rămân îngrijorătoare, nu în ultimul rând din cauza implementării insuficiente a legislației UE în vigoare în domeniul mediului. Numai 17% dintre speciile și habitatele evaluate în temeiul Directivei „Habitate” sunt în stare bună, iar degradarea și declinul capitalului natural pun în pericol eforturile de a atinge obiectivele UE în materie de biodiversitate și de combatere a schimbărilor climatice. Dintre cele 395 de specii indigene europene enumerate ca fiind grav amenințate pe lista roșie a speciilor amenințate stabilită de UICN, 110 se află în pericol din cauza infestării cu specii alogene invazive. Acest lucru generează costuri aferente ridicate care nu au fost încă valorizate corespunzător în sistemul nostru economic sau social. O parte din teritoriul UE (30%) este extrem de fragmentată, ceea ce afectează conectivitatea și sănătatea ecosistemelor, precum și capacitatea acestora de a furniza nu numai servicii, ci și habitate viabile pentru specii. Habitatele și speciile marine continuă să fie expuse riscului de degradare și dispariție din cauza unei multitudini de amenințări provocate de om în apele Uniunii. Deși în UE s-au înregistrat progrese în sensul separării creșterii de emisiile de GES, de consumul de resurse și de impacturile asupra mediului, resursele sunt încă utilizate, în mare parte, în mod nesustenabil și ineficient, iar deșeurile nu sunt gestionate în mod corespunzător. Prin urmare, întreprinderile din UE nu pot beneficia de oportunitățile semnificative oferite de utilizarea eficientă a resurselor în ceea ce privește competitivitatea, reducerea costurilor, creșterea productivității și securitatea aprovizionării. Nivelurile de calitate a apei și de poluare atmosferică sunt încă problematice în multe părți ale Europei, iar cetățenii UE continuă să fie expuși la substanțe periculoase, ceea ce le afectează sănătatea și bunăstarea. Exploatarea nesustenabilă a terenurilor consumă solurile fertile, având impacturi asupra securității alimentare mondiale și asupra atingerii obiectivelor în materie de biodiversitate. Degradarea solurilor rămâne în mare măsură necontrolată.

Justificare

Argumentele de ordin ecologic și economic pentru măsuri sunt convingătoare. Invaziile biologice reprezintă unul dintre factorii principali care duc la declinul biodiversității. Speciile alogene invazive pot avea efecte negative ample asupra mediului și resurselor naturale timp de mai multe generații. Speciile alogene invazive pot, de asemenea, afecta viața și sănătatea umană și pot cauza prejudicii economice grave pentru agricultură, silvicultură și pescuit, estimate la cel puțin 12 miliarde EUR pe an numai în Europa. Amânarea în continuare a măsurilor va împiedica îndeplinirea obiectivelor în materie de conservare a biodiversității proprii și a angajamentelor privind biodiversitatea la nivel mondial de către UE.

Amendamentul  29

Propunere de decizie

Anexă – punctul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

7. Împreună cu sistemele actuale de producție și de consum al deșeurilor din economia mondială, creșterea cererii de bunuri și servicii și epuizarea resurselor duc la creșterea costului materiilor prime esențiale, al mineralelor și al energiei, ceea ce generează mai multă poluare și mai multe deșeuri, sporind emisiile globale de GES și cauzând degradarea terenurilor, defrișări și declinul biodiversității. Aproape două treimi din ecosistemele lumii sunt în declin și există dovezi că limitele planetare ale biodiversității, ale schimbărilor climatice și ale ciclului azotului au fost deja încălcate. În absența unor progrese în ceea ce privește îmbunătățirea utilizării eficiente a resurselor, este probabil că până în 2030 va exista un deficit de apă de 40% la nivel mondial. De asemenea, există riscul ca schimbările climatice să agraveze și mai mult aceste probleme, generând costuri ridicate. În 2011, dezastrele cauzate parțial de schimbările climatice au avut ca rezultat pierderi economice de peste 300 de miliarde de euro. OCDE a avertizat că degradarea și eroziunea continuă a capitalului natural riscă să cauzeze schimbări ireversibile care ar putea să pună în pericol creșterea standardelor de trai din ultimele două secole și să antreneze costuri semnificative.

7. Împreună cu sistemele actuale de producție și de consum din economia mondială, generatoare de risipă, creșterea cererii de bunuri și servicii, lipsa unei gestionări sustenabile a resurselor la nivel internațional și epuizarea resurselor duc la creșterea costului materiilor prime esențiale, al mineralelor și al energiei, ceea ce generează mai multă poluare și mai multe deșeuri, sporind emisiile globale de GES și cauzând degradarea terenurilor, defrișări și declinul biodiversității. Aproape două treimi din ecosistemele lumii sunt în declin și există dovezi că limitele planetare ale biodiversității, ale schimbărilor climatice și ale ciclului azotului au fost deja încălcate. În absența unor progrese în ceea ce privește îmbunătățirea utilizării eficiente a resurselor, este probabil că până în 2030 va exista un deficit de apă de 40% la nivel mondial. De asemenea, există riscul ca schimbările climatice să agraveze și mai mult aceste probleme, generând costuri ridicate. În 2011, dezastrele cauzate parțial de schimbările climatice au avut ca rezultat pierderi economice de peste 300 de miliarde de euro1. OCDE a avertizat că degradarea și eroziunea continuă a capitalului natural riscă să cauzeze schimbări ireversibile care ar putea să pună în pericol creșterea standardelor de trai din ultimele două secole și să antreneze costuri semnificative.

 

__________________

 

Potrivit Raportului Stern privind economia schimbărilor climatice, fără luarea unor măsuri, costurile globale ale schimbărilor climatice vor fi echivalente cu pierderea a cel puțin 5 % din produsul intern brut global (PIB) în fiecare an. Dacă se include o gamă mai largă de riscuri și impacturi, această valoare ar putea crește la 20 % din PIB.

Amendamentul  30

Propunere de decizie

Anexă – punctul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

9. Pentru a trăi bine în viitor, trebuie luate în prezent măsuri urgente și concertate pentru a ameliora reziliența ecologică și pentru a maximiza beneficiile pe care politica în domeniul mediului le poate oferi economiei și societății, respectând totodată limitele ecologice ale planetei. Prezentul program reflectă angajamentul UE de a se transforma într-o economie verde favorabilă incluziunii, care să asigure creșterea și dezvoltarea, să protejeze sănătatea și bunăstarea oamenilor, să ofere locuri de muncă decente, să reducă inegalitățile și care să investească în capitalul natural și să-l protejeze..

9. Pentru a trăi bine în viitor, trebuie luate în prezent măsuri urgente și concertate pentru a ameliora reziliența ecologică și pentru a maximiza beneficiile pe care politica în domeniul mediului le poate oferi economiei și societății, respectând totodată limitele ecologice ale planetei. Prezentul program reflectă angajamentul UE de a se transforma într-o economie verde favorabilă incluziunii, care să asigure creșterea și dezvoltarea, să protejeze sănătatea și bunăstarea oamenilor, să ofere locuri de muncă decente, să reducă inegalitățile și care să investească în biodiversitatea și serviciile ecosistemice pe care le asigură – capitalul natural și le protejeze pentru valoarea lor intrinsecă și pentru contribuția lor esențială la bunăstarea și prosperitatea economică a oamenilor.

Amendamentul  31

Propunere de decizie

Anexă – punctul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

10. Viziunea pentru 2050 prezentată în continuare are ca scop să contribuie la orientarea acțiunii până în 2020 și ulterior. În 2050 vom trăi bine, în limitele ecologice ale planetei. Prosperitatea noastră și mediul sănătos vor fi rezultatul unei economii inovatoare, circulare, în care nu se irosește nimic și resursele naturale sunt gestionate astfel încât să sporească reziliența societății noastre. Creșterea noastră cu emisii scăzute de dioxid de carbon a fost de multă vreme separată de utilizarea resurselor, stabilind ritmul unei economii globale sustenabile.

10. Viziunea pentru 2050 prezentată în continuare are ca scop să contribuie la orientarea acțiunii până în 2020 și ulterior. În 2050 vom trăi bine, în limitele ecologice ale planetei. Bunăstarea noastră și mediul sănătos vor fi rezultatul unei economii inovatoare, circulare, în care nu se irosește nimic și resursele naturale sunt gestionate astfel încât să sporească reziliența societății noastre. Biodiversitatea și serviciile ecosistemice vor fi protejate, valorizate și refăcute în mod adecvat. Creșterea noastră cu emisii scăzute de dioxid de carbon a fost de multă vreme separată de utilizarea resurselor, stabilind ritmul unei economii globale sustenabile. Justiția în materie de mediu va fi asigurată în interiorul și în exteriorul Uniunii. Toate persoanele vor avea acces egal la beneficiile de mediu. Sarcinile cauzate de degradarea mediului sunt împărțite într-un mod echitabil.

Amendamentul  32

Propunere de decizie

Anexă – punctul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

11. Această transformare necesită integrarea deplină a aspectelor de mediu în alte politici, precum politica în domeniul energiei, al transporturilor, politica agricolă, politica în domeniul pescuitului, al economiei și industriei, al cercetării și inovării, al ocupării forței de muncă și politica socială, pentru a crea o abordare coerentă și coordonată. Acțiunea în interiorul UE trebuie, de asemenea, să fie completată de o acțiune mai hotărâtă la nivel mondial și de cooperarea cu țările învecinate în vederea soluționării provocărilor comune.

11. Această transformare necesită integrarea deplină a aspectelor de mediu în alte politici, precum politica în domeniul energiei, al transporturilor, politica agricolă, politica în domeniul pescuitului, al comerțului internațional, al economiei și industriei, al cercetării și inovării, al ocupării forței de muncă, al comerțului, al dezvoltării, al afacerilor externe și al securității, politica socială, educația și formarea, pentru a crea o abordare coerentă și coordonată. Acțiunea în interiorul UE trebuie, de asemenea, să fie completată de o acțiune mai hotărâtă la nivel mondial și de cooperarea cu țările învecinate în vederea soluționării provocărilor comune.

Amendamentul  33

Propunere de decizie

Anexă – punctul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

12. UE a pus în mișcare această transformare prin strategii integrate pe termen lung care vizează oprirea declinului biodiversității, eficientizarea utilizării resurselor și accelerarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Comisia a integrat și mai mult preocupările și obiectivele de mediu în inițiativele recente luate în alte domenii esențiale de politică, inclusiv energia și transporturile, și a căutat să sporească beneficiile de mediu prin reformarea politiilor UE în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale, al pescuitului și al coeziunii, bazându-se pe realizările de până acum.

12. UE a pus în mișcare această transformare prin strategii integrate pe termen lung care vizează oprirea declinului biodiversității, eficientizarea utilizării resurselor și accelerarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Comisia a integrat și mai mult preocupările și obiectivele de mediu în inițiativele recente luate în alte domenii esențiale de politică, inclusiv energia și transporturile, și a căutat să sporească beneficiile de mediu prin reformarea politiilor UE în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale, al pescuitului și al coeziunii, bazându-se pe realizările de până acum. Cu toate acestea, în această privință, trebuie acordată o atenție sporită punerii în aplicare a prevederilor privind ecocondiționalitatea.

Amendamentul  34

Propunere de decizie

Anexă – punctul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

13. UE a semnat multe angajamente la nivel internațional în domeniul mediului, inclusiv cele adoptate în cadrul Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă (Rio+20), în care și-a exprimat sprijinul pentru economia verde favorabilă incluziunii ca parte centrală a unei strategii mai largi pentru dezvoltare durabilă.

13. UE a semnat multe angajamente obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul acordurilor multilaterale de mediu, precum și angajamente în domeniul mediului obligatorii din punct de vedere politic, inclusiv cele convenite în cadrul Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă (Rio+20). Documentul rezultat în urma Conferinței Rio + 20 recunoaște economia verde favorabilă incluziunii ca instrument important pentru realizarea unei dezvoltări sustenabile și stabilește un cadru pentru acțiune care acoperă toate cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile, care se reflectă în obiectivele prioritare ale acestui program. În cadrul acestui document s-a convenit, de asemenea, elaborarea unor obiective de dezvoltare sustenabilă, în vederea consolidării cadrului instituțional și a dezvoltării unei strategii de finanțare pentru dezvoltare durabilă. Acum, Uniunea și statele sale membre trebuie să asigure faptul că aceste angajamente sunt puse în aplicare atât pe plan local, prin politicile sale interne, cât și la nivel mondial, prin contribuții la măsurile internaționale.

Amendamentul  35

Propunere de decizie

Anexă – punctul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

14. Prezentul program completează aceste eforturi prin definirea obiectivelor prioritare pe care UE trebuie să le atingă până în 2020.

14. Prezentul program completează aceste eforturi prin definirea obiectivelor prioritare pe care UE trebuie să le atingă până în 2020 și direcții orientative pentru 2050. El asigură punerea în aplicare, încurajează acțiunea internă și ajută o serie de actori să facă alegeri rentabile în ceea ce privește investițiile.

Amendamentul  36

Propunere de decizie

Anexă – punctul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

15. În multe cazuri, măsurile necesare pentru atingerea acestor obiective vor fi luate în principal la nivel național, regional sau local, în conformitate cu principiul subsidiarității. În altele, vor fi necesare măsuri suplimentare la nivelul UE. Deoarece politica în domeniul mediului este un domeniu de competență partajată în UE, unul dintre scopurile prezentului program este să creeze un sentiment de adeziune la obiective comune și să asigure condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi și autorități publice. Existența unor obiective clare oferă factorilor de decizie și altor părți interesate, inclusiv regiunilor și orașelor, întreprinderilor și partenerilor sociali, dar și cetățenilor individuali, o direcție și un cadru previzibil pentru acțiune.

15. În multe cazuri, măsurile necesare pentru atingerea acestor obiective vor fi luate în principal la nivel național, regional sau local, în conformitate cu principiul subsidiarității, cu condiția ca publicul să aibă un cuvânt de spus în cadrul discuțiilor privind problemele de mediu. În altele, vor fi necesare măsuri suplimentare la nivelul UE. Deoarece politica în domeniul mediului este un domeniu de competență partajată în UE, unul dintre scopurile prezentului program este să creeze un sentiment de adeziune la obiective comune și să asigure condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi și autorități publice. Existența unor obiective clare și schimbul de bune practici oferă factorilor de decizie și altor părți interesate, inclusiv regiunilor și orașelor, întreprinderilor și partenerilor sociali, dar și cetățenilor individuali, o direcție și un cadru previzibil pentru acțiune.

Amendamentul  37

Propunere de decizie

Anexă – punctul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

16. Prosperitatea și bunăstarea economică a UE se bazează pe capitalul său natural, ce cuprinde ecosistemele care oferă bunuri și servicii esențiale, de la soluri fertile și păduri multifuncționale la terenuri și mări productive, de la ape dulci și aer curat, la polenizare, controlul inundațiilor și reglarea climei, precum și protecție împotriva dezastrelor naturale. Un ansamblu substanțial de acte legislative ale UE are ca scop protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural, inclusiv Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, Directiva privind calitatea aerului și directivele conexe, precum și Directivele „Habitate” și „Păsări”. Legislația în domeniul schimbărilor climatice, al substanțelor chimice, al emisiilor industriale și al deșeurilor contribuie, de asemenea, la atenuarea presiunilor asupra biodiversității, inclusiv asupra ecosistemelor, a speciilor și a habitatelor.

16. Prosperitatea și bunăstarea economică a UE se bazează pe capitalul său natural, adică pe biodiversitatea sa, inclusiv pe ecosistemele care oferă bunuri și servicii esențiale, de la soluri fertile și păduri multifuncționale, la terenuri și mări productive, de la ape dulci și aer curat, la polenizare, controlul inundațiilor și reglarea climei, precum și protecție împotriva dezastrelor naturale. Un ansamblu substanțial de acte legislative ale UE are ca scop protejarea, conservarea și consolidarea capitalului natural, inclusiv Directiva-cadru privind apa, Directiva privind apele urbane reziduale1, Directiva privind nitrații2, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, Directiva privind calitatea aerului și directivele conexe, precum și Directivele „Habitate” și „Păsări”. Legislația în domeniul schimbărilor climatice, al substanțelor chimice, al emisiilor industriale și al deșeurilor contribuie, de asemenea, la atenuarea presiunilor asupra biodiversității, inclusiv asupra ecosistemelor, a solului, a speciilor și a habitatelor.

 

__________________

 

1 Directiva 91/271/CEE.

 

2 Directiva 91/676/CEE.

Amendamentul  38

Propunere de decizie

Anexă – punctul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul

17. Cu toate acestea, evaluările recente arată că biodiversitatea din UE este tot în declin și că majoritatea ecosistemelor sunt grav deteriorate. Strategia UE privind biodiversitatea până în 2020 stabilește obiectivele și acțiunile necesare pentru a inversa aceste tendințe negative și trebuie implementată integral pentru a permite UE să își îndeplinească obiectivul principal pentru 2020 în materie de biodiversitate. Deși strategia include măsuri integrate pentru ameliorarea implementării Directivelor „Păsări” și „Habitate”, inclusiv a rețelei Natura 2000, atingerea obiectivului principal va necesita implementarea integrală a tuturor actelor legislative care vizează protejarea capitalului natural.

17. Cu toate acestea, evaluările recente arată că biodiversitatea din UE este tot în declin și că majoritatea ecosistemelor sunt grav deteriorate. Speciile alogene invazive prezintă riscuri mai mari decât s-a prevăzut anterior pentru biodiversitate, sănătatea umană și economie. Strategia UE privind biodiversitatea până în 2020 stabilește obiectivele și acțiunile necesare pentru a stopa pierderea biodiversității și pentru a menține, a restabili și a consolida ecosistemele și serviciile lor. Trebuie implementată integral pentru a permite UE să își îndeplinească obiectivul principal pentru 2020 în materie de biodiversitate. Deși strategia include măsuri integrate pentru ameliorarea implementării Directivelor „Păsări” și „Habitate”, inclusiv a rețelei Natura 2000, atingerea obiectivului principal va necesita implementarea integrală a tuturor actelor legislative care vizează protejarea capitalului natural.

Justificare

Argumentele de ordin ecologic și economic pentru măsuri sunt convingătoare. Invaziile biologice reprezintă unul dintre factorii principali care duc la declinul biodiversității. Speciile alogene invazive pot avea efecte negative ample asupra mediului și resurselor naturale timp de mai multe generații. Speciile alogene invazive pot, de asemenea, afecta viața și sănătatea umană și pot cauza prejudicii economice grave pentru agricultură, silvicultură și pescuit, estimate la cel puțin 12 miliarde de euro pe an numai în Europa. Amânarea în continuare a măsurilor va împiedica îndeplinirea obiectivelor în materie de conservare a biodiversității proprii și a angajamentelor privind biodiversitatea la nivel mondial de către UE.

Amendamentul  39

Propunere de decizie

Anexă – punctul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

18. În pofida eforturilor considerabile de până acum, cerința în temeiul Directivei-cadru privind apa privind realizarea „stării ecologice bune” până în 2015 este susceptibilă de a fi respectată numai pentru 53% din suprafața corpurilor de apă din UE39. Există, de asemenea, riscul ca obiectivul Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin de realizare a „stării ecologice bune” până în 2020 să nu poată fi atins, inter alia din cauza pescuitului excesiv permanent și a prezenței deșeurilor marine în mările Europei. În plus, deși politicile UE în domeniul aerului și al emisiilor industriale au contribuit la reducerea multor forme de poluare, ecosistemele sunt în continuare afectate de depunerile excesive de azot și de poluarea stratului de ozon asociate emisiilor generate de transporturi, de agricultura intensivă și de producția de energie.

18. În pofida eforturilor considerabile de până acum, obiectivul Directivei-cadru privind apa privind realizarea „stării ecologice bune” până în 2015 este susceptibil de a fi respectat numai pentru 53% din corpurile de apă de suprafața din UE. Din acest motiv, și Directiva-cadru privind apa ar trebui integrată în ecocondiționalitate. Obiectivul Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin de realizare a „stării ecologice bune” până în 2020 este în continuare supus unor presiuni semnificative, inter alia din cauza persistenței amenințărilor pe care le presupun activitățile umane, cum ar fi pescuitul excesiv, poluarea (inclusiv poluarea fonică submarină) și prezența deșeurilor în mare, combinate cu efectele încălzirii globale (precum acidificarea oceanelor). În plus, deși politicile UE în domeniul aerului și al emisiilor industriale au contribuit la reducerea multor forme de poluare, ecosistemele sunt în continuare afectate de depunerile excesive de azot și sulf și de poluarea stratului de ozon asociate emisiilor generate de transporturi, de practicile agricole nesustenabile și de producția de energie.

Amendamentul  40

Propunere de decizie

Anexă – punctul 18 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

18a. Agricultura și silvicultura asigură împreună 78% din acoperirea terenurilor în Uniune și continuă să joace un rol major în păstrarea resurselor naturale, a biodiversității și a peisajelor culturale diferite ca o condiție prealabilă pentru alte activități umane în zonele rurale. Împădurirea joacă un rol-cheie în fixarea solurilor, în adaptarea la schimbările climatice și în atenuarea acestora, în timp ce agricultura sustenabilă contribuie la o mai bună conservare a solului și la o calitate sporită a apei. Ar trebui să se promoveze practicile extensive și tradiționale cu valoare ecologică și de conservare ridicată, precum și producția și consumul locale, acestea reprezentând, de asemenea, o metodă de prevenire a emisiilor de gaze cu efect de seră, și ar trebui să se pună în mod corespunzător accentul pe practicile agricole integrate și inovatoare precum tehnologiile de precizie și abordările ecologice. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită creșterii fertilității solului prin utilizarea de îngrășăminte nechimice, creșterii sustenabile a producției și includerii culturilor de leguminoase. Prin utilizarea politicilor adecvate, în special a unei PAC restructurate în mod semnificativ, este posibil să se sporească capacitatea de stocare a dioxidului de carbon a terenurilor agricole. Sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii este într-adevăr singurul sector rezervor de carbon, datorită capacității sale de stocare a CO2.

Amendamentul  41

Propunere de decizie

Anexă – punctul 19

Textul propus de Comisie

Amendamentul

19. Prin urmare, pentru protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural al UE este nevoie și de eliminarea cauzelor problemelor existente, inter alia printr-o mai bună integrare a obiectivelor privind capitalul natural în alte politici, garantându-se că politicile sunt coerente și oferă beneficii conexe. Elementele ecologizante prevăzute în propunerile de reformă ale Comisiei, în special în ceea ce privește politica agricolă, politica în domeniul pescuitului și politica de coeziune, sprijinite de propunerile de ecologizare a bugetului UE în contextul cadrului financiar multianual 2014-2020 (CFM), sunt concepute pentru a sprijini aceste obiective. De exemplu, ecosistemele acvatice din zonele rurale trebuie să beneficieze de condiționarea plăților agricole de respectarea cerințelor relevante ale Directivei-cadru privind apa, astfel cum sunt stabilite în propunerile de reformă a PAC prezentate de Comisie40. Ecologizarea PAC va contribui și la promovarea practicilor agricole favorabile mediului de diversificare a culturilor, a protecției pășunilor permanente, precum și a creării și menținerii unor zone agricole și forestiere valoroase din punct de vedere ecologic.

19. Prin urmare, pentru protejarea, conservarea, ameliorarea și valorificarea în mod corespunzător a capitalului natural al UE este nevoie și de eliminarea cauzelor problemelor existente, inter alia printr-o mai bună integrare a obiectivelor privind capitalul natural în elaborarea și punerea în aplicare a altor politici, garantându-se că politicile sunt coerente și oferă beneficii conexe. Elementele ecologizante prevăzute în propunerile de reformă ale Comisiei, în special în ceea ce privește politica agricolă, politica în domeniul pescuitului și politica de coeziune, sprijinite de propunerile de ecologizare a bugetului UE în contextul cadrului financiar multianual 2014-2020 (CFM), sunt concepute pentru a sprijini aceste obiective. Ecosistemele acvatice din zonele rurale ar trebui să beneficieze de condiționarea plăților agricole de respectarea criteriilor obiective și măsurabile stabilite în Directiva-cadru privind apa, întrucât o agricultură orientată către respectarea unor cerințe de mediu stricte poate asigura și îmbunătăți în mod durabil calitatea solurilor, poate conserva biodiversitatea în zonele rurale și poate contribui totodată în mod esențial la creșterea calității aerului și a apei. Ecologizarea PAC va contribui și la promovarea practicilor agricole favorabile mediului de diversificare a culturilor, a protecției pășunilor și pajiștilor permanente, a agrosilviculturii sustenabile, precum și a creării și menținerii unor zone agricole și forestiere valoroase din punct de vedere ecologic. Un element esențial al unei agriculturi sustenabile este reprezentat de realizarea activităților agricole într-un mod responsabil față de generațiile viitoare, prin care resursele sunt utilizate cu economie și se asigură în același timp o productivitate ridicată.

Amendamentul  42

Propunere de decizie

Anexă – punctul 20

Textul propus de Comisie

Amendamentul

20. În cazul mediului marin, deși sectorul marin oferă oportunități economice, de la pescuit, transport și acvacultură, la materii prime, energie offshore și biotehnologie marină, trebuie să se garanteze compatibilitatea acestora cu conservarea și cu gestionarea sustenabilă a ecosistemelor marine și costiere.

20. În cazul mediului marin, Uniunea are o responsabilitate de prin rang, având, datorită teritoriilor europene de peste mări, principalul domeniu maritim din lume. Deși sectorul marin oferă oportunități economice, de la pescuit, transport și acvacultură, la materii prime, energie offshore și biotehnologie marină, trebuie să se garanteze compatibilitatea acestora cu conservarea și cu gestionarea sustenabilă a ecosistemelor marine și costiere. O gestionare europeană integrată a zonelor de coastă, asociată cu o amenajare sustenabilă a spațiului maritim, poate juca un rol eficient în ceea ce privește coordonarea activităților maritime și de coastă și echilibrarea diferitelor funcții ale mărilor și oceanelor.

 

Mediul marin a rămas mult în urmă și în ceea ce privește protecția, întrucât rețeaua Natura 2000 pentru mediul marin, care urma să fie finalizată în 20121, nu este încă nici coerentă din punct de vedere ecologic, nici funcțională. Eforturile depuse de statele membre în ceea ce privește extinderea rețelei Natura 2000 pentru mediul marin pe baza datelor științifice existente și punerea în practică a programelor de culegere de date științifice privind mediul marin pentru a finaliza rețeaua sunt considerabile, dar trebuie continuate. Zonele marine protejate, în special cele din Marea Mediterană, trebuie gestionate într-un mod mai eficient.

 

_______________

 

1 COM(2006)0216 din 22 mai 2006.

Amendamentul  43

Propunere de decizie

Anexă – punctul 21

Textul propus de Comisie

Amendamentul

21. În cadrul politicii UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice trebuie să se recurgă mai frecvent la abordări bazate pe ecosisteme privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, care sunt și ele favorabile biodiversității și furnizării altor servicii ecosistemice, în timp ce la luarea deciziilor legate de energia din surse regenerabile trebuie să se țină seama pe deplin de alte obiective de mediu, precum conservarea biodiversității și protecția apelor. În fine, va fi necesar să se aplice măsuri vizând soluționarea problemei poluării atmosferice și a emisiilor de CO2 legate de transporturi.

21. În cadrul politicii UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice ar trebui să se recurgă mai frecvent la abordări bazate pe ecosisteme privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, care sunt și ele favorabile biodiversității și furnizării altor servicii ecosistemice, în timp ce la luarea deciziilor legate de energia din surse regenerabile ar trebui să se țină seama pe deplin de alte obiective de mediu, precum conservarea biodiversității și protecția apelor și a solului. În fine, va fi necesar să se aplice măsuri vizând soluționarea problemei poluării atmosferice și a emisiilor de CO2 legate de transporturi.

Amendamentul  44

Propunere de decizie

Anexă – punctul 22

Textul propus de Comisie

Amendamentul

22. Degradarea, fragmentarea și exploatarea nesustenabilă a terenurilor din UE periclitează furnizarea mai multor servicii ecosistemice esențiale, amenințând biodiversitatea și sporind vulnerabilitatea Europei la schimbările climatice și la dezastrele naturale, și determină, de asemenea, degradarea solului. Peste 25% din teritoriul UE este afectat de eroziunea solului de către ape, care compromite funcțiile solului și afectează calitatea apelor dulci. Alte probleme persistente sunt contaminarea și impermeabilizarea solului. Peste jumătate de milion de situri din întreaga UE sunt considerate contaminate și până ce nu vor fi identificate și evaluate, acestea vor continua să prezinte riscuri potențiale grave pentru mediu și pentru sănătate. În fiecare an, o suprafață de peste 1 000 km² de teren este afectată construirii de locuințe, activităților industriale, transporturilor sau activităților recreative. Este dificil sau costisitor să se pună capăt acestor schimbări pe termen lung, care implică aproape întotdeauna compromisuri între diferite necesități sociale, economice și de mediu. Deciziile de planificare ale statelor membre legate de exploatarea terenurilor trebuie să devină mai sustenabile.

22. Degradarea, fragmentarea și exploatarea nesustenabilă a terenurilor în UE și în afara sa periclitează furnizarea mai multor servicii ecosistemice esențiale, amenințând biodiversitatea și sporind vulnerabilitatea Europei la schimbările climatice și la dezastrele naturale, și determină, de asemenea, degradarea solului și deșertificarea. Peste 25% din teritoriul UE este afectat de eroziunea solului de către ape, care compromite funcțiile solului și afectează calitatea apelor dulci. Alte probleme persistente sunt contaminarea și impermeabilizarea solului. Peste jumătate de milion de situri din întreaga UE sunt considerate contaminate și până ce nu vor fi identificate și evaluate, acestea vor continua să prezinte riscuri potențiale grave pentru mediu, economice și sociale, inclusiv riscuri pentru sănătate. În fiecare an, o suprafață de peste 1 000 km² de teren este afectată construirii de locuințe, activităților industriale, transporturilor sau activităților recreative. Această impermeabilizare artificială a solului are un impact negativ asupra circuitului natural al apei, întrucât apa de suprafață nu se mai poate infiltra pentru a ajunge în apele subterane. Având în vedere că solul nu mai poate să absoarbă și să stocheze apa de ploaie, se produce o scurgere masivă, care are ca rezultat inundații și deficitul apei potabile. Este dificil sau costisitor să se pună capăt acestor schimbări pe termen lung, care implică aproape întotdeauna compromisuri între diferite necesități sociale, economice și de mediu. Din acest motiv, deciziile de planificare ale statelor membre legate de exploatarea terenurilor ar trebui să definească exact terenurile ce urmează a fi destinate construcțiilor și să impună restricții cu privire la dimensiunea acestora. Pentru a compensa efectele inevitabile ale impermeabilizării unor mari suprafețe, ar trebui prevăzute suficiente zone verzi, în special ținând seama de conservarea biodiversității și de protejarea apelor, în vederea realizării obiectivului de a nu exista nicio ocupare de terenuri până în 2050.

 

Pentru a aborda problema gravă a impermeabilizării solului, statelor membre ar trebui să li se solicite să ia măsuri de reducere a suprafeței de teren construite și să protejeze terenurile agricole destinate producției de alimente, furaje și materii prime regenerabile.

Amendamentul  45

Propunere de decizie

Anexă – punctul 23

Textul propus de Comisie

Amendamentul

23. Pentru a reduce cele mai semnificative presiuni cauzate de om asupra terenurilor, solului și asupra altor ecosisteme din Europa, se vor lua măsuri pentru a se garanta că deciziile legate de exploatarea terenurilor adoptate la toate nivelurile relevante țin seama în mod corespunzător și de impacturile asupra mediului, nu numai de cele sociale și economice. Rezultatul Summit-ului Rio+20 a fost un apel la „o lume în care degradarea terenurilor nu mai constituie o problemă”. UE și statele membre trebuie să analizeze care este modul optim de a face acest angajament funcțional în sferele lor respective de competență și de a soluționa problemele legate de calitatea solului într-un cadru juridic obligatoriu. Se vor stabili, de asemenea, obiective privind exploatarea sustenabilă a terenurilor și solul.

23. Pentru a reduce cele mai semnificative presiuni cauzate de om asupra terenurilor, solului și asupra altor ecosisteme din Europa, se vor lua măsuri pentru a se garanta că deciziile legate de exploatarea terenurilor adoptate la toate nivelurile relevante țin seama în mod corespunzător și de impacturile asupra mediului, nu numai de cele sociale și economice. Rezultatul Summitului Rio+20, recunoscând semnificația economică și socială a bunei gestionări a terenurilor, a fost un apel la „o lume în care degradarea terenurilor nu mai constituie o problemă”. UE și statele membre ar trebui să analizeze în cel mai scurt timp care este modul optim de a face acest angajament funcțional în sferele lor respective de competență și modul de a soluționa problemele legate de calitatea solului utilizând o abordare bazată pe riscuri într-un cadru juridic obligatoriu, pe baza aspectelor relevante din propunerea de directivă a Comisiei de stabilire a unui cadru privind protecția solului și de modificare a Directivei 2004/35/CE1. În plus, punerea în comun a cunoștințelor și a experiențelor de către statele membre ar trebui încurajată. Ar trebui să se stabilească, de asemenea, obiective privind exploatarea sustenabilă a terenurilor și solul.

 

 

________________

 

1 COM(2006)0232 din 22 septembrie 2006.

Amendamentul  46

Propunere de decizie

Anexă – punctul 24

Textul propus de Comisie

Amendamentul

24. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru gestionarea ciclului nutrienților într-un mod mai rentabil și mai eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și pentru eficientizarea utilizării îngrășămintelor. În acest scop, este necesară ameliorarea implementării legislației UE în domeniul mediului menită să soluționeze aceste provocări

24. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru gestionarea ciclului nutrienților într-un mod mai rentabil și mai eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, pentru eficientizarea utilizării îngrășămintelor, și pentru crearea unui ciclu al nutrienților sustenabil între zonele urbane și cel rurale. În acest scop, sunt necesare investiții în cercetare care să ducă la ameliorarea implementării legislației UE în domeniul mediului menită să soluționeze aceste provocări

Amendamentul  47

Propunere de decizie

Anexă – punctul 24 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

24a. O abordare mai puțin intensivă a producției animaliere ar fi în beneficiul mai multora dintre obiectivele programului, având în vedere că ar duce la emisii mai scăzute de azot și de fosfor, la amenințări mai reduse la adresa biodiversității și la o calitate mai bună a solului, a aerului și a apei.

Amendamentul  48

Propunere de decizie

Anexă – punctul 25

Textul propus de Comisie

Amendamentul

25. Măsurile luate în cadrul strategiei privind biodiversitatea pentru a reface 15% dintre ecosistemele degradate ale UE și pentru a extinde utilizarea infrastructurii verzi vor contribui la eliminarea fragmentării terenurilor și la sporirea în continuare a capitalului natural și a rezilienței ecosistemelor și pot oferi opțiuni rentabile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, precum și de gestionare a riscurilor de dezastre. Totodată, eforturile statelor membre de a identifica și de a evalua ecosistemele și serviciile furnizate de acestea, precum și inițiative „nicio pierdere netă” planificată pentru 2015 vor contribui la menținerea rezervei de capital natural la diverse niveluri. Integrarea valorii economice a serviciilor ecosistemice în sistemele contabile și de raportare la nivelul UE și la nivel național până în 2020 va duce la o mai bună gestionare a capitalului natural al UE.

25. Măsurile luate în cadrul strategiei privind biodiversitatea pentru a reface 15% dintre ecosistemele degradate ale UE până în 2020 și pentru a extinde utilizarea infrastructurii verzi vor contribui la eliminarea fragmentării terenurilor. Cu toate acestea, acest obiectiv ar trebui considerat o cerință minimă, iar Uniunea ar trebui să stabilească un obiectiv privind refacerea considerabil mai înalt care să reflecte propriul său obiectiv principal mai ambițios și viziunea sa pentru 2050. Pe lângă punerea integrală în aplicare a Directivei privind păsările și a Directivei privind habitatele, măsurile luate în temeiul strategiei pentru biodiversitate vor reprezenta o contribuție suplimentară la stabilirea și menținerea unor ecosisteme sănătoase și rezistente și la consolidarea serviciilor acestora. Măsurile luate vor contribui și la sporirea în continuare a capitalului natural și a rezilienței ecosistemelor și pot oferi opțiuni rentabile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, precum și de gestionare a riscurilor de dezastre. Totodată, eforturile statelor membre de a identifica și de a evalua ecosistemele și serviciile furnizate de acestea, precum și inițiativa „nicio pierdere netă” planificată pentru 2015 vor contribui la menținerea rezervei de capital natural. Integrarea valorii economice a serviciilor ecosistemice în sistemele contabile și de raportare la nivelul UE și la nivel național până în 2020 va duce la o mai bună gestionare a capitalului natural al UE.

Amendamentul  49

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) declinul biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice vor fi stopate, iar ecosistemele și serviciile lor vor fi menținute și consolidate;

(a) declinul biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice vor fi stopate, iar ecosistemele și serviciile lor vor fi menținute, refăcute și consolidate, în special prin punerea integrală în aplicare și conservarea eficientă a rețelei Natura 2000, sprijinită prin cadre de acțiune prioritară, și prin punerea în aplicare a principiului „nicio pierdere netă”;

Amendamentul  50

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) impacturile presiunilor asupra apelor dulci, de tranziție și costiere vor fi reduse semnificativ pentru a realiza, a menține sau a crește starea bună a acestora, astfel cum este definită în Directiva-cadru privind apa;

(b) impacturile presiunilor asupra apelor dulci, de tranziție și costiere vor fi reduse semnificativ, printre altele, prin măsuri transversale, pentru a realiza, a menține sau a crește starea bună a acestora, astfel cum este definită în Directiva-cadru privind apa;

Amendamentul  51

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 1 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d) impacturile poluării atmosferice asupra ecosistemelor și biodiversității vor fi reduse și mai mult;

(d) impacturile poluării atmosferice asupra ecosistemelor și biodiversității vor fi reduse semnificativ pentru a realiza obiectivul pe termen lung de a nu depăși cantitățile și nivelurile critice;

Amendamentul  52

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 1 – litera g

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g) pădurile și serviciile pe care acestea le furnizează vor fi protejate, iar reziliența lor la schimbările climatice și la incendii va fi ameliorată.

(g) pădurile și serviciile pe care acestea le furnizează vor fi protejate și gestionate în mod sustenabil, iar reziliența lor la schimbările climatice, la incendii, la furtuni și dăunători va fi ameliorată.

Amendamentul  53

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 1 – litera ga (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ga) cetățenii Uniunii vor fi actori ai protecției, ai conservării, ai sporirii și ai valorificării capitalului natural.

Amendamentul  54

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 1 – litera gb (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(gb) polenizarea va fi menținută la un nivel ridicat; se vor lua măsuri pentru a menține și a stimula sănătatea albinelor; dacă este cazul, se vor lua măsuri pentru a asigura faptul că utilizarea produselor fitosanitare care, potrivit unei evaluări științifice a riscurilor, au efecte dăunătoare asupra coloniilor de albine este însoțită de punerea în aplicare a măsurilor de reducere a riscurilor.

Amendamentul  55

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) să fie implementată integral strategia UE privind biodiversitatea;

(a) să fie implementată integral și fără întârziere strategia UE privind biodiversitatea;

Amendamentul  56

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 2 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa) să se ia măsuri suplimentare pentru a proteja, promova și sprijini sectoarele agricole care s-au dovedit a contribui la biodiversitate, în special sectorul apicol;

Amendamentul  57

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) să fie implementat integral Planul pentru garantarea resurselor de apă ale Europei;

(b) să fie implementate integral Directiva-cadru privind apa și Planul pentru garantarea resurselor de apă ale Europei, printre altele, prin intermediul măsurilor de ecocondiționalitate;

Amendamentul  58

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 2 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) să se depună eforturi suplimentare, inter alia, pentru a se garanta că stocurile de pești vor fi sănătoase până în 2020, începând cu pescuitul la nivelurile de producție maximă durabilă sau sub acestea în toate pescăriile începând din 2015, și pentru a stabili un obiectiv cantitativ la nivelul întregii UE pentru reducerea deșeurilor marine;

(c) să se depună eforturi suplimentare, inter alia, pentru a se garanta că stocurile de pești vor fi sănătoase până în 2020, începând cu pescuitul la nivelurile de producție maximă durabilă sau sub acestea în toate pescăriile începând din 2015, pentru a combate poluarea, pentru a stabili un obiectiv cantitativ la nivelul întregii UE pentru reducerea deșeurilor marine și pentru a finaliza rețeaua zonelor marine protejate din Uniune; să se stabilească, în plus, o gestionare integrată și coerentă a zonelor de coastă, menită să asigure un echilibru pe termen lung între protecția mediului și exploatarea sustenabilă a zonelor marine și de coastă;

Amendamentul  59

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 2 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d) să se intensifice eforturile în vederea realizării deplinei conformități cu legislația UE în domeniul calității aerului și să se definească obiectivele și acțiunile strategice pentru perioada de după 2020;

(d) să se realizeze deplina conformitate cu legislația UE în domeniul calității aerului și să se definească obiectivele și acțiunile strategice pentru perioada de după 2020;

Amendamentul  60

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 2 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) să se intensifice eforturile de reducere a eroziunii solului și de sporire a materiei organice din sol, eforturile de refacere a siturilor contaminate și de îmbunătățire a integrării aspectelor legate de exploatarea terenurilor într-un proces decizional coordonat, care să implice toate nivelurile relevante ale autorităților publice, iar aceste eforturi să fie sprijinite prin adoptarea unor obiective referitoare la sol și la terenuri ca resursă și a unor obiective în materie de amenajare a terenurilor;

(e) să se intensifice eforturile de reducere a eroziunii solului și de sporire a materiei organice din sol, eforturile de refacere a siturilor contaminate și de îmbunătățire a integrării aspectelor legate de exploatarea terenurilor într-un proces decizional coordonat, care să implice toate nivelurile relevante ale autorităților publice, iar aceste eforturi să fie sprijinite prin adoptarea unor obiective referitoare la sol și la terenuri ca resursă și a unor obiective în materie de amenajare a terenurilor;

 

să se intensifice eforturile pentru reducerea utilizării solului și pentru menținerea terenurilor agricole pentru producția de alimente, furaje și materii prime regenerabile;

Amendamentul  61

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 2 – litera f

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(f) să se ia măsuri suplimentare pentru reducerea emisiilor de azot și de fosfor, inclusiv a celor cauzate de tratarea apelor uzate urbane și industriale și de utilizarea îngrășămintelor;

(f) să se ia măsuri suplimentare pentru reducerea emisiilor de azot și de fosfor, inclusiv a celor cauzate de tratarea apelor uzate urbane și industriale și de utilizarea îngrășămintelor, precum și pentru valorificarea emisiilor de fosfor;

Justificare

Ar trebui încurajată valorificarea fosforului, compus de bază indispensabil agriculturii, având în vedere faptul că zăcăminte naturale se epuizează progresiv și este prezent în cantități semnificative în apele uzate urbane.

Amendamentul  62

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 2 – litera ga (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ga) să se îmbunătățească procesul de furnizare a informațiilor către public în Uniune în ceea ce privește politica din domeniul mediului, să se consolideze educația privind protecția mediului în cadrul sistemelor naționale de învățământ și să se susțină acțiunile civice.

Amendamentul  63

Propunere de decizie

Anexă – punctul - 27 (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

- 27. Strategia Europa 2020 urmărește promovarea creșterii sustenabile, având ca prioritate dezvoltarea unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și mai competitivă, prin intermediul a două inițiative emblematice care asigură un echilibru între aspirațiile în ceea ce privește mediul și obiectivele politicii industriale, și anume „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” și „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării”1.

 

_______________

 

1 COM(2010)0614 din 28 octombrie 2010.

Amendamentul  64

Propunere de decizie

Anexă – punctul 27

Textul propus de Comisie

Amendamentul

27. Inițiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” din cadrul strategiei Europa 2020 are ca scop să sprijine trecerea la o economie care să fie eficientă prin modul de utilizare a tuturor resurselor, să separe în mod absolut creșterea economică de consumul de resurse și energie și de impacturile sale asupra mediului, să reducă emisiile de GES, să crească competitivitatea prin eficiență și inovare și să promoveze o mai mare securitate energetică. Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic și Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon sunt elemente esențiale ale inițiativei, care stabilesc cadrul pentru acțiuni viitoare care să ducă la atingerea acestor obiective.

27. Inițiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” are ca scop să sprijine trecerea la o economie care să fie eficientă prin modul de utilizare a tuturor resurselor, să reducă extracția și utilizarea resurselor la nivel global, să separe în mod absolut creșterea economică de consumul de resurse și energie și de impacturile sale asupra mediului, să reducă emisiile de GES, să crească competitivitatea prin eficiență și inovare și să promoveze o mai mare securitate energetică și a resurselor. Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și schimbul de bune practici între statele membre sunt elemente esențiale ale inițiativei, care stabilesc cadrul pentru acțiuni viitoare care să ducă la atingerea acestor obiective.

Amendamentul  65

Propunere de decizie

Anexă – punctul 27 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

27a. O bioeconomie europeană reprezintă un element esențial pentru o creștere inteligentă și ecologică în Europa. Bioeconomia are o influență deosebit de puternică asupra economiilor regionale din cadrul Uniunii, promovând în același timp creșterea economică și creând locuri de muncă. Bioeconomia necesită investiții în lanțurile de aprovizionare cu materii prime, astfel încât să garanteze disponibilitatea materiilor prime.

Amendamentul  66

Propunere de decizie

Anexă – punctul 28

Textul propus de Comisie

Amendamentul

28. Inovarea în scopul eficientizării utilizării resurselor este necesară în toate sectoarele economice pentru a îmbunătăți competitivitatea în contextul prețurilor tot mai mari ale resurselor, al insuficienței acestora și al constrângerilor legate de furnizarea lor. Sectorul întreprinderilor este principalul factor determinant al inovării, inclusiv al ecoinovării. Cu toate acestea, piețele nu vor găsi singure soluția. Sunt necesare acțiuni la nivel de guverne, la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru a crea condițiile-cadru adecvate pentru ecoinovare, prin stimularea dezvoltării unor întreprinderi sustenabile sau a unor soluții tehnice la provocările de mediu.

28. Inovarea în scopul eficientizării utilizării resurselor și al reducerii utilizării globale a resurselor este necesară în toate sectoarele economice pentru a îmbunătăți competitivitatea în contextul prețurilor tot mai mari ale resurselor, al dependenței de importuri, al insuficienței resurselor și al constrângerilor legate de furnizarea lor. Pentru a contribui la asigurarea aprovizionării cu materii prime, trebuie consolidate parteneriatele în domeniul inovării dintre sectorul industrial și sectorul gestionării deșeurilor, precum și cercetarea privind caracterul reciclabil al materiilor prime pentru tehnologii importante. Sectorul întreprinderilor este principalul factor determinant al inovării, inclusiv al ecoinovării. Cu toate acestea, piețele nu vor găsi singure soluția. Sunt necesare acțiuni la nivel de guverne, la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru a crea condițiile-cadru juridice adecvate pentru investiții și ecoinovare, prin stimularea dezvoltării unor întreprinderi sustenabile sau a unor soluții tehnice la provocările de mediu și prin promovarea unor modele sustenabile de utilizare a resurselor.

Amendamentul  67

Propunere de decizie

Anexă – punctul 29

Textul propus de Comisie

Amendamentul

29. Această cerință esențială pentru a face față provocărilor de mediu aduce, de asemenea, beneficii socioeconomice substanțiale. Creșterea potențială a numărului locurilor de muncă determinată de trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor este esențială pentru atingerea obiectivelor privind ocuparea forței de muncă stabilite de strategia Europa 2020. Ocuparea forței de muncă în sectorul tehnologiilor și al serviciilor de mediu din UE a crescut cu 3% pe an în ultimii ani. Valoarea pieței mondiale a industriilor ecologice este estimată la cel puțin un bilion de euro și se prevede că aproape se va dubla în următorii 10 ani. Societățile europene au deja un avans la nivel mondial în ceea ce privește reciclarea și eficiența energetică și trebuie încurajate pentru a beneficia de pe urma acestei creșteri a cererii mondiale, fiind sprijinite de Planul de acțiune privind ecoinovarea. De exemplu, se preconizează că numai sectorul european al energiei din surse regenerabile va genera peste 400 000 de noi locuri de muncă până în 2020.

29. Această cerință esențială pentru a face față provocărilor de mediu aduce, de asemenea, beneficii socioeconomice substanțiale. Politica din domeniul mediului trebuie utilizată în favoarea competitivității întreprinderilor, astfel încât să stimuleze industria sustenabilă a Uniunii. Creșterea potențială a numărului locurilor de muncă determinată de trecerea la o economie sigură și sustenabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor este esențială pentru atingerea obiectivelor privind ocuparea forței de muncă stabilite de strategia Europa 2020. Ocuparea forței de muncă în sectorul tehnologiilor și al serviciilor de mediu din UE a crescut cu 3% pe an în ultimii ani. Valoarea pieței mondiale a industriilor ecologice este estimată la cel puțin un bilion de euro și se prevede că aproape se va dubla în următorii 10 ani. Societățile europene au deja un avans la nivel mondial în ceea ce privește reciclarea și eficiența energetică și trebuie încurajate pentru a beneficia de pe urma acestei creșteri a cererii mondiale, fiind sprijinite de Planul de acțiune privind ecoinovarea. De exemplu, se preconizează că numai sectorul european al energiei din surse regenerabile va genera peste 400 000 de noi locuri de muncă până în 2020.

Amendamentul  68

Propunere de decizie

Anexă – punctul 29 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

29a. Pentru ca aceste obiective să fie atinse, Uniunea va trebui să creeze și să mențină condițiile necesare pentru dezvoltarea industriilor ecologice, care includ asigurarea unei aprovizionări sustenabile a acestora cu materii prime1.

 

_______________

 

1 COM(2011)0025 din 2 februarie 2011, intitulat „Abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind materiile prime”.

Amendamentul  69

Propunere de decizie

Anexă – punctul 29 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

29b. În plus, „parteneriatul pentru o industrie europeană mai puternică” va reprezenta un instrument pentru sporirea investițiilor și a inovării în ceea ce privește șase piețe emergente legate de economia ecologică, și anume: tehnologii avansate de producție pentru producția ecologică, tehnologii generice esențiale, bioproduse, construcții și materii prime sustenabile, vehicule și ambarcațiuni ecologice și rețele inteligente1.

 

_______________

 

1 COM(2012)0582 din 10 octombrie 2012, intitulat „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei: Actualizare a comunicării privind politica industrială”.

Amendamentul  70

Propunere de decizie

Anexă – punctul 30

Textul propus de Comisie

Amendamentul

30. Implementarea integrală a pachetului energie/climă al UE este esențială pentru parcurgerea etapelor identificate pentru 2020 și pentru crearea unei economii competitive, cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050. Deși UE este în prezent pe cale de a reduce emisiile interne de GES cu 20% sub nivelurile din 1990 până în 2020, atingerea obiectivului de 20% în materie de eficiență energetică va necesita îmbunătățiri mult mai rapide ale eficienței. Acest lucru este important și în contextul creșterii tot mai mari a cererii de energie și al dezbaterilor actuale cu privire la conflictele legate de exploatarea terenurilor pentru hrană sau pentru bioenergie. Se preconizează că Directiva privind eficiența energetică va avea o contribuție semnificativă în acest sens.

30. Implementarea integrală a pachetului energie/climă al UE este esențială pentru parcurgerea etapelor identificate pentru 2020 și pentru crearea unei economii competitive, sustenabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, bazate pe o aprovizionare ridicată cu energie din surse regenerabile până în 2050. Deși UE este în prezent pe cale de a reduce emisiile interne de GES cu 20% sub nivelurile din 1990 până în 2020 și ar putea să realizeze chiar mai mult, atingerea obiectivului de 20% în materie de eficiență energetică va necesita îmbunătățiri mult mai rapide ale eficienței la toate nivelurile. Întrucât se preconizează că Directiva privind eficiența energetică va avea o contribuție semnificativă în acest sens, aceasta ar trebui completată prin stabilirea unor cerințe privind consumul de energie al tuturor produselor cu impact energetic care intră pe piața Uniunii. Acest lucru este important și în contextul creșterii tot mai mari a cererii de energie. În plus, eficiența energetică trebuie să fie însoțită și de o utilizare eficientă a resurselor. Trebuie acordată o atenție deosebită concurenței din ce în ce mai accentuate pentru terenuri pentru hrană sau în scopul producerii de energie. Este esențial, de asemenea, să se asigure faptul că resursele de lemn, inclusiv biomasa pentru obținerea energiei, sunt gestionate într-un mod sustenabil și utilizate într-o manieră cât mai eficientă posibil, ținându-se seama de principiul utilizării în cascadă, precum și de contextul economic al diferitelor forme de utilizare ale resurselor de lemn. Acest lucru ar contribui la crearea unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Amendamentul  71

Propunere de decizie

Anexă – punctul 31

Textul propus de Comisie

Amendamentul

31. Va fi necesar ca toate sectoarele economice să contribuie la reducerea emisiilor de GES pentru ca UE să poată contribui în mod echitabil la eforturile globale. UE trebuie să convină asupra următoarelor etape ale cadrului său privind schimbările climatice și energia după 2020, pentru a se pregăti în vederea negocierilor internaționale cu privire la un nou acord obligatoriu din punct de vedere juridic, dar și pentru a furniza statelor membre și industriei un cadru clar pentru realizarea investițiilor necesare pe termen mediu. Prin urmare, UE trebuie să examineze opțiunile de politică posibile pentru realizarea reducerilor stabilite în Foaia de parcurs pentru o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon după 2020. Foaia de parcurs privind energia pentru 2050 și Cartea albă privind politica în domeniul transporturilor trebuie să aibă la bază cadre de politică mai solide. În plus, statele membre trebuie să elaboreze și să pună în aplicare strategii de dezvoltare pe termen lung rentabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care să vizeze atingerea obiectivului UE de reducere a emisiilor de GES cu 80-95% până la mijlocul secolului față de nivelurile din 1990, în cadrul efortului global de limitare a creșterii medii a temperaturii la sub 2°C. Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii va rămâne un pilon central al politicii climatice a UE și după 2020.

31. Va fi necesar ca toate sectoarele economice să contribuie la reducerea emisiilor de GES pentru ca UE să își îndeplinească angajamentele și să realizeze obiectivul de reducere a emisiilor de GES cu 80-95% până în 2050 față de nivelurile din 1990. UE trebuie să convină urgent asupra următoarelor etape spre un nou cadru privind schimbările climatice și energia după 2020, cu trei obiective obligatorii din punct de vedere juridic privind reducerea emisiilor, eficiența energetică și energia din surse regenerabile, pentru a se pregăti în vederea angajării active în negocierile internaționale cu privire la un nou acord obligatoriu din punct de vedere juridic până în 2015, dar și pentru a furniza statelor membre și industriei un cadru juridic clar pentru realizarea investițiilor necesare pe termen mediu și lung. Prin urmare, UE trebuie să examineze opțiunile de politică posibile pentru realizarea reducerilor stabilite în Foaia de parcurs pentru o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon după 2020 în conformitate cu etapele propuse și cu cele mai recente date științifice. Foaia de parcurs privind energia pentru 2050 și Cartea albă privind politica în domeniul transporturilor trebuie să aibă la bază cadre de politică, etape și obiective mai solide pentru anii 2030, 2040 și 2050. În plus, statele membre trebuie să elaboreze și să pună în aplicare strategii de dezvoltare pe termen lung rentabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care să vizeze atingerea obiectivului UE de decarbonizare până la mijlocul secolului față de nivelurile din 1990, în cadrul efortului global de limitare a creșterii medii a temperaturii la sub 2 C. Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii va rămâne un pilon central al politicii climatice a UE și după 2020 și trebuie reformat din punct de vedere structural pentru a stimula investițiile în tehnologii sustenabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În vederea îndeplinirii angajamentelor sale internaționale, Uniunea trebuie să sprijine în mod substanțial țările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a atenua schimbările climatice prin consolidarea capacităților, sprijin financiar și transferul de tehnologii.

Amendamentul  72

Propunere de decizie

Anexă – punctul 33

Textul propus de Comisie

Amendamentul

33. De asemenea, se vor lua măsuri pentru a se îmbunătăți și mai mult performanța de mediu a bunurilor și serviciilor de pe piața UE pe durata întregului lor ciclu de viață, inclusiv măsuri de creștere a ofertei de produse și de servicii sustenabile din punctul de vedere al mediului și de stimulare a unei schimbări de direcție semnificative în ceea ce privește cererea consumatorilor pentru aceste produse. Acest lucru se va realiza prin utilizarea unei combinații echilibrate de stimulente pentru consumatori și pentru întreprinderi, inclusiv IMM-uri, instrumente bazate pe piață și reglementări vizând reducerea impacturilor asupra mediului ale operațiunilor și produselor acestora. Legislația în vigoare în domeniul produselor, cum sunt Directiva privind proiectarea ecologică, Directiva privind eticheta energetică și Regulamentul privind eticheta ecologică, va fi revizuită în vederea îmbunătățirii performanței de mediu și a eficienței energetice a produselor pe durata întregului lor ciclu de viață, asigurându-se astfel un cadru mai coerent pentru producția și consumul sustenabil din UE.

33. Este nevoie de un cadru juridic care să trimită semnalele adecvate producătorilor și consumatorilor pentru a promova eficiența utilizării resurselor și trecerea la o economie restaurativă și circulară. Performanța de mediu a bunurilor și serviciilor de pe piața UE pe durata întregului lor ciclu de viață se va îmbunătăți prin intermediul măsurilor de creștere a ofertei de produse sustenabile din punctul de vedere al mediului și de stimulare a unei schimbări de direcție semnificative în ceea ce privește cererea consumatorilor pentru aceste produse. Pentru a aborda fragmentarea și limitările domeniului de aplicare ale acquis-ului privind consumul și producția durabile, va fi necesară consolidarea legislației în vigoare în domeniul produselor, cum ar fi Directiva privind proiectarea ecologică, Directiva privind eticheta energetică și Regulamentul privind eticheta ecologică, în vederea îmbunătățirii performanței de mediu și a eficienței energetice a produselor pe durata întregului lor ciclu de viață. Acest cadru juridic mai coerent pentru producția și consumul sustenabil va fi sprijinit de obiective și de indicatoare pe durata ciclului de viață în vederea încurajării atât a întreprinderilor, cât și a persoanelor să se comporte într-un mod mai responsabil. Ambalarea produselor va fi optimizată, modelele de afaceri eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor vor fi sprijinite și va fi consolidată răspunderea producătorului. Pentru a oferi informații comparative și fiabile consumatorilor și utilizatorilor finali, se vor depune eforturi în vederea stabilirii unei metode armonizate la nivelul Uniunii pentru calcularea amprentei ecologice a produselor, precum și a unui sistem simplificat și raționalizat de etichetare ecologică.

 

Îmbunătățirea performanței ecologice a bunurilor și serviciilor de pe piața Uniunii se va realiza prin utilizarea unei combinații echilibrate de stimulente pentru consumatori și întreprinderi, inclusiv IMM-uri, instrumente bazate pe piață și reglementări vizând reducerea impactului asupra mediului al operațiunilor și produselor acestora. În acest sens, trebuie introduse cadre adecvate la nivelul Uniunii și la nivel național pentru a ajuta IMM-urile să-și îmbunătățească performanța ecologică1, în special prin intermediul campaniilor de sensibilizare și al programelor de asistență tehnică/financiară destinate în mod special IMM-urilor.

 

_______________

 

1În conformitate cu principiul IX (Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în oportunități) din cadrul „Small Business Act ” pentru Europa, COM(2008)0394 din 25 iunie 2008.

Amendamentul  73

Propunere de decizie

Anexă – punctul 34

Textul propus de Comisie

Amendamentul

34. Întrucât 80% dintre toate impacturile asupra mediului legate de produse nu sunt manifeste pe durata etapei de proiectare a acestora, cadrul de politică al UE trebuie să garanteze că produsele prioritare introduse pe piața UE sunt proiectate în mod ecologic, în vederea optimizării eficienței utilizării resurselor și a materialelor, prin abordarea, inter alia, a capacității de reciclare, a conținutului reciclat și a durabilității. Aceste cerințe vor trebui să poată fi implementate și aplicate. Se vor intensifica, la nivelul UE și la nivel național, eforturile de eliminare a barierelor din calea ecoinovării și de valorificare a întregului potențial al industriilor ecologice ale Europei, generându-se beneficii pentru crearea de locuri de muncă și creștere ecologică.

34. Întrucât 80% dintre toate impacturile asupra mediului legate de produse nu sunt manifeste pe durata etapei de proiectare a acestora, cadrul de politică al UE trebuie să garanteze că produsele prioritare introduse pe piața UE sunt proiectate în mod ecologic, în vederea optimizării eficienței utilizării resurselor și a materialelor, prin abordarea, inter alia, a durabilității, a posibilității de reparare și de reutilizare, a capacității de reciclare, a utilizării conținutului reciclat și a demontării. Pe termen lung, produsele și piesele lor vor fi procurate în mod sustenabil, proiectate pentru a putea fi reutilizate sau complet reciclabile. Aceste cerințe vor trebui să poată fi implementate și aplicate. Se vor intensifica, la nivelul UE și la nivel național, eforturile de eliminare a barierelor din calea ecoinovării, de creștere a informării și a sensibilizării consumatorilor și de valorificare a întregului potențial al industriilor ecologice ale Europei, generându-se beneficii pentru crearea de locuri de muncă și creștere ecologică.

Amendamentul  74

Propunere de decizie

Anexă – punctul 35

Textul propus de Comisie

Amendamentul

35. În vederea instituirii unui cadru de măsuri vizând îmbunătățirea și a altor aspectelor legate de utilizarea eficientă a resurselor decât cele privind emisiile de GES și energia, vor fi stabilite obiective privind reducerea impactului global al consumului asupra mediului, în special în sectorul alimentar, în cel al locuințelor și în cel al mobilității. Luate împreună, aceste sectoare sunt responsabile de aproape 80% dintre impacturile consumului asupra mediului. Cu ocazia Summitului Rio+20 s-a recunoscut necesitatea de a reduce semnificativ pierderile și deșeurile alimentare generate în urma recoltării sau de altă natură de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente.

35. În vederea instituirii unui cadru de măsuri vizând îmbunătățirea și a altor aspecte legate de utilizarea eficientă a resurselor decât cele privind emisiile de GES și energia, trebuie adoptate până în 2015 măsurarea și obiectivele pentru amprenta asupra solului, amprenta asupra apei, amprenta asupra materiilor prime, precum și pentru amprenta de carbon. Cel puțin unul dintre acești indicatori ar trebui să facă parte din semestrul european până în 2015. În plus, vor fi stabilite obiective privind reducerea impactului global al consumului asupra mediului, în special în sectorul alimentar, în cel al locuințelor și în cel al mobilității. Luate împreună, aceste sectoare sunt responsabile de aproape 80% dintre impacturile consumului asupra mediului. Cu ocazia Summitului Rio+20 s-a recunoscut necesitatea de a reduce semnificativ pierderile și deșeurile alimentare generate în urma recoltării sau de altă natură de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente. De asemenea, este esențial să se evalueze și să se limiteze impactul asupra mediului al consumului european de produse și materii prime care pot contribui la defrișări și la degradarea pădurilor în afara Uniunii, în vederea realizării obiectivelor privind clima1.

 

Prin urmare, Comisia ar trebui să prezinte o strategie cuprinzătoare privind combaterea risipei inutile de alimente și să sprijine activ statele membre în lupta împotriva producției excesive de deșeuri.

 

_______________

 

1 Acest lucru se aplică în mod special consumului de produse alimentare și nealimentare importate, cum ar fi carnea, boabele de soia, uleiul de palmier și minereurile metalifere, care nu au fost produse într-un mod sustenabil. A se vedea COM(2008)0645 din 17 octombrie 2008, intitulat „Abordarea problemelor legate de defrișări și de degradarea pădurilor pentru a combate schimbările climatice și reducerea biodiversității”.

Amendamentul  75

Propunere de decizie

Anexă – punctul 35 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

35a. Utilizarea cerealelor care pot fi consumate de oameni pentru a hrăni animalele de fermă este ineficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor deoarece mare parte din valoarea lor ca alimente se pierde pe parcursul transformării din materie vegetală în materie animală. Aceasta este o utilizare nerațională atât a culturilor de cereale, cât și a terenurilor, a apei și a energiei utilizate pentru a le cultiva.

Amendamentul  76

Propunere de decizie

Anexă – punctul 36

Textul propus de Comisie

Amendamentul

36. Pe lângă cerințele obligatorii în materie de achiziții publice ecologice pentru anumite categorii de produse, majoritatea statelor membre au adoptat planuri de acțiune voluntare și multe dintre ele și-au stabilit obiective cu privire la anumite grupuri de produse. Cu toate acestea, administrațiile de la toate nivelurile dispun de o marjă de manevră considerabilă pentru a-și reduce și mai mult impactul asupra mediului prin deciziile lor în materie de achiziții. Statele membre și regiunile ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul de aplicare a cerințelor în materie de achiziții publice ecologice în cel puțin 50% dintre licitațiile publice. Comisia va evalua posibilitatea de a introduce acte legislative sectoriale suplimentare pentru a stabili norme obligatorii în materie de achiziții publice ecologice și pentru alte categorii de produse.

36. Pe lângă cerințele obligatorii în materie de achiziții publice ecologice pentru anumite categorii de produse, majoritatea statelor membre au adoptat planuri de acțiune voluntare și multe dintre ele și-au stabilit obiective cu privire la anumite grupuri de produse. Cu toate acestea, administrațiile de la toate nivelurile dispun de o marjă de manevră considerabilă pentru a-și reduce și mai mult impactul asupra mediului prin deciziile lor în materie de achiziții. Statele membre și regiunile ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul de aplicare a cerințelor în materie de achiziții publice ecologice în cel puțin 50% dintre licitațiile publice. Comisia va propune acte legislative sectoriale suplimentare pentru a stabili norme obligatorii în materie de achiziții publice ecologice și pentru alte categorii de produse.

Amendamentul  77

Propunere de decizie

Anexă – punctul 37

Textul propus de Comisie

Amendamentul

37. De asemenea, gestionarea deșeurilor în UE mai poate fi încă mult îmbunătățită pentru a utiliza mai bine resursele, a deschide noi piețe, a crea noi locuri de muncă și a reduce dependența de importurile de materii prime, reducând totodată impacturile acesteia asupra mediului. În fiecare an, în UE se produc 2,7 miliarde de tone de deșeuri, dintre care 98 de milioane de tone sunt deșeuri periculoase. În medie, numai 40% dintre deșeurile solide sunt reutilizate sau reciclate. Restul ajung în depozitele de deșeuri sau sunt incinerate. În unele state membre, peste 70% dintre deșeuri sunt reciclate, ceea ce demonstrează modul în care deșeurile ar putea fi utilizate ca una dintre resursele principale ale UE. În același timp, multe state membre trimit la depozitele de deșeuri peste 75% din deșeurile lor municipale.

37. De asemenea, gestionarea deșeurilor în UE mai poate fi încă mult îmbunătățită pentru a utiliza mai bine resursele și materiile prime secundare, a deschide noi piețe, a crea noi locuri de muncă și a reduce dependența de importurile de materii prime, reducând totodată impacturile acesteia asupra mediului. În fiecare an, în UE se produc 2,7 miliarde de tone de deșeuri, dintre care 98 de milioane de tone sunt deșeuri periculoase. În medie, numai 40% dintre deșeurile solide sunt reutilizate sau reciclate. Restul ajung în depozitele de deșeuri sau sunt incinerate. În conformitate cu ierarhia deșeurilor, incinerarea sau depozitarea deșeurilor nu ar trebui să reprezinte decât o ultimă soluție în gestionarea deșeurilor. Evitarea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor trebuie să aibă mereu întâietate. În unele state membre, peste 70% dintre deșeuri sunt reciclate, ceea ce demonstrează modul în care deșeurile ar putea fi utilizate ca una dintre resursele principale ale UE. În același timp, multe state membre trimit la depozitele de deșeuri peste 75% din deșeurile lor municipale.

Amendamentul  78

Propunere de decizie

Anexă – punctul 38

Textul propus de Comisie

Amendamentul

38. Transformarea deșeurilor într-o resursă, așa cum se solicită în Foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor, necesită implementarea integrală a legislației UE în domeniul deșeurilor în întreaga Uniune, pe baza aplicării stricte a ierarhiei deșeurilor și vizând diferite tipuri de deșeuri55. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru: reducerea cantității de deșeuri generate pe cap de locuitor în termeni absoluți, limitarea valorificării energetice la materialele nereciclabile, eliminarea treptată a depozitelor de deșeuri, asigurarea calității ridicate a reciclării și dezvoltarea de piețe pentru materiile prime secundare. Deșeurile periculoase vor trebui gestionate astfel încât să se reducă la minimum efectele negative semnificative asupra sănătății umane și asupra mediului, după cum s-a convenit la Summit-ul Rio+20. Pentru a realiza acest lucru, ar trebui ca instrumentele bazate pe piață care favorizează prevenirea, reciclarea și reutilizarea fi aplicate mai sistematic în întreaga UE. Obstacolele cu care se confruntă activitățile de reciclare pe piața internă a UE ar trebui eliminate, iar obiectivele existente în ceea ce privește evitarea, reutilizarea, reciclarea, valorificarea și depozitarea deșeurilor ar trebui reexaminate pentru a se putea trece la o economie „circulară”, în care utilizarea succesivă a resurselor și a deșeurilor reziduale ajunge aproape la zero.

38. Transformarea deșeurilor într-o resursă, așa cum se solicită în Foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor, necesită implementarea integrală a legislației UE în domeniul deșeurilor în întreaga Uniune, pe baza aplicării stricte a ierarhiei deșeurilor ținând cont de abordarea bazată pe ciclul de viață a impactului global ale generării și gestionării deșeurilor și vizând diferite tipuri de deșeuri. Sunt necesare eforturi suplimentare, inclusiv în ceea ce privește evitarea (de exemplu pentru reducerea risipei de alimente) pentru: obținerea unei reduceri semnificative a cantității de deșeuri pe cap de locuitor în termeni absoluți, limitarea valorificării energetice la materialele nereciclabile și necompostabile, eliminarea treptată a depozitelor de deșeuri în cazul materiilor reciclabile, compostabile și combustibile, cu excepția anumitor deșeuri periculoase în cazul cărora depozitele de deșeuri ar reprezenta cea mai sigură metodă de eliminare, promovarea reutilizării, asigurarea calității ridicate a reciclării și a ciclurilor de materiale netoxice și dezvoltarea de piețe pentru materiile prime secundare. Deșeurile periculoase vor trebui gestionate astfel încât să se reducă la minimum efectele negative semnificative asupra sănătății umane și asupra mediului, după cum s-a convenit la Summit-ul Rio+20. Pentru a realiza acest lucru, ar trebui să fie aplicate mai sistematic în întreaga UE o combinație adecvată de instrumente de politică și instrumente bazate pe piață care corespund ierarhiei deșeurilor în cinci trepte și planificarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor. Obstacolele cu care se confruntă activitățile de reciclare pe piața internă a UE ar trebui eliminate, iar obiectivele existente în ceea ce privește evitarea, reutilizarea, reciclarea, valorificarea și depozitarea deșeurilor ar trebui reexaminate pentru a se putea trece la o economie „circulară”, în care utilizarea succesivă a resurselor și a deșeurilor reziduale ajunge aproape la zero.

Amendamentul  79

Propunere de decizie

Anexă – punctul 39

Textul propus de Comisie

Amendamentul

39. Utilizarea eficientă a resurselor în sectorul apei va fi, de asemenea, tratată ca prioritate pentru a se contribui la realizarea stării bune a apelor. Deși secetele și deficitul de apă afectează tot mai multe părți ale Europei, se estimează că 20-40% din resursele hidrologice disponibile ale Europei continuă să fie irosite, de exemplu, prin scurgerile din sistemul de distribuție. În conformitate cu modelizarea existentă, există încă foarte multe posibilități de eficientizare a utilizării apei în UE. În plus, se preconizează că cererea tot mai mare și impacturile schimbărilor climatice vor spori considerabil presiunea asupra resurselor hidrologice ale Europei. În acest context, Uniunea și statele membre trebuie să ia măsuri pentru a garanta că, până în 2020, operațiunile de captare a apei vor respecta limitele resurselor hidrologice regenerabile disponibile, inclusiv eficientizând utilizarea apei prin recurgerea la mecanisme de piață precum stabilirea unor prețuri care să reflecte adevărata valoare a apei. Progresul va fi facilitat de demonstrarea și punerea în aplicare accelerată a unor sisteme tehnologice inovatoare și a unor modele de afaceri bazate pe planul strategic de implementare a parteneriatului european pentru inovare în domeniul apei.

39. Utilizarea eficientă a resurselor în sectorul apei va fi, de asemenea, tratată ca prioritate pentru a se contribui la realizarea stării bune a apelor. Deși secetele și deficitul de apă afectează tot mai multe părți ale Europei, se estimează că 20-40% din resursele hidrologice disponibile ale Europei continuă să fie irosite, de exemplu, prin scurgerile din sistemul de distribuție. În conformitate cu modelizarea existentă, există încă foarte multe posibilități de eficientizare a utilizării apei în UE. În plus, se preconizează că cererea tot mai mare și impacturile schimbărilor climatice vor spori considerabil presiunea asupra resurselor hidrologice ale Europei. În acest context, Uniunea și statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a garanta că, până în 2020, operațiunile de captare a apei vor respecta limitele resurselor hidrologice regenerabile disponibile, inclusiv eficientizând utilizarea apei prin recurgerea la mecanisme de piață precum stabilirea unor prețuri care să reflecte adevărata valoare a apei, garantând totodată fiecărui cetățean accesul la această resursă vitală. În special sectorul agricol și cel al producției de energie ar trebui să fie încurajate să utilizeze în mod mai eficient rezervele de apă, având în vedere că sunt cei mai mari consumatori. Progresul va fi facilitat de demonstrarea și punerea în aplicare accelerată a unor tehnologii, sisteme și modele de afaceri inovatoare bazate pe planul strategic de implementare a parteneriatului european pentru inovare în domeniul apei. Separarea la sursă a grăsimilor uzate, înainte de evacuarea lor în rețelele de apă reziduale și colectarea și reciclarea lor ulterioare trebuie să devină prioritare pentru politica privind tratarea apelor.

Amendamentul  80

Propunere de decizie

Anexă – punctul 40

Textul propus de Comisie

Amendamentul

40. Un cadru de politică previzibil pe termen lung în toate aceste domenii va contribui la stimularea nivelului investițiilor și al măsurilor necesare pentru dezvoltarea deplină a unor piețe pentru tehnologii ecologice și pentru promovarea unor soluții sustenabile pentru întreprinderi. Este nevoie de indicatori și obiective privind utilizarea eficientă a resurselor pentru a oferi factorilor de decizie din sectorul public și privat orientările necesare în vederea transformării economiei. O dată adoptate la nivelul Uniunii, acestea vor deveni parte integrantă a prezentului program.

40. Un cadru de politică previzibil pe termen lung în toate aceste domenii va contribui la stimularea nivelului investițiilor și al măsurilor necesare pentru dezvoltarea deplină a unor piețe pentru tehnologii ecologice și pentru promovarea unor soluții sustenabile pentru întreprinderi. Este nevoie de indicatori și obiective privind utilizarea eficientă a resurselor pentru amprenta asupra apei, amprenta asupra solului, amprenta asupra materiilor prime și amprenta de carbon până în 2015 pentru a oferi factorilor de decizie din sectorul public și privat orientările necesare în vederea transformării economiei. O dată adoptate la nivelul Uniunii, acestea vor deveni parte integrantă a prezentului program.

Amendamentul  81

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) UE își va fi atins obiectivele climatice și energetice pentru 2020 și se va ocupa de reducerea emisiilor de GES până în 2050 cu 80-95% față de nivelurile din 1990, ca parte a efortului global de limitare a creșterii medii a temperaturii la sub 2°C;

(a) UE își va fi atins obiectivele climatice și energetice pentru 2020 și se va ocupa de reducerea emisiilor de GES până în 2050 cu 80-95% față de nivelurile din 1990, ca parte a efortului global de limitare a creșterii medii a temperaturii la sub 2°C; obiectivele climatice și energetice pentru 2030 vor fi convenite;

Amendamentul  82

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) impactul global asupra mediului al tuturor sectoarelor economice din UE va fi redus semnificativ, iar resursele vor fi utilizate mai eficient;

(b) impactul global asupra mediului al tuturor sectoarelor economice din UE va fi redus semnificativ, iar resursele vor fi utilizate mai eficient datorită stimulentelor de piață și ale politicii care răsplătesc cele mai bune practici ale întreprinderilor; utilizarea eficientă a resurselor pe parcursul întregului lanț de producție și al ciclului de viață al unui produs va putea fi măsurată și standardizată;

Amendamentul  83

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 1 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) se va reduce impactul global al producției și consumului asupra mediului, în special în sectorul alimentar, în cel al locuințelor și în cel al mobilității;

(c) schimbările structurale din cadrul producției, al tehnologiei și al inovării, precum și modelele de consum și stilurile de viață vor reduce impactul global al producției și consumului asupra mediului, în special în sectorul alimentar, în cel al locuințelor și în cel al mobilității;

Amendamentul  84

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 1 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca) degradarea pădurilor va fi prevenită și bunurile și produsele asociate cu defrișarea vor fi eliminate de pe piața Uniunii;

Amendamentul  85

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 1 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d) deșeurile vor fi gestionate în condiții de siguranță în calitate de resursă, producția de deșeuri pe cap de locuitor va scădea drastic, valorificarea energetică va fi limitată la materialele nereciclabile, iar depozitarea materialelor reciclabile și compostabile în depozite de deșeuri va fi eradicată în mod eficace;

(d) deșeurile vor fi evitate sau gestionate în calitate de resursă în condiții de siguranță, astfel încât să se prevină orice prejudicii aduse mediului sau sănătății, producția de deșeuri pe cap de locuitor va scădea drastic, valorificarea energetică va fi limitată la materialele nereciclabile și necompostabile, iar depozitarea materialelor reciclabile, compostabile și combustibile în depozite de deșeuri va fi eradicată în mod eficace, cu excepția anumitor deșeuri periculoase în cazul cărora depozitele de deșeuri ar reprezenta cea mai sigură metodă de eliminare;

Amendamentul  86

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) să se implementeze integral pachetul energie/climă și să se convină asupra cadrului strategic al UE în domeniul climei și al energiei pentru perioada de după 2020;

(a) să se implementeze integral pachetul energie/climă și să se convină asupra cadrului strategic al UE în domeniul climei și al energiei pentru perioada de după 2020 stabilindu-se un cadru de politică în domeniul energiei și climei pentru 2030, pe baza a trei obiective obligatorii din punct de vedere juridic privind emisiile de GES, energia din surse regenerabile și eficiența energetică, în concordanță cu reperele stabilite în Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon în 2050;

Amendamentul  87

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) să se generalizeze aplicarea „celor mai bune tehnici disponibile” și să se intensifice eforturile de promovare a adoptării tehnologiilor, proceselor și serviciilor inovatoare emergente;

(b) să se generalizeze aplicarea „celor mai bune tehnici disponibile” în contextul Directivei privind emisiile industriale și să se intensifice eforturile de promovare a adoptării tehnologiilor, proceselor și serviciilor inovatoare emergente;

Amendamentul  88

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba) să se reducă utilizarea ambalajelor și a transportului pe durata ciclului de viață al produselor;

Amendamentul  89

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) să se impulsioneze, în sectorul public și în cel privat, eforturile de cercetare și inovare necesare pentru punerea în aplicare a sistemelor tehnologice și a modelelor de afaceri inovatoare care vor accelera tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și vor reduce costurile aferente acestei tranziții;

(c) să se impulsioneze, în sectorul public și în cel privat, eforturile de cercetare și inovare necesare pentru punerea în aplicare a tehnologiilor, sistemelor și modelelor de afaceri inovatoare care vor accelera tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, vor reduce costurile aferente acestei tranziții și vor contribui la o reducere substanțială a risipei de alimente pe parcursul întregului lanț alimentar;

Amendamentul  90

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca) să se stabilească indicatori și obiective privind utilizarea eficientă a resurselor până în 2015 pe baza Foii de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor; să se introducă un indicator și un obiectiv principal în cadrul semestrului european care să fie completate de un tablou de bord al indicatorilor pentru utilizarea terenurilor, a carbonului, a apei și a materiilor prime;

Amendamentul  91

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d) să se stabilească un cadru mai coerent pentru producția și consumul sustenabile; să se revizuiască legislația în domeniul produselor în vederea îmbunătățirii performanței de mediu a acestor produse și a utilizării eficiente a resurselor pentru producerea lor, pe durata întregului lor ciclu de viață; să se stabilească obiective privind reducerea impactului global al consumului.

(d) să se stabilească un cadru mai coerent pentru producția și consumul sustenabile, care să includă, după caz, consolidarea instrumentelor existente într-un cadru juridic coerent; să se revizuiască legislația în domeniul produselor în vederea îmbunătățirii performanței de mediu a acestor produse și a utilizării eficiente a resurselor pentru producerea lor, pe durata întregului lor ciclu de viață; să se stimuleze cererea consumatorilor pentru produsele și serviciile sustenabile din punctul de vedere al mediului prin creșterea disponibilității, a funcționalității și a atractivității acestora; să se promoveze principiul utilizării succesive a materiilor prime; să se elaboreze indicatori și să se stabilească obiective privind reducerea impactului global al consumului; să se combată risipa de alimente; să se raționalizeze și generalizeze etichetarea ecologică a produselor;

Amendamentul  92

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera da (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(da) să se țină seama de evoluțiile de pe piața muncii și să se elaboreze programe de formare pentru meseriile legate de economia verde;

Amendamentul  93

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera db (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(db) să se sporească eforturile pentru atingerea obiectivului de a aplica criteriile pentru achizițiile publice ecologice la cel puțin 50% dintre licitațiile publice și să se instituie o rețea de achizitori ecologici voluntari pentru societățile din UE;

Amendamentul  94

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) să se implementeze integral legislația UE în domeniul deșeurilor. Aceasta include aplicarea ierarhiei deșeurilor și utilizarea eficace a instrumentelor și măsurilor bazate pe piață pentru a se asigura eliminarea progresivă a depozitelor de deșeuri, limitarea valorificării energetice la materiale nereciclabile, utilizarea deșeurilor reciclate ca sursă majoră și fiabilă de materii prime pentru UE, gestionarea în condiții de siguranță a deșeurilor periculoase și reducerea generării acestora, eradicarea transporturilor ilegale de deșeuri și eliminarea obstacolelor de pe piața internă care împiedică desfășurarea activităților de reciclare ecologice.

(e) să se implementeze și să se consolideze integral legislația UE în domeniul deșeurilor, precum și să se atingă un nivel aproape de zero al deșeurilor. Aceasta include aplicarea ierarhiei deșeurilor în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile și utilizarea eficace a instrumentelor și măsurilor bazate pe piață pentru a reduce producerea de deșeuri, a promova reutilizarea, a asigura o reciclare de înaltă calitate și cicluri de materii netoxice, astfel încât deșeurile să poată fi utilizate ca sursă majoră și fiabilă de materii prime pentru UE, pentru a se asigura existența unui sistem de înaltă calitate de segregare la sursă, limitarea valorificării energetice la materialele nereciclabile, necompostabile și care nu sunt biodegradabile, eliminarea treptată eficientă a depozitării materialelor reciclabile, compostabile și combustibile, cu excepția anumitor deșeuri periculoase, în cazul cărora depozitarea deșeurilor ar reprezenta cea mai sigură metodă de eliminare și reducerea semnificativă a cantității de deșeuri periculoase și gestionarea în siguranță a acestora, eradicarea transporturilor ilegale de deșeuri (inclusiv prin utilizarea unei monitorizări mai stricte) și eliminarea obstacolelor de pe piața internă care împiedică desfășurarea activităților de reciclare ecologice. Aceasta va necesita o revizuire sistematică a politicilor Uniunii privind deșeurile în conformitate cu tranziția spre o economie circulară, precum și stabilirea unor obiective ambițioase privind reciclarea și prevenția. Eforturi deosebite de informare a publicului vor trebui să sensibilizeze cetățenii cu privire la acest aspect și să-i încurajeze să se comporte într-un mod responsabil, pentru a reduce poluarea și a combate comportamentele antisociale din punct de vedere ecologic. Aceste eforturi de informare a publicului trebuie, de asemenea, să-i ajute pe oameni să înțeleagă normele de sortare și colectare a deșeurilor menajere, care ar trebui adaptate mai bine nevoilor consumatorilor, precum și să-i încurajeze să-și sorteze deșeurile;

Amendamentul  95

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera ea (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ea) să elaboreze un nou instrument juridic care să conducă la o utilizare mai eficientă a resurselor limitate de biomasă, pe baza unei evaluări a disponibilităților globale, care să stabilească un principiu al utilizării succesive și măsuri de sprijin și care să asigure limitarea volumului global de biomasă utilizată în orice sector la volumul care poate fi furnizat în mod sustenabil de ecosisteme;

Amendamentul  96

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera f

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(f) să se eficientizeze utilizarea apei prin stabilirea de obiective la nivel de bazin hidrografic și utilizarea unor mecanisme de piață precum fixarea prețurilor la apă.

(f) să se eficientizeze utilizarea apei prin stabilirea de obiective la nivel de bazin hidrografic și monitorizarea acestora, prin stabilirea normelor care să reglementeze utilizarea apelor reziduale tratate, prin utilizarea unor mecanisme de piață precum fixarea prețurilor la apă, astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva-cadru privind apa, precum și prin îmbunătățirea cunoștințelor, a guvernanței, a capacităților de investiții și a integrării chestiunilor legate de apă în alte politici;

Amendamentul  97

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera fa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(fa) să se elaboreze și să se pună în aplicare un plan de acțiune al Uniunii în vederea evaluării și limitării impactului consumului în cadrul Uniunii de produse și materii prime care ar putea contribui la defrișări și la degradarea pădurilor în afara Uniunii.

Amendamentul  98

Propunere de decizie

Anexă – punctul 42

Textul propus de Comisie

Amendamentul

42. Legislația UE în domeniul mediului a adus beneficii importante pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor. Cu toate acestea, apa, poluarea atmosferică și substanțele chimice rămân unele dintre principalele preocupări de mediu ale publicului larg din UE. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că factorii care afectează mediul sunt responsabili pentru 15-20% dintre decesele înregistrate în 53 de țări europene. Potrivit OCDE, poluarea atmosferică din mediul urban va deveni principala cauză a mortalității la nivel mondial până în 2050.

42. Legislația UE în domeniul mediului a adus beneficii importante pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor. Cu toate acestea, apa, poluarea atmosferică, substanțele chimice și poluarea fonică rămân unele dintre principalele preocupări de mediu ale publicului larg din UE. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că factorii care afectează mediul sunt responsabili pentru 15-20% dintre decesele înregistrate în 53 de țări europene. Potrivit OCDE, poluarea atmosferică din mediul urban va deveni principala cauză a mortalității la nivel mondial până în 2050.

Amendamentul  99

Propunere de decizie

Anexă – punctul 44

Textul propus de Comisie

Amendamentul

44. Accesul la apă de calitate satisfăcătoare rămâne problematic în mai multe zone rurale din UE, în timp ce asigurarea bunei calități a apelor de scăldat din Europa este benefică atât pentru sănătatea umană, cât și pentru sectorul turismului din UE. Consecințele negative ale inundațiilor pentru sănătatea oamenilor și pentru activitatea economică se resimt tot mai frecvent, în parte din cauza modificării ciclului hidrologic și exploatării terenurilor.

44. Accesul la apă de calitate satisfăcătoare rămâne problematic în mai multe zone rurale din UE, în timp ce asigurarea bunei calități a apelor de scăldat din Europa este benefică atât pentru sănătatea umană, cât și pentru sectorul turismului din UE. Consecințele negative ale inundațiilor pentru sănătatea oamenilor și pentru activitatea economică se resimt tot mai frecvent, în parte din cauza modificării ciclului hidrologic și exploatării terenurilor. Pentru a contribui la asigurarea respectării legislației Uniunii privind apele trebuie să se ia măsuri de refacere a malurilor naturale ale râurilor și de reîmpădurire a suprafețelor învecinate.

Amendamentul  100

Propunere de decizie

Anexă – punctul 48

Textul propus de Comisie

Amendamentul

48. Legislația orizontală în domeniul substanțelor chimice (REACH și regulamentele privind clasificarea, etichetarea și ambalarea) oferă o protecție de bază pentru sănătatea umană și pentru mediu și promovează adoptarea unor metode de testare evolutive care să nu implice utilizarea animalelor. Cu toate acestea, persistă incertitudini în ceea ce privește impacturile asupra sănătății umane și asupra mediului cauzate de efectele combinate ale diferitelor substanțe chimice (amestecuri), nanomateriale, substanțe chimice care afectează sistemul endocrin (hormonal) (perturbatori endocrini) și substanțele chimice care intră în componența produselor. În ultimii ani, au ieșit la lumină mai multe informații care subliniază nevoia de a lua măsuri în vederea soluționării acestor provocări, în special dacă UE dorește să atingă obiectivul adoptat de comun acord în cadrul Summit-ului mondial privind dezvoltarea durabilă din 2002 și reafirmat cu ocazia Summit-ului Rio+20, să asigure reducerea la minimum a efectelor negative semnificative” ale substanțelor chimice asupra sănătății umane și asupra mediului până în 2020 și să reacționeze la problemele și provocările noi și la cele emergente în mod eficace, eficient, coerent și coordonat. UE va continua să elaboreze și să implementeze abordări menite să soluționeze efectele combinării substanțelor chimice și preocupările în materie de siguranță legate de perturbatorii endocrini și a stabilit o abordare cuprinzătoare pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale substanțelor periculoase, inclusiv ale substanțelor chimice care intră în componența produselor, care beneficiază de sprijinul unei baze de cunoștințe cuprinzătoare privind nivelul de expunere și de toxicitate al substanțelor chimice. Siguranța și gestionarea sustenabilă a nanomaterialelor vor fi garantate în cadrul unei abordări cuprinzătoare care implică evaluarea și gestionarea riscurilor, informarea și monitorizarea. Împreună, toate aceste abordări vor contribui la mărirea bazei de cunoștințe și vor oferi un cadru previzibil care va impulsiona elaborarea unor soluții mai sustenabile.

48. Legislația orizontală în domeniul substanțelor chimice (REACH și regulamentele privind clasificarea, etichetarea și ambalarea) oferă o protecție de bază pentru sănătatea umană și pentru mediu și promovează adoptarea unor metode de testare evolutive care să nu implice utilizarea animalelor. Cu toate acestea, persistă incertitudini în ceea ce privește impacturile depline asupra sănătății umane și asupra mediului cauzate de efectele combinate ale diferitelor substanțe chimice (amestecuri), nanomateriale, substanțe chimice care afectează sistemul endocrin (hormonal) (perturbatori endocrini) și substanțele chimice care intră în componența produselor. În ultimii ani, au ieșit la lumină mai multe informații care subliniază nevoia de a lua măsuri în vederea soluționării acestor provocări, în special dacă UE dorește să atingă obiectivul adoptat de comun acord în cadrul Summit-ului mondial privind dezvoltarea durabilă din 2002 și reafirmat cu ocazia Summit-ului Rio+20, să asigure reducerea la minimum a expunerii la substanțe chimice a sănătății umane și a mediului până în 2020 și să reacționeze la problemele și provocările noi și la cele emergente în mod eficace, eficient, coerent și coordonat. UE va continua să elaboreze și să implementeze abordări care includ dispoziții privind industria, menite să soluționeze efectele combinării substanțelor chimice și preocupările în materie de siguranță legate de perturbatorii endocrini și va stabili o abordare cuprinzătoare pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale substanțelor periculoase în întreaga legislație relevantă a Uniunii, inclusiv ale substanțelor chimice care intră în componența produselor, care beneficiază de sprijinul unei baze de cunoștințe cuprinzătoare privind nivelul de expunere și de toxicitate al substanțelor chimice, ținând seama de principiul precauției, pentru a proteja în special grupurile vulnerabile împotriva expunerii. Siguranța și gestionarea sustenabilă a nanomaterialelor vor fi garantate în cadrul unei abordări cuprinzătoare care implică evaluarea și gestionarea riscurilor, informarea și monitorizarea. Împreună, toate aceste abordări vor contribui la mărirea bazei de cunoștințe și vor oferi un cadru previzibil care va impulsiona elaborarea unor soluții mai sustenabile.

Amendamentul  101

Propunere de decizie

Anexă – punctul 49

Textul propus de Comisie

Amendamentul

49. Între timp, piața în creștere a bioproduselor, a produselor biochimice și a biomateriilor poate oferi avantaje precum emisii mai scăzute de GES și noi oportunități de piață, însă trebuie să se garanteze că întregul ciclu de viață al acestor produse este sustenabil și nu duce la exacerbarea concurenței pentru terenuri sau la creșterea nivelurilor de emisii.

49. Între timp, piața în creștere a bioproduselor, a produselor biochimice și a biomateriilor poate oferi avantaje precum emisii mai scăzute de GES și noi oportunități de piață, însă trebuie să se garanteze că întregul ciclu de viață al acestor produse este sustenabil și nu duce la exacerbarea concurenței pentru terenuri și apă sau la creșterea nivelurilor de emisii.

Amendamentul  102

Propunere de decizie

Anexă – punctul 51

Textul propus de Comisie

Amendamentul

51. În plus, măsurile de creștere a rezilienței ecologice și climatice, precum refacerea ecosistemelor și infrastructura verde, pot aduce beneficii socioeconomice importante, inclusiv pentru sănătatea publică. Sinergiile și potențialele compromisuri între obiectivele climatice și ale obiective legate de mediu, cum ar fi calitatea aerului, trebuie gestionate în mod adecvat. De exemplu, trecerea la alte tipuri de combustibili ca reacție la problemele legate de climă sau de securitatea aprovizionării ar putea duce la creșteri considerabile ale pulberilor în suspensie și ale emisiilor periculoase.

51. În plus, măsurile de creștere a rezilienței ecologice și climatice, precum refacerea ecosistemelor și infrastructura verde și albastră, pot aduce beneficii socioeconomice importante, inclusiv pentru sănătatea publică. Sinergiile și potențialele compromisuri între obiectivele climatice și ale obiective legate de mediu, cum ar fi calitatea aerului, trebuie gestionate în mod adecvat. De exemplu, trecerea la alte tipuri de combustibili ca reacție la problemele legate de climă sau de securitatea aprovizionării ar putea duce la creșteri considerabile ale pulberilor în suspensie și ale emisiilor periculoase.

Justificare

Conceptul de infrastructură verde și albastră desemnează o rețea interconectată de zone protejate terestre și acvatice. Aceasta reprezintă un instrument de amenajare sustenabilă a teritoriului și contribuie la o stare bună de conservare a habitatelor naturale și a speciilor și la o stare ecologică bună a corpurilor de apă. Acest concept de rețea ecologică se regăsește în obiectivele de la Aichi privind biodiversitatea pentru perioada 2011-2020 (obiectivul nr. 11).

Amendamentul  103

Propunere de decizie

Anexă – punctul 52 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) calitatea aerului din UE se va fi îmbunătățit semnificativ;

(a) calitatea aerului exterior și interior din UE se va fi îmbunătățit semnificativ, în conformitate cu nivelurile recomandate de OMS și cu orientările OMS;

Amendamentul  104

Propunere de decizie

Anexă – punctul 52 – paragraful 1 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa) se vor pune în aplicare inițiativele Cărții albe privind transporturile, în special prin internalizarea în mai mare măsură a costurilor externe;

Justificare

Această ultimă formulare reprezintă un citat direct din Foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor COM(2011)571 final, pagina 19.

Amendamentul  105

Propunere de decizie

Anexă – punctul 52 – paragraful 1 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) poluarea fonică din UE va fi scăzut semnificativ;

(b) poluarea fonică din UE va fi scăzut semnificativ la nivelurile recomandate de OMS;

Amendamentul  106

Propunere de decizie

Anexă – punctul 52 – paragraful 1 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d) efectele combinațiilor de substanțe chimice și preocupările în materie de siguranță legate de perturbatorii endocrini) vor fi soluționate în mod eficace, iar riscurile pentru mediu și sănătate asociate cu utilizarea substanțelor periculoase, inclusiv a substanțelor chimice care intră în componența produselor, vor fi evaluate și reduse la minimum;

(d) efectele combinațiilor de substanțe chimice și preocupările în materie de siguranță legate de perturbatorii endocrini vor fi abordate în mod eficace în legislația relevantă a Uniunii, iar riscurile pentru mediu și sănătate asociate cu utilizarea substanțelor periculoase, inclusiv a substanțelor chimice care intră în componența produselor, vor fi evaluate și reduse la minimum; măsurile pe termen lung în vederea atingerii obiectivului unui mediu netoxic vor fi identificate;

Amendamentul  107

Propunere de decizie

Anexă – punctul 52 – paragraful 1 – litera f

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(f) se vor înregistra progrese semnificative în privința adaptării la efectele schimbărilor climatice.

(f) se vor înregistra progrese semnificative în privința prevenirii efectelor schimbărilor climatice și a adaptării la acestea.

Amendamentul  108

Propunere de decizie

Anexă – punctul 52 – paragraful 2 – litera -a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(-a) să se implementeze inițiativele din Cartea albă privind transporturile, în special prin internalizarea în mai mare măsură a costurilor externe;

Amendamentul  109

Propunere de decizie

Anexă – punctul 52 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) să se implementeze politica UE în domeniul calității aerului, actualizată în conformitate cu cele mai recente date științifice, precum și măsuri de combatere a cauzelor poluării atmosferice.

(a) să se implementeze o politică UE în domeniul calității aerului, actualizată în conformitate cu cele mai recente date științifice, și să se elaboreze o strategie a Uniunii pentru calitatea aerului interior, precum și măsuri de combatere a cauzelor poluării atmosferice;

Amendamentul  110

Propunere de decizie

Anexă – punctul 52 – paragraful 2 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca) să se continue punerea în aplicare a REACH astfel încât să se asigure stabilitatea și previzibilitatea și să se ușureze sarcinile administrative și financiare pentru IMM-uri, în vederea asigurării unui nivel ridicat al protecției sănătății umane și a mediului și a liberei circulații a produselor chimice în cadrul pieței interne, precum și în vederea sporirii caracterului inovator și a competitivității întreprinderilor din Uniune1;

 

_____________

 

1 Raportul general din 5 februarie 2013 privind REACH, în conformitate cu articolul 117 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (Regulamentul REACH) și cu articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (Regulamentul CLP) și revizuirea anumitor elemente din cadrul REACH în conformitate cu articolul 75 alineatul (2) și articolul 138 alineatele (2), (3) și (6) din Regulamentul REACH.

Amendamentul  111

Propunere de decizie

Anexă – punctul 52 – paragraful 2 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d) să se elaboreze o strategie a UE pentru un mediu netoxic, care să se sprijine pe o bază de cunoștințe cuprinzătoare privind nivelurile de expunere și de toxicitate ale substanțelor chimice și care să conducă la inovare în materie de substitute sustenabile;

(d) să se elaboreze până în 2018 o strategie a UE pentru un mediu netoxic, pe baza măsurilor orizontale care trebuie luate pentru a asigura: (1) siguranța nanomaterialelor și a materialelor avansate similare, (2) reducerea la minimum a expunerii la perturbatori endocrini, (3) abordări corespunzătoare în ceea ce privește reglementarea pentru a aborda efectele combinării substanțelor chimice și (4) reducerea la minimum a expunerii la substanțele chimice din produse, inclusiv, printre altele, produsele importate, în vederea promovării ciclurilor de materiale netoxice și a reducerii expunerii în interiorul clădirilor la substanțe dăunătoare; Această strategie ar trebui să se sprijine pe o bază de cunoștințe cuprinzătoare privind nivelurile de expunere și de toxicitate ale substanțelor chimice, alcătuită din date obținute pe cât posibil prin metode de testare care nu folosesc animale, care să accelereze procesele decizionale eficiente și să promoveze inovarea și elaborarea de substitute sustenabile și sigure;

Amendamentul  112

Propunere de decizie

Anexă – punctul 52 – paragraful 2 – litera da (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(da) să fie normalizate la nivelul Uniunii protocoalele de cercetare și criteriile de evaluare legate de biomonitorizarea umană și de mediu pentru a optimiza utilizarea acestui instrument în cadrul evaluării globale a calității mediului și a stării de sănătate a cetățenilor Uniunii;

Amendamentul  113

Propunere de decizie

Anexă – punctul 54

Textul propus de Comisie

Amendamentul

54. Beneficiile obținute din garantarea implementării efective a legislației UE în domeniul mediului sunt de trei feluri: crearea unor condiții de concurență echitabilă pentru actorii economici care funcționează în cadrul pieței interne, stimularea inovării și promovarea avantajului primului venit pentru societăți europene din numeroase sectoare. Costurile aferente neimplementării legislației sunt, prin contrast, ridicate, estimate în mare la aproximativ 50 de miliarde EUR pe an, inclusiv costuri legate de cazurile de încălcări ale dreptului UE. Numai în anul 2009 s-au înregistrat 451 de cazuri de încălcări ale legislației UE în domeniul mediului. De asemenea, Comisia primește numeroase plângeri trimise direct de cetățenii UE, dintre care multe ar putea fi soluționate mai bine la nivelul statelor membre sau la nivel local.

54. Beneficiile obținute din garantarea implementării efective a legislației UE în domeniul mediului sunt de trei feluri: crearea unor condiții de concurență echitabilă pentru actorii economici care funcționează în cadrul pieței interne, stimularea inovării și promovarea avantajului primului venit pentru societăți europene din numeroase sectoare. Costurile aferente neimplementării legislației sunt, prin contrast, ridicate, estimate în mare la aproximativ 50 de miliarde EUR pe an, inclusiv costuri legate de cazurile de încălcări ale dreptului UE. În 2011, cele mai multe încălcări ale dreptului UE raportate în Uniune priveau legislația în domeniul mediului, și anume 299 de cazuri, reprezentând 17% din totalul încălcărilor, și au fost inițiate 114 noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. De asemenea, Comisia primește numeroase plângeri trimise direct de cetățenii UE, dintre care multe ar putea fi soluționate mai bine la nivelul statelor membre sau la nivel local.

Justificare

Cifre care reies din cel de-al 29-lea raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului UE (2011) (COM(2012)0714).

Amendamentul  114

Propunere de decizie

Anexă – punctul 55

Textul propus de Comisie

Amendamentul

55. Prin urmare, în anii următori, se va acorda prioritate îmbunătățirii implementării acquis-ului UE în domeniul mediului la nivelul statelor membre. Există diferențe semnificative în privința implementării între statele membre și în interiorul acestora. Este necesar ca factorii implicați în implementarea legislației în domeniul mediului la nivel național, regional și local să posede cunoștințele și cu capacitatea necesară pentru îmbunătățirea beneficiilor obținute de pe urma aplicării acestei legislații.

55. Prin urmare, în anii următori, se va acorda prioritate îmbunătățirii implementării acquis-ului UE în domeniul mediului la nivelul statelor membre. Există diferențe semnificative în privința implementării între statele membre și în interiorul acestora. Este necesar ca factorii implicați în implementarea legislației în domeniul mediului la nivelul Uniunii și la nivel național, regional și local să posede cunoștințele, instrumentele și capacitatea necesară pentru îmbunătățirea beneficiilor obținute de pe urma aplicării acestei legislații.

Amendamentul  115

Propunere de decizie

Anexă – punctul 57

Textul propus de Comisie

Amendamentul

57. În primul rând, modul de colectare și de diseminare a cunoștințelor privind implementarea va fi îmbunătățit pentru a ajuta publicul larg și profesioniștii din domeniul mediului să înțeleagă pe deplin modul în care angajamentele Uniunii sunt puse în practică la nivelul administrațiilor naționale și locale. Fiecare stat membru va beneficia de asistență pentru provocările în materie de implementare care îi sunt specifice, în mod similar cu abordarea personalizată urmată în cadrul procesului Semestrul European. De exemplu, vor fi elaborate acorduri de parteneriat între Comisie și statele membre privind implementarea, care vor aborda aspecte precum sprijinul financiar pentru implementare și sisteme de informații mai bune pentru a ține evidența progreselor.

57. În primul rând, modul de colectare și de diseminare a cunoștințelor privind implementarea va fi îmbunătățit pentru a ajuta publicul larg și profesioniștii din domeniul mediului să înțeleagă pe deplin modul în care angajamentele Uniunii sunt puse în practică la nivelul administrațiilor naționale și locale. Fiecare stat membru va beneficia de asistență pentru provocările în materie de implementare care îi sunt specifice, în mod similar cu abordarea personalizată urmată în cadrul procesului Semestrul European. De exemplu, vor fi elaborate acorduri de parteneriat între Comisie și statele membre privind implementarea, care vor aborda aspecte precum sprijinul financiar pentru implementare și sisteme de informații mai bune pentru a ține evidența progreselor. Pentru a consolida eficacitatea acestui demers, autoritățile locale și regionale se vor putea asocia, de exemplu, prin intermediul unor acorduri de parteneriat tripartite, respectând sistemul administrativ al fiecărui stat membru. Platforma tehnică de cooperare în domeniul mediului, creată de Comitetul Regiunilor și Comisia Europeană, va facilita dialogul și schimbul de informații pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a legislației la nivel local.

Amendamentul  116

Propunere de decizie

Anexă – punctul 59

Textul propus de Comisie

Amendamentul

59. În al treilea rând, va fi îmbunătățit modul în care sunt tratate și rezolvate plângerile referitoare la implementarea legislației UE în domeniul mediului.

59. În al treilea rând, va fi îmbunătățit modul în care sunt tratate și rezolvate plângerile referitoare la implementarea legislației UE în domeniul mediului, devenind mai transparent și accesibil.

Amendamentul  117

Propunere de decizie

Anexă – punctul 60

Textul propus de Comisie

Amendamentul

60. În al patrulea rând, cetățenii vor obține un acces mai bun la justiție în probleme de mediu și protecție juridică eficace în conformitate cu tratatele internaționale și cu evoluțiile determinate de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și de jurisprudența recentă a Curții Europene de Justiție. De asemenea, reglementarea extrajudiciară a conflictelor va fi promovată ca o alternativă la litigii.

60. În al patrulea rând, cetățenii vor obține acces la justiție în probleme de mediu și protecție juridică eficace în conformitate cu Convenția de la Aarhus și alte tratate internaționale și cu evoluțiile determinate de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și de jurisprudența recentă a Curții Europene de Justiție. De asemenea, reglementarea extrajudiciară a conflictelor va fi promovată ca o alternativă la litigii.

Justificare

Pentru a asigura accesul efectiv la justiție, toți pilonii Convenției de la Aarhus trebuie să facă parte din acquis-ul politici de mediu a Uniunii. Aceasta este în conformitate cu concluziile Consiliului din 11 iunie 2012.

Amendamentul  118

Propunere de decizie

Anexă – punctul 63 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) cetățenii UE vor avea acces la informații clare privind modul în care se implementează legislația UE în domeniul mediului;

(a) se va pune pe deplin în aplicare Convenția de la Aarhus pentru a se asigura faptul că cetățenii UE vor avea acces la informații clare privind modul în care se implementează legislația UE în domeniul mediului, acces la justiție și posibilitatea de a participa la anumite decizii relevante privind mediul;

Justificare

În conformitate cu concluziile Consiliului din 11 iunie 2012, Convenția de la Aarhus ar trebui să fie pusă în aplicare pe deplin, permițând cetățenilor accesul deplin la justiție în probleme de mediu.

Amendamentul  119

Propunere de decizie

Anexă – punctul 63 – paragraful 1 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca) va fi pusă în aplicare cerința de independență a autorităților de reglementare la nivel național pentru aplicarea legislației Uniunii în domeniul mediului;

Justificare

În mai multe directive europene privind piața internă, precum și în jurisprudența Curții Europene de Justiție, statelor membre li s-a solicitat să garanteze independența autorității de reglementare și să se asigure că aceasta își exercită competențele în mod imparțial și transparent. A se vedea, de exemplu, articolul 39 alineatul (4) din Directiva 2009/73/CE. Aceleași cerințe privind autoritatea de reglementare ar trebui să se aplice la aplicarea la nivel național a legislației UE în domeniul mediului.

Amendamentul  120

Propunere de decizie

Anexă – punctul 63 – paragraful 1 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d) cetățenii vor avea mai multă încredere în legislația UE în domeniul mediului;

(d) cetățenii vor avea mai multă încredere în legislația UE în domeniul mediului și în punerea sa în aplicare și vor fi implicați îndeaproape în măsurile luate pentru a aborda problemele de mediu;

Amendamentul  121

Propunere de decizie

Anexă – punctul 63 – paragraful 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) să se încheie acorduri de parteneriat pentru implementare între statele membre și Comisie.

(b) să se încheie acorduri de parteneriat pentru implementare pe bază de voluntariat și transparente între statele membre și Comisie, care să implice autoritățile locale și regionale, în vederea acordării de asistență statelor membre pentru a preveni sau a soluționa problemele apărute;

Amendamentul  122

Propunere de decizie

Anexă – punctul 63 – paragraful 2 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) să se extindă criteriile obligatorii aplicabile inspecțiilor și supravegherii eficace efectuate de statele membre la întreaga legislație a UE în domeniul mediului și să fie dezvoltată o capacitate complementară la nivelul UE pentru a aborda situații în care există motive întemeiate de îngrijorare, cu sprijinul rețelelor de profesioniști;

(c) ca statele membre să fie încurajate să își raționalizeze capacitățile existente în materie de inspecții și să consolideze rețeaua IMPEL; să se extindă criteriile obligatorii aplicabile inspecțiilor și supravegherii eficace efectuate de statele membre la întreaga legislație a UE în domeniul mediului și să fie dezvoltată o capacitate complementară la nivelul UE pentru a aborda situații în care există motive întemeiate de îngrijorare;

Amendamentul  123

Propunere de decizie

Anexă – punctul 63 – paragraful 2 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) să se asigure că dispozițiile naționale privind accesul la justiție reflectă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și să fie promovată reglementarea extrajudiciară a conflictelor ca mijloc de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor din domeniul mediului.

(e) să se asigure că dispozițiile naționale privind accesul la justiție reflectă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și să fie promovată reglementarea extrajudiciară a conflictelor ca mijloc de soluționare eficientă a conflictelor din domeniul mediului.

Amendamentul  124

Propunere de decizie

Anexă – Obiectivul prioritar nr. 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obiectivul prioritar nr. 5: Îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru politica în domeniul mediului

Obiectivul prioritar nr. 5: Îmbunătățirea bazei de cunoștințe și dovezi pentru politica în domeniul mediului

Amendamentul  125

Propunere de decizie

Anexă – punctul 64

Textul propus de Comisie

Amendamentul

64. Cunoștințele necesare politicii UE în domeniul mediului se bazează pe monitorizarea mediului înconjurător, pe date, indicatori și evaluări legate de implementarea legislației UE, precum și pe cercetarea științifică formală și pe inițiative științifice cetățenești. S-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește consolidarea acestei baze de cunoștințe, sensibilizarea opiniei publice și îmbunătățirea încrederii factorilor de decizie și a publicului în abordarea bazată pe cunoștințe a politicii, facilitând, în rândul acestora, înțelegerea provocărilor în materie de mediu și societale.

64. Cunoștințele necesare politicii UE în domeniul mediului se bazează pe monitorizarea mediului înconjurător, pe date, indicatori și evaluări legate de implementarea legislației UE, precum și pe cercetarea științifică formală și pe inițiative științifice cetățenești. S-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește consolidarea acestei baze de cunoștințe și dovezi, sensibilizarea opiniei publice și îmbunătățirea încrederii factorilor de decizie și a publicului în abordarea bazată pe cunoștințe a politicii, facilitând, în rândul acestora, înțelegerea provocărilor în materie de mediu și societale.

Amendamentul  126

Propunere de decizie

Anexă – punctul 65

Textul propus de Comisie

Amendamentul

65. Ar trebui luate măsuri la nivelul UE și la nivel internațional pentru a consolida și a ameliora în continuare interfața științifică a politicii în domeniul mediului, de exemplu prin numirea unor consultanți științifici principali, ceea ce Comisia și unele state membre au și făcut deja.

65. Ar trebui luate măsuri la nivelul UE și la nivel internațional pentru a consolida și a ameliora în continuare interfața științifică a politicii în domeniul mediului, de exemplu optimizând lucrările în curs desfășurate de agențiile naționale de mediu, de Agenția Europeană de Mediu (AEM) și de organizația sa parteneră, Rețeaua de informare și observare pentru mediu (Eionet), precum și prin numirea unor consultanți științifici principali, ceea ce Comisia și unele state membre au și făcut deja. Este important, de asemenea, ca Uniunea, atunci când va fi membru cu drepturi depline, să contribuie activ la Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), pentru a face legătura dintre nivelul local, regional și internațional în materie de guvernanță a biodiversității.

Amendamentul  127

Propunere de decizie

Anexă – punctul 66

Textul propus de Comisie

Amendamentul

66. Cu toate acestea, ritmul evoluțiilor actuale și incertitudinile care planează asupra tendințelor viitoare probabile impun măsuri suplimentare pentru menținerea și consolidarea acestei baze de cunoștințe în vederea garantării faptului că politica UE va continua să se bazeze pe o înțelegere solidă a stării mediului, a opțiunilor posibile de reacție și a consecințelor acestora.

66. Cu toate acestea, ritmul evoluțiilor actuale și incertitudinile care planează asupra tendințelor viitoare probabile impun măsuri suplimentare pentru menținerea și consolidarea acestei baze de cunoștințe și dovezi în vederea garantării faptului că politica UE va continua să se bazeze pe o înțelegere solidă a stării mediului, a opțiunilor posibile de reacție și a consecințelor acestora.

Amendamentul  128

Propunere de decizie

Anexă – punctul 68

Textul propus de Comisie

Amendamentul

68. Implementarea aprofundată a principiului „produ o dată, utilizează des” care stă la baza sistemului partajat de informații referitoare la mediu, precum și a abordărilor și standardelor comune privind obținerea și colaționarea informațiilor spațiale în cadrul sistemelor INSPIRE și GMES65 va contribui la evitarea duplicării eforturilor și la eliminarea sarcinilor administrative inutile ale autorităților publice, la fel ca eforturile de a simplifica obligațiile de raportare în temeiul diferitelor acte legislative. Statele membre ar trebui să faciliteze și mai mult accesul publicului informațiile colectate pentru evaluarea impacturilor planurilor, programelor și proiectelor asupra mediului (de exemplu, prin evaluări ale impactului asupra mediului sau prin evaluări strategice ale impactului).

68. Implementarea aprofundată a principiului „produ o dată, utilizează des” care stă la baza sistemului partajat de informații referitoare la mediu, precum și a abordărilor și standardelor comune privind obținerea și colaționarea informațiilor spațiale în cadrul sistemelor INSPIRE și Copernicus (cunoscut anterior ca GMES), precum și al altor sisteme de informații privind mediul pentru Europa (precum BISE și WISE), va contribui la evitarea duplicării eforturilor și la eliminarea sarcinilor administrative inutile ale autorităților publice, la fel ca eforturile de a simplifica obligațiile de raportare în temeiul diferitelor acte legislative. Statele membre ar trebui să faciliteze și mai mult accesul publicului informațiile colectate pentru evaluarea impacturilor planurilor, programelor și proiectelor asupra mediului (de exemplu, prin evaluări ale impactului asupra mediului sau prin evaluări strategice ale impactului).

Amendamentul  129

Propunere de decizie

Anexă – punctul 69 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

69. Cunoștințele prezintă încă lacune semnificative, unele dintre acestea fiind importante pentru obiectivele prioritare ale prezentului program. Prin urmare, pentru a se asigura că autoritățile publice și întreprinderile dispun de o bază solidă pentru a lua decizii care să reflecte adevăratele beneficii și costuri sociale, economice și de mediu, este esențial să se investească în activități de cercetare mai aprofundată pentru a elimina aceste lacune. Există patru lacune principale:

69. Cunoștințele prezintă încă lacune semnificative, unele dintre acestea fiind importante pentru obiectivele prioritare ale prezentului program. Prin urmare, pentru a se asigura că autoritățile publice și întreprinderile dispun de cunoștințe solide despre cele mai recente date științifice care reflectă adevăratele beneficii și costuri sociale, economice și de mediu, este esențial să se investească în activități de cercetare mai aprofundată pentru a elimina aceste lacune. Există patru lacune principale:

Amendamentul  130

Propunere de decizie

Anexă – punctul 69 – liniuța 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

– Tranziția către o economie verde favorabilă incluziunii necesită analizarea corespunzătoare a interacțiunii dintre factorii socioeconomici și de mediu. Dacă înțelegem mai bine modelele de producție și de consum sustenabile, modul în care pot fi evaluate mai precis costurile acțiunii sau inacțiunii, modul în care schimbarea comportamentului individual și societal contribuie la obținerea de rezultate în materie de protecție a mediului și modul în care mediul înconjurător al Europei este afectat de megatendințele globale, putem contribui la o mai bună orientare a inițiativelor de politică către eficientizarea utilizării resurselor și atenuarea presiunilor asupra mediului.

– Tranziția către o economie verde favorabilă incluziunii necesită analizarea corespunzătoare a interacțiunii dintre factorii socioeconomici și de mediu. Dacă înțelegem mai bine modelele de producție și de consum sustenabile, modul în care pot fi evaluate mai precis costurile și beneficiile acțiunii sau inacțiunii, modul în care schimbarea comportamentului individual și societal contribuie la obținerea de rezultate în materie de protecție a mediului și modul în care mediul înconjurător al Europei este afectat de megatendințele globale, putem contribui la o mai bună orientare a inițiativelor de politică către eficientizarea utilizării resurselor și atenuarea presiunilor asupra mediului.

Justificare

Atât costurile, cât și beneficiile acțiunii și inacțiunii ar trebui luate în considerare pentru îmbunătățirea înțelegerii noastre privind tiparele sustenabile de consum și producție.

Amendamentul  131

Propunere de decizie

Anexă – punctul 69 – liniuța 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

– Persistă incertitudini cu privire la implicațiile perturbatorilor endocrini, ale amestecurilor, ale substanțelor chimice care intră în componența produselor și ale nanomaterialelor pentru sănătatea umană și pentru mediu. Eliminarea acestor lacune poate accelera procesul decizional și poate permite elaborarea ulterioară a acquis-ului în domeniul substanțelor chimice pentru a-l orienta mai bine către sectoarele care fac obiectul preocupărilor, stimulând totodată utilizarea mai sustenabilă a substanțelor chimice. O mai bună înțelegere a factorilor de mediu care afectează sănătatea umană ar permite luare de măsuri strategice preventive.

Deși persistă incertitudini cu privire la implicațiile depline ale perturbatorilor endocrini, ale amestecurilor, ale substanțelor chimice care intră în componența produselor și ale nanomaterialelor pentru sănătatea umană și pentru mediu, cele mai recente cercetări indică faptul că perturbatorii endocrini cauzează efecte adverse pentru sănătate, în special în ceea ce privește dezvoltarea copiilor. În plus, există preocupări privind eventualele implicații ale efectelor combinate ale substanțelor chimice care intră în componența produselor, ale nanomaterialelor și ale materialelor avansate similare. Punerea în aplicare a cunoștințelor existente, alături de efortul permanent de a completa lacunele rămase în materie de cunoștințe, inclusiv, printre altele, prin utilizarea biomonitorizării și a monitorizării mediului, schimbul de experiență între statele membre și dispozitive de cunoaștere armonizate pot accelera procesul decizional și pot permite elaborarea ulterioară a acquis-ului în domeniul substanțelor chimice pentru a-l orienta mai bine către sectoarele care fac obiectul preocupărilor și pot contribui totodată la stimularea unei abordări mai sustenabile a utilizări a substanțelor chimice. O mai bună înțelegere a factorilor de mediu și a nivelurilor de expunere care afectează sănătatea umană și mediul înconjurător ar permite luarea de măsuri strategice preventive. Acest lucru ar trebui făcut pe cât posibil prin utilizarea de metode de testare alternative, cu scopul de a reduce numărul animalelor utilizate.

Amendamentul  132

Propunere de decizie

Anexă – punctul 70

Textul propus de Comisie

Amendamentul

70. Problemele noi și emergente cauzate de evoluțiile tehnologice, mai rapide decât cele din domeniul politicilor, precum nanomaterialele, sursele de energie neconvenționale, captarea și stocarea dioxidului de carbon și undele electromagnetice, generează provocări în materie de gestionare a riscurilor și pot da naștere unor interese, necesități și așteptări conflictuale. La rândul său, acest lucru poate duce la creșterea preocupărilor în rândul publicului și la ostilitatea potențială a acestuia față de noile tehnologii. Prin urmare, este necesar să se asigure o dezbatere explicită, mai largă, la nivelul întregii societăți, cu privire la riscurile pentru mediu și la posibilele compromisuri în materie pe care suntem gata să le acceptăm pe baza unor informații uneori incomplete sau nesigure legate de riscurile emergente și de modul în care acestea ar trebui gestionate. O abordare sistematică a gestionării riscurilor la adresa mediului va duce la ameliorarea capacității UE de a identifica și de a lua măsuri la timp cu privire la evoluțiile tehnologice, oferind totodată garanții publicului.

70. Problemele noi și emergente cauzate de evoluțiile tehnologice, mai rapide decât cele din domeniul politicilor, precum nanomaterialele și materialele avansate similare, sursele de energie neconvenționale, captarea și stocarea dioxidului de carbon și undele electromagnetice, generează provocări în materie de gestionare a riscurilor și pot da naștere unor interese, necesități și așteptări conflictuale. La rândul său, acest lucru poate duce la creșterea preocupărilor în rândul publicului și la ostilitatea potențială a acestuia față de noile tehnologii. Prin urmare, este necesar să se asigure o dezbatere explicită, mai largă, la nivelul întregii societăți, cu privire la riscurile pentru mediu și la posibilele compromisuri în materie pe care suntem gata să le acceptăm pe baza unor informații uneori incomplete sau nesigure legate de riscurile emergente și de modul în care acestea ar trebui gestionate. O abordare sistematică a gestionării riscurilor la adresa mediului va duce la ameliorarea capacității UE de a identifica și de a lua măsuri la timp cu privire la evoluțiile tehnologice, oferind totodată garanții publicului.

Justificare

În viitor, există posibilitatea ca noi substanțe și materiale să fie introduse și de aceea este important să se asigure faptul că aceste materiale și substanțe pot fi abordate la fel ca, printre altele, nanomaterialele.

Amendamentul          133

Propunere de decizie

Anexă – punctul 71 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

71. Pentru a îmbunătăți baza de cunoștințe pentru legislația UE în domeniul mediului, programul garantează că, până în 2020:

71. Pentru a îmbunătăți baza de cunoștințe și dovezi pentru legislația UE în domeniul mediului, programul garantează că, până în 2020:

Amendamentul  134

Propunere de decizie

Anexă – punctul 71 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) factorii de decizie și întreprinderile vor dispune de o bază mai bună pentru elaborarea și implementarea politicilor climatice și de mediu, inclusiv pentru măsurarea costurilor și beneficiilor;

(a) factorii de decizie și întreprinderile vor dispune de o bază mai bună pentru elaborarea și implementarea politicilor climatice și de mediu, inclusiv pentru măsurarea costurilor și beneficiilor acțiunii sau inacțiunii;

Amendamentul  135

Propunere de decizie

Anexă – punctul 71 – paragraful 1 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca) va crește ponderea fondurilor Uniunii pentru cercetare utilizate în scopul evaluării pericolelor prezentate de noile produse, procese și tehnologii.

Amendamentul  136

Propunere de decizie

Anexă – punctul 71 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) ca eforturile de cercetare la nivelul UE și al statelor membre să fie coordonate și orientate către abordarea principalelor lacune din cunoștințele despre mediu, inclusiv riscurile pe care le implică punctele critice ecologice;

(a) ca reducerea bugetelor pentru cercetare să fie evitată și ca eforturile de cercetare la nivelul UE și al statelor membre să fie coordonate și orientate către abordarea principalelor lacune din cunoștințele despre mediu, inclusiv a riscurilor pe care le implică punctele critice ecologice, astfel cum se evidențiază în conceptul limitelor planetare;

Amendamentul  137

Propunere de decizie

Anexă – punctul 71 – paragraful 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) să se adopte o abordare sistematică a gestionării riscurilor;

(b) să se adopte o abordare sistematică și integrată a gestionării riscurilor, bazată pe acțiunea preventivă, pe principiul precauției, pe principiul „poluatorul plătește”, pe principiul corectării poluării la sursă și pe cel al proporționalității;

Amendamentul  138

Propunere de decizie

Anexă – punctul 71 – paragraful 2 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) să se simplifice, să se raționalizeze și să se modernizeze colectarea, gestionarea și partajarea datelor și informațiilor privind mediul și schimbările climatice.

(c) să se simplifice, să se raționalizeze și să se modernizeze colectarea, gestionarea și partajarea datelor și informațiilor privind mediul și schimbările climatice, inclusiv dezvoltarea și punerea în aplicare a unui sistem european de partajare a informațiilor referitoare la mediu.

Amendamentul  139

Propunere de decizie

Anexă – punctul 71 – paragraful 2 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca) să se efectueze o evaluare amplă a disponibilității aprovizionării sustenabile cu biomasă și a utilizărilor și nevoilor concurente ale biomasei.

Amendamentul  140

Propunere de decizie

Anexa 1 – punctul 71 – paragraful 2 – litera cb (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(cb) să se stabilească o bază de cunoștințe cuprinzătoare privind nivelurile de expunere și de toxicitate ale substanțelor chimice, pentru a sprijini strategia pentru un mediu netoxic.

(Corelat cu amendamentul la punctul 52 paragraful 2 litera (d), depus de aceiași autori.)

Justificare

Necesitatea constituirii unei baze de cunoștințe cuprinzătoare privind nivelurile de expunere și de toxicitate ale substanțelor chimice pentru a sprijini strategia pentru un mediu netoxic ar trebui să se adauge la cerințele de îmbunătățire a bazei de dovezi pentru politica în materie de mediu.

Amendamentul  141

Propunere de decizie

Anexă – punctul 74

Textul propus de Comisie

Amendamentul

74. Va trebui ca Uniunea și statele membre să creeze condițiile necesare pentru a garanta abordarea în mod adecvat a externalităților de mediu și transmiterea unor semnale corecte sectorului privat, ținând seama în mod corespunzător de eventualele impacturi sociale negative. Acest lucru va implica aplicarea mai sistematică a principiului „poluatorul plătește”, prin eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului și prin deplasarea presiunii fiscale de pe piața muncii către poluatori. Pe măsură ce resursele naturale se împuținează tot mai mult, renta și profiturile economice asociate proprietății asupra acestora sau utilizării lor exclusive pot crește. Intervenția publică în vederea garantării faptului că aceste rente nu sunt excesive și că se ține seama de externalități va determina o utilizare mai eficientă a acestor resurse si va contribui la evitarea denaturării pieței, generând totodată venituri publice. Prioritățile în materie de protecție a mediului și de combatere a schimbărilor climatice vor fi realizate în cadrul Semestrului European, unde acestea sunt importante pentru perspectivele de creștere sustenabilă ale statelor membre individuale, cărora le sunt adresate recomandări specifice. Alte instrumente bazate pe piață, precum plățile pentru serviciile ecosistemice, ar trebui utilizate mai extensiv la nivelul UE și la nivel național pentru a stimula implicarea sectorului privat și gestionarea sustenabilă a capitalului natural.

74. Va trebui ca Uniunea și statele membre să creeze condițiile necesare pentru a garanta abordarea în mod adecvat a externalităților de mediu și transmiterea unor semnale corecte sectorului privat, ținând seama în mod corespunzător de eventualele impacturi sociale negative. Acest lucru va implica aplicarea mai sistematică a principiului „poluatorul plătește”, prin eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului și prin deplasarea presiunii fiscale de pe piața muncii către poluatori și consumul de resurse. Pe măsură ce resursele naturale se împuținează tot mai mult, renta și profiturile economice asociate proprietății asupra acestora sau utilizării lor exclusive pot crește. Intervenția publică în vederea garantării faptului că aceste rente nu sunt excesive și că se ține seama de externalități va determina o utilizare mai eficientă a acestor resurse si va contribui la evitarea denaturării pieței, generând totodată venituri publice. Prioritățile în materie de protecție a mediului și de combatere a schimbărilor climatice vor fi realizate în cadrul Semestrului European prin introducerea de indicatori principali, unde acestea sunt importante pentru perspectivele de creștere sustenabilă ale statelor membre individuale, cărora le sunt adresate recomandări specifice. Alte instrumente bazate pe piață, precum plățile pentru serviciile ecosistemice, ar trebui utilizate mai extensiv la nivelul UE și la nivel național pentru a stimula implicarea sectorului privat și gestionarea sustenabilă a capitalului natural.

Amendamentul  142

Propunere de decizie

Anexă – punctul 77 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

77a. Până în anul 2020, finanțarea din fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii ar trebui fie limitată la proiecte care nu afectează mediul.

Justificare

În conformitate cu obiectivul conservării, protecției și îmbunătățirii mediului Uniunii, fondurile UE nu ar trebui să sprijine financiar proiecte care încalcă acest obiectiv. În cazul în care evaluarea unui anumit proiect finanțat de UE indică o degradare a mediului, fondurile trebuie să fie rambursate Uniunii.

Amendamentul  143

Propunere de decizie

Anexă – punctul 78

Textul propus de Comisie

Amendamentul

78. Creșterea capitalului Băncii Europene de Investiții (BEI), ca parte a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă 2012, oferă surse suplimentare de investiții.

78. Creșterea capitalului Băncii Europene de Investiții (BEI), ca parte a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă 2012, oferă surse suplimentare de investiții, care trebuie să fie utilizate în conformitate cu obiectivele Uniunii în materie de mediu și climă.

Amendamentul  144

Propunere de decizie

Anexă – punctul 79

Textul propus de Comisie

Amendamentul

79. Experiența dobândită în perioada de programare 2007-2013 demonstrează că, deși pentru protecția mediului sunt disponibile fonduri substanțiale, absorbția lor la nivel național și regional din primii ani a fost foarte eterogenă, ceea ce a reprezentat un pericol potențial pentru atingerea obiectivelor convenite. Pentru a evita repetarea acestei experiențe, statele membre ar trebui să integreze obiectivele de mediu și climatice în strategiile și programele lor de finanțare a politicii de coeziune economică, socială și teritorială, a politicii de dezvoltare rurală și a politicii în domeniul maritim, să acorde prioritate absorbției timpurii a fondurilor pentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice și să consolideze capacitatea a organismelor de implementare de a realiza investiții rentabile și sustenabile, în vederea asigurării sprijinului financiar adecvat necesar investițiilor în aceste sectoare.

79. Experiența dobândită în perioada de programare 2007-2013 demonstrează că, deși pentru protecția mediului sunt disponibile fonduri substanțiale, absorbția lor la nivel național și regional din primii ani a fost foarte eterogenă, ceea ce a reprezentat un pericol potențial pentru atingerea obiectivelor convenite. Pentru a evita repetarea acestei experiențe, statele membre ar trebui să integreze obiectivele de mediu și climatice în strategiile și programele lor de finanțare a politicii de coeziune economică, socială și teritorială, a politicii de dezvoltare rurală și a politicii în domeniul maritim, să acorde prioritate absorbției timpurii a fondurilor pentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice și să consolideze capacitatea a organismelor de implementare de a realiza investiții rentabile și sustenabile, în vederea asigurării sprijinului financiar adecvat necesar investițiilor în aceste sectoare. De exemplu, este recomandată utilizarea sistematică a cadrelor de acțiune prioritară prevăzute de Directiva privind habitatele, pentru a armoniza nevoile de finanțare ale rețelei Natura 2000.

Amendamentul  145

Propunere de decizie

Anexă – punctul 79 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

79a. În general, trebuie propuse metode de asigurare a utilizării eficiente a finanțării din partea Uniunii pentru acțiuni structurale în domenii precum cele legate de apă, transporturi, eficiența energetică și deșeuri. De exemplu, acordarea de finanțare din partea Uniunii pentru infrastructura de tratare a deșeurilor municipale nu depinde de punerea în aplicare a măsurilor de însoțire sau de îndeplinirea obiectivelor politicii Uniunii în materie de deșeuri, fapt care subminează eficacitatea finanțării din partea Uniunii1.

 

_______________

 

A se vedea, în acest sens, recomandările Curții de Conturi din cadrul Raportului special nr. 20/2012, intitulat „Finanțarea acordată în cadrul măsurilor structurale pentru proiectele de infrastructură de gestionare a deșeurilor municipale contribuie cu eficacitate la îndeplinirea de către statele membre a obiectivelor politicii UE în materie de deșeuri?” (JO C 28, 30.1.2013, p. 2).

Justificare

Prea multe fonduri europene destinate unor măsuri din domeniul mediului sunt utilizate sub potențialul lor sau nu sunt utilizate în mod optim.

Amendamentul  146

Propunere de decizie

Anexă – punctul 82 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) să se elimine progresiv subvențiile pentru activități dăunătoare mediului, să se utilizeze mai frecvent instrumentele bazate pe piață, inclusiv impozitarea, fixarea prețurilor și taxarea și să se extindă piețele pentru servicii și bunuri de mediu, ținând seama în mod corespunzător de eventualele impacturi sociale negative;

(a) ca statele membre și Comisia să adopte în cel mai scurt timp, până în 2014, planuri concrete pe baza definiției de la prezentul paragraf litera (ab); în acest scop, este necesar, în special: să se elimine progresiv toate subvențiile pentru activități dăunătoare mediului până în 2020 și să se prezinte rapoarte cu privire la progresele realizate prin intermediul programelor naționale de reformă; să se utilizeze mai frecvent instrumentele bazate pe piață, inclusiv o trecere de la impozitarea pe piața muncii la impozitarea ecologică, fixarea prețurilor și taxarea și să se extindă piețele pentru servicii și bunuri de mediu, ținând seama în mod corespunzător de eventualele impacturi sociale negative;

Amendamentul  147

Propunere de decizie

Anexă – punctul 82 – paragraful 2 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa) să se elimine treptat, până în 2020, finanțarea din fondurile structurale și de coeziune a proiectelor dăunătoare mediului;

Justificare

În conformitate cu obiectivul conservării, protecției și îmbunătățirii mediului Uniunii, fondurile UE nu ar trebui să sprijine financiar proiecte care încalcă acest obiectiv. În cazul în care evaluarea unui anumit proiect finanțat de UE indică o degradare a mediului, fondurile trebuie să fie rambursate Uniunii.

Amendamentul  148

Propunere de decizie

Anexă – punctul 82 – paragraful 2 – litera ab (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ab) ca subvențiile dăunătoare mediului să fie definite de către Comisie drept „rezultatul unei acțiuni guvernamentale care conferă un avantaj consumatorilor sau producătorilor pentru a le suplimenta veniturile sau pentru a le reduce costurile, dar care, în același timp, discriminează împotriva bunelor practici de mediu”.1

 

__________________

 

Adaptat din OCDE (1998 și 2005) în IEEP et al. 2007, a se vedea http://ec.europa.eu/environment/enveco/taxation/index.htm.

Amendamentul  149

Propunere de decizie

Anexă – punctul 82 – paragraful 2 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba) să se acorde sprijin european și național suplimentar în favoarea eforturilor depuse pentru asigurarea eficienței energetice, inclusiv la nivelul gospodăriilor individuale (izolație termică, achiziția de aparatură electrocasnică cu consum redus de energie, instalarea unor generatoare de mici dimensiuni pentru energie din surse regenerabile etc.);

Amendamentul  150

Propunere de decizie

Anexă – punctul 82 – paragraful 2 – litera ga (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ga) să se elaboreze sisteme prin care să se acorde compensații pentru serviciile de mediu aduse, atunci când acest lucru cauzează constrângeri sau costuri suplimentare în ceea ce privește investițiile și gestionarea; să se încurajeze, în special, elaborarea și introducerea unor sisteme prin care să se realizeze plăți pentru serviciile de mediu, în vederea obținerii unui echilibru între nevoile legate de dezvoltarea economică și cele legate de conservare.

Justificare

Les PSE sont des outils économiques incitatifs dont les expériences pilotes se multiplient. Les propriétaires ou gestionnaires sont payés par les usagers ou les bénéficaires pour la fourniture du service ou pour l'application d'une méthode de gestion spécifique assurant la réalisation du service environnemental désiré. Ils peuvent notamment financer le maintien et le rétablissement des services écosystémiques fournis par les forêts multifonctionnelles, qui entraînent pour les propriétaires privés et les communes des contraintes ainsi que des surcoûts d'investissement et de gestion.

Amendamentul  151

Propunere de decizie

Anexă – punctul 86 – paragraful 2 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba) să se pună în aplicare pe deplin Directiva privind evaluarea strategică de mediu1 și Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului2.

 

__________________

 

1 Directiva 2001/42/CE.

 

2 Directiva 85/337/CE.

Amendamentul  152

Propunere de decizie

Anexă – punctul 88

Textul propus de Comisie

Amendamentul

88. Majoritatea orașelor se confruntă cu un ansamblu central de probleme de mediu, inclusiv calitatea slabă a aerului, nivelurile ridicate de zgomot, emisiile de GES, deficitul de apă, incendii și furtuni, situri contaminate, situri industriale dezafectate și deșeuri. În același timp, orașele din UE stabilesc standardele în ceea ce privește sustenabilitatea urbană și sunt adesea primele care găsesc soluții inovatoare la provocările din domeniul mediului. Un număr tot mai mare de orașe europene pun sustenabilitatea mediului în centrul strategiilor lor de dezvoltare urbană.

88. Majoritatea orașelor se confruntă cu un ansamblu central comun de probleme de mediu, inclusiv calitatea slabă a aerului, nivelurile ridicate de zgomot, emisiile de GES, evoluția biodiversității urbane și periurbane, deficitul de apă, incendii și furtuni, situri contaminate, situri industriale dezafectate și deșeuri, dar și problema gestionării energiei. În același timp, orașele din UE stabilesc standardele în ceea ce privește sustenabilitatea urbană și sunt adesea primele care găsesc soluții inovatoare la provocările din domeniul mediului. Un număr tot mai mare de orașe europene pun sustenabilitatea mediului în centrul strategiilor lor de dezvoltare urbană.

Justificare

În zonele urbane, anumite specii de faună sălbatică dispar, în timp ce altele se înmulțesc excesiv. Este important, prin urmare, ca biodiversitatea urbană să fie gestionată în mod adecvat.

Amendamentul  153

Propunere de decizie

Anexă – punctul 88 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

88a. Urbanizarea din ce în ce mai accentuată a Uniunii i-a determinat pe locuitorii orașelor să conștientizeze importanța mediului și a generat nevoia acestora de a restabili legături cu natura în zonele urbane. Conservarea biodiversității a devenit, astfel, o chestiune importantă în orașe. Reintroducerea dimensiunii naturale în mediul urban, în special prin noi configurații spațiale peisagistice , acoperirea cu vegetație a anumitor ziduri și acoperișuri și dezvoltarea unor infrastructuri urbane verzi și albastre sunt tot atâtea inițiative în acest sens. Performanțele în materie de biodiversitate ale orașelor europene trebuie evaluate și îmbunătățite pe baza unui indice specific privind biodiversitatea urbană, cum ar fi indicele de la Singapore prezentat în cadrul Conferinței ONU privind biodiversitatea, care a avut loc la Nagoya în 2010.

Justificare

Lipsa cunoștințelor științifice privind biodiversitatea în mediul urban împiedică elaborarea de proiecte destinate protejării sale.

Amendamentul  154

Propunere de decizie

Anexă – punctul 88 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

88b. Pe termen lung, Uniunea trebuie să elaboreze o strategie cuprinzătoare referitoare la modul în care o economie verde și favorabilă incluziunii poate contribui la îmbunătățirea mediilor urbane, concentrându-se asupra următoarelor aspecte: integrarea urbanismului în obiectivele legate de eficiența utilizării resurselor, o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, adaptarea la schimbările climatice, amenajarea urbană sustenabilă, gestionarea deșeurilor, rezistența ecosistemelor, gestionarea apei, sănătatea umană, participarea publicului la procesul decizional, precum și educația și sensibilizarea în materie de mediu.

Amendamentul  155

Propunere de decizie

Anexă – punctul 91 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) majoritatea orașelor din UE vor implementa politici de planificare și design urban sustenabil.

(a) majoritatea orașelor din UE vor implementa politici de planificare și design urban sustenabil, precum și în materie de mobilitate, în conformitate cu o strategie cuprinzătoare pe termen lung privind orașele sustenabile.

Amendamentul  156

Propunere de decizie

Anexă – punctul 91 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) să se definească și să se convină asupra unui set de criterii de evaluare a performanței de mediu a orașelor, ținând seama de impacturile economice și sociale;

(a) să se definească și să se convină asupra unui set de criterii și de indicatori comuni de evaluare a performanței de mediu a orașelor, ținând seama de impacturile economice și sociale și de particularitățile istorice și geografice ale modelelor urbane;

Amendamentul  157

Propunere de decizie

Anexă – punctul 91 – paragraful 2 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa) să se îmbunătățească gestionarea biodiversității în mediul urban și să întreprindă activități de sensibilizare în rândul cetățenilor cu privire la importanța faunei și florei în orașe;

Amendamentul  158

Propunere de decizie

Anexă – punctul 91 – paragraful 2 – litera ab (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ab) să se îmbunătățească economiile de energie prin construirea de clădiri inteligente și utilizarea TIC; să se promoveze renovarea și construcția sustenabile; să se dezvolte și să se creeze canale de comunicare la nivel european pentru competențele științifice și tehnice din domeniul construcțiilor, pe baza unei abordări integrate a construcțiilor în ceea ce privește performanța de mediu și energetică, securitatea, sănătatea, adaptarea la nevoile utilizatorilor, inovarea și competitivitatea economică;

Amendamentul  159

Propunere de decizie

Anexă – punctul 91 – paragraful 2 – litera ba (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba) să se sprijine o mobilitate urbană benefică și sustenabilă și să se reducă poluarea aerului și poluarea fonică; să se dezvolte și să se modernizeze rețelele de transport public urban; să se prevadă electrificarea sistemelor de transport locale și să se elaboreze planuri pentru utilizarea vehicule electrice în orașele din Uniune; să se dezvolte o infrastructură sigură pentru pietoni și cicliști pentru a asigura dublarea numărului de utilizatori ai modurilor active de transport precum mersul pe jos și cu bicicleta;

Justificare

Parlamentul a solicitat eforturi pentru a se dubla rata utilizării modurilor active de transport, precum mersul cu bicicleta, în Rezoluția sa din decembrie 2011 referitoare la Foaia de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor (2011/2096(INI)).

Amendamentul  160

Propunere de decizie

Anexă – punctul 91 – paragraful 2 – litera bb (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(bb) să se înregistreze progrese în elaborarea unei strategii cuprinzătoare privind modul în care o economie verde și favorabilă incluziunii poate contribui la îmbunătățirea mediilor urbane;

Amendamentul  161

Propunere de decizie

Anexă – punctul 91 – paragraful 2 – litera bc (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(bc) să se realizeze un schimb de bune practici între orașe la nivelul Uniunii și la nivel internațional cu privire la evoluții inovatoare și modul sustenabil de viață în mediul urban.

Amendamentul  162

Propunere de decizie

Anexă – punctul 92

Textul propus de Comisie

Amendamentul

92. Sustenabilitatea mediului este esențială pentru reducerea sărăciei și pentru asigurarea calității vieții și a creșterii economice. Cu ocazia Summitului Rio+20, liderii mondiali și-au reafirmat angajamentul față de dezvoltarea durabilă și au recunoscut atât faptul că economia verde favorabilă incluziunii este un instrument important pentru realizarea dezvoltării durabile, cât și rolul crucial al unui mediu sănătos în asigurarea securității alimentare și în reducerea sărăciei. Având în vederea creșterea populației într-o lume tot mai urbanizată, aceste provocări vor include nevoia de acțiune în legătură cu apa, cu oceanele, cu terenurile și ecosistemele sustenabile, cu utilizarea eficientă a resurselor (în special a deșeurilor), cu energia sustenabilă și cu schimbările climatice, inclusiv prin eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili. Aceste provocări vor trebui soluționate prin abordări adaptate la nivel local, național sau la nivelul Uniunii, fiind necesară totodată participarea angajată la eforturile internaționale de elaborare a soluțiilor necesare pentru a se asigura dezvoltarea durabilă la nivel mondial.

92. Asigurarea sustenabilității este una dintre cele mai presante provocări cu care se confruntă lumea de astăzi și este esențială pentru a pune capăt sărăciei și a asigura prosperitatea și bunăstarea tuturor. Cu ocazia Summitului Rio+20, liderii mondiali și-au reafirmat angajamentul față de dezvoltarea durabilă și de garantarea promovării unui viitor sustenabil din punct de vedere economic, social și ecologic pentru planetă, pentru generațiile prezente și viitoare. Aceștia au recunoscut, de asemenea, atât faptul că o economie verde favorabilă incluziunii este un instrument important pentru realizarea dezvoltării durabile, cât și că un mediu sănătos joacă un rol crucial în asigurarea securității alimentare și în reducerea sărăciei. Având în vederea creșterea populației într-o lume tot mai urbanizată, aceste provocări vor include nevoia de acțiune la nivel internațional într-o serie de domenii precum apa, oceanele, terenurile și ecosistemele sustenabile, utilizarea eficientă a resurselor (în special a deșeurilor), energia sustenabilă și schimbările climatice, inclusiv prin eliminarea treptată a subvențiilor pentru activități dăunătoare mediului, inclusiv a subvențiilor pentru combustibilii fosili. Pe lângă transpunerea acestor angajamente în practică la nivel local, național și la nivelul Uniunii, aceasta se va implica în mod activ în eforturile internaționale de elaborare a soluțiilor necesare pentru a se asigura dezvoltarea durabilă la nivel mondial.

Amendamentul  163

Propunere de decizie

Anexă – punctul 93

Textul propus de Comisie

Amendamentul

93. Va trebui ca prioritățile de politică internă și externă ale Uniunii și ale statelor sale membre să reflecte concluziile Summitului Rio+20. De asemenea, Uniunea ar trebui să sprijine crearea unui forum politic la nivel înalt care să înlocuiască progresiv Comisia pentru dezvoltare durabilă și să monitorizeze implementarea concluziilor Summitului Rio+20.

93. Este necesar ca prioritățile de politică internă și externă ale Uniunii și ale statelor sale membre să reflecte concluziile Summitului Rio+20. De asemenea, Uniunea ar trebui să sprijine activitățile forumului politic la nivel înalt care va înlocui Comisia pentru dezvoltare durabilă și să monitorizeze implementarea concluziilor Summitului Rio+20.

Amendamentul  164

Propunere de decizie

Anexă – punctul 94

Textul propus de Comisie

Amendamentul

94. Multe dintre obiectivele prioritare stabilite în prezentul program pot fi atinse integral în cadrul unei abordări globale și în cooperare cu țări partenere. De aceea, Uniunea și statele sale membre ar trebui să se angajeze în procese relevante la nivel internațional, regional și bilateral într-un mod puternic, orientat, unit și coerent. Ele ar trebui să continue promovarea unui cadru eficace, bazat pe norme, pentru politica în domeniul mediului la nivel mondial, completat de o abordare mai eficace și mai strategică, în care dialogurile și cooperarea bilaterală și regională la nivel politic sunt adaptate în favoarea partenerilor strategici ai Uniunii, al țărilor candidate și învecinate și, respectiv, al țărilor în curs de dezvoltare, sprijinit de finanțare adecvată.

94. Multe dintre obiectivele prioritare stabilite în prezentul program pot fi atinse integral în cadrul unei abordări globale și în cooperare cu țări partenere ale Uniunii și cu țările și teritoriile asociate. De aceea, Uniunea și statele sale membre ar trebui să se angajeze în procese relevante la nivel internațional, regional și bilateral, precum acordurile comerciale bilaterale, într-un mod puternic, orientat, unit și coerent. Ele ar trebui să continue promovarea unui cadru eficace, bazat pe norme, pentru politica în domeniul mediului la nivel mondial, completat de o abordare mai eficace și mai strategică, în care dialogurile și cooperarea bilaterală și regională la nivel politic sunt adaptate în favoarea partenerilor strategici ai Uniunii, al țărilor candidate și învecinate și, respectiv, al țărilor în curs de dezvoltare, sprijinit de finanțare adecvată. Politica de comunicare a Uniunii privind acțiunile sale în domeniul mediului la nivel mondial ar trebui consolidată.

Justificare

Eforturile de combatere a problemelor regionale și globale legate de mediu trebuie să vizeze întreg teritoriul UE, în special regiunile sale ultraperiferice, dar și țările și teritoriile asociate de peste mări, având în vedere că pe aceste teritorii se află peste 70% din biodiversitatea Europei. Aceste teritorii pot servi drept exemple și puncte de legătură în regiunile lor în vederea îndeplinirii obiectivelor prioritare stabilite în prezentul program. Țările și teritoriile de peste mări vor participa la acest program conform condițiilor stabilite în cadrul Deciziei de asociere peste mări.

Amendamentul  165

Propunere de decizie

Anexă – punctul 95

Textul propus de Comisie

Amendamentul

95. Intervalul de timp acoperit de prezentul program corespunde etapelor principale ale politicii internaționale în domeniul climei, al biodiversității și al substanțelor chimice. Pentru a menține temperatura sub pragul de 2 °C, emisiile globale de GES trebuie reduse cu cel puțin 50% față de nivelurile din 1990 până în 2050. Cu toate acestea, părțile la CCONUSC s-au angajat să realizeze numai jumătate din reducerile de emisii necesare până în 2020. În absența unei acțiuni mai hotărâte la nivel mondial, schimbările climatice nu vor putea fi combătute eficient. Chiar și în cel mai bun scenariu, țările se vor confrunta cu impacturile inevitabile ale schimbărilor climatice din cauza emisiilor istorice de GES și vor trebui să elaboreze strategii de adaptare la schimbările climatice. În cadrul Platformei de la Durban pentru o acțiune consolidată, urmează să fie convenit până în 2015 și implementat până în 2020 un acord cuprinzător și solid, aplicabil tuturor părților. UE va rămâne angajată proactiv în acest proces, inclusiv în discuțiile privind modul de eliminare a decalajului dintre angajamentele actuale în materie de reducere a emisiilor asumate de țările în curs de dezvoltare, precum și privind acțiunile necesare pentru a rămâne pe o traiectorie a emisiilor compatibilă cu obiectivul de menținere a temperaturii sub 2oC. Analiza punerii în practică a concluziilor Summitului Rio+20 ar trebui să contribuie și la reducerea emisiilor de GES, sprijinind astfel combaterea schimbărilor climatice. În paralel, UE ar trebui să creeze și să intensifice în continuare parteneriate strategice în domeniul combaterii schimbărilor climatice și să ia măsuri suplimentare pentru a integra considerentele de mediu și climatice în politica sa de dezvoltare.

95. Intervalul de timp acoperit de prezentul program corespunde etapelor principale ale politicii internaționale în domeniul climei, al biodiversității și al substanțelor chimice. Pentru a menține temperatura sub pragul de 2 °C, emisiile globale de GES trebuie reduse cu cel puțin 50% față de nivelurile din 1990 până în 2050. Cu toate acestea, părțile la CCONUSC s-au angajat să realizeze numai jumătate din reducerile de emisii necesare până în 2020. În absența unei acțiuni mai hotărâte la nivel mondial, schimbările climatice nu vor putea fi combătute eficient. Chiar și în cel mai bun scenariu, țările se vor confrunta cu impacturile inevitabile ale schimbărilor climatice din cauza emisiilor istorice de GES și vor trebui să elaboreze strategii de adaptare la schimbările climatice. În cadrul Platformei de la Durban pentru o acțiune consolidată, urmează să fie convenit până în 2015 și implementat până în 2020 un acord cuprinzător și solid, aplicabil tuturor părților. UE va rămâne angajată proactiv în acest proces, inclusiv în discuțiile privind modul de eliminare a decalajului dintre angajamentele actuale în materie de reducere a emisiilor asumate de țările în curs de dezvoltare, precum și privind acțiunile necesare pentru a rămâne pe o traiectorie a emisiilor compatibilă cu obiectivul de menținere a temperaturii sub 2oC, ținând cont de dovezile științifice care confirmă necesitatea stabilirii unui obiectiv de menținere a temperaturii sub 1,5°C pentru a reduce impactul grav asupra țărilor celor mai vulnerabile. Analiza punerii în practică a concluziilor Summitului Rio+20 ar trebui să contribuie și la reducerea emisiilor de GES, sprijinind astfel combaterea schimbărilor climatice. În paralel, UE ar trebui să creeze și să intensifice în continuare parteneriate strategice în domeniul combaterii schimbărilor climatice, îndeplinindu-și angajamentele luate în ceea ce privește consolidarea capacităților, finanțarea în domeniul climei și sprijinul tehnologic, și să ia măsuri suplimentare pentru a integra considerentele de mediu și climatice în politica sa externă, inclusiv în politica sa comercială și în materie de dezvoltare, într-un spirit de reciprocitate și ținând seama de avantajele mutuale. De asemenea, Uniunea ar trebui să își definească sursele și cota cu care trebuie să contribuie la Fondul verde pentru climă în contextul angajamentului în cadrul CCONUSC.

Amendamentul  166

Propunere de decizie

Anexă – punctul 96

Textul propus de Comisie

Amendamentul

96. Obiectivele globale în materie de biodiversitate din cadrul Convenției privind diversitatea biologică trebuie atinse până în 2020, ele reprezentând baza pentru oprirea și eventual inversarea declinului biodiversității la nivel mondial. UE va contribui în mod echitabil la aceste eforturi, inclusiv prin atingerea obiectivului de a dubla, până în 2015, fondurile legate de biodiversitate acordate țărilor în curs de dezvoltare și de a menține acest nivel până în 2020. Există deja un obiectiv global pentru 2020 în ceea ce privește gestionarea riscurilor pe care le prezintă substanțele chimice. UE va continua să joace un rol activ și constructiv, ajutând aceste procese să își atingă obiectivele.

96. Obiectivele globale în materie de biodiversitate din cadrul Convenției privind diversitatea biologică trebuie atinse până în 2020, ele reprezentând baza pentru oprirea și eventual inversarea declinului biodiversității la nivel mondial. UE va contribui în mod echitabil la aceste eforturi, inclusiv prin atingerea obiectivului de a dubla, până în 2015, fondurile legate de biodiversitate acordate țărilor în curs de dezvoltare și de a menține acest nivel până în 2020. UE va continua să sprijine punerea în aplicare a Convenției ONU pentru combaterea deșertificării (UNCCD), îndeosebi prin luarea de măsuri pentru a realiza o lume neutră din punct de vedere al degradării solului, astfel cum s-a convenit în cadrul Summitului Rio+20. De asemenea, aceasta va intensifica eforturile în vederea atingerii obiectivului global pentru 2020 în ceea ce privește buna gestionare a substanțelor chimice pe parcursul ciclului lor de viață și a deșeurilor periculoase, astfel cum a fost consolidat în cadrul Summitului Rio+20, și pentru a sprijini convențiile pe această temă. UE va continua să joace un rol activ și constructiv, ajutând aceste procese să își atingă obiectivele.

Amendamentul  167

Propunere de decizie

Anexă – punctul 96 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

96a. Uniunea ar trebui să se implice în mod proactiv în negocieri internaționale cu privire la probleme noi și emergente, în special în convenții, acorduri și evaluări noi, precum negocierea unui acord de punere în aplicare în temeiul UNCLOS privind zonele din afara jurisdicției naționale și evaluarea mediului marin („World Ocean Assessment”).

Amendamentul  168

Propunere de decizie

Anexă – punctul 97 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

97a. Uniunea ar trebui să își intensifice în continuare contribuția la inițiative care facilitează tranziția către o economie verde favorabilă incluziunii la nivel internațional, precum promovarea unor condiții propice în acest sens, dezvoltarea de instrumente și indicatori de piață în afară de PIB, în conformitate cu politicile sale interne.

Amendamentul  169

Propunere de decizie

Anexă – punctul 98

Textul propus de Comisie

Amendamentul

98. De asemenea, UE, care este una dintre cele mai mari piețe din lume, ar trebui să își consolideze această poziție pentru a promova politici și abordări care să scadă presiunea asupra bazei mondiale de resurse naturale. Acest lucru poate fi realizat prin modificarea modelelor de consum și de producție, precum și prin garantarea faptului că politicile comerciale și cele privind piața internă sprijină atingerea obiectivelor de mediu și climatice și oferă altor țări stimulente în vederea actualizării și aplicării cadrelor și standardelor lor de reglementare în domeniul mediului. UE va continua să promoveze dezvoltarea durabilă prin negocierea și implementarea dispozițiilor specifice în cadrul acordurilor comerciale internaționale pe care le încheie și ar trebui să analizeze și alte opțiuni de politică pentru a reduce impacturile consumului din UE asupra mediului din țările terțe. Un exemplu de astfel de opțiune de politică îl reprezintă parteneriatele privind aplicarea legislației forestiere, guvernarea și comerțul (FLEGT), care stabilesc un cadru pentru a garanta faptul că pe piața UE pătrunde numai lemnul recoltat în mod legal în țările partenere.

98. De asemenea, UE, care este una dintre cele mai mari piețe din lume, ar trebui să își consolideze această poziție pentru a promova politici și abordări care să scadă presiunea asupra bazei mondiale de resurse naturale. Acest lucru poate fi realizat prin modificarea modelelor de consum și de producție, precum și prin garantarea faptului că politicile comerciale și cele privind piața internă sprijină atingerea obiectivelor de mediu și climatice și oferă altor țări stimulente în vederea actualizării și aplicării cadrelor și standardelor lor de reglementare în domeniul mediului și pentru a combate dumpingul ecologic. Pentru a garanta integritatea ecologică a măsurilor europene, pentru a asigura o concurență echitabilă și pentru a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon și a întreprinderilor europene, ar trebui să continue dezbaterea privind instituirea unui mecanism de includere a carbonului, respectând totodată normele OMC. UE va continua să promoveze dezvoltarea durabilă prin negocierea și implementarea dispozițiilor specifice în cadrul acordurilor comerciale internaționale pe care le încheie și ar trebui să analizeze și alte opțiuni de politică pentru a reduce impacturile consumului din UE asupra mediului și a exploatării resurselor din țările terțe. Un exemplu de astfel de opțiune de politică îl reprezintă parteneriatele privind aplicarea legislației forestiere, guvernarea și comerțul (FLEGT), care stabilesc un cadru pentru a garanta faptul că pe piața UE pătrunde numai lemnul recoltat în mod legal în țările partenere. De asemenea, se vor analiza și alte opțiuni de politică pentru a reduce impactul consumului UE asupra mediului la nivel global. În general, Uniunea va încerca să îmbunătățească aspectele legate de obligația de diligență la nivelul tuturor lanțurilor de aprovizionare.

Justificare

Distorsiunile în materie de concurență și riscurile de dumping ecologic sunt din ce în ce mai frecvente, în detrimentul întreprinderilor și al lucrătorilor care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană și care trebuie să respecte norme mai stricte. Mecanismul de includere a carbonului ar permite combaterea riscurilor de relocare a emisiilor de dioxid de carbon către țările terțe.

Amendamentul  170

Propunere de decizie

Anexă – punctul 100 – paragraful 1 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) concluziile Summitului Rio+20 vor fi pe deplin integrate în politicile externe ale UE, iar UE va contribui în mod eficace la eforturile globale de implementare a angajamentelor convenite, inclusiv a celor asumate în cadrul convențiilor de la Rio.

(a) concluziile Summitului Rio+20 vor fi pe deplin integrate în politicile interne și externe ale UE, iar UE va contribui în mod eficace la eforturile globale de implementare a angajamentelor convenite, inclusiv a celor asumate în cadrul convențiilor de la Rio;

Amendamentul  171

Propunere de decizie

Anexă – punctul 100 – paragraful 1 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca) Uniunea își va intensifica în continuare inițiativele pentru a facilita tranziția globală către o economie verde favorabilă incluziunii în contextul dezvoltării durabile și al eradicării sărăciei și va juca un rol major în stimularea ambițiilor internaționale în vederea atingerii acestui obiectiv.

Amendamentul  172

Propunere de decizie

Anexă – punctul 100 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) să se depună eforturi în vederea adoptării unor obiective de dezvoltare durabilă care: a) să abordeze sectoarele prioritare ale unei economii verzi favorabile incluziunii și obiective de dezvoltare durabilă mai largi, precum energia, apa, securitatea alimentară, oceanele și consumul și producția sustenabile, precum și aspecte transversale cum ar fi echitatea, incluziunea socială, locurile de muncă decente, statul de drept și buna guvernanță; b) să fie universal aplicabile, acoperind toate cele trei sectoare ale dezvoltării durabile; c) să fie evaluate și însoțite de obiective specifice și de indicatori și d) să fie coerente și integrate în cadrul de dezvoltare post 2015 și să sprijine politicile climatice.

(a) să se depună eforturi în vederea adoptării unor obiective de dezvoltare durabilă care: a) să abordeze sectoarele prioritare ale unei economii verzi favorabile incluziunii și obiective de dezvoltare durabilă mai largi, precum energia, apa, securitatea alimentară, oceanele și consumul și producția sustenabile, inclusiv calitatea vieții animalelor, precum și aspecte transversale cum ar fi echitatea, incluziunea socială, locurile de muncă decente, statul de drept și buna guvernanță; b) să fie universal aplicabile, acoperind toate cele trei sectoare ale dezvoltării durabile; c) să fie evaluate și însoțite de obiective specifice și de indicatori și d) să fie coerente și integrate în cadrul de dezvoltare post 2015 și să fie în conformitate cu alte angajamente internaționale, precum cele cu privire la schimbările climatice și biodiversitate.

Amendamentul  173

Propunere de decizie

Anexă – punctul 100 – paragraful 2 – litera b

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) să se depună eforturi în vederea creării, în cadrul OBNU, a unei structuri mai eficiente pentru dezvoltarea durabilă, prin consolidarea PNUM în conformitate cu concluziile Summitului Rio+20, continuându-se totodată eforturile de promovare a statutului PNUM la poziția de agenție ONU și prin sprijinirea eforturilor actuale de creștere a sinergiilor dintre acordurile multilaterale de mediu;

(b) să se depună eforturi în vederea creării, în cadrul ONU, a unei structuri mai eficiente pentru dezvoltarea durabilă, în special la nivelul dimensiunii sale de mediu, prin: (a) consolidarea suplimentară a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM) în conformitate cu concluziile Summitului Rio+20, pornind de la decizia Consiliului de Administrație al PNUM de a înființa o Adunare ONU în domeniul mediului, continuându-se totodată eforturile de promovare a statutului PNUM la poziția de agenție specializată; (b) sprijinirea eforturilor de creștere a sinergiilor dintre acordurile multilaterale de mediu, în special în domeniul substanțelor chimice, al deșeurilor și al biodiversității; și (c) contribuția la asigurarea unei reprezentări ferme și autoritare a mediului în activitățile Forumului politic la nivel înalt (HLPF) pentru dezvoltare durabilă;

Amendamentul  174

Propunere de decizie

Anexă – punctul 100 – paragraful 2 – litera d

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d) ca țările partenere să fie implicate în mod mai strategic. În acest scop, cooperarea ar trebui să se concentreze asupra: (cu partenerii strategici) pe promovarea celor mai bune practici în cadrul politicii și a legislației interne din domeniul mediului, precum și a convergenței în cadrul negocierilor multilaterale legate de mediu; (cu țările acoperite de politica europeană de vecinătate) pe apropierea progresivă de politicile și de legislația esențială a UE în domeniul mediului și al schimbărilor climatice și pe consolidarea cooperării în scopul soluționării provocărilor de mediu și climatice; (cu țările în curs de dezvoltare) pe sprijinirea eforturilor acestora de protecție a mediului, de combatere a schimbărilor climatice și de reducere a dezastrelor naturale, precum și pe implementarea angajamentelor internaționale în domeniul mediului, ca o contribuție la reducerea sărăciei și la dezvoltarea durabilă.

(d) ca țările partenere să fie implicate în mod mai strategic, ceea ce include o comunicare în timp util a poziției și a obiectivelor UE înaintea conferințelor internaționale. În acest scop, cooperarea ar trebui să se concentreze asupra: (i) (cu partenerii strategici) pe promovarea celor mai bune practici în cadrul politicii și a legislației interne din domeniul mediului, precum și a convergenței în cadrul negocierilor multilaterale legate de mediu; (ii) (cu țările acoperite de politica europeană de vecinătate) pe apropierea progresivă de politicile și de legislația esențială a UE în domeniul mediului și al schimbărilor climatice și pe consolidarea cooperării, a schimbului de informații și de capacități în scopul soluționării provocărilor de mediu și climatice; (iii) (cu țările în curs de dezvoltare) pe sprijinirea eforturilor acestora de protecție a mediului, de combatere a schimbărilor climatice și de reducere a dezastrelor naturale, precum și pe implementarea angajamentelor internaționale în domeniul mediului, ca o contribuție la reducerea sărăciei și la dezvoltarea durabilă; (iv) pe punerea în aplicare a cadrului pe zece ani pentru programele privind consumul și producția durabile adoptate în cadrul Conferinței Rio+20.

Amendamentul  175

Propunere de decizie

Anexă – punctul 100 – paragraful 2 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) ca UE să participe activ în cadrul unor procese multilaterale în domeniul mediului, inclusiv CCONUSC, Convenția privind diversitatea biologică și convențiile legate de substanțele chimice, precum și în cadrul altor foruri relevante, cum sunt Organizația Aviației Civile Internaționale și Organizația Maritimă Internațională, într-un mod mai coerent, mai proactiv și mai eficace, pentru a garanta că angajamentele pentru 2020 sunt îndeplinite la nivelul UE și la nivel mondial și pentru a conveni asupra acțiunilor care vor trebui luate la nivel internațional după 2020;

(e) ca UE să participe activ în cadrul unor procese multilaterale în domeniul mediului, inclusiv CCONUSC, Convenția privind diversitatea biologică, CITES, Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor, diversele convenții interguvernamentale privind conservarea la nivel mondial a faunei sălbatice și a habitatelor acesteia și convențiile legate de substanțele chimice, precum și în cadrul altor foruri relevante, cum sunt Organizația Aviației Civile Internaționale și Organizația Maritimă Internațională, într-un mod mai coerent, mai proactiv și mai eficace, pentru a garanta că angajamentele pentru 2020 sunt îndeplinite la nivelul UE și la nivel mondial și pentru a conveni asupra acțiunilor care vor trebui întreprinse la nivel internațional după 2020, dar și ca UE să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare toate acordurile multilaterale de mediu principale cu mult timp înainte de anul 2020;

Amendamentul  176

Propunere de decizie

Anexă – punctul 100 – paragraful 2 – litera g

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g) să se evalueze impactul asupra mediului, într-un context global, atât al consumului și producției, cât și al produselor de bază alimentare și nealimentare din UE, precum și posibilele reacții aferente.

(g) să se evalueze impactul asupra mediului, într-un context global, al consumului produselor de bază alimentare și nealimentare din UE, precum și posibilele reacții aferente, și să se ia măsurile de politică necesare pentru a aborda rezultatele acestor evaluări.

Amendamentul  177

Propunere de decizie

Anexă – punctul 100 – paragraful 2 – litera ga (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ga) să se asigure participarea activă a cetățenilor și a organizațiilor societății civile care activează în domeniul dezvoltării durabile globale în conformitate cu declarația Rio +201 și să se îmbunătățească guvernanța în materie de mediu prin promovarea dezvoltării unor inițiative regionale și naționale;

 

_______________

 

1 Punctul 88 litera (h) din Declarația Rio+20.

Amendamentul  178

Propunere de decizie

Anexă – punctul 100 – paragraful 2 – litera gb (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(gb) să se sprijine aplicarea și dezvoltarea în continuare a sistemelor de comercializare a cotelor de emisii în întreaga lume și să se faciliteze interconectarea acestora la nivel regional.

Justificare

Dezvoltarea și interconectarea sistemelor de comercializare a cotelor de emisii vor contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la inovare ecologică, stabilizând totodată prețul carbonului, aducând la același nivel condițiile de concurență internațională și sprijinind cooperarea la nivel mondial cu privire la schimbările climatice.

Amendamentul  179

Propunere de decizie

Anexă – punctul 101

Textul propus de Comisie

Amendamentul

101. Comisia va garanta că implementarea programului este monitorizată în contextul procesului normal de monitorizare din cadrul strategiei Europa 2020. O evaluare a programului va fi efectuată înainte de 2020, în special pe baza raportului AEM privind starea mediului.

101. Ar trebui să se instituie o metodă de monitorizare globală pentru a urmări progresele înregistrate în direcția îndeplinirii celor nouă obiective prioritare, atât pentru fiecare etapă în parte, cât și pentru întregul proces de aplicare a programului. În plus, Comisia va garanta că implementarea programului este monitorizată și în contextul procesului normal de monitorizare din cadrul Strategiei Europa 2020. O evaluare a programului va fi efectuată înainte de 2020, în special pe baza raportului AEM privind starea mediului. De două ori pe an, Comisia prezintă Parlamentului European rapoarte cu privire la progresele înregistrate de prezentul Programul de acțiune pentru mediu.

Amendamentul  180

Propunere de decizie

Anexă – punctul 102

Textul propus de Comisie

Amendamentul

102. Printre indicatorii utilizați pentru monitorizarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor prioritare se numără cei folosiți de AEM pentru a monitoriza starea mediului și cei utilizați pentru monitorizarea implementării obiectivelor existente și a legislației în vigoare în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, inclusiv obiective climatice și energetice, obiective privind biodiversitatea și etape în utilizarea eficientă a resurselor. În cooperare cu părțile interesate, în contextul Foii de parcurs pentru o Europă eficientă din punct de vedere energetic, vor fi elaborați indicatori suplimentari pentru a măsura progresul global în direcția unei economii și a unei societăți europene eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și a contribuției acestora la bunăstare și la prosperitate.

102. Printre indicatorii utilizați pentru monitorizarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor prioritare se numără cei folosiți de AEM pentru a monitoriza starea mediului și cei utilizați pentru monitorizarea implementării obiectivelor existente și a legislației în vigoare în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, inclusiv obiective climatice și energetice, obiective privind biodiversitatea și etape în utilizarea eficientă a resurselor. În ceea ce privește producerea și tratarea deșeurilor, ar trebui realizate progrese în materie de disponibilitate și armonizare a datelor în cadrul reglementării statistice europene existente. În cooperare cu părțile interesate, în contextul Foii de parcurs pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și în cadrul comun de punere în aplicare a strategiei în domeniul biodiversității pentru 2020, vor fi elaborați indicatori suplimentari pentru a măsura progresul global în direcția unei economii și a unei societăți europene eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și a contribuției acestora la bunăstare și la prosperitate.

  • [1]  Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
  • [2]  (care urmează să fie adoptat de Comitetul Regiunilor în cadrul sesiunii sale plenare din 30 mai 2013).

EXPUNERE DE MOTIVE

Precedentul program european de acțiune pentru mediu a ajuns la final la sfârșitul lui iulie 2012. Este, deci, momentul să se convină asupra noului cadru general pentru perioada de până în 2020 și să se propună o viziune ambițioasă și realistă pentru anul 2050, în concordanță cu procesul lansat în cadrul Conferinței de la RIO +20.

Chiar titlul programului, „O viață bună, în limitele planetei noastre”, trimite la o reflecție de ordin filosofic cu privire la relația dintre om și natură și la necesitatea de a reconcilia, în jurul conceptului de dezvoltare durabilă, activitatea economică și protecția mediului. Este vorba, prin urmare, de depășirea dorinței oarbe de a trăi în favoarea unei etici a responsabilității rezumate în dictonul conform căruia „nu moștenim pământul de la strămoși, ci îl împrumutăm de la copiii noștri”.

Carta mondială privind natura din 1982 cuprindea deja toate aceste elemente, dar trebuie să observăm că, 30 de ani mai târziu, provocările rămân semnificative în ceea ce privește presiunea exercitată asupra resurselor naturale, degradarea ecosistemelor, consumul de energie, poluarea, deșeurile, riscurile la adresa sănătății sau schimbările climatice. Intervine, totuși, în același timp, provocarea majoră referitoare la menținerea sau îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației în Europa și în lume. Cum putem fi, deci, în același timp, apărători ai planetei și generatori de bogăție?

În aceste vremuri de criză economică și de austeritate, concentrarea asupra politicii privind mediul ar putea constitui o provocare majoră, întrucât pare un aspect secundar sau chiar un obstacol și un dezavantaj pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Însă pare mai rațional să înlocuim această viziune pe termen scurt și separatistă cu o combinație eficientă între mesajul ecologic și preocupările de ordin economic și industrial, reunind toți actorii într-un demers inovator și generator de progres.

Acțiunile în favoarea mediului implică costuri semnificative – ca de altfel și lipsa acțiunii în acest domeniu –, dar și beneficii pe care nu le pot ignora nici finanțele publice nici investitorii privați în această perioadă. Din această cauză, preocupările referitoare la mediu nu mai trebuie să constituie o variabilă de ajustare, ci trebuie integrate într-o etapă timpurie în diferitele politici sectoriale.

Propunând un regim global, cel de-al șaptelea program de acțiune pentru mediu poate reprezenta în același timp un important manifest al Uniunii Europene privind mediul către cetățenii săi și către restul lumii și actul fondator al unei noi ordini ecologice europene în perspectiva anului 2020, care să genereze creștere „ecologică” și să creeze locuri de muncă.

Ideea creșterii „ecologice”, astfel cum este promovată în cadrul Declarației OCDE din 2009, nu aparține unui curent politic anume și poate face obiectul unui consens amplu. Se bazează pe o economie care utilizează mai puțină energie și materii prime, sau le utilizează mai bine, care produce și consumă într-un mod inteligent, evitând risipa, care controlează reziduurile și deșeurile, reducând în același timp presiunile asupra mediului. Nu înseamnă regres, ci, dimpotrivă, mizează pe utilizarea eficientă a resurselor, pe inovare și pe competitivitatea întreprinderilor.

Pentru a ajunge la această creștere „ecologică”, cel de al 7-lea Program de acțiune pentru mediu solicită depunerea a numeroase eforturi. Aceste eforturi trebuie înțelese. Or, evoluția permanentă și creșterea gradului de complexitate a legislației europene din domeniul mediului, întrepătrunderea și chiar suprapunerea normelor generează instabilitatea juridică, dificultăți de înțelegere și temeri în rândul întreprinderilor, al administrațiilor de la toate nivelurile și al populației. Acest lucru creează și diferențe semnificative în privința implementării între statele membre și în interiorul acestora, dificultăți administrative și conflicte de interpretare și de jurisprudență. La acestea se adaugă uneori lipsa unei voințe politice, odată ce angajamentele au fost asumate la nivel european și internațional.

Prin urmare, în 2011, mediul a fost domeniul în care au fost constatate cele mai multe cazuri de încălcare a dreptului comunitar din UE, și anume 299 de cazuri, ceea ce reprezintă 17% din totalul încălcărilor, și au fost deschise 114 noi proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. Aceste încălcări au consecințe grave din punct de vedere financiar și uman.

Prin urmare, pentru a fi mai bine acceptată și aplicată, legislația europeană din domeniul mediului trebuie să aibă o bază solidă de cunoștințe științifice, să fie mai coerentă și mai simplă, dar și să respecte principiile reglementării inteligente, bazându-se pe evaluarea impactului, pe evaluarea politicilor în vigoare („bilanțurile de calitate”) și pe examinarea impactului asupra competitivității.

În plus, controlul punerii în aplicare a acestei legislații trebuie puternic intensificat în întreaga Uniune, consolidând sistemele naționale de inspecție de mediu, implicând în mai mare măsură autoritățile locale și regionale și prevăzând, dacă este cazul, un sprijin comunitar. De asemenea, utilizarea și eficacitatea finanțărilor europene în domeniul mediului vor trebui îmbunătățite pentru a garanta rezultate tangibile pe teren.

În plus, ar trebui acordată mai multă atenție comunicării privind politica de mediu a Uniunii. Este necesară o mai mare sensibilizare pentru a asigura caracterul inteligibil și previzibil, indispensabil administrațiilor de la toate nivelurile, întreprinzătorilor și investitorilor, precum și cetățenilor, în ceea ce privește politica de mediu a UE. În acest fel, punerea în aplicare a legislației europene va fi îmbunătățită. În plus, acest lucru va întări sentimentul de responsabilitate al cetățenilor europeni, care vor fi mândri să protejeze capitalul natural și să îmbunătățească situația mediului pe continentul lor și în întreaga lume.

De asemenea, prin cel de al 7-lea Program de acțiune pentru mediu, UE ar trebui să transmită un mesaj politic puternic către restul lumii și să contribuie la crearea unei guvernanțe internaționale în materie de mediu, care să meargă dincolo de solidaritatea financiară. Într-adevăr, UE trebuie să determine țările terțe să se implice în aceeași măsură ca Uniunea în problemele legate de mediu și de climă.

Ea nu poate rămâne izolată în eforturile pe care le depune la nivel internațional și trebuie să se poată baza pe parteneri puternici. Prin urmare, în diplomația sa în materie de mediu, Uniunea trebuie să evite capcana naivității în ceea ce privește aspectele comerciale, respectând, în același timp, principiile OMC. UE trebuie să definească mai bine condițiile de acces la piața sa și să nu o deschidă decât dacă țările terțe protejează mediul, reduc emisiile de gaze cu efect de seră și dacă întreprinderile europene nu sunt dezavantajate printr-o concurență neloială. UE trebuie deci să își dubleze eforturile pentru a combate dumpingul ecologic și relocarea emisiilor de dioxid de carbon. Acceptarea unor angajamente unilaterale nu ar fi considerată echitabilă de întreprinzătorii europeni și ar descuraja activitățile lor pe teritoriul Uniunii.

În fine, preocuparea în materie de mediu este o responsabilitate a UE, a țărilor terțe, dar, înainte de toate, a cetățeanului. Cel de al 7-lea Program de acțiune pentru mediu trebuie să plaseze din nou cetățeanul în centrul acestei problematici. Obiectivele pe care trebuie să le aibă în vedere noul program european sunt educarea, informarea, formarea și consolidarea implicării de zi cu zi a cetățeanului, promovarea acțiunilor sale cetățenești, dar și a accesului său la justiție în materie de mediu. Atunci, ce oportunitate mai bună există pentru a dezvolta civismul în materie de mediu în Uniune decât 2013 - Anul european al cetățenilor?

AVIZ al Comisiei pentru agricultură Și dezvoltare rurală (26.3.2013)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind un Program general de acțiune pentru mediu al UE până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre”

(COM(2012)0710 – C7‑0392/2012 – 2012/0337(COD))

Raportoare pentru aviz: Daciana Octavia Sârbu

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

O viață bună, în limitele planetei noastre

Cu această propunere legislativă, Comisia Europeană intenționează să introducă, pentru perioada 2013-2020, cel de al șaptelea Program de acțiune pentru mediu, primul asemenea program fiind lansat în 1973. Ținând seama de faptul că al șaselea Program de acțiune pentru mediu expira în iulie 2012, în rezoluția sa[1] din 20 aprilie 2012, Parlamentul European a îndemnat Comisia Europeană să prezinte cât mai curând posibil un următor program, pentru a permite tranziția spre un viitor sustenabil, pentru a se asigura continuitatea și a se evita orice întreruperi. În rezoluția sa, Parlamentul a invitat Comisia să-și întemeieze viitoarea sa propunere pe următoarele trei priorități: implementarea și întărirea legislației în materie de mediu, integrarea obiectivelor de mediu în toate politicile sectoriale și dimensiunea internațională a protecției mediului.

În noiembrie 2012, Comisia a prezentat proiectul său de decizie privind un program general al Uniunii de acțiune în domeniul mediului intitulat „O viață bună, în limitele planetei noastre”. Ca și în cazul programelor precedente, cel de al șaptelea Program de acțiune propus (PAM) are ca obiectiv formarea unui cadru global pentru diferitele măsuri în materie de mediu, foi de parcurs și acte legislative publicate recent de către Comisie. Se intenționează ca toate obiectivele existente legate de mediu pentru 2020 în diferitele domenii de politici să fie incluse și examinate împreună. De altfel, propunerea de PAM în discuție prezintă o perspectivă pe termen lung, oferind o viziune până în 2050. Noul PAM urmărește accelerarea contribuției politicii în domeniul mediului la tranziția către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și cu emisii reduse de carbon, care să protejeze și să sporească capitalul natural și care să protejeze sănătatea și bunăstarea populației.

Comisia Europeană prezintă în anexa propunerii o serie de nouă obiective prioritare pentru UE și statele sale membre:

1.  protejarea, conservarea și sporirea capitalului natural al Uniunii;

2.  trecerea Uniunii la o economie verde și competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

3.  protejarea cetățenilor Uniunii de presiunile legate de mediu și de riscurile la adresa sănătății și a bunăstării;

4.  sporirea la maximum a beneficiilor legislației Uniunii în domeniul mediului;

5.  îmbunătățirea bazei de dovezi pe care se sprijină politica în domeniul mediului;

6.  asigurarea de investiții pentru politica în domeniul mediului și al climei și stabilirea corectă a prețurilor;

7.  îmbunătățirea integrării problemelor de mediu și a coerenței politicilor;

8.  ameliorarea sustenabilității orașelor din Uniune;

9.  creșterea eficacității Uniunii în confruntarea cu provocările de mediu regionale și mondiale.

Provocări ecologice pentru sectorul agriculturii

Sectorul agricol se confruntă cu presiuni semnificative în contextul creșterii cererii de alimente la nivel mondial, al resurselor limitate, al necesității măsurilor de protecție a mediului și al provocărilor pentru producția de alimente reprezentate de schimbările climatice.

Agricultura contribuie în mod semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, însă are, împreună cu pădurile, un potențial important de atenuare a schimbărilor climatice prin absorbția și înmagazinarea carbonului. Cercetarea și inovarea pot, de asemenea, să joace un rol-cheie în atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, spre exemplu prin reducerea emisiilor provenite din agricultură și îmbunătățirea rezistenței culturilor la efectele schimbărilor climatice.

Eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor în cadrul producției de alimente va fi esențială pentru a face față provocărilor actuale și viitoare, ținând seama de resursele naturale limitate. Potrivit FAO, populația lumii va crește cu o treime până în 2050. Corelat cu noile modele de consum, acest factor va crește cererea de alimente cu 70%. Prin urmare, este crucial ca agricultura europeană să atingă cel mai bun nivel posibil de sustenabilitate și eficiență în utilizarea resurselor.

De asemenea, este important de reamintit că risipa de alimente la nivel mondial a crescut cu 50% din 1974 și că sunt necesare acțiuni urgente pentru combaterea risipei de alimente în cadrul lanțului alimentar.

Propunerile legislative vizând reforma PAC au ca obiectiv să lege plățile directe de furnizarea de bunuri publice și să aloce fonduri din FEADR măsurilor agro-ecologice. Efectul avut în vedere este promovarea practicilor agricole favorabile mediului, precum diversificarea culturilor, protecția pășunilor permanente, precum și crearea și menținerea unor zone agricole și forestiere valoroase din punct de vedere ecologic.

Uniunea trebuie să elaboreze un răspuns cuprinzător la schimbările climatice pentru a menține rezistența și competitivitatea agriculturii europene, astfel încât aceasta să își îndeplinească în continuare rolul de furnizor de produse alimentare și de servicii de mediu de înaltă calitate și să contribuie, totodată, la dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale ale UE.

AMENDAMENTE

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1

Propunere de decizie

Anexă – punctul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2. Emisiile de poluanți în aer, apă și sol au fost reduse semnificativ în ultimele decenii, la fel cum s-a întâmplat și în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în ultimii ani. Legislația UE în domeniul substanțelor chimice a fost modernizată și s-a restricționat utilizarea multor substanțe toxice sau periculoase, precum plumbul, cadmiul și mercurul, în produsele cel mai des folosite în gospodării. Cetățenii UE beneficiază de un nivel al calității apei aflat printre cele mai ridicate din lume, iar peste 80% din teritoriul UE și 4% din mările sale au fost desemnate zone naturale protejate.

2. Emisiile de poluanți în aer, apă și sol au fost reduse în ultimele decenii, la fel cum s-a întâmplat și în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în ultimii ani. Legislația UE în domeniul substanțelor chimice a fost modernizată și s-a restricționat utilizarea multor substanțe toxice sau periculoase, precum plumbul, cadmiul și mercurul, în produsele cel mai des folosite în gospodării. Cetățenii UE beneficiază de un nivel al calității apei aflat printre cele mai ridicate din lume, iar peste 80% din teritoriul UE și 4% din mările sale au fost desemnate zone naturale protejate.

Amendamentul  2

Propunere de decizie

Anexă – punctul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5. Cu toate acestea, multe tendințe privind mediul în UE rămân îngrijorătoare, nu în ultimul rând din cauza implementării insuficiente a legislației UE în vigoare în domeniul mediului. Numai 17% dintre speciile și habitatele evaluate în temeiul Directivei „Habitate” sunt în stare bună, iar degradarea și declinul capitalului natural pun în pericol eforturile de a atinge obiectivele UE în materie de biodiversitate și de combatere a schimbărilor climatice. Acest lucru generează costuri aferente ridicate care nu au fost încă valorizate corespunzător în sistemul nostru economic sau social. O parte din teritoriul UE (30%) este extrem de fragmentată, ceea ce afectează conectivitatea și sănătatea ecosistemelor, precum și capacitatea acestora de a furniza nu numai servicii, ci și habitate viabile pentru specii. Deși în UE s-au înregistrat progrese în sensul separării creșterii de emisiile de GES, de consumul de resurse și de impacturile asupra mediului, resursele sunt încă utilizate, în mare parte, în mod nesustenabil și ineficient, iar deșeurile nu sunt gestionate în mod corespunzător. Prin urmare, întreprinderile din UE nu pot beneficia de oportunitățile semnificative oferite de utilizarea eficientă a resurselor în ceea ce privește competitivitatea, reducerea costurilor, creșterea productivității și securitatea aprovizionării. Nivelurile de calitate a apei și de poluare atmosferică sunt încă problematice în multe părți ale Europei, iar cetățenii UE continuă să fie expuși la substanțe periculoase, ceea ce le poate afecta sănătatea și bunăstarea. Exploatarea nesustenabilă a terenurilor consumă solurile fertile, având impacturi asupra securității alimentare și asupra atingerii obiectivelor în materie de biodiversitate. Degradarea solurilor rămâne în mare măsură necontrolată.

5. Cu toate acestea, multe tendințe privind mediul în UE rămân îngrijorătoare, nu în ultimul rând din cauza implementării insuficiente a legislației UE în vigoare în domeniul mediului. Numai 17 % dintre speciile și habitatele evaluate în temeiul Directivei „Habitate” sunt în stare bună. O parte din teritoriul UE (30%) este extrem de fragmentată, ceea ce afectează conectivitatea și sănătatea ecosistemelor, precum și capacitatea acestora de a furniza nu numai servicii, ci și habitate viabile pentru specii. Deși în UE s-au înregistrat progrese în sensul separării creșterii de emisiile de GES, de consumul de resurse și de impacturile asupra mediului, resursele sunt încă utilizate, în mare parte, în mod nesustenabil și ineficient, iar deșeurile nu sunt gestionate în mod corespunzător. Prin urmare, întreprinderile din UE nu pot beneficia de oportunitățile semnificative oferite de utilizarea eficientă a resurselor în ceea ce privește competitivitatea, reducerea costurilor, creșterea productivității și securitatea aprovizionării. Nivelurile de calitate a apei și de poluare atmosferică sunt încă problematice în multe părți ale Europei, iar cetățenii UE continuă să fie expuși la substanțe periculoase, ceea ce le poate afecta sănătatea și bunăstarea. Exploatarea nesustenabilă a terenurilor consumă solurile fertile, având impacturi asupra securității alimentare și asupra atingerii obiectivelor în materie de biodiversitate. Degradarea solurilor rămâne în mare măsură necontrolată.

Amendamentul  3

Propunere de decizie

Anexă – punctul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

9. Pentru a trăi bine în viitor, trebuie luate în prezent măsuri urgente și concertate pentru a ameliora reziliența ecologică și pentru a maximiza beneficiile pe care politica în domeniul mediului le poate oferi economiei și societății, respectând totodată limitele ecologice ale planetei. Prezentul program reflectă angajamentul UE de a se transforma într-o economie verde favorabilă incluziunii, care să asigure creșterea și dezvoltarea, să protejeze sănătatea și bunăstarea oamenilor, să ofere locuri de muncă decente, să reducă inegalitățile și care să investească în capitalul natural și să-l protejeze..

9. Pentru a trăi bine în viitor, trebuie luate în prezent măsuri urgente și concertate pentru a ameliora reziliența ecologică și pentru a maximiza beneficiile pe care politica în domeniul mediului le poate oferi economiei și societății, respectând totodată limitele ecologice ale planetei. Prezentul program reflectă angajamentul UE, în calitate de actor ale cărui acțiuni au un impact mondial, de a acționa la nivel internațional pentru a promova tranziția către o economie verde favorabilă incluziunii, care să asigure creșterea și dezvoltarea, să protejeze sănătatea și bunăstarea oamenilor, precum și calitatea alimentelor (în materie de igienă, valoare nutrițională și proprietăți organoleptice), să ofere locuri de muncă decente, să reducă inegalitățile și care să investească în capitalul natural și să-l protejeze.

Amendamentul  4

Propunere de decizie

Anexă – punctul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

11. Această transformare necesită integrarea deplină a aspectelor de mediu în alte politici, precum politica în domeniul energiei, al transporturilor, politica agricolă, politica în domeniul pescuitului, al economiei și industriei, al cercetării și inovării, al ocupării forței de muncă și politica socială, pentru a crea o abordare coerentă și coordonată. Acțiunea în interiorul UE trebuie, de asemenea, să fie completată de o acțiune mai hotărâtă la nivel mondial și de cooperarea cu țările învecinate în vederea soluționării provocărilor comune.

11. Această transformare necesită integrarea deplină a aspectelor de mediu în alte politici, precum politica în domeniul energiei, al transporturilor, politica agricolă, politica în domeniul pescuitului, al comerțului internațional, al economiei și industriei, al cercetării și inovării, al ocupării forței de muncă, politica socială și politica fiscală (venituri legate de mediu), pentru a crea o abordare coerentă și coordonată. Acțiunea în interiorul UE trebuie, de asemenea, să fie completată de o acțiune mai hotărâtă la nivel mondial și de cooperarea cu țările învecinate în vederea soluționării provocărilor comune.

Amendamentul  5

Propunere de decizie

Anexă – punctul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

16. Prosperitatea și bunăstarea economică a UE se bazează pe capitalul său natural, ce cuprinde ecosistemele care oferă bunuri și servicii esențiale, de la soluri fertile și păduri multifuncționale la terenuri și mări productive, de la ape dulci și aer curat, la polenizare, controlul inundațiilor și reglarea climei, precum și protecție împotriva dezastrelor naturale. Un ansamblu substanțial de acte legislative ale UE are ca scop protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural, inclusiv Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, Directiva privind calitatea aerului și directivele conexe, precum și Directivele „Habitate” și „Păsări”. Legislația în domeniul schimbărilor climatice, al substanțelor chimice, al emisiilor industriale și al deșeurilor contribuie, de asemenea, la atenuarea presiunilor asupra biodiversității, inclusiv asupra ecosistemelor, a speciilor și a habitatelor.

16. Prosperitatea și bunăstarea economică a UE se bazează pe capitalul său natural, ce cuprinde ecosistemele naturale sau utilizate în scopuri agricole care oferă bunuri și servicii esențiale, de la soluri fertile și păduri multifuncționale la terenuri multifuncționale, productive în toate regiunile și mări, de la ape dulci și aer curat, la polenizare, controlul inundațiilor și reglarea climei, precum și protecție împotriva dezastrelor naturale. Un ansamblu substanțial de acte legislative ale UE are ca scop protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural, inclusiv Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, Directiva privind calitatea aerului și directivele conexe, precum și Directivele „Habitate” și „Păsări”. Legislația în domeniul schimbărilor climatice, al substanțelor chimice, al emisiilor industriale și al deșeurilor contribuie, de asemenea, la atenuarea presiunilor asupra biodiversității, inclusiv asupra ecosistemelor, a speciilor și a habitatelor.

Amendamentul  6

Propunere de decizie

Anexă – punctul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

18. În pofida eforturilor considerabile de până acum, cerința în temeiul Directivei-cadru privind apa privind realizarea „stării ecologice bune” până în 2015 este susceptibilă de a fi respectată numai pentru 53% din suprafața corpurilor de apă din UE. Există, de asemenea, riscul ca obiectivul Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin de realizare a „stării ecologice bune” până în 2020 să nu poată fi atins, inter alia din cauza pescuitului excesiv permanent și a prezenței deșeurilor marine în mările Europei. În plus, deși politicile UE în domeniul aerului și al emisiilor industriale au contribuit la reducerea multor forme de poluare, ecosistemele sunt în continuare afectate de depunerile excesive de azot și de poluarea stratului de ozon asociate emisiilor generate de transporturi, de agricultura intensivă și de producția de energie.

18. În pofida eforturilor considerabile de până acum, cerința în temeiul Directivei-cadru privind apa privind realizarea „stării ecologice bune” până în 2015 este susceptibilă de a fi respectată numai pentru 53% din suprafața corpurilor de apă din UE. Există, de asemenea, riscul ca obiectivul Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin de realizare a „stării ecologice bune” până în 2020 să nu poată fi atins, inter alia din cauza pescuitului excesiv permanent și a prezenței deșeurilor marine în mările Europei. În plus, deși politicile UE în domeniul aerului și al emisiilor industriale au contribuit la reducerea multor forme de poluare, ecosistemele sunt în continuare afectate de depunerile excesive de azot și de poluarea stratului de ozon asociate emisiilor generate de transporturi, de practicile agricole nesustenabile și de producția de energie.

Amendamentul  7

Propunere de decizie

Anexă – punctul 19

Textul propus de Comisie

Amendamentul

19. Prin urmare, pentru protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural al UE este nevoie și de eliminarea cauzelor problemelor existente, inter alia printr-o mai bună integrare a obiectivelor privind capitalul natural în alte politici, garantându-se că politicile sunt coerente și oferă beneficii conexe. Elementele ecologizante prevăzute în propunerile de reformă ale Comisiei, în special în ceea ce privește politica agricolă, politica în domeniul pescuitului și politica de coeziune ale UE, sprijinite de propunerile de ecologizare a bugetului UE în contextul cadrului financiar multianual 2014-2020 (CFM), sunt concepute pentru a sprijini aceste obiective. De exemplu, ecosistemele acvatice din zonele rurale trebuie să beneficieze de condiționarea plăților agricole de respectarea cerințelor relevante ale Directivei-cadru privind apa, astfel cum sunt stabilite în propunerile de reformă a PAC prezentate de Comisie. Ecologizarea PAC va contribui și la promovarea practicilor agricole favorabile mediului de diversificare a culturilor, a protecției pășunilor permanente, precum și a creării și menținerii unor zone agricole și forestiere valoroase din punct de vedere ecologic.

19. Prin urmare, pentru protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural al UE este nevoie și de eliminarea cauzelor problemelor existente, inter alia printr-o mai bună integrare a obiectivelor privind capitalul natural în alte politici, garantându-se că politicile sunt coerente și oferă beneficii conexe. Elementele ecologizante prevăzute în propunerile de reformă, în special în ceea ce privește politica agricolă, politica în domeniul pescuitului și politica de coeziune ale UE, sunt sprijinite de propunerile de ecologizare a bugetului UE în contextul cadrului financiar multianual 2014-2020 (CFM), care trebuie, prin urmare, să prevadă un buget adecvat pentru finanțarea punerii în aplicare a unor astfel de elemente ecologizante. Ecosistemele acvatice din zonele rurale ar trebui să beneficieze de transpunerea definitivă a Directivei-cadru privind apa, atunci când directiva va fi aplicată în mod egal în toate statele membre, astfel cum se stabilește în propunerile de reformă a PAC prezentate de Comisie. Ecologizarea în continuare a PAC va contribui și la promovarea practicilor agricole favorabile mediului în contextul plăților directe și al programelor de dezvoltare rurală. O agricultură durabilă se caracterizează, în esență, printr-o gestionare responsabilă în raport cu generațiile viitoare, și anume printr-o productivitate ridicată însoțită de o economie a resurselor.

Amendamentul  8

Propunere de decizie

Anexă – punctul 19 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

19a. De mai multe decenii, cultivarea terenurilor în cadrul Uniunii contribuie la conservarea habitatelor și la diversitatea culturilor. Agricultura și exploatarea forestieră în Europa au cunoscut în ultimele decenii o îmbunătățire considerabilă în toate domeniile legate de mediu și în ceea ce privește emisiile de substanțe utilizate în cadrul practicilor agricole, în unele cazuri datorită unei organizări eficiente a producției.

Amendamentul  9

Propunere de decizie

Anexă – punctul 22

Textul propus de Comisie

Amendamentul

22. Degradarea, fragmentarea și exploatarea nesustenabilă a terenurilor din UE periclitează furnizarea mai multor servicii ecosistemice esențiale, amenințând biodiversitatea și sporind vulnerabilitatea Europei la schimbările climatice și la dezastrele naturale, și determină, de asemenea, degradarea solului. Peste 25% din teritoriul UE este afectat de eroziunea solului de către ape, care compromite funcțiile solului și afectează calitatea apelor dulci. Alte probleme persistente sunt contaminarea și impermeabilizarea solului. Peste jumătate de milion de situri din întreaga UE sunt considerate contaminate și până ce nu vor fi identificate și evaluate, acestea vor continua să prezinte riscuri potențiale grave pentru mediu și pentru sănătate. În fiecare an, o suprafață de peste 1 000 km² de teren este afectată construirii de locuințe, activităților industriale, transporturilor sau activităților recreative. Este dificil sau costisitor să se pună capăt acestor schimbări pe termen lung, care implică aproape întotdeauna compromisuri între diferite necesități sociale, economice și de mediu. Deciziile de planificare ale statelor membre legate de exploatarea terenurilor trebuie să devină mai sustenabile.

22. Degradarea, fragmentarea și exploatarea nesustenabilă a terenurilor din UE periclitează furnizarea mai multor servicii ecosistemice esențiale, amenințând biodiversitatea și sporind vulnerabilitatea Europei la schimbările climatice și la dezastrele naturale, și determină, de asemenea, degradarea solului. Peste 25% din teritoriul UE este afectat de eroziunea solului de către ape, care compromite funcțiile solului și afectează calitatea apelor dulci. Alte probleme persistente sunt contaminarea și impermeabilizarea solului. Peste jumătate de milion de situri din întreaga UE sunt considerate contaminate și până ce nu vor fi identificate și evaluate, acestea vor continua să prezinte riscuri potențiale grave pentru mediu și pentru sănătate. În fiecare an, o suprafață de peste 1 000 km² de teren este afectată construirii de locuințe, activităților industriale, transporturilor sau activităților recreative. Este dificil sau costisitor să se pună capăt acestor schimbări pe termen lung, care implică aproape întotdeauna compromisuri între diferite necesități sociale, economice și de mediu. Deciziile de planificare ale statelor membre legate de exploatarea terenurilor trebuie să devină mai sustenabile. Pentru a aborda problema gravă legată de impermeabilizarea solului, statele membre trebuie să fie obligate să ia măsuri de reducere a suprafețelor utilizate și de conservare a terenurilor agricole destinate producției de alimente, furaje și materii prime regenerabile.

Amendamentul  10

Propunere de decizie

Anexă – punctul 22 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

22 a. Agricultura și pădurile reprezintă împreună 78% din terenurile ocupate în Uniune. De aceea, agricultura și silvicultura continuă să joace un rol major în păstrarea resurselor naturale și a peisajelor culturale ca o condiție prealabilă pentru alte activități umane în zonele rurale. Împădurirea joacă un rol-cheie în fixarea solurilor, în adaptarea la schimbările climatice și în atenuarea acestora, în timp ce agricultura sustenabilă poate contribui la mai buna păstrare a solului. În același timp, ar trebui să se pună accentul pe practici agricole integrate și inovatoare precum tehnologiile de precizie și abordările ecologice și ar trebui să se acorde o atenție specială creșterii fertilității solului prin utilizarea de îngrășăminte nechimice și creșterii sustenabile a producției.

Amendamentul  11

Propunere de decizie

Anexă – punctul 23

Textul propus de Comisie

Amendamentul

23. Pentru a reduce cele mai semnificative presiuni cauzate de om asupra terenurilor, solului și asupra altor ecosisteme din Europa, se vor lua măsuri pentru a se garanta că deciziile legate de exploatarea terenurilor adoptate la toate nivelurile relevante țin seama în mod corespunzător și de impacturile asupra mediului, nu numai de cele sociale și economice. Rezultatul Summit-ului Rio+20 a fost un apel la „o lume în care degradarea terenurilor nu mai constituie o problemă” UE și statele membre trebuie să analizeze care este modul optim de a face acest angajament funcțional în sferele lor respective de competență și de a soluționa problemele legate de calitatea solului într-un cadru juridic obligatoriu. Se vor stabili, de asemenea, obiective privind exploatarea sustenabilă a terenurilor și solul.

23. Pentru a reduce cele mai semnificative presiuni cauzate de om asupra terenurilor, solului și asupra altor ecosisteme din Europa, se vor lua măsuri la nivel național pentru a se garanta că deciziile legate de exploatarea terenurilor adoptate la toate nivelurile relevante țin seama în mod corespunzător și de impacturile asupra mediului, nu numai de cele sociale și economice. Rezultatul Summit-ului Rio+20 a fost un apel la „o lume în care degradarea terenurilor nu mai constituie o problemă”. Un astfel de angajament ar trebui să fie, în mod ideal, asumat de statele membre.

 

Ținând seama de principiul subsidiarității, problemele legate de calitatea solului sunt soluționate într-un mod mai eficient la nivelul statelor membre în contextul unor cadre juridice obligatorii. Se vor stabili, de asemenea, obiective privind exploatarea sustenabilă a terenurilor și solul.

Amendamentul  12

Propunere de decizie

Anexă – punctul 24

Textul propus de Comisie

Amendamentul

24. Deși emisiile de azot și fosfor în mediul înconjurător din UE au scăzut considerabil în ultimii 20 de ani, emisiile excesive de nutrienți continuă să afecteze calitatea aerului și a apei și să aibă un impact negativ asupra ecosistemelor, cauzând probleme grave pentru sănătatea umană. În special, problema emisiilor de amoniac cauzate de gestionarea ineficientă a îngrășămintelor și de tratarea inadecvată a apelor uzate trebuie soluționată de urgență pentru a se putea realiza și alte reduceri semnificative ale emisiilor de nutrienți. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru gestionarea ciclului nutrienților într-un mod mai rentabil și mai eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și pentru eficientizarea utilizării îngrășămintelor. În acest scop, este necesară ameliorarea implementării legislației UE în domeniul mediului menită să soluționeze aceste provocări prin înăsprirea standardelor, dacă este cazul, și prin abordarea ciclului nutrienților în cadrul unei abordări mai holistice care să interconecteze și să integreze politicile UE existente care contribuie la soluționarea problemei emisiilor excesive de nutrienți și a eutrofizării.

24. Deși emisiile de azot și fosfor în mediul înconjurător din UE au scăzut considerabil în ultimii 20 de ani, emisii importante de nutrienți continuă să afecteze calitatea aerului și a apei și să aibă un impact negativ asupra ecosistemelor, cauzând probleme grave pentru sănătatea umană. În special, problema emisiilor de amoniac cauzate de procese naturale (gestionarea îngrășămintelor și tratarea apelor uzate) trebuie soluționată pentru a se putea realiza și alte reduceri semnificative ale emisiilor de nutrienți. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru gestionarea ciclului nutrienților într-un mod mai rentabil și mai eficient din punct de vedere al utilizării resurselor, precum și pentru eficientizarea utilizării îngrășămintelor, creând un ciclu durabil al nutrienților între zonele rurale și urbane. În acest scop, este necesară investiția în cercetare, ameliorarea implementării legislației UE în domeniul mediului menită să soluționeze aceste provocări prin adaptarea standardelor, dacă este cazul, și prin abordarea ciclului nutrienților în cadrul unei abordări mai holistice care să interconecteze și să integreze politicile UE existente, de exemplu Orizont 2020, care contribuie la soluționarea problemei emisiilor excesive de nutrienți și a eutrofizării.

Amendamentul          13

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 1 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) terenurile vor fi gestionate în mod sustenabil în UE, solul va fi protejat în mod adecvat, iar refacerea siturilor contaminate va fi în plină desfășurare;

(e) terenurile vor fi gestionate în mod sustenabil în UE, solul va fi protejat în mod adecvat în statele membre, iar refacerea de către statele membre a siturilor contaminate va fi în plină desfășurare;

Amendamentul  14

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 1 – litera g

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g) pădurile și serviciile pe care acestea le furnizează vor fi protejate, iar reziliența lor la schimbările climatice și la incendii va fi ameliorată.

(g) pădurile și numeroasele servicii pe care acestea le furnizează vor fi protejate și gestionate în mod durabil, iar reziliența lor la schimbările climatice și la incendii va fi ameliorată, deoarece pădurile constituie o sursă regenerabilă importantă de materii prime.

Amendamentul  15

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 1 – litera ga (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ga) polenizarea va fi menținută la un nivel ridicat și se vor lua măsuri pentru a menține și ocroti sănătatea albinelor și, dacă este cazul, se vor lua măsuri de reducere a riscurilor în utilizarea produselor fitosanitare care, potrivit unei evaluări științifice a riscurilor, au efecte dăunătoare asupra coloniilor de albine.

Amendamentul  16

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 2 – litera aa (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa) să se ia măsuri suplimentare pentru a proteja, promova și sprijini sectoarele agricole care s-au dovedit a contribui la biodiversitate, în special sectorul apicol;

Amendamentul  17

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 2 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) să se intensifice eforturile de reducere a eroziunii solului și de sporire a materiei organice din sol, eforturile de refacere a siturilor contaminate și de îmbunătățire a integrării aspectelor legate de exploatarea terenurilor într-un proces decizional coordonat, care să implice toate nivelurile relevante ale autorităților publice, iar aceste eforturi să fie sprijinite prin adoptarea unor obiective referitoare la sol și la terenuri ca resursă și a unor obiective în materie de amenajare a terenurilor;

(e) să se intensifice eforturile la nivel național de reducere a eroziunii solului și de sporire a materiei organice din sol, inter alia prin menținerea și extinderea programelor verificate și testate de agromediu ale pilonului „dezvoltare rurală” din cadrul PAC, eforturile de refacere a siturilor contaminate și de îmbunătățire a integrării aspectelor legate de exploatarea terenurilor într-un proces decizional coordonat, care să implice toate nivelurile relevante ale autorităților publice, iar aceste eforturi să fie sprijinite prin adoptarea unor obiective referitoare la sol și la terenuri ca resursă și a unor obiective în materie de amenajare a terenurilor; să se intensifice eforturile la nivel național de reducere a suprafețelor utilizate și de menținere a terenurilor agricole destinate producției de alimente, furaje și materii prime regenerabile;

Amendamentul  18

Propunere de decizie

Anexă – punctul 26 – paragraful 2 – litera g

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g) să se elaboreze și să se implementeze o nouă strategie a UE privind pădurile, care să abordeze numeroasele exigențe și beneficii legate de păduri și să contribuie la adoptarea unei abordări mai strategice în ceea ce privește protecția și valorificarea pădurilor.

eliminat

Amendamentul  19

Propunere de decizie

Anexă – punctul 28

Textul propus de Comisie

Amendamentul

28. Inovarea în scopul eficientizării utilizării resurselor este necesară în toate sectoarele economice pentru a îmbunătăți competitivitatea în contextul prețurilor tot mai mari ale resurselor, al insuficienței acestora și al constrângerilor legate de furnizarea lor. Sectorul întreprinderilor este principalul factor determinant al inovării, inclusiv al ecoinovării. Cu toate acestea, piețele nu vor găsi singure soluția. Sunt necesare acțiuni la nivel de guverne, la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru a crea condițiile-cadru adecvate pentru ecoinovare, prin stimularea dezvoltării unor întreprinderi sustenabile sau a unor soluții tehnice la provocările de mediu.

28. Cercetarea și inovarea în scopul eficientizării utilizării resurselor este necesară în toate sectoarele economice pentru a îmbunătăți competitivitatea în contextul prețurilor tot mai mari ale resurselor, al insuficienței acestora și al constrângerilor legate de furnizarea lor. Este nevoie de inovare în ceea ce privește consumul de energie al echipamentelor agricole, în vederea creșterii eficienței energetice și a reducerii emisiilor de dioxid de carbon; este necesar, de asemenea, să se stimuleze modernizarea exploatațiilor agricole pentru ca acestea să adopte metode și tehnologii inovatoare. Sectorul întreprinderilor este principalul factor determinant al inovării, inclusiv al ecoinovării. Cu toate acestea, piețele nu vor găsi singure soluția. Sunt necesare acțiuni la nivel de guverne, la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru a crea condițiile-cadru adecvate pentru ecoinovare, prin stimularea dezvoltării unor întreprinderi sustenabile sau a unor soluții tehnice la provocările de mediu.

Amendamentul  20

Propunere de decizie

Anexă – punctul 30

Textul propus de Comisie

Amendamentul

30. Implementarea integrală a pachetului energie/climă al UE este esențială pentru parcurgerea etapelor identificate pentru 2020 și pentru crearea unei economii competitive, cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050. Deși UE este în prezent pe cale de a reduce emisiile interne de GES cu 20% sub nivelurile din 1990 până în 2020, atingerea obiectivului de 20% în materie de eficiență energetică va necesita îmbunătățiri mult mai rapide ale eficienței. Acest lucru este important și în contextul creșterii tot mai mari a cererii de energie și al dezbaterilor actuale cu privire la conflictele legate de exploatarea terenurilor pentru hrană sau pentru bioenergie. Se preconizează că Directiva privind eficiența energetică va avea o contribuție semnificativă în acest sens.

30. Implementarea integrală a pachetului energie/climă al UE este esențială pentru parcurgerea etapelor identificate pentru 2020 și pentru crearea unei economii competitive, cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050. Deși UE este în prezent pe cale de a reduce emisiile interne de GES cu 20% sub nivelurile din 1990 până în 2020, atingerea obiectivului de 20% în materie de eficiență energetică va necesita îmbunătățiri mult mai rapide ale eficienței. Acest lucru este important și în contextul creșterii tot mai mari a cererii de energie. Se preconizează că Directiva privind eficiența energetică va avea o contribuție semnificativă în acest sens.

Amendamentul  21

Propunere de decizie

Anexă – punctul 32

Textul propus de Comisie

Amendamentul

32. Adoptarea de către industrie a celor mai bune tehnici disponibile în temeiul Directivei privind emisiile industriale va duce la ameliorarea modelelor de utilizare a resurselor și la reducerea emisiilor pentru peste 50 000 de instalații industriale majore din UE, contribuind astfel semnificativ la stimularea dezvoltării de tehnici inovatoare, la ecologizarea economiei și la reducerea costurilor aferente sectorului pe termen lung.

32. Adoptarea de către industrie a celor mai bune tehnici disponibile în temeiul Directivei privind emisiile industriale va duce la ameliorarea modelelor de utilizare a resurselor și la reducerea emisiilor pentru peste 50 000 de instalații industriale majore din UE, contribuind astfel semnificativ la stimularea dezvoltării de tehnici inovatoare, la ecologizarea economiei și la reducerea costurilor aferente sectorului pe termen lung. În același timp, progresele înregistrate în domeniul cercetării și crearea unor lanțuri de aprovizionare scurte și a unor piețe locale pentru produsele agricole pot reduce în mod semnificativ emisiile de dioxid de carbon rezultate din transportul alimentelor. Existența unor lanțuri de aprovizionare scurte garantează alimente mai proaspete și mai sănătoase.

Amendamentul  22

Propunere de decizie

Anexă – punctul 35

Textul propus de Comisie

Amendamentul

35. În vederea instituirii unui cadru de măsuri vizând îmbunătățirea și a altor aspecte legate de utilizarea eficientă a resurselor decât cele privind emisiile de GES și energia, vor fi stabilite obiective privind reducerea impactului global al consumului asupra mediului, în special în sectorul alimentar, în cel al locuințelor și în cel al mobilității. Luate împreună, aceste sectoare sunt responsabile de aproape 80% dintre impacturile consumului asupra mediului. Cu ocazia Summitului Rio+20 s-a recunoscut necesitatea de a reduce semnificativ pierderile și deșeurile alimentare generate în urma recoltării sau de altă natură de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente.

35. În vederea instituirii unui cadru de măsuri vizând îmbunătățirea și a altor aspecte legate de utilizarea eficientă a resurselor decât cele privind emisiile de GES și energia, vor fi stabilite obiective privind reducerea impactului global al consumului asupra mediului, în special în sectorul alimentar prin reducerea risipei, în cel al locuințelor și în cel al mobilității. Luate împreună, aceste sectoare sunt responsabile de aproape 80% dintre impacturile consumului asupra mediului. Cu ocazia Summitului Rio+20 s-a recunoscut necesitatea de a reduce semnificativ pierderile și deșeurile alimentare generate în urma recoltării sau de altă natură de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente. O astfel de măsură impune o mai bună valorificare a alimentelor și a vânzărilor locale, precum și o îmbunătățire a logisticii, a transportului, a stocării și a ambalării. Toți actorii din cadrul lanțului alimentar sunt vizați, în special comercianții și consumatorii. Aceștia din urmă trebuie, prin urmare, să fie sensibilizați și informați într-un mod mai orientat.

Amendamentul  23

Propunere de decizie

Anexă – punctul 39

Textul propus de Comisie

Amendamentul

39. Utilizarea eficientă a resurselor în sectorul apei va fi, de asemenea, tratată ca prioritate pentru a se contribui la realizarea stării bune a apelor. Deși secetele și deficitul de apă afectează tot mai multe părți ale Europei, se estimează că 20-40% din resursele hidrologice disponibile ale Europei continuă să fie irosite, de exemplu, prin scurgerile din sistemul de distribuție. În conformitate cu modelizarea existentă, există încă foarte multe posibilități de eficientizare a utilizării apei în UE. În plus, se preconizează că cererea tot mai mare și impacturile schimbărilor climatice vor spori considerabil presiunea asupra resurselor hidrologice ale Europei. În acest context, Uniunea și statele membre trebuie să ia măsuri pentru a garanta că, până în 2020, operațiunile de captare a apei vor respecta limitele resurselor hidrologice regenerabile disponibile, inclusiv eficientizând utilizarea apei prin recurgerea la mecanisme de piață precum stabilirea unor prețuri care să reflecte adevărata valoare a apei. Progresul va fi facilitat de demonstrarea și punerea în aplicare accelerată a unor sisteme tehnologice inovatoare și a unor modele de afaceri bazate pe planul strategic de implementare a parteneriatului european pentru inovare în domeniul apei.

39. Utilizarea eficientă a resurselor în sectorul apei va fi, de asemenea, tratată ca prioritate pentru a se contribui la realizarea stării bune a apelor. Deși secetele și deficitul de apă afectează tot mai multe părți ale Europei, se estimează că 20-40% din resursele hidrologice disponibile ale Europei continuă să fie irosite, de exemplu, prin scurgerile din sistemul de distribuție. În conformitate cu modelizarea existentă, există încă foarte multe posibilități de eficientizare a utilizării apei în UE. În plus, se preconizează că cererea tot mai mare și impacturile schimbărilor climatice vor spori considerabil presiunea asupra resurselor hidrologice ale Europei. În acest context, Uniunea și statele membre trebuie să ia măsuri pentru a garanta că, până în 2020, operațiunile de captare a apei vor respecta limitele resurselor hidrologice regenerabile disponibile, inclusiv eficientizând utilizarea apei prin recurgerea la mecanisme de piață precum stabilirea unor prețuri care să reflecte adevărata valoare a apei. Progresul va fi facilitat de demonstrarea și punerea în aplicare accelerată a unor sisteme tehnologice inovatoare și a unor modele de afaceri bazate pe planul strategic de implementare a parteneriatului european pentru inovare în domeniul apei și pe parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, prevăzut în propunerile de reformare a celui de-al doilea pilon al PAC.

Amendamentul  24

Propunere de decizie

Anexă – punctul 41 – paragraful 2 – litera c

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) să se impulsioneze, în sectorul public și în cel privat, eforturile de cercetare și inovare necesare pentru punerea în aplicare a sistemelor tehnologice și a modelelor de afaceri inovatoare care vor accelera tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și vor reduce costurile aferente acestei tranziții;

(c) să se impulsioneze, în sectorul public și în cel privat, eforturile de cercetare și inovare necesare pentru punerea în aplicare a sistemelor tehnologice și a modelelor de afaceri inovatoare care vor accelera tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, vor reduce costurile aferente acestei tranziții și vor contribui la reducerea cu 50% a risipei de alimente în cadrul lanțului alimentar până în 2025;

Amendamentul  25

Propunere de decizie

Anexă – punctul 50

Textul propus de Comisie

Amendamentul

50. Schimbările climatice vor agrava și mai mult problemele de mediu, cauzând perioade mai lungi de secetă și caniculă, inundații și incendii forestiere și forme noi sau mai virulente de maladii în rândul oamenilor, animalelor și plantelor. Ar trebui luate măsuri specifice pentru a se garanta că UE este pregătită în mod corespunzător să facă față presiunilor și schimbărilor cauzate de schimbările climatice, consolidând reziliența de mediu, economică și societală a acesteia. Întrucât multe sectoare sunt și vor fi tot mai frecvent supuse efectele schimbărilor climatice, este necesar ca aspectele legate de adaptare și de gestionarea riscurilor de dezastre să fie integrate și mai mult în politicile UE.

50. Schimbările climatice vor agrava și mai mult problemele de mediu, cauzând perioade mai lungi de secetă și caniculă, inundații și incendii forestiere și forme noi sau mai virulente de maladii în rândul oamenilor, animalelor și plantelor. Ar trebui luate măsuri specifice pentru a se garanta că UE este pregătită în mod corespunzător să facă față presiunilor și schimbărilor cauzate de schimbările climatice, consolidând reziliența de mediu, economică și societală a acesteia. Întrucât multe sectoare sunt și vor fi tot mai frecvent supuse efectele schimbărilor climatice, este necesar ca aspectele legate de adaptare și de gestionarea riscurilor de dezastre să fie integrate și mai mult în politicile UE. În același timp, întreprinderilor care desfășoară activități în sectoarele cele mai afectate, cum ar fi agricultorii, trebuie să li se furnizeze informații mai precise cu privire la riscurile climatice care decurg din rele practici, precum și soluții practice de adaptare.

Amendamentul  26

Propunere de decizie

Anexă – punctul 62

Textul propus de Comisie

Amendamentul

62. Pe lângă că ajută statele membre să se conformeze mai bine normelor, Comisia va continua să își respecte angajamentul de a se asigura că legislația este adecvată scopului și reflectă cele mai recente date științifice. În general, obligațiile juridice care sunt suficient de clare și de precise vor fi integrate în regulamente, care au efecte directe și măsurabile și determină mai puține inconsecvențe în implementare. Comisia va recurge tot mai frecvent la tablouri de bord și la alte mijloace de monitorizare a progreselor realizate de statele membre în implementarea anumitor acte legislative.

62. Pe lângă că ajută statele membre să se conformeze mai bine normelor, Comisia va continua să își respecte angajamentul de a se asigura că legislația este proporțională, adecvată scopului și reflectă cele mai recente date științifice. În general, obligațiile juridice care sunt suficient de clare și de precise vor fi integrate în regulamente, care au efecte directe și măsurabile și determină mai puține inconsecvențe în implementare. Comisia își va intensifica comunicarea și va recurge tot mai frecvent la tablouri de bord și la alte mijloace de monitorizare a progreselor realizate de statele membre în implementarea anumitor acte legislative și de garantare a faptului că opinia publică este informată cu privire la tendințele pozitive din domeniul protecției mediului.

Amendamentul  27

Propunere de decizie

Anexă – punctul 63 – paragraful 2 – litera ea (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ea) să se elaboreze strategii de cooperare între diferiți actori în domeniul protecției mediului și a conservării naturii și să se asigure o comunicare mai largă cu privire la practicile verificate și testate.

Amendamentul  28

Propunere de decizie

Anexă – punctul 63 – paragraful 2 – litera eb (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(eb) să se evalueze periodic legislația în vigoare pentru a se garanta că reglementările în domeniul mediului sunt proporționale, fezabile și urmăresc un obiectiv specific.

Amendamentul  29

Propunere de decizie

Anexă – punctul 71 – paragraful 2 – litera ca (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca) să se comunice și să se difuzeze progresele și tendințele pozitive înregistrate în domeniul protecției mediului.

Amendamentul  30

Propunere de decizie

Anexă – punctul 75

Textul propus de Comisie

Amendamentul

75. Sectorul privat ar trebui, de asemenea, să fie încurajat să profite de oportunitățile oferite în noul cadru financiar al UE pentru a-și accelera implicarea în eforturile de atingere a obiectivelor de mediu și climatice, în special în ceea ce privește activitățile de ecoinovare și adoptarea de noi tehnologii, acordându-se o atenție specială IMM-urilor. Inițiativele public-privat în domeniul ecoinovării ar trebui promovate în cadrul parteneriatelor europene pentru inovare, cum este Parteneriatul pentru inovare în domeniul apei. Prin intermediul noului cadru pentru instrumente financiare inovatoare, ar trebui facilitat accesul sectorului privat la finanțare pentru investiții în domeniul mediului – mai ales în materie de biodiversitate și de combatere a schimbărilor climatice. Întreprinderile europene ar trebui să fie încurajate în continuare să facă publice informațiile privind mediul în cadrul raportării lor financiare, într-o măsură mai mare decât prevede legislația UE în vigoare.

75. Sectorul privat ar trebui, de asemenea, să fie încurajat să profite de oportunitățile oferite în noul cadru financiar al UE pentru a-și accelera implicarea în eforturile de atingere a obiectivelor de mediu și climatice, în special în ceea ce privește activitățile de ecoinovare și adoptarea de noi tehnologii, acordându-se o atenție specială IMM-urilor. Inițiativele public-privat în domeniul ecoinovării ar trebui promovate în cadrul parteneriatelor europene pentru inovare, cum este Parteneriatul pentru inovare în domeniul apei și parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii prevăzut de propunerile de reformă a PAC. Prin intermediul noului cadru pentru instrumente financiare inovatoare, ar trebui facilitat accesul sectorului privat la finanțare pentru investiții în domeniul mediului – mai ales în materie de biodiversitate, de combatere a schimbărilor climatice și de protecție a solului. Întreprinderile europene ar trebui să fie încurajate în continuare să facă publice informațiile privind mediul în cadrul raportării lor financiare, într-o măsură mai mare decât prevede legislația UE în vigoare.

Amendamentul  31

Propunere de decizie

Anexă – punctul 82 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) să se elimine progresiv subvențiile pentru activități dăunătoare mediului, să se utilizeze mai frecvent instrumentele bazate pe piață, inclusiv impozitarea, fixarea prețurilor și taxarea și să se extindă piețele pentru servicii și bunuri de mediu, ținând seama în mod corespunzător de eventualele impacturi sociale negative;

(a) existe o mai bună legătură între subvențiile agricole și furnizarea de bunuri publice, să se utilizeze mai frecvent instrumentele bazate pe piață, inclusiv impozitarea, fixarea prețurilor și taxarea și să se extindă piețele pentru servicii și bunuri de mediu, ținând seama în mod corespunzător de eventualele impacturi sociale negative;

Amendamentul  32

Propunere de decizie

Anexă – punctul 82 – paragraful 2 – litera e

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) să se elaboreze și să se aplice, până în 2014, un sistem de raportare și de monitorizare a cheltuielilor legate de mediu în cadrul bugetului UE, în special în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și biodiversitatea;

(e) să se elaboreze și să se aplice, până în 2014, un sistem de evaluare, raportare și de monitorizare a cheltuielilor legate de mediu în cadrul bugetului UE, în special în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și biodiversitatea;

Amendamentul  33

Propunere de decizie

Anexă – punctul 83

Textul propus de Comisie

Amendamentul

83. Deși integrarea preocupărilor privind protecția mediului în alte politici și activități ale UE a fost prevăzută în tratate încă din 1997, starea generală a mediului înconjurător din Europa indică faptul că progresele înregistrate până în prezent, deși acceptabile în unele sectoare, nu au fost suficiente pentru a inversa toate tendințele negative. Atingerea multora dintre obiectivele prioritare ale prezentului program va necesita o integrare și mai eficace a considerentelor de mediu și climatice în alte politici, precum și abordări comune mai coerente la nivelul politicilor, care să genereze beneficii multiple. Acest lucru ar trebui să contribuie la garantarea gestionării din timp a compromisurilor dificile, mai degrabă decât în etapa de implementare, și a posibilității de atenuare mai eficace a impacturilor inevitabile. Dacă sunt corect aplicate, Directiva privind evaluarea strategică a impactului și Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului reprezintă instrumente eficace pentru asigurarea integrării cerințelor în materie de protecție a mediului atât în planuri și programe, cât și în proiecte. Autoritățile locale și regionale, care sunt în general responsabile pentru luarea deciziilor privind exploatarea terenurilor și a zonelor marine, joacă un rol deosebit de important în evaluarea impacturilor asupra mediului și în protejarea, conservarea și sporirea capitalului natural, tot în scopul creșterii rezilienței la impacturile schimbărilor climatice și la dezastrele naturale.

83. Deși integrarea preocupărilor privind protecția mediului în alte politici și activități ale UE a fost prevăzută în tratate încă din 1997, starea generală a mediului înconjurător din Europa indică faptul că progresele înregistrate până în prezent, deși acceptabile în unele sectoare, nu au fost suficiente pentru a inversa toate tendințele negative. Atingerea multora dintre obiectivele prioritare ale prezentului program va necesita o integrare și mai eficace a considerentelor de mediu și climatice în alte politici, precum și abordări sistemice comune mai coerente la nivelul politicilor, care să genereze beneficii multiple. Acest lucru ar trebui să contribuie la garantarea gestionării din timp a compromisurilor dificile, mai degrabă decât în etapa de implementare, și a posibilității de atenuare mai eficace a impacturilor inevitabile. Dacă sunt corect aplicate, Directiva privind evaluarea strategică a impactului și Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului reprezintă instrumente eficace pentru asigurarea integrării cerințelor în materie de protecție a mediului atât în planuri și programe, cât și în proiecte. Autoritățile locale și regionale, care sunt în general responsabile pentru luarea deciziilor privind exploatarea terenurilor și a zonelor marine, joacă un rol deosebit de important în evaluarea impacturilor asupra mediului și în protejarea, conservarea și sporirea capitalului natural, tot în scopul creșterii rezilienței la impacturile schimbărilor climatice și la dezastrele naturale.

Amendamentul  34

Propunere de decizie

Anexă – punctul 85

Textul propus de Comisie

Amendamentul

85. Acest program include o serie de obiective prioritare concepute pentru a spori integrarea. În propunerile sale privind reforma PAC, a PCP, a rețelelor trans-europene (TEN) și a politicii de coeziune, Comisia a inclus măsuri de sprijinire în continuare a integrării și sustenabilității mediului. Pentru ca prezentul program să dea rezultatele scontate, aceste politici ar trebui să contribuie în continuare la atingerea obiectivelor legate de mediu. În mod similar, eforturile menite inițial să aducă îmbunătățiri în materie de mediu ar trebui concepute astfel încât să aducă beneficii conexe și altor politici, ori de câte ori este posibil. De exemplu, eforturile de refacere a ecosistemelor pot fi orientate astfel încât să favorizeze habitatele și speciile și sechestrarea dioxidului de carbon, îmbunătățind totodată furnizarea de servicii ecosistemice vitale pentru multe sectoare economice, cum ar fi polenizarea sau purificarea apei pentru agricultură, și contribuind la crearea de locuri de muncă ecologice.

85. Acest program include o serie de obiective prioritare concepute pentru a spori și mai mult integrarea. În propunerile sale privind reforma PAC, a PCP, a rețelelor trans-europene (TEN) și a politicii de coeziune, Comisia a inclus măsuri de sprijinire în continuare a integrării și sustenabilității mediului. Pentru ca prezentul program să dea rezultatele scontate, aceste politici ar trebui să contribuie în continuare în mod constant la atingerea obiectivelor legate de mediu. În mod similar, eforturile menite inițial să aducă îmbunătățiri în materie de mediu ar trebui concepute astfel încât să aducă beneficii conexe și altor politici, ori de câte ori este posibil. De exemplu, eforturile de refacere a ecosistemelor pot fi orientate astfel încât să favorizeze habitatele și speciile și sechestrarea dioxidului de carbon, îmbunătățind totodată furnizarea de servicii ecosistemice vitale pentru multe sectoare economice, cum ar fi polenizarea sau purificarea apei pentru agricultură, și contribuind la crearea de locuri de muncă ecologice.

Amendamentul  35

Propunere de decizie

Anexă – punctul 86 – paragraful 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) să se integreze condițiile și stimulentele legate de mediu și de climă în inițiativele de politică, inclusiv revizuiri și reforme ale politicii existente, precum și inițiative noi, la nivelul UE și al statelor membre;

(a) să se integreze în continuare condițiile și stimulentele legate de mediu și de climă în inițiativele de politică, inclusiv revizuiri și reforme ale politicii existente, precum și inițiative noi, la nivelul UE și al statelor membre;

Amendamentul  36

Propunere de decizie

Anexă – punctul 87

Textul propus de Comisie

Amendamentul

87. UE este dens populată și, până în 2020, probabil că 80% din populația UE va locui în zone urbane și periurbane. Calitatea vieții va fi direct influențată de starea mediului urban. Impacturile orașelor asupra mediului se resimt și dincolo de limitele fizice ale acestora, întrucât orașele se bazează într-o foarte mare măsură pe zonele periurbane și rurale atât pentru a-și satisface cererea de alimente, de energie, de spațiu și de resurse, cât și pentru a depozita deșeurile.

87. UE este dens populată și, până în 2020, probabil că 80% din populația UE va locui în zone urbane și periurbane. Calitatea vieții va fi direct influențată de starea mediului urban. Impacturile orașelor asupra mediului se resimt și dincolo de limitele fizice ale acestora, întrucât orașele se bazează într-o foarte mare măsură pe zonele periurbane și rurale atât pentru a-și satisface cererea de alimente, de energie, de spațiu și de resurse, cât și pentru a depozita deșeurile. Prin urmare, trebuie să se acorde o atenție deosebită promovării zonelor rurale și creării de noi locuri de muncă în sectorul rural.

Amendamentul  37

Propunere de decizie

Anexă – punctul 89 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

89a. Politica de securitate alimentară a UE trebuie să se bazeze pe agricultura sustenabilă și comerțul echitabil. Schimbările climatice exercită o presiune asupra resurselor naturale cu atât mai mare cu cât este necesară producția unei cantități suficiente de produse alimentare pentru o populație mondială în creștere și ale cărei obiceiuri de consum se schimbă. Importurile de proteine din țări terțe în care nivelul de protecție a mediului este insuficient ar putea fi reduse prin promovarea culturilor proteice în cadrul Uniunii. De asemenea, Uniunea Europeană are obligația de a impune, în relațiile bilaterale și multilaterale, luarea unor măsuri normative adecvate de protecție a mediului în regiunile care prezintă astfel de riscuri.

PROCEDURĂ

Titlu

Program general de acțiune pentru mediu al UE până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre”

Referințe

COM(2012)0710 – C7-0392/2012 – 2012/0337(COD)

Comisie competentă în fond

       Data anunțului în plen

ENVI

10.12.2012

 

 

 

Aviz emis de către

       Data anunțului în plen

AGRI

10.12.2012

Raportor/Raportoare pentru aviz:

       Data numirii

Daciana Octavia Sârbu

6.2.2013

Examinare în comisie

4.3.2013

 

 

 

Data adoptării

25.3.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

0

4

Membri titulari prezenți la votul final

Eric Andrieu, José Bové, Luis Manuel Capoulas Santos, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Hynek Fajmon, Mariya Gabriel, Iratxe García Pérez, Julie Girling, Martin Häusling, Peter Jahr, Elisabeth Jeggle, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, George Lyon, Rareș-Lucian Niculescu, Wojciech Michał Olejniczak, Marit Paulsen, Britta Reimers, Ulrike Rodust, Alfreds Rubiks, Giancarlo Scottà, Czesław Adam Siekierski, Sergio Paolo Francesco Silvestris, Csaba Sándor Tabajdi, Marc Tarabella, Janusz Wojciechowski

Membri supleanți prezenți la votul final

María Auxiliadora Correa Zamora, Spyros Danellis, Jean-Paul Gauzès, Christa Klaß, Astrid Lulling, Jacek Włosowicz, Milan Zver

  • [1]  P7_TA-PROV(2012)0147: Rezoluția Parlamentului European din 20 aprilie 2012 referitoare la revizuirea celui de-al șaselea program de acțiune pentru mediu și la stabilirea priorităților pentru cel de-al șaptelea program de acțiune pentru mediu - Un mediu mai bun pentru o viață mai bună (2011/2194(INI))

PROCEDURĂ ()

Titlu

Program general de acțiune pentru mediu al UE până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre”

Referințe

COM(2012)0710 – C7-0392/2012 – 2012/0337(COD)

Data prezentării la PE

29.11.2012

 

 

 

Comisie competentă în fond

       Data anunțului în plen

ENVI

10.12.2012

 

 

 

Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare

       Data anunțului în plen

EMPL

10.12.2012

ITRE

10.12.2012

REGI

10.12.2012

AGRI

10.12.2012

 

PECH

10.12.2012

 

 

 

Avize care nu au fost emise

       Data deciziei

EMPL

12.12.2012

ITRE

17.12.2012

REGI

18.12.2012

PECH

17.12.2012

Raportor(i)

       Data numirii

Gaston Franco

17.12.2012

 

 

 

Examinare în comisie

20.3.2013

 

 

 

Data adoptării

24.4.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

46

5

4

Membri titulari prezenți la votul final

Martina Anderson, Sophie Auconie, Pilar Ayuso, Paolo Bartolozzi, Sandrine Bélier, Sergio Berlato, Lajos Bokros, Milan Cabrnoch, Martin Callanan, Nessa Childers, Yves Cochet, Chris Davies, Bas Eickhout, Edite Estrela, Jill Evans, Karl-Heinz Florenz, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Matthias Groote, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Dan Jørgensen, Karin Kadenbach, Christa Klaß, Eija-Riitta Korhola, Holger Krahmer, Jo Leinen, Peter Liese, Zofija Mazej Kukovič, Linda McAvan, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Miroslav Ouzký, Andrés Perelló Rodríguez, Mario Pirillo, Frédérique Ries, Oreste Rossi, Kārlis Šadurskis, Carl Schlyter, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Salvatore Tatarella, Thomas Ulmer, Åsa Westlund, Glenis Willmott

Membri supleanți prezenți la votul final

Minodora Cliveti, Gaston Franco, Christel Schaldemose, Sophocles Sophocleous, Alda Sousa, Csaba Sándor Tabajdi, Kathleen Van Brempt, Anna Záborská, Andrea Zanoni

Data depunerii

6.5.2013