RAPORT referitor la inovarea în scopul creșterii durabile: o bioeconomie pentru Europa

14.6.2013 - (2012/2295(INI))

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
Raportor: Paolo Bartolozzi

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la inovarea în scopul creșterii durabile: o bioeconomie pentru Europa

(2012/2295(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Inovarea în scopul creșterii durabile: o bioeconomie pentru Europa (COM (2012) 0060)”,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „EUROPA 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020)”,

–   având în vedere Rezoluția sa din 24 mai 2012 referitoare la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor[1],

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind materiile prime” (COM(2011)0025) și rezoluția sa referitoare la această comunicare[2],

–   având în vedere concluziile Președinției Consiliului asigurată de Regatul Unit în 2005 („Bioeconomia bazată pe cunoaștere în Europa”), concluziile Președinției Consiliului asigurată de Germania în 2007 („Către o bioeconomie bazată pe cunoaștere”) și concluziile Președinției Consiliului asigurată de Belgia în 2010 („Economia bazată pe cunoaștere în Europa: realizări și provocări”),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și avizul Comisiei pentru dezvoltare, avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0201/2013),

A. întrucât estimările arată că populația lumii va crește de la șapte la peste nouă miliarde în 2050, ducând la o creștere estimată cu 70 % a cererii de produse alimentare și la o puternică presiune asupra rezervelor de apă;

B.  întrucât lipsa de rezerve naturale la nivel mondial, creșterea presiunii asupra materiilor prime regenerabile și efectele globale ale schimbărilor climatice ne impun o utilizare eficientă a resurselor;

C. întrucât o abordare inovatoare și eficientă pe termen lung va garanta nu numai o sustenabilitate sporită, dar și sprijinirea dezvoltării rurale și regionale, o potențială reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, o sustenabilitate sporită a ciclului de producție, dar și răspândirea inovării industriale de-a lungul întregului lanț valoric;

D. întrucât tranziția către o economie sustenabilă va permite consolidarea competitivității sectorului industriei și agriculturii europene, favorizarea creșterii economice și, prin urmare, promovarea unei creșteri semnificative a nivelului ocupării forței de muncă în Europa,

E.  întrucât succesul bioeconomiei în Europa depinde de disponibilitatea unor resurse alimentare gestionate în mod durabil (din agricultură, silvicultură și deșeuri biodegradabile),

F.  întrucât bioeconomia UE înregistrează deja o cifră de afaceri de aproape 2 trilioane de euro și se preconizează generarea unei creșteri semnificative din producția primară sustenabilă, prelucrarea alimentelor, biotehnologia industrială și biorafinării;

Observații generale

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „Inovarea în scopul creșterii durabile: o bioeconomie pentru Europa” și planul de acțiune pentru punerea în aplicare a strategiei pentru bioeconomie stabilită în aceasta;

2.  consideră că bioeconomia face posibilă producerea de bunuri industriale și de consum la prețuri mai mici, cu un consum mai redus de energie și mai puțină poluare a mediului;

3.  împărtășește ideea că tranziția spre bioeconomie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii se bazează nu numai pe producția de resurse regenerabile cu impact redus asupra mediului, ci și pe utilizarea sustenabilă a acestora din punct de vedere ecologic, economic și social, menținând utilizarea resurselor biotice în limitele regenerării ecosistemelor;

4.  subliniază urgența întreprinderii unor acțiuni imediate pentru a sprijini inovația și investiția în noi tehnici și modele de afaceri și pentru a crea stimulentele care vor aduce beneficii pe termen lung pentru economie; subliniază rolul principal al sectorului privat în realizarea unei creșteri economice durabile;

5.  consideră că bioeconomia este fundamentală pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și, în special, a inițiativelor Uniunea inovării și O Europă eficientă din punctul de vedere al resurselor;

6.  salută sprijinul Comisiei pentru o schimbare radicală a abordării UE față de producția, consumul, prelucrarea, depozitarea, reciclarea și eliminarea resurselor biologice;

7.  subliniază faptul că 22 milioane de persoane lucrează deja în domeniul bioeconomiei, reprezentând 9% din totalul locurilor de muncă din UE, și că există un imens potențial pentru a angaja alte milioane de persoane;

8.  sprijină propunerea Comisiei de a crea un grup operativ și o foaie de parcurs privind bioindustriile, în care să se evidențieze contribuția resurselor regenerabile și a biotehnologiei la dezvoltarea sustenabilă, și de a încuraja regiunile și operatorii să dezvolte alte inovații pentru sectorul bioeconomiei;

9.  invită statele membre să elaboreze planuri de acțiune naționale și regionale în domeniul bioeconomiei și solicită Comisiei să prezinte Parlamentului un raport bianual în ceea ce privește implementarea bioeconomiei;

10. subliniază faptul că UE este lider la nivel mondial în diferite domenii ale bioștiinței și biotehnologiei; consideră că trecerea la bioeconomie îi va permite Europei să adopte măsuri importante în materie de economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de inovare și competitivitate și îi va consolida rolul la nivel internațional;

11. subliniază importanța și imensul potențial pe care îl prezintă eficiența utilizării resurselor și eficiența energetică; subliniază că este necesar „să se producă mai mult din mai puțin” pentru ca bioeconomia să rămână sustenabilă;

12. consideră că o bioeconomie pentru Europa nu ar trebui doar să înlocuiască actuala economie bazată pe combustibili fosili sau să repete comportamentul sau modelele de consum risipitoare din prezent, ci ar trebui să evolueze către un model mai eficient și mai durabil, ținând seama de sistemele de protecție socială și de gestionare a mediului la nivelul tuturor lanțurilor valorice bazate pe bioeconomie;

13. salută revizuirea în curs a legislației Uniunii privind biocarburanții pentru a se reduce efectele negative ale schimbării indirecte a utilizării terenurilor (ILUC) și a se promova dezvoltarea unor biocombustibili mai avansați, precum și o piață pentru aceștia, care să facă posibilă o utilizare mai amplă a materiilor prime nealimentare, cum ar fi deșeurile, reziduurile și materialele ligno-celulozice și celulozice;

14. reamintește că factorii ILUC pentru biocombustibili și biolichide, precum și criteriile obligatorii de sustenabilitate pentru utilizarea biomasei solide și gazoase ar trebui incluse în Directiva privind energia din surse regenerabile și în Directiva privind calitatea combustibililor; invită Comisia să propună o directivă-cadru privind biomasa, care să includă toate utilizările biomasei (energie, combustibili, materiale și substanțe chimice) și să introducă o ierarhie a biomasei;

Investițiile în cercetare, inovare și competențe

15. încurajează Comisia să-și continue eforturile de coordonare în domeniul cercetării și dezvoltării în toate statele membre și în toate sectoarele și subliniază în special necesitatea efectuării unor cercetări privind evaluarea limitelor de sustenabilitate ale resurselor biotice, ținând seama de funcțiile ecosistemului și de lanțurile alimentare naturale, precum și de cererea de alimente pentru consumul uman;

16. solicită să se cerceteze mai temeinic pentru a identifica oportunitățile sociale și de mediu, precum și costurile potențiale ale bioeconomiei având în vedere diferitele impacturi potențiale și eventualele metode greșite de exploatare ale bioeconomiei în ceea ce privește utilizarea resurselor naturale limitate, riscul de deteriorare a mediului și de pierdere a biodiversității și oportunitatea de conservare;

17. sprijină instituirea Comisiei pentru bioeconomie și a Observatorului bioeconomic în vederea asigurării unui schimb continuu de cunoștințe între institutele de cercetare, întreprinderi, instituții și universități și elaborarea unui cadru normativ care să faciliteze cercetarea și aplicațiile acestora;

18. reamintește importanța aplicării principiului precauției în utilizarea biotehnologiilor, îndeosebi în domenii precum organismele modificate genetic și biologia sintetică;

19. consideră că este necesar să se creeze programe de informare și formare multidisciplinare și intersectoriale pentru ca rezultatele cercetării să fie puse la dispoziția părților interesate, inclusiv a consumatorilor, creând oportunități pentru a spori gradul de conștientizare și de implicare;

20. solicită eliminarea obstacolelor existente din calea inovării aflate la nivelul lanțului valoric, în special prin proceduri de omologare UE rapide și științifice pentru produsele biotehnologice, precum și un acces mult mai rapid pe piață;

21. invită Comisia să propună măsuri practice cu un amplu domeniu de aplicare la nivel regional, pentru a promova producția și consumul produselor bioeconomiei la nivel regional;

22. subliniază că bioeconomia presupune dezvoltarea în continuare a unor noi competențe, noi cunoștințe și noi discipline și/sau integrarea acestora pentru a face față schimbărilor care au loc în societate în legătură cu bioeconomia, precum și pentru a sprijini competitivitatea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, nevoile industriei, dar și pentru o mai bună corelare a competențelor cu locurile de muncă;

23. subliniază faptul că bioeconomia are nevoie de expertiză de calitate și de o forță de muncă calificată; susține necesitatea de a furniza formare profesională și învățământ superior la nivelul regiunilor din Uniunea Europeană, în funcție de caracteristicile lor specifice; subliniază faptul că instituirea unor sisteme ample de educație și formare în regiuni favorizează și dezvoltarea întreprinderilor;

24. salută bugetul de 4,5 miliarde de euro propus de către Comisie în programul-cadru de cercetare „Orizont 2020” și speră că acest buget va fi pus la dispoziția tuturor sectoarelor și instrumentelor bioeconomiei și în scopul perfecționării ulterioare a inovațiilor, incluzând cercetarea în ceea ce privește limitele ecosistemelor, reutilizarea și reciclarea biomaterialelor;

25. consideră că biorafinăriile bazate pe biomateriale locale durabile care nu înlocuiesc alimentele sau alte utilizări mai valoroase constituie un instrument fundamental pentru implementarea unor procese adecvate de transformare a fabricilor închise și pentru revitalizarea zonelor afectate de criză prin intermediul unor procese inovatoare și investiții orientate către o economie circulară și speră că acest rol va continua să fie încurajat;

26. subliniază faptul că sunt necesare cantități suficiente de materii prime durabile pentru ca rafinăriile din Europa să funcționeze cu succes; indică faptul că acest lucru va presupune totodată îmbunătățirea infrastructurilor de depozitare și de transport, precum și dezvoltarea logisticii necesare;

27. subliniază faptul că numărul modelelor demonstrative în Europa este limitat și că sunt necesare investiții sporite pentru a menține rolul de lider al industriilor europene în sectorul biorafinăriilor; invită Comisia și statele membre să sprijine activitățile-pilot și activitățile demonstrative în favoarea utilizării la scară largă a produselor și proceselor;

28. subliniază faptul că politicile privind bioeconomia trebuie să fie mai bine concepute pentru a asigura o utilizare în cascadă a biomasei; solicită, în acest sens, dezvoltarea unui instrument juridic care va pregăti calea pentru o utilizare mai eficientă și mai durabilă a acestei resurse prețioase; subliniază faptul că acest instrument ar trebui să stabilească principiul utilizării în cascadă în „piramida biomasei”, având în vedere diferitele sale segmente și consolidând-o la cele mai înalte niveluri; subliniază faptul că această abordare ar duce la o utilizare ierarhică, inteligentă și eficientă a biomasei, la aplicații care au valoare adăugată și la sprijinirea măsurilor, precum coordonarea cercetărilor de-a lungul lanțului valoric;

Creșterea interacțiunii dintre politici și a implicării părților interesate

29. consideră că este necesar să se asigure o abordare interdisciplinară și integrată cu privire la bioeconomie și solicită armonizarea diverselor politici și principii UE relevante și a principiilor directoare conexe, cum ar fi principiul precauției, în diverse sectoare ( Foaia de parcurs pentru utilizarea eficientă a resurselor, O Uniune a inovării, Inițiativa privind materiile prime, Orizont 2020, Programul de acțiune pentru mediu 2020, politica de coeziune, politica agricolă comună, Directiva privind energia regenerabilă, Directiva-cadru privind deșeurile, Directiva-cadru privind apa, Directiva privind ambalajele, măsuri specifice privind deșeurile biologice); consideră că este necesar, de asemenea, să se stabilească un context de reglementare uniform, pe termen lung, stabil, de reglementare, atât la nivel UE, câr și național, cu scopul de a promova și spori investițiile pentru bioeconomie în Europa;

30. invită Comisia Europeană să faciliteze, pentru întreprinderile inovatoare, în special pentru IMM-uri, identificarea unor instrumente de sprijin financiar și de altă natură prin încurajarea bioeconomiei, de exemplu prin utilizarea specializării inteligente a fondurilor regionale și structurale și a mecanismelor de partajare a riscurilor ale Băncii Europene de Investiții și prin înființarea unui ghișeu unic pentru informare cu privire la toate inițiativele asociate bioeconomiei, cu scopul de a ajunge la cel mai mare impact; recunoaște dificultatea și riscurile financiare, asociate cu comercializarea inovațiilor bioeconomiei și introducerea lor pe piață;

31. solicită dezvoltarea unei infrastructuri industriale și a unor lanțuri de distribuție optimizate pentru produsele de origine biologică în zonele rurale și de coastă în vederea creării de noi locuri de muncă în agricultură, silvicultură și acvacultură; solicită punerea la dispoziție de fonduri UE pentru dezvoltare rurală în acest scop și ca acest lucru să se facă în așa fel încât daunele aduse mediului și pierderea biodiversității să scadă în loc să crească.

32. solicită acțiuni specifice și bine direcționate care să reducă complexitatea și durata procedurilor birocratice de autorizare care complică procesele de dezvoltarea ale biorafinăriilor și care sunt susceptibile de a încuraja transferul tehnologiilor inovatoare și de avangardă în afara UE;

33. este de acord cu utilizarea formulei parteneriatelor publice-private (PPP), formulând concluziile care se impun din experiența dificultăților apărute în situațiile anterioare de aplicare a aceleiași formule în alte sectoare; invită Comisia Europeană să aloce resurse adecvate pentru dezvoltarea și creșterea acestor parteneriate, având convingerea că este vorba de un mijloc vital pentru a permite crearea unor noi lanțuri valorice, pentru a consolida lanțurile existente și pentru a facilita investițiile în tehnologie și prototipuri care sunt capabile de a transfera rezultatele cercetării pe piață;

34. împărtășește necesitatea unei abordări pe mai multe niveluri și solicită acordarea unei atenții sporite dimensiunii regionale și locale a bioeconomiei și inițiativelor bazate pe abordări ascendente; salută crearea de platforme privind bioeconomia la nivel regional, național și european care vor fi în măsură să măsoare progresele înregistrate în cadrul sectorului și vor permite schimbul de know-how și bune practici astfel încât să favorizeze dezvoltarea uniformă a bioeconomiei pe teritoriul UE; solicită, de asemenea, Comisiei să asigure participarea unor experți din cadrul sectorului și din toate domeniile de interes, pe lângă reprezentanții consumatorilor și ai cetățenilor; subliniază faptul că economiile regionale au un rol central în realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii;

35. consideră că inițiativele ascendente sunt importante pentru crearea unei societăți bazate pe bioproduse și că o abordare bazată de întreprinderi și pe cerere, combinată cu o abordare care să emane de la guverne, este esențială; consideră că ar trebui să existe posibilități adecvate pentru inițiativele regionale; invită Comisia să sprijine astfel de rețele și grupuri în vederea promovării schimbului de experiențe.

Dezvoltarea piețelor și creșterea competitivității

36. invită Comisia să concentreze sprijinul financiar pe inovare, în concordanță cu principiile Uniunii inovării, inclusiv cu prioritățile programului Orizont 2020, stimulând rezultatele cercetărilor în vederea pregătirii pentru comercializare, găsind soluții la așa-numita „vale a morții” caracteristică cercetării în Europa;

37. consideră că există o întreagă serie de instrumente excelente (licitații publice, standardizare, stimulente fiscale, sisteme de certificare și de etichetare specifică) în măsură să asigure o aprovizionare suficientă cu bioproduse durabile și de înaltă calitate, precum și sisteme de producție eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor; consideră că este necesară o reformă a actualei legislații; invită Comisia să dezvolte criterii de sustenabilitate pentru utilizarea biomasei, pe care ar trebui să se bazeze și instrumentele de creare a pieței;

38. subliniază că o economie bazată pe bioproduse, care se întemeiază pe exploatarea resurselor biologice în locul energiei fosile, trebuie să fie ghidată de un cadru politic solid care ține seama nu doar de viabilitatea economică, ci și de factorii de sustenabilitate socială și ecologică;

39. consideră că implicarea și informarea consumatorului cu privire la diversele bioproduse și bioservicii sunt cruciale; speră, în acest sens, că producerea acestora se va standardiza în UE pe baza unor criterii de durabilitate suficiente, ținând seama de faptul că ar constitui un instrument de promovare a unei piețe europene profitabile pentru aceste produse;

40. consideră că durata de viață a bioproduselor nu ar trebui să fie scurtată în mod artificial; produsele ar trebui să fie construite pentru o durată de viață cât mai lungă posibil;

41. subliniază faptul că bioeconomia va aduce o contribuție semnificativă la dezvoltarea zonelor rurale și costiere; consideră că sinergia și cooperarea strânsă de-a lungul lanțului valoric, incluzând producătorii locali de materii prime agricole și forestiere și biorafinării, ar contribui la creșterea competitivității și la sporirea profitabilității regiunilor rurale; subliniază necesitatea de a dezvolta o strategie de bioeconomie pe termen lung, ținând cont de necesitatea de a garanta siguranța alimentară;

42. solicită ca procesele biologice și biotehnologice dezvoltate să poată fi utilizate în bioresursele regenerabile provenite din deșeuri și culturi nealimentare, precum și în calitate de componente în întreprinderile agricole și forestiere existente;

43. susține că unul dintre principiile directoare ale bioeconomiei este sporirea eficienței resurselor și reducerea dependenței de materii prime importate, de energie și de resurse naturale neregenerabile, subliniază importanța sectorului forestier și a altor industrii ecologice și susține că resursele naturale și materiile prime regenerabile fără emisii de carbon, cum ar fi lemnul și fibra de lemn, pot înlocui materiile prime fosile neregenerabile; subliniază faptul că sectorul industrial al bioeconomiei generează multe produse cu o înaltă valoare adăugată, de exemplu produse chimice, medicamente, materiale plastice și alte materiale inovatoare, și creează locuri de muncă; subliniază potențialul biotehnologiilor fondate pe resurse marine;

44. invită Comisia Europeană să promoveze acțiuni menite să sporească în mod durabil potențialul materiilor prime, să mobilizeze mai bine aceste materii prime și să colecteze deșeurile biodegradabile, și să asigure că utilizarea biomasei rămâne în limite ecologice și nu reduce funcția de absorbant de carbon;în acest context, consideră că trebuie să se stabilească de urgență criterii de durabilitate pentru utilizarea biomasei în scopuri energetice, pentru a asigura disponibilitatea biomasei în scopuri mai rentabile din punct de vedere al utilizării resurselor, evitând ca stimulentele pentru transformarea biomasei în energie să perturbeze piața și să diminueze disponibilitatea acesteia pentru producători;

45. consideră că este important să se investească în lanțuri de aprovizionare bioeconomice, cu scopul de a garanta disponibilitatea materiilor prime; susține că strategiile în domeniul bioeconomiei ar trebui să încurajeze nu doar utilizarea mai eficientă a deșeurilor menajere și municipale, ci și recuperarea fluxurilor de subproduse și a reziduurilor agricole și forestiere; solicită o mai bună legislație care să asigure securitate juridică și sprijin puternic în favoarea utilizării durabile a resurselor bioeconomiei și exploatării adecvate a materiilor prime, precum și ca politicile în acest domeniu să fie bazate, în toate privințele, pe o abordare pe termen lung care promovează investițiile;

46. consideră că, în conformitate cu orientările noii strategii europene în materie de politici industriale, bioeconomia poate oferi o contribuție importantă la lupta împotriva dezindustrializării care afectează, în prezent, Europa și inversa tendința prin intermediul unor noi strategii care să stimuleze piața și să relanseze competitivitatea sistemului regional;

47. îndeamnă ferm Comisia să definească subvențiile dăunătoare mediului drept „rezultatul unei acțiuni guvernamentale care conferă un avantaj consumatorilor sau producătorilor pentru a le suplimenta veniturile sau pentru a le diminua costurile, dar care, în același timp, creează o discriminare împotriva bunelor practici de mediu”[3]; invită Comisia și statele membre să adopte, fără întârziere și până în 2014, planuri concrete pe baza acestei definiții în vederea eliminării treptate, înainte de 2020, a tuturor subvențiilor dăunătoare mediului, inclusiv a celor care stimulează utilizarea ineficientă a resurselor regenerabile și a subvențiilor pentru combustibili fosili, și să raporteze progresele înregistrate prin intermediul programelor naționale de reformă; în acest context, este preocupat de faptul că subvențiile acordate pentru utilizarea de biomateriale subminează deja obiectivele în materie de eficiență a resurselor;

48. constată cu îngrijorare că cererea tot mai mare de biomasă, în special de produse lemnoase, ar putea determina despăduriri la scară largă în țările în curs de dezvoltare, unde emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt contabilizate în cadrul Protocolului de la Kyoto; subliniază faptul că întrucât acest lucru poate avea un impact asupra calității solului, circuitului apei și biodiversității, va crește presiunile în privința acordurilor globale, cum ar fi Convenția privind diversitatea biologică (CBD) și Programul ONU de colaborare pentru reducerea emisiilor provenite din defrișare și degradarea pădurilor în țările în curs de dezvoltare (REDD); se teme, totodată, că din moment ce sistemele de guvernanță a terenurilor sunt slabe în numeroase țări în curs de dezvoltare, creșterea cererii de produse lemnoase ar putea declanșa activități ilegale de exploatare forestieră și ar slăbi, la rândul său, acordurile de parteneriat voluntar în cadrul Planului de acțiune UE privind aplicarea reglementărilor forestiere, guvernarea și schimburile comerciale (FLEGT);

49. subliniază faptul că tranziția către bioeconomie va contribui la o integrare mai profundă a concluziilor Summitului Rio+20 în politicile UE; consideră că UE ar trebui să își intensifice în continuare contribuția la inițiativele care facilitează tranziția către o economie ecologică favorabilă incluziunii la nivel internațional;

50. solicită ca UE să devină un centru de cercetare și inovare foarte dinamic la nivel internațional în domeniul cercetării legate de bioeconomie; afirmă că noi produse, procese și servicii bazate pe resurse regenerabile vor îmbunătăți competitivitatea industriei europene și vor plasa aceasta în poziția de lider internațional;

51. consideră că este esențial să fie elaborate standarde de sustenabilitate cu caracter juridic obligatoriu pe plan internațional în toate sectoarele care utilizează biomasă, precum și criterii de gestionare durabilă a pădurilor; îndeamnă UE să continue adoptarea de acorduri multilaterale și să acorde, în special țărilor celor mai puțin dezvoltate, sprijin instituțional și tehnic relevant pentru asigurarea utilizării sustenabile a biomasei.

52. consideră că modelul bioeconomiei dezvoltat în cadrul acestei strategii va permite rezolvarea eventualelor dificultăți și, pe termen lung, va putea iniția modele de producție, consum, dezvoltare și stiluri de viață mai sustenabile și eficace, prin reactivarea procesului de creștere economică a Europei ca urmare a unei noi sinteze între economie, mediu și calitate socială;

53. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

• [1]  Texte adoptate, P7_TA(2012)0223.
• [2]  Texte adoptate, P7_TA(2011)0364.
• [3] ¹ Adaptat din OCDE (1998 și 2005) în IEEP et al. 2007, a se vedea http://ec.europa.eu/environment/enveco/taxation/index.htm.

EXPUNERE DE MOTIVE

Cadru general

În cursul următorilor 40 de ani, Europa se va confrunta cu multe provocări cu caracter social. Sporirea continuă a populației mondiale, creșterea impetuoasă a cererii de alimente și energie și lipsa de resurse naturale la nivel mondial înseamnă că Europa va trebui să examineze o nouă abordare pe care va trebui să o adopte în materie de producție și consum, pentru a putea face față acestor noi exigențe într-un mod eficient și sustenabil.

Bioeconomia reprezintă o oportunitate importantă de a răspunde acestor provocări, garantând nu numai o sustenabilitate sporită, dar și sprijinirea dezvoltării rurale, o potențială reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, o sustenabilitate sporită a ciclului de producție, și răspândirea inovației industriale de-a lungul întregului lanț de valoare;

Strategia pentru bioeconomie poate constitui soluția pentru dependența de combustibilii fosili și calea către o creștere economică inteligentă. Fiind orientată spre viitor, va putea, de asemenea, să ofere răspunsul la siguranța alimentară, la creșterea economică și la creșterea ocupării forței de muncă.

Poziția raportorului

Raportorul salută comunicarea Comisiei privind o bioeconomie pentru Europa și este de acord cu planul de acțiune pentru implementarea strategiei prezentate în aceasta, cu separarea sa în trei părți complementare: promovarea cercetării, inovării și competențelor, o mai mare sinergie între diferitele politici și întărirea piețelor și a competitivității.

Pentru raportor, sprijinul acordat acestui sector constituie o investiție pentru viitor, iar Europa poate și trebuie să joace un rol de frunte în realizarea acestui obiectiv. Pentru aceasta, este necesar să creeze baza pentru un context de reglementare clar și stabil și să se asigure armonizarea politicilor agricole, industriale, de mediu, de cercetare și inovare care joacă un rol în bioeconomie. Raportorul este de acord cu necesitatea de a încuraja o abordare interdisciplinară și intersectorială, asigurând, în același timp, un schimb de cunoștințe la nivel regional, național și european pentru a promova dezvoltarea uniformă a bioeconomiei pe teritoriul UE.

În opinia raportorului, este necesar să se garanteze și să se dezvolte programe de cercetare și inovare coordonate și coerente, să se asigure instrumente de sprijinire a investițiilor industriale, să se aloce resurse financiare și să se asigure că rezultatele obținute au un impact maxim asupra societății și pe piață. Infrastructura tehnologică, excelența științifică, plantele și bioindustriile pot contribui toate cu adevărat la adoptarea unor măsuri importante în materie de inovație și competitivitate și la consolidarea rolului Europei la nivel internațional.

În acest sens, noile forme de parteneriat care implică o contribuție comună a organismelor publice și private pot, de asemenea, aduce o contribuție majoră la dezvoltarea acestei strategii. Crearea unui parteneriat public-privat dedicat bioindustriilor ar putea, de fapt, sprijini proiecte noi, ar putea permite dezvoltarea unor noi produse și ar putea asigura transferul efectiv al acestora pe piață, limitând riscul ca unele condiții mai favorabile să stimuleze migrarea excelenței și a produselor inovatoare în afara Europei.

Pentru toate aceste motive, raportorul consideră că trebuie să se depună eforturi din ce în ce mai mari pentru sprijinirea în continuare a progreselor în acest sens, pentru a iniția modele de producție, consum, dezvoltare și stiluri de viață mai sustenabile și eficace și, grație unei noi sinteze între economie, mediu și calitate socială, să reactiveze procesul de creștere economică și reindustrializare a Europei.

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (28.5.2013)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la inovarea în vederea unei creșteri durabile: o bioeconomie pentru Europa

(2012/2295(INI))

Raportoare pentru aviz: Isabella Lövin

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că o economie bazată pe bioproduse, care se întemeiază pe exploatarea resurselor biologice în locul energiei fosile, trebuie să fie ghidată de un cadru politic solid care ține seama nu doar de viabilitatea economică, ci și de factorii de sustenabilitate socială și ecologică;

2.  subliniază faptul că biodiversitatea și ecosistemele prezintă avantaje colective și trebuie considerate bunuri comune; reamintește că, dacă este bine gestionată și guvernată, resursele generate de biodiversitate pot aduce beneficii economice semnificative; regretă, însă, faptul că mulți dintre factorii de decizie din domeniul politic consideră că investițiile în biodiversitate sau conservarea acesteia aduc puține beneficii economice; subliniază, prin urmare, valoarea „serviciilor ecosistemice” și contribuția acestora la dezvoltarea economică și socială;

3.  subliniază că niciun sistem care generează bogăție nu poate fi sustenabil dacă distruge baza sa de resurse; subliniază că, în paralel cu funcțiile orientate către piață, bioeconomia susține și o serie de funcții legate de bunurile publice, care în prezent nu sunt recompensate pe piață, dar care ar trebui să fie menținute, cum ar fi peisajele agricole și forestiere, biodiversitatea suprafețelor agricole și forestiere, disponibilitatea și calitatea apei, funcționalitatea solului, stabilitatea climatică, calitatea aerului și rezistența la inundații și incendii;

4.  este de opinie că tranziția către o economie bazată pe bioproduse care să fie sustenabilă va avea succes numai dacă eficiența utilizării resurselor devine pilonul economiei și dacă ingineria genetică nu este utilizată ca forță motrice a acestei economii;

5.  consideră că orice strategie legată de bioeconomie ar trebui să adopte principiul director al unei ierarhii a biomasei și să sprijine o utilizare „în cascadă” a biomasei, axată în primul rând pe asigurarea serviciilor de bază care nu sunt recompensate pe piață, iar mai apoi pe aplicații de înaltă valoare cum ar fi materialele (mai degrabă decât bioenergia, care are o valoare mai scăzută);

6.  subliniază că o economie bazată pe bioproduse care să fie sustenabilă trebuie să se întemeieze pe transportul modal; în special, subliniază faptul că, pentru a evalua dacă un proces bazat pe bioproduse sau bioprodusele reduc emisiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră, ar trebui să se ia în considerare toate etapele de la extracția materiei prime până la stadiul final de utilizare; subliniază faptul că politicile de la nivelul UE și de la nivel național ar trebui să promoveze alternative curate pentru combustibilii fosili, cum ar fi vehiculele propulsate cu energie regenerabilă, dar și cu energie solară și eoliană, în loc să stimuleze trecerea la biomasă în sectoare în care valoarea adăugată a acesteia este mai scăzută (de exemplu producția de biocombustibili și alte forme de bioenergie);

7.  remarcă faptul că biomasa sustenabilă provenită din surse UE nu va fi în niciun caz suficientă pentru a acoperi cererea actuală de energie și nici utilizarea sporită și în scopuri alternative a biomasei, motiv pentru care UE va depinde într-o măsură tot mai mare de importurile din țări în curs de dezvoltare, unde exploatarea biomasei reprezintă o provocare majoră din punctul de vedere al guvernanței, de exemplu în cazul conservării pădurilor și al gestionării sustenabile a resurselor forestiere, ceea ce face dificile aplicarea măsurilor și respectarea criteriilor de sustenabilitate ale UE de către biomasa importată sau verificarea punerii în aplicare a acestora prin monitorizare și evaluare; subliniază, în acest sens, importanța pe care o au eficiența energetică și măsurile de economisire a energiei pentru asigurarea faptului că UE face mai multe folosind resurse mai puține, reducând astfel cererea de biomasă;

8.  insistă asupra faptului că UE are datoria de a-și reduce dependența de peștele provenit din țări în curs de dezvoltare folosit drept aliment sau hrană pentru animalele din acvacultură; subliniază că în cadrul reformei actuale a PCP ar trebui să se acorde prioritate măsurilor care stau la baza unei gestionări sustenabile a activităților de pescuit și utilizării de specii necarnivore în acvacultură;

9.  constată cu îngrijorare că cererea tot mai mare de biomasă, în special de produse lemnoase, ar putea determina despăduriri la scară largă în țările în curs de dezvoltare, unde emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt contabilizate în cadrul Protocolului de la Kyoto; subliniază faptul că, întrucât poate avea un impact asupra calității solului, circuitului apei și biodiversității, acest lucru va crește presiunile în privința acordurilor globale, cum ar fi CBD și REDD ONU; se teme, de asemenea, că, dat fiind că sistemele de guvernanță a terenurilor sunt slabe în numeroase țări în curs de dezvoltare, creșterea cererii de produse lemnoase ar putea declanșa, pe de o parte, activități ilegale de exploatare forestieră și ar slăbi acordurile de parteneriat voluntar în cadrul FLEGT și, pe de altă parte, ar putea crește presiunile în privința acordurilor globale, cum ar fi CBD și REDD ONU;

10. subliniază importanța mangrovelor, a zonelor cu alge marine, a mlaștinilor sărate și a pădurilor de kelp care sunt rezervoare de carbon cu un randament ridicat; avertizează că aceste ecosisteme din zonele de coastă sunt distruse rapid, printre altele din cauza cererii tot mai mari de fructe de mare provenite din acvacultură; solicită crearea unui echivalent marin al sistemului REDD pentru protejarea ecosistemelor de coastă și marine ca rezervoare de carbon;

11. solicită ca UE să devină un centru de cercetare și inovare foarte dinamic la nivel internațional în domeniul cercetării legate de bioeconomie; afirmă că noi produse, procese și servicii bazate pe resurse regenerabile vor îmbunătăți competitivitatea industriei europene și vor plasa aceasta în poziția de lider internațional;

12. reamintește că factorii ILUC pentru biocombustibili și biolichide, precum și criteriile obligatorii de sustenabilitate pentru utilizarea biomasei solide și gazoase ar trebui incluse în Directiva privind energia din surse regenerabile și în Directiva privind calitatea combustibililor; invită Comisia să propună o directivă-cadru privind biomasa, care să includă toate utilizările biomasei (energie, combustibili, materiale, substanțe chimice) și să introducă o ierarhie a biomasei;

13. reamintește că protejarea biodiversității este o componentă esențială pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (printre care Obiectivul 1 privind eradicarea sărăciei și foametei extreme și Obiectivul 7 pentru asigurarea sustenabilității mediului); în special, subliniază importanța unei biodiversități și a unor ecosisteme sănătoase pentru sectoarele de producție primară, precum agricultura, industria silvică și sectorul pescuitului; ca atare, consideră că producția de biomasă trebuie analizată în raport cu impactul său asupra serviciilor ecosistemice;

14. se teme că cererea tot mai mare de biomasă agravează insecuritatea alimentară în țările în curs de dezvoltare prin deturnarea culturilor și a terenurilor de la utilizarea în producția de alimente, privarea de drepturile de utilizare a terenurilor și sărăcirea ca urmare a acaparării terenurilor și a agravării volatilității prețurilor; subliniază că cererea de biocombustibili este deja unul dintre factorii determinanți ai achiziției terenurilor din țările în curs de dezvoltare, în special în Africa Subsahariană; reamintește că, din cauza acestor achiziții de terenuri, populațiile indigene își pierd accesul la terenuri și, implicit, accesul la alimente și apă; subliniază, de asemenea, că deși în ODM se stabilește o țintă de reducere cu jumătate a numărului de persoane care nu au un acces sigur la apă până în anul 2015, activitățile bioeconomiei care presupun un consum ridicat de apă pot agrava stresul hidric în țările în curs de dezvoltare și contribuie astfel la o penurie de alimente larg răspândită; îndeamnă UE să urmeze recomandările Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație legate de agroecologie în vederea înfăptuirii securității alimentare, ținând seama totodată de schimbările climatice;

15. consideră că este esențial să fie elaborate standarde de sustenabilitate cu caracter juridic obligatoriu pe plan internațional în toate sectoarele care utilizează biomasă, precum și criterii de gestionare durabilă a pădurilor; îndeamnă UE să continue adoptarea de acorduri multilaterale și să acorde, în special țărilor celor mai puțin dezvoltate, sprijin instituțional și tehnic relevant pentru asigurarea utilizării sustenabile a biomasei.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	28.5.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Thijs Berman, Corina Crețu, Véronique De Keyser, Charles Goerens, Mikael Gustafsson, Eva Joly, Filip Kaczmarek, Miguel Angel Martínez Martínez, Gay Mitchell, Bill Newton Dunn, Andreas Pitsillides, Maurice Ponga, Jean Roatta, Alf Svensson, Keith Taylor, Ivo Vajgl, Anna Záborská, Iva Zanicchi
Membri supleanți prezenți la votul final	Eric Andrieu, Kriton Arsenis, Philippe Boulland, Emer Costello, Isabella Lövin, Cristian Dan Preda

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncă Şi afaceri sociale (8.5.2013)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la inovarea în vederea unei creșteri durabile: o bioeconomie pentru Europa

(2012/2295(INI))

Raportor: Tamás Deutsch

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–   având în vedere strategia Europa 2020 care face un apel pentru o creștere inteligentă și ecologică, dar și mai multe posibilități de încadrare în muncă;

A. întrucât promovarea bioeconomiei va duce la creștere economică și va crea un număr semnificativ de locuri de muncă în zonele rurale, de coastă și industriale;

B.  întrucât bioeconomia ne va face mai puțin dependenți de combustibilii fosili, majoritatea importați;

C. întrucât bioeconomia UE înregistrează deja o cifră de afaceri de aproape 2 trilioane de euro și se preconizează generarea unei creșteri semnificative din producția primară sustenabilă, prelucrarea alimentelor, biotehnologia industrială și biorafinării;

D. întrucât Fundația Europeană pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă recomandă anticiparea și gestionarea efectelor pe care ecologizarea industriei le va avea asupra numărului și calității locurilor de muncă;

E.  întrucât un studiu al Organizației Internaționale a Muncii[1] a subliniat nevoia de a promova sănătatea și siguranța la locul de muncă în economia verde;

F.  întrucât în cadrul unui studiu al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale CEDEFOP intitulat „Green skills and environmental awareness in vocational education and training” (Competențe ecologice și conștientizarea aspectelor de mediu în formare și în învățământul profesional)[2] se solicită efectuarea de cercetări suplimentare pentru a identifica dinamica schimbărilor care au loc în domeniul profesional și al pieței interne a muncii la nivel sectorial, astfel încât să se poată evalua gradul de adecvare al ofertei de pe piața muncii și necorelarea competențelor;

1.  solicită dezvoltarea unei societăți mai inovatoare, mai competitivă și care să utilizeze resursele într-un mod mai eficient care poate să garanteze că securitatea alimentară merge mână în mână cu utilizarea sustenabilă a resurselor regenerabile și subliniază că pentru producția de combustibili ar trebui să se utilizeze în primul rând acele subproduse din lanțul producției de alimente și din prelucrarea lemnului care nu mai valoare utilitară în conformitate cu ierarhia deșeurilor, iar în cazul în care se folosesc recolte care înglobează energie într-o formă foarte concentrată, dar care pot fi, de asemenea, prelucrate în produse alimentare, nevoile producției alimentare adecvate trebuie să fie satisfăcute și, totodată, trebuie îndeplinite condiții stricte în ceea ce privește promovarea conservării naturii și a biodiversității;

2.  subliniază faptul că cercetarea și inovarea reprezintă temelia unei tranziții structurale de la o industrie bazată pe petrol la o industrie bazată pe bioproduse, care oferă mari oportunități în materie de creștere economică și ocuparea forței de muncă, cooperare și activități interdisciplinare pe plan internațional și în cadrul UE în vederea accelerării transpunerii în practică, punând, astfel, bazele unei economii bazate pe cunoaștere;

3.  subliniază faptul că anticiparea schimbărilor, îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor și o mai bună corelare a competențelor și a locurilor de muncă într-o manieră responsabilă din punct de vedere social sunt esențiale pentru succesul strategiei privind bioeconomia, astfel încât să se genereze creștere economică și noi posibilități de încadrare în muncă în Europa;

4.  subliniază faptul că 22 milioane de persoane lucrează deja în domeniul bioeconomiei, reprezentând 9% din totalul locurilor de muncă din UE, și că există un imens potențial pentru a angaja alte milioane de persoane;

5.  invită Comisia să acționeze proactiv, cu ajutorul fondurilor UE, al know-how-ului și al schimburilor de bune practici în vederea dezvoltării sectorului bioeconomiei, în special în cazul acelor state membre din sudul Europei care se confruntă cu dificultăți financiare, astfel încât să se creeze posibilități de încadrare în muncă pentru generația tânără care este afectată grav de șomaj, dar a cărei implicare este esențială pentru o tranziție reușită la bioeconomie; subliniază faptul că Garanția pentru tineri contribuie la promovarea unor locuri de muncă, a formării și a uceniciilor de bună calitate pentru tineri în acest domeniu strategic;

6.  subliniază importanța asigurării unor locuri de muncă decente în sector, în conformitate cu standardele OIM, în special prin crearea unei dimensiuni sociale solide în cadrul strategiei pentru o bioeconomie care include participarea lucrătorilor;

7.  atrage atenția asupra faptului că bioeconomia le poate aduce venituri suplimentare considerabile producătorilor primari din agricultură, pescuit și silvicultură, în special prin producția de biomasă, materii prime pentru compuși și culturi oleaginoase speciale pentru industrie, creând, astfel diverse posibilități de angajare în mai multe sectoare conexe;

8.  atrage atenția asupra faptului că Comisia și-a bazat strategia pentru o bioeconomie pentru Europa pe scenariul[3] conform căruia s-ar putea crea circa 131 000 de locuri de muncă în bioeconomie; încurajează toate statele membre să își accelereze programele de asistență pentru bioeconomie; de asemenea, subliniază importanța implicării lucrătorilor în activitățile de cercetare și dezvoltare, de exemplu prin participarea în cadrul consiliilor de administrație;

9.  reamintește rezoluția sa din 15 decembrie 2011 privind revizuirea de etapă a strategiei europene 2007-2012 privind sănătatea și siguranța în muncă[4], prin care se solicită o evaluare de impact privind potențialele riscuri pe care le prezintă noile tehnologii, substanțele dăunătoare și factorii de risc, inclusiv organizarea muncii la locul de muncă, și acțiuni legislative menite să asigure că nanomaterialele sunt acoperite integral de actualul regulament european privind sănătatea și securitatea la locul de muncă;

10. solicită Comisiei să dezvolte modele de participare care să poată fi folosite pentru a cimenta legăturile dintre cetățeni, producători și utilizatorii finali pentru a lega o relație mai strânsă între știință, societate și politică și a scoate în evidență beneficiile bioeconomiei și importanța sa pentru societate, creșterea economică, crearea de locuri de muncă și inovarea socială;

11. subliniază importanța dialogului social în bioeconomie pentru a asigura existența unor locuri de muncă de o calitate înaltă a și o tranziție echitabilă către bioeconomie; atrage atenția asupra dialogului social sectorial european în industria alimentară și a băuturilor; invită Comisia să plaseze dialogul social sectorial european în centrul strategiei sale pentru dezvoltarea bioeconomiei;

12. solicită să se cerceteze mai temeinic pentru a identifica oportunitățile sociale și de mediu, precum și costurile potențiale ale bioeconomiei având în vedere diferitele impacturi potențiale și eventualele metode greșite de exploatare ale bioeconomiei în ceea ce privește utilizarea resurselor naturale limitate, riscul de deteriorare a mediului și de pierdere a biodiversității; oportunitățile de conservare, și rolul fondurilor acordate de UE și de statele membre, în special pentru politica agricolă comună, toate acestea având potențialul de a genera beneficii nete pentru ocuparea forței de muncă, biodiversitate și mediu în sens mai larg, cu condiția să fie gestionate într-un cadru politic responsabil și holistic;

13. subliniază că bioeconomia presupune dezvoltarea în continuare a unor noi competențe, noi cunoștințe și noi discipline și/sau integrarea acestora pentru a face față schimbărilor care au loc în societate în legătură cu bioeconomia, precum și pentru a sprijini competitivitatea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, nevoile industriei, dar și pentru o mai bună corelare a competențelor cu locurile de muncă;

14. solicită statelor membre să ofere cursuri universitare în bioeconomie și să dezvolte programe de formare profesională pentru a se putea atinge pe deplin și garanta rolul de deschizător de drumuri, inovator și lider al UE în acest domeniu;

15. remarcă potențialul unor ucenicii rurale în parteneriat cu furnizorii locali de servicii de educație și utilizând fonduri precum Fondul pentru dezvoltare rurală pentru a dezvolta competențe transferabile în rândul tinerilor din zonele rurale, permițându-le, astfel, să exploateze mai bine potențialele noi posibilități de încadrare în muncă ce rezultă din inovarea în sectorul bioeconomiei și cel agricol; subliniază rolul esențial pe care l-ar putea juca Fondul social european în sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții în vederea perfecționării și recalificării lucrătorilor din bioeconomie; reamintește, prin urmare, poziția sa în favoarea unei ponderi globale minime a FSE de 25% din bugetul total alocat politicii de coeziune;

16. solicită o intensificare substanțială a cercetărilor în domeniul bioeconomiei și subliniază faptul că UE trebuie să încerce să își îmbunătățească capacitatea de a transforma rezultatele cercetării în succes comercial, ținând cont de faptul că în prezent UE pierde prea mult timp pentru a transforma rezultatele cercetării și inovării în produse comercializabile;

17. consideră că bioeconomia face posibilă producerea de bunuri industriale și de consum la prețuri mai mici, cu un consum mai redus de energie și mai puțină poluare a mediului;

18. solicită dezvoltarea unei infrastructuri industriale și a unor lanțuri de distribuție optimizate pentru produsele de origine biologică în zonele rurale și de coastă în vederea creării de noi locuri de muncă în agricultură, silvicultură și acvacultură; solicită punerea la dispoziție de fonduri UE pentru dezvoltare rurală în acest scop și ca acest lucru să se facă în așa fel încât daunele aduse mediului și pierderea biodiversității să scadă în loc să crească.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	7.5.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	40 1 1
Membri titulari prezenți la votul final	Regina Bastos, Edit Bauer, Heinz K. Becker, Phil Bennion, Pervenche Berès, Vilija Blinkevičiūtė, Philippe Boulland, Milan Cabrnoch, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Marije Cornelissen, Emer Costello, Frédéric Daerden, Karima Delli, Sari Essayah, Richard Falbr, Marian Harkin, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Danuta Jazłowiecka, Martin Kastler, Ádám Kósa, Verónica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Siiri Oviir, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu, Andrea Zanoni, Inês Cristina Zuber
Membri supleanți prezenți la votul final	Georges Bach, Malika Benarab-Attou, Sergio Gutiérrez Prieto, Jelko Kacin, Evelyn Regner, Csaba Sógor, Tatjana Ždanoka

• [1]  OIM (Organizația Internațională a Muncii), Promovarea securității și sănătății într-o economie verde, Biroul Internațional al Muncii, Geneva (2012)
• [2]  Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, „Green skills and environmental awareness in vocational education and training”, studiul de cercetare nr. 24, 2012
• [3]  Comisia Europeană, documentul de lucru al serviciilor Comisiei, „Inovarea în scopul creșterii durabile: O bioeconomie pentru Europa”, SWD(2012) 11 final, p. 49.
• [4]  Texte adoptate, P7_TA(2011)0589.

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie (7.5.2013)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la inovarea în vederea unei creșteri durabile: o bioeconomie pentru Europa

(2012/2295(INI))

Raportor pentru aviz: Giles Chichester

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție care urmează a fi adoptată:

A. întrucât trebuie amintit faptul că bioeconomia reprezintă un sector important în cadrul pieței interne, aducând beneficii semnificative în ceea ce privește economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, rezistența la schimbările climatice, sustenabilitatea, competitivitatea, crearea de locuri de muncă și reducerea dependenței de importurile de energie și de materii prime;

B.  întrucât bioeconomia trebuie să țină seama de obiective contradictorii, de exemplu în ceea ce privește biomasa, care este folosită în același timp ca sursă de alimente, ca materie primă și ca sursă de energie, iar așteptările legate de bioeconomie trebuie să rămână realiste;

C. întrucât, pe lângă cercetarea biologică de avangardă, bioeconomia poate recurge și la cunoștințele și know-how-ul tradiționale;

1.  salută sprijinul Comisiei pentru o schimbare radicală a abordării UE față de producția, consumul, prelucrarea, depozitarea, reciclarea și eliminarea resurselor biologice; este de opinie că o economie bazată pe bioproduse poate contribui la competitivitatea industriei europene și poate crea locuri de muncă și oferi oportunități de afaceri, în special în domeniul dezvoltării regiunilor rurale și de coastă, însă numai dacă activitățile sale se desfășoară în parametrii utilizării eficiente a resurselor și ai sustenabilității;

2.  consideră că exploatarea la nivelul Uniunii a sinergiilor și a economiilor de scară din domeniul bioeconomiei a fost limitată de absența unei coordonări; subliniază faptul că Uniunea poate aduce o valoare adăugată prin încurajarea și facilitatea cooperării prin intermediul rețelelor și al programelor de finanțare; consideră că, pe lângă obiectivele specifice de creștere a ponderii resurselor naturale regenerabile folosite în producția și consumul de bunuri, bioeconomia se va dezvolta printr-o abordare integrată la toate nivelurile: la nivel local, la nivelul statelor membre și la nivelul Uniunii;

3.  încurajează Comisia să asigure acceptabilitatea utilizării biomasei și disponibilitatea acesteia pentru a garanta condițiile de funcționare ale industriilor existente bazate pe bioproduse, care reprezintă temelia viitoarei bioeconomii;

4.  salută, în acest sens, recentul anunț al Comisiei de lansare a unui observator bioeconomic care să elaboreze un cadru pentru politicile regionale, naționale și europene din acest domeniu, precum și crearea unui grup permanent de experți în domeniul bioeconomiei care să contribuie la ameliorarea sinergiilor și coerenței dintre politicile, inițiativele și sectoarele economice legate de bioeconomie la nivelul UE, stabilind legături cu mecanismele existente;

5.  consideră că, la nivelul Uniunii, trebuie sprijinite complementarități și sinergii mai importante prin intermediul altor domenii de acțiune, precum cele privind materiile prime, biocombustibilii și deșeurile, precum și prin intermediul unor programe precum Orizont 2020, PAC și fondurile structurale; solicită Comisiei să dezvolte o abordare integrată a bioeconomiei, contribuind la dezvoltarea de strategii la nivel regional, național și european; este de opinie că UE ar trebui să promoveze bioeconomia și pe plan internațional, în special în cadrul Conferinței Rio+20 și al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice;

6.  subliniază importanța zonelor rurale și rolul pe care acestea îl pot juca în dezvoltarea unei bioeconomii sustenabile, în special în ceea ce privește reziduurile folosite pentru alimentarea biorafinăriilor și/sau a instalațiilor (în cascadă) de conversie a biomasei în gaz; propune, în acest context, să fie promovate acțiuni la nivelul întregii Uniuni pentru depoluarea solurilor, contribuind astfel la producția de culturi energetice; reamintește importanța coordonării sistemelor de colectare a deșeurilor în zonele rurale și urbane;

7.  salută inițiativa de reducere a decalajului dintre cercetare și inovare în cadrul programului Orizont 2020, precum și cea de a reduce barierele din calea cercetării interdisciplinare și a programelor comune, având în vedere larga gamă de produse finale ale bioeconomiei, adică energia și produsele industriale și tehnologiile-cheie care vor fi aplicate;

8.  consideră că, pentru ca utilizarea surselor de bioenergie să poată avea succes pe termen lung, acestea trebuie să fie produse și utilizate în mod sustenabil și trebuie să fie competitive atât din punct de vedere al prețului, cât și din punct de vedere al calității în condiții de piață normale; salută revizuirea în curs a legislației Uniunii privind biocarburanții pentru a se reduce efectele negative ale schimbării indirecte a utilizării terenurilor (ILUC) și a se promova dezvoltarea unor biocombustibili mai avansați, precum și o piață pentru aceștia, care să facă posibilă o utilizare mai amplă a materiilor prime nealimentare, cum ar fi deșeurile, reziduurile și materialele ligno-celulozice și celulozice;

9.  subliniază importanța și imensul potențial pe care îl prezintă eficiența utilizării resurselor și eficiența energetică; subliniază că este necesar „să se producă mai mult din mai puțin” pentru ca bioeconomia să rămână sustenabilă;

10. îndeamnă industria să asume un rol de lider în ceea ce privește dezvoltarea unei bioeconomii sustenabile în Uniune; solicită, prin urmare, crearea unui mediu mai favorabil întreprinderilor prin măsuri precum reducerea timpului necesar pentru comercializare, adaptarea politicilor de cercetare și de inovare la nevoile diferitelor sectoare, îmbunătățirea accesului la finanțarea de risc, în special al industriilor existente și în curs de dezvoltare bazate pe bioproduse și al IMM-urilor, și încurajarea antreprenoriatului în acest sector;

11. este conștient de faptul că dezvoltarea în continuare a bioeconomiei presupune activități științifice de anvergură, care depășesc limitele unui domeniu științific sau granițele unei țări, precum și noi forme de cooperare între cercetători și partenerii industriali în vederea accelerării procesului de transpunere în practică a acestora;

12. consideră că este esențial să se protejeze proprietatea intelectuală pentru produsele și procesele legate de bioeconomie dacă Europa dorește să își asigure competitivitatea globală pe piața internațională;

13. consideră că finanțarea publică are un rol de jucat în orientarea capitalului din sectorul privat spre sprijinirea comercializării din cadrul sectorului biotehnologiei; sprijină intenția Comisiei de a institui parteneriate de tip public-privat pentru industriile bazate pe bioproduse;

14. consideră că este necesar să se faciliteze un acces mai bun al IMM-urilor la finanțare prin investiții în lansarea de noi afaceri, capital de risc și sprijinirea transferului de tehnologie, precum și prin adoptarea unor reglementări mai puțin complexe și valorizarea cunoștințelor în domeniul bioeconomiei; sugerează crearea unui grup pentru IMM-uri care să acorde consultanță Grupului pentru bioeconomie și să asigure o abordare bazată pe nevoile întreprinderilor; în plus, subliniază rolul important pe care îl au parteneriatele de tip public-privat în accelerarea tranziției către o bioeconomie; consideră că IMM-urile joacă un rol esențial în transpunerea cercetărilor științifice în aplicații și a introducerii acestora pe piață sub formă de noi produse sau tehnici;

15. consideră că din planul de acțiune stabilit în comunicare lipsesc instrumentele și măsurile practice pentru eliminarea potențialelor bariere sau riscuri în cadrul procesului de tranziție la o bioeconomie; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție specială reglementărilor care se suprapun sau sunt contradictorii, precum și disponibilității capitalului de risc;

16. constată că, în Europa, puține state membre au desfășurat activități pentru a sprijini dezvoltarea bioeconomiei și că strategiile sunt elaborate mai ales de guvernele naționale, un bun exemplu în acest sens reprezentând-ul strategia regională transfrontalieră privind bioeconomia „Bio-based Delta Europe” (sud-vestul Țărilor de Jos și Flandra); consideră că trebuie consolidate inițiativele locale și regionale prin punerea în aplicare a strategiilor bioeconomice, în lumina strategiilor de specializare inteligente, la toate nivelurile de cooperare (UE, național, regional, local) și prin coordonarea activităților transsectoriale;

17. consideră că inițiativele ascendente sunt importante pentru crearea unei societăți bazate pe bioproduse și că o abordare bazată de întreprinderi și pe cerere, combinată cu o abordare care să emane de la guverne, este esențială; consideră că ar trebui să existe posibilități adecvate pentru inițiativele regionale, cum sunt cele din regiunea Helsinki (Finlanda), sud-vestul Țărilor de Jos, nord-vestul Franței, Renania de Nord-Westfalia (Germania), Steiermark (Austria) etc.; invită Comisia să sprijine astfel de rețele și grupuri în vederea promovării schimbului de experiențe.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	25.4.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	45 5 1
Membri titulari prezenți la votul final	Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Fabrizio Bertot, Jan Březina, Reinhard Bütikofer, Maria Da Graça Carvalho, Pilar del Castillo Vera, Giles Chichester, Jürgen Creutzmann, Vicky Ford, Gaston Franco, Adam Gierek, Norbert Glante, Robert Goebbels, Fiona Hall, Jacky Hénin, Edit Herczog, Romana Jordan, Krišjānis Kariņš, Philippe Lamberts, Judith A. Merkies, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Vittorio Prodi, Teresa Riera Madurell, Michèle Rivasi, Jens Rohde, Paul Rübig, Amalia Sartori, Salvador Sedó i Alabart, Konrad Szymański, Britta Thomsen, Evžen Tošenovský, Catherine Trautmann, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Marita Ulvskog, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras
Membri supleanți prezenți la votul final	Elisabetta Gardini, Jolanta Emilia Hibner, Seán Kelly, Eija-Riitta Korhola, Bernd Lange, Vladimír Remek, Algirdas Saudargas, Silvia-Adriana Țicău

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (24.4.2013)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la inovarea în scopul creșterii durabile: O bioeconomie pentru Europa

(2012/2295(INI))

Raportoare pentru aviz: Riikka Manner

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că bioeconomia, care trebuie să se bazeze pe o abordare interdisciplinară și intersectorială coerentă în cadrul UE, reprezintă un element-cheie pentru o creștere ecologică inteligentă în Europa și subliniază că politica de dezvoltare regională are un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020; observă că, din cele unsprezece obiective ale politicii regionale, șapte au o legătură directă sau indirectă cu bioeconomia; subliniază faptul că, în prezent, având în vedere concentrația sa tematică solidă, politica de dezvoltare regională reprezintă un mijloc de sprijinire a creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii mai puternic decât a fost vreodată; subliniază faptul că bioeconomia are un impact important asupra regiunilor și că promovează creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

2.  susține că orientările și gradul de concentrare trebuie să fie mai bine delimitate în strategia și politica în domeniul bioeconomiei, precum și în reglementările și stimulentele referitoare la bioeconomie; subliniază necesitatea de a îmbunătăți coordonarea, de a crea sinergii și legături complementare între diversele politici și fonduri (fondurile structurale, PAC, PCP, Directiva RES, Directiva-cadru privind deșeurile și Orizont 2020) și de a găsi posibilități de finanțare încrucișată; de asemenea, subliniază faptul că trecerea la bioeconomie este un proces de lungă durată care va necesita perseverență și strategii legislative și investiții pe o perioadă lungă de timp, pentru a crea un climat stabil de investiții în domeniul bioeconomiei și condiții echitabile de concurență;

3.  subliniază faptul că ar trebui să existe un cadru politic solid pentru a exploata la maximum potențialul bioeconomiei și a facilita tranziția de la o economie bazată pe resurse fosile la o economie ecologică, care ar trebui să utilizeze în mod optim resursele și capacitățile locale și regionale;

4.  reamintește faptul că regiunile ultraperiferice europene prezintă o biodiversitate excepțională și beneficiază de o climă și de caracteristici geomorfologice unice; subliniază faptul că aceste regiuni oferă astfel un potențial imens de cercetare și inovare în sectorul bioeconomiei și că acestea pot juca un rol esențial în generarea unei creșteri ecologice la scară europeană;

5.  subliniază importanța creării unui observator și a unui comitet de experți în domeniul bioeconomiei; insistă asupra organizării periodice a unor conferințe cu participarea principalilor actori din sectorul public și din cel privat, la nivel european, național și regional; solicită elaborarea unei foi de parcurs care să garanteze monitorizarea eficientă a inițiativelor bioeconomice și buna coordonare a instrumentelor și care să stabilească obiective concrete în mod periodic, precum și publicarea de rapoarte de activitate, care să fie comunicate Parlamentului European;

6.  subliniază faptul că economiile regionale și locale au un rol central în realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii; susține că regiunile în sine dețin cunoștințele și expertiza necesară pentru mobilizarea actorilor în funcție de caracteristicile lor specifice și că acestea trebuie să mizeze pe trecerea la o societate biologică, precum și la o economie postpetrolieră, exploatând domeniile cercetării și inovării ca factori de schimbare; reiterează faptul că integrarea și coordonarea îmbunătățită a programelor de inovare și durabilitate la nivel regional, național și european sunt esențiale; îndeamnă, prin urmare, regiunile și autoritățile regionale să se implice mai activ în dezvoltarea unor strategii regionale solide în domeniul bioeconomiei și a unor strategii de cercetare și inovare care să țină seama de profilul fiecărei regiuni și care sunt orientate către o specializare inteligentă; invită Comisia să sprijine asocierile ecologice regionale europene și cooperarea interregională și consideră că o creștere solidă în acest domeniu este posibilă numai prin investiții publice și private consistente; salută propunerea de a institui sisteme de parteneriat public-privat (PPP) pentru sectorul bioeconomiei;

7.  consideră că economia socială și economia solidară, care se bazează pe implicarea activă a persoanelor, pe proprietatea comună și pe solidaritate, ar trebui să poată juca un rol important în elaborarea și aplicarea strategiilor de bioeconomie la nivel regional;

8.  subliniază importanța susținerii și a consolidării inițiativelor locale și regionale prin punerea în aplicare a unor strategii în domeniul bioeconomiei la fiecare nivel de cooperare; subliniază faptul că abordările ascendente sunt esențiale pentru a atinge potențialul tuturor regiunilor; subliniază rolul crucial al întreprinderilor mici și mijlocii în bioeconomie și susține că este vital să li se ofere IMM-urilor oportunități de finanțare adaptate la nivel local; reiterează necesitatea încurajării strategiilor de cercetare și inovare orientate către specializări inteligente prin promovarea instrumentelor de finanțare și, mai ales, a oportunităților de colaborare în rețea sau de schimb de informații pe care acestea le oferă;

9.  susține că unul dintre principiile directoare ale bioeconomiei este sporirea eficienței resurselor și reducerea dependenței de materii prime importate, de energie și de resurse naturale neregenerabile, subliniază importanța sectorului forestier și a altor industrii ecologice și susține că resursele naturale și materiile prime regenerabile fără emisii de carbon, cum ar fi lemnul și fibra de lemn, pot înlocui materiile prime fosile neregenerabile; subliniază faptul că sectorul industrial al bioeconomiei generează multe produse cu o înaltă valoare adăugată, de exemplu produse chimice, medicamente, materiale plastice și alte materiale inovatoare, și creează locuri de muncă; subliniază potențialul biotehnologiilor fondate pe resurse marine;

10. subliniază faptul că bioeconomia are nevoie de expertiză de calitate și de o forță de muncă calificată; susține necesitatea de a furniza formare profesională și învățământ superior la nivelul regiunilor, în funcție de caracteristicile lor specifice; subliniază faptul că instituirea unor sisteme ample de educație și formare în regiuni favorizează și extinderea durabilă a întreprinderilor; susține că un standard ridicat de expertiză în sectorul bioeconomiei constituie un avantaj pentru Europa în contextul concurenței globale, și va permite Europei să își asigure o poziție de lider în domeniul bioeconomiei; subliniază importanța mobilității transfrontaliere a cercetătorilor în vederea schimbului de bune practici și a transferului de cunoștințe în domeniul bioeconomiei;

11. consideră că pentru dezvoltarea unei bioeconomii eficiente și sustenabile este nevoie de continuarea modernizării infrastructurilor de orice tip, și aceste modernizări nu ar trebui să excludă zonele rurale;

12. consideră că este important să se investească în lanțuri de aprovizionare bioeconomice, cu scopul de a garanta disponibilitatea materiilor prime; susține că strategiile în domeniul bioeconomiei ar trebui să încurajeze nu doar utilizarea mai eficientă a deșeurilor menajere și municipale, ci și recuperarea fluxurilor de subproduse și a reziduurilor agricole și forestiere; solicită o mai bună legislație care să asigure securitate juridică și sprijin puternic în favoarea utilizării durabile a resurselor bioeconomiei și exploatării adecvate a materiilor prime, precum și ca politicile în acest domeniu să fie bazate, în toate privințele, pe o abordare pe termen lung care promovează investițiile;

13. subliniază necesitatea existenței unor obiective specifice care să crească proporția resurselor naturale regenerabile utilizate în producția și consumul de bunuri; solicită Comisiei să propună măsuri practice cu un amplu domeniu de aplicare la nivel regional, pentru a promova producția și consumul produselor bioeconomiei la nivel regional;

14. constată că este importantă sensibilizarea consumatorilor cu privire la conținutul bioeconomiei și că, prin urmare, aceștia trebuie să fie informați despre avantajele bioeconomiei și cele mai bune opțiuni în materie de consum; consideră că ar trebui luate măsuri pentru promovarea bioeconomiei prin sensibilizarea consumatorilor cu privire la securitatea alimentară, la conservarea resurselor și la alte provocări pe care le cunoaște societatea, cum ar fi schimbările climatice și dependența de resurse neregenerabile; prin urmare, solicită efectuarea de studii privind tiparele de consum din Uniunea Europeană și elaborarea de strategii fondate pe date științifice, pentru a le furniza consumatorilor informații privind proprietățile produselor și a promova un mod de viață durabil.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	23.4.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	43 1 0
Membri titulari prezenți la votul final	Luís Paulo Alves, Catherine Bearder, Jean-Jacob Bicep, Victor Boștinaru, John Bufton, Nikos Chrysogelos, Rosa Estaràs Ferragut, Danuta Maria Hübner, Vincenzo Iovine, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Constanze Angela Krehl, Petru Constantin Luhan, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Miroslav Mikolášik, Jens Nilsson, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Younous Omarjee, Markus Pieper, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Csanád Szegedi, Nuno Teixeira, Lambert van Nistelrooij, Justina Vitkauskaite, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Joachim Zeller, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska
Membri supleanți prezenți la votul final	Joseph Cuschieri, Vasilica Viorica Dăncilă, Karima Delli, James Nicholson, Ivari Padar, Herbert Reul, Elisabeth Schroedter, Richard Seeber, Czesław Adam Siekierski, Patrice Tirolien, Giommaria Uggias, Manfred Weber

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	29.5.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	54 0 4
Membri titulari prezenți la votul final	Martina Anderson, Elena Oana Antonescu, Sophie Auconie, Paolo Bartolozzi, Sergio Berlato, Lajos Bokros, Milan Cabrnoch, Martin Callanan, Yves Cochet, Chris Davies, Anne Delvaux, Bas Eickhout, Edite Estrela, Jill Evans, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Karin Kadenbach, Christa Klaß, Eija-Riitta Korhola, Jo Leinen, Corinne Lepage, Peter Liese, Zofija Mazej Kukovič, Linda McAvan, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Miroslav Ouzký, Vladko Todorov Panayotov, Andrés Perelló Rodríguez, Mario Pirillo, Pavel Poc, Anna Rosbach, Oreste Rossi, Dagmar Roth-Behrendt, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Bogusław Sonik, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Salvatore Tatarella, Glenis Willmott, Sabine Wils
Membri supleanți prezenți la votul final	Margrete Auken, Christofer Fjellner, Romana Jordan, Judith A. Merkies, Michèle Rivasi, Kārlis Šadurskis, Christel Schaldemose, Renate Sommer, Alda Sousa, Marita Ulvskog, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Anna Záborská