RAPORT referitor la jocurile de noroc online de pe piața internă

11.6.2013 - (2012/2322(INI))

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor
Raportor: Ashley Fox

Procedură : 2012/2322(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A7-0218/2013

Texte depuse :

A7-0218/2013

Dezbateri :

Voturi :

PV 10/09/2013 - 11.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0348

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
AVIZ al Comisiei pentru cultură Şi educAŢie
AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la jocurile de noroc online de pe piața internă

(2012/2322(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Comunicarea Comisiei Europene din 23 octombrie 2012 intitulată „Către un cadru european global pentru jocurile de noroc online”, (COM(2012)0596),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 ianuarie 2011 intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” (COM(2011)0012),

– având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2013 referitoare la aranjarea meciurilor și corupția în sport[1],

– având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2012 privind dimensiunea europeană a sportului[2],

– având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la jocurile de noroc online în piața internă[3],

– având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2009 referitoare la integritatea jocurilor de noroc on-line[4],

– având în vedere Declarația de la Nicosia din 20 septembrie 2012 privind combaterea aranjării meciurilor,

– având în vedere Concluziile Consiliului din 10 decembrie 2010 și rapoartele președințiilor franceză, suedeză, spaniolă și ungară referitoare la progresele înregistrate cu privire la cadrul pentru jocurile de noroc și pariuri în statele membre ale UE,

– având în vedere acțiunea pregătitoare intitulată „Parteneriate europene în domeniul sportului” și, în special, întocmirea proiectelor specializate pe prevenirea incidentelor legate de aranjarea meciurilor prin educarea și informarea părților interesate relevante,

– având în vedere articolele 51, 52 și 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

– având în vedere Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității anexat la TFUE,

– având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care, în domeniul specific al organizării jocurilor de noroc, Curtea recunoaște în special protecția consumatorilor, prevenirea fraudei și a incitării la cheltuieli excesive legate de jocurile de noroc, precum și nevoia generală de a menține ordinea publică ca motive imperative de interes general care pot justifica restricțiile privind libertatea de a presta servicii[5],

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 22 mai 2012,

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0218/2013),

A. întrucât jocurile de noroc nu reprezintă o activitate economică obișnuită, având în vedere impacturile sociale și asupra sănătății potențial negative, printre care: dependența de jocurile de noroc, ale cărei consecințe și costuri sunt dificil de estimat, criminalitatea organizată, spălarea de bani și aranjarea meciurilor; întrucât jocurile de noroc online pot implica un risc mai mare de dependență decât jocurile de noroc tradiționale offline, date fiind, printre altele, accesul mai facil și lipsa unui control social, dar sunt necesare cercetări și date suplimentare în această privință; observă că, din aceste considerente, anumite norme ale pieței interne, inclusiv libertatea de stabilire, libertatea de a presta servicii și principiul recunoașterii reciproce, nu împiedică statele membre să stabilească măsuri proprii suplimentare pentru protecția jucătorilor;

B. întrucât articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede obligația de a proteja sănătatea umană în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii;

C. întrucât articolul 169 din TFUE obligă UE să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

D. întrucât, din cauza caracterului special al sectorului jocurilor de noroc online, protecția sănătății umane și a consumatorilor ar trebui să constituie principalul principiu director în cazul prezentării de recomandări la nivelul UE și al elaborării de acte legislative naționale;

E. întrucât, potrivit principiului subsidiarității, statele membre au dreptul de a stabili modul de organizare și de reglementare a ofertei de servicii de jocuri de noroc online în conformitate cu propriile valori și cu obiectivele de interes general urmărite, cu respectarea, totodată, a dreptului Uniunii;

F. întrucât, din cauza caracterului său specific și în aplicarea principiului subsidiarității, prestarea de servicii de jocuri de noroc online nu se află sub incidența reglementărilor sectoriale de la nivelul Uniunii Europene și nici a Directivei privind serviciile și a Directivei privind drepturile consumatorilor, făcând totuși obiectul unui număr de acte din legislația secundară a UE, precum Directiva privind protecția datelor cu caracter personal, Directiva privind confidențialitatea și comunicațiile electronice și Directiva privind practicile comerciale neloiale;

G. întrucât sectorul jocurilor de noroc online diferă de alte piețe din punctul de vedere al riscurilor implicate în ceea ce privește protecția consumatorilor și combaterea criminalității organizate, după cum a confirmat în repetate rânduri Curtea de Justiție a Uniunii Europene;

H. întrucât Curtea de Justiție a confirmat că prestarea de servicii de jocuri de noroc sau jocuri pe bani este o activitate economică cu caracter special, a cărei restricționare poate fi justificată din rațiuni care țin de prevalența intereselor publice, precum protecția consumatorilor, prevenirea fraudelor, combaterea spălării banilor și menținerea ordinii și a sănătății publice; întrucât orice restricție impusă asupra lor trebuie să respecte dispozițiile din TFUE, astfel încât să fie proporțională cu obiectivele vizate și să nu fie discriminatorie;

I. întrucât, acum mai mult ca oricând, statele membre au interese generale comune în ceea ce privește impactul social și economic negativ al jocurilor de noroc online ilegale la nivel național, principalele lor obiective fiind de a proteja populația minoră și vulnerabilă și de a combate dependența, criminalitatea și evaziunea fiscală;

J. întrucât caracterul transfrontalier al jocurilor de noroc online, precum și riscurile implicate în ceea ce privește protecția consumatorilor, prevenirea fraudei și aplicarea legislației împotriva activităților ilegale, cum ar fi spălarea de bani și aranjarea meciurilor, precum și necesitatea de a combate activitățile ilegale legate de jocurile de noroc impun măsuri mai bine coordonate între statele membre și la nivelul UE;

K. întrucât este esențial să se introducă mecanisme de control al competițiilor sportive și al fluxurilor financiare, împreună cu mecanisme de supraveghere;

L. întrucât este necesară o imagine de ansamblu completă a sectorului jocurilor de noroc online, în ceea ce privește informațiile și datele privind oferta autorizată și neautorizată de la nivel intern și transfrontalier, din interiorul UE și de la nivel mondial;

M. întrucât tipurile de publicitate pentru jocurile de noroc online diferă de la un stat membru la altul sau nu sunt reglementate deloc,

Caracterul specific al sectorului jocurilor de noroc online și protecția consumatorilor

1. consideră că, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, mai ales a consumatorilor celor mai vulnerabili, o ofertă echitabilă și legală de servicii de jocuri de noroc care să fie stabilită de fiecare stat membru în conformitate cu dreptul Uniunii ar putea reduce costurile sociale și efectele nocive ale activităților legate de jocurile de noroc;

2. avertizează cu privire la faptul că jocurile pot duce la dependențe periculoase, aspect care ar trebui abordat în cadrul unei propuneri legislative, în interesul consumatorilor și al integrității acestei forme de sport;

3. solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri împotriva jocurilor de noroc ilegale oferite de pe teritoriul statelor membre; în acest sens, îndeamnă Comisia ca, în recomandările sale planificate privind protecția consumatorilor și publicitatea, să solicite statelor membre să ia măsuri de executare pentru combaterea ofertei de jocuri de noroc ilegale;

4. consideră că există o legătură periculoasă între dificultățile economice accentuate și nivelul ridicat al utilizării jocurilor de noroc; subliniază că mediul social și economic actual deosebit de dur a fost unul dintre principalii factori care au determinat dezvoltarea masivă a jocurilor de noroc, în special în rândul categoriilor sociale sărace și că, prin urmare, este necesară o monitorizare constantă și atentă a nivelurilor de dependență de jocurile de noroc și a comportamentelor problematice în materie de jocuri de noroc;

5. afirmă că jocurile de noroc online sunt o formă de utilizare comercială a sportului și că, în timp ce sectorul crește constant, ținând pasul cu inovațiile tehnologice, statele membre se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește controlul său din cauza naturii specifice a internetului, care creează riscul de încălcare a drepturilor consumatorilor, precum și riscul ca sectorul să fie supus investigațiilor în contextul combaterii criminalității organizate;

6. insistă asupra faptului că, indiferent de modul în care statele membre decid să organizeze și să reglementeze oferta de servicii de jocuri de noroc online la nivel național, trebuie să se asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a consumatorilor; solicită Comisiei să analizeze în continuare măsuri la nivelul UE pentru protecția consumatorilor vulnerabili, inclusiv cooperarea formalizată dintre autoritățile de reglementare din statele membre; subliniază faptul că grupul de experți ar trebui să conceapă măsuri astfel încât minorii să nu poată accesa serviciile de jocuri de noroc online; invită statele membre să impună operatorilor autorizați de statele membre obligația de a afișa într-un loc vizibil și fix pe site-ul lor de internet sigla și marca de încredere ale autorității de reglementare;

7. solicită Comisiei să analizeze măsurile care ar putea fi luate pentru a elimina practica prin care societăți cu sediul într-un stat membru comercializează servicii de jocuri de noroc online, de exemplu prin televiziunea prin satelit sau prin campanii publicitare, într-un alt stat membru în care acestea nu sunt autorizate să ofere astfel de servicii;

8. solicită ca operatorii să aibă obligația să afișeze avertizări clare, vizibile și explicite pentru minori, potrivit cărora este ilegal ca aceștia să practice jocuri de noroc online;

9. consideră că ar trebui luate măsuri pentru a se asigura că subzistența membrilor mai vulnerabili ai societății nu este periclitată și mai mult ca urmare a jocurilor de noroc;

10. consideră că sunt necesare cercetări și date suplimentare pentru a cuantifica dependența de jocurile de noroc și riscurile asociate diferitelor forme de jocuri de noroc; solicită tuturor statelor membre și Comisiei să realizeze, într-un mod coordonat, studii suplimentare pentru a înțelege comportamentele problematice legate de jocurile de noroc; observă că operatorii de jocuri de noroc au responsabilitatea de a contribui la prevenirea dependenței de jocurile de noroc;

11. solicită Comisiei ca, în cooperare cu statele membre și, după caz, cu ajutorul grupului de experți, să analizeze posibilitatea asigurării interoperabilității la nivelul întregii UE între registrele naționale de autoexcludere, care să includă, printre altele, autoexcluderea, pierderile și limitele de timp personale și să fie accesibile autorităților naționale și operatorilor de jocuri de noroc autorizați, astfel încât orice client care alege să se autoexcludă sau care își depășește limitele privind jocurile de noroc stabilite în cazul unui operator de jocuri de noroc să aibă posibilitatea de a se autoexclude automat de la toți ceilalți operatori de jocuri de noroc autorizați; subliniază faptul că orice mecanism de schimb de date cu caracter personal cu privire la jucătorii dependenți de jocuri de noroc trebuie să se supună unor norme stricte de protecție a datelor; subliniază faptul că este important ca grupul de experți să lucreze pentru a asigura protecția cetățenilor împotriva dependenței de jocurile de noroc;

subliniază că, pentru a sensibiliza consumatorii cu privire la propria lor activitate de jocuri de noroc, aceste registre ar trebui să prezinte consumatorilor, atunci când încep să joace, toate informațiile legate de istoricul lor în ceea ce privește jocurile de noroc;

12. recomandă o distincție clară între activitățile de jocuri de noroc și alte forme de divertisment online; serviciile care combină caracteristici specifice ale sectorului jocurilor de noroc trebuie să intre sub incidența legislației adecvate privind jocurile de noroc și să respecte pe deplin mecanismele de verificare a vârstei și a identității;

13. constată că inițiativele de autoreglementare pot contribui în mod eficient la identificarea conținutului standardelor comune; își reafirmă poziția potrivit căreia, într-un domeniu atât de sensibil precum jocurile de noroc, autoreglementarea poate doar să completeze, dar nu să înlocuiască legislația națională;

14. solicită Comisiei să ia în considerare punerea în aplicare a unui control de identificare obligatoriu realizat de părți terțe, pentru a elimina posibilitatea de a juca în cazul minorilor sau al persoanelor care folosesc identități false; sugerează că acest control s-ar putea realiza, printre altele, prin verificarea numărului de asigurare socială, a informațiilor cu privire la contul bancar sau a oricărui alt identificator unic, fiind necesar ca identificarea să aibă loc înainte de începerea oricărei activități de jocuri de noroc;

15. consideră că programele informatice folosite pentru serviciile de jocuri de noroc online ar trebui să fie mai securizate și că ar trebui prevăzute cerințe comune minime privind certificarea, pentru a asigura utilizarea de parametri și standarde uniforme;

16. atrage atenția asupra necesității de a elabora metode eficiente de supraveghere a pariurilor, având în vedere dezvoltarea rapidă a mediului online, dar subliniază totodată importanța protejării datelor personale ale utilizatorilor împotriva utilizării abuzive;

17. este de părere că standardele comune privind jocurile de noroc online ar trebui să vizeze drepturile și obligațiile atât ale prestatorilor de servicii, cât și ale consumatorilor, asigurând un nivel înalt de protecție a cetățenilor și a consumatorilor, în special a minorilor și a altor persoane vulnerabile, precum și prevenirea publicității înșelătoare și excesive; încurajează asociațiile europene de operatori de jocuri de noroc să elaboreze și să adopte coduri de conduită de autoreglementare;

18. solicită Comisiei să includă în recomandarea sa obligația operatorilor de jocuri de noroc de a promova utilizarea autorestricțiilor în momentul înregistrării, precum și în cazul unor pierderi repetate;

19. recomandă introducerea unor standarde de securitate comune, uniforme, paneuropene privind identificarea electronică și serviciile transfrontaliere de verificare electronică; salută propunerea de directivă a Comisiei privind identificarea și autentificarea electronică, care va permite interoperabilitatea sistemelor naționale de identificare electronică, în cazul în care acestea există; solicită, prin urmare, raționalizarea și eficientizarea procedurilor de înregistrare și de identificare, în special pentru a asigura mecanisme eficient de identificare și a împiedica crearea de conturi multiple de către un singur jucător și accesul minorilor la site-urile de jocuri de noroc online; recomandă statelor membre să facă schimb de bune practici privind măsurile de executare – cum ar fi stabilirea de liste albe și negre de site-uri de jocuri de noroc ilegale, împiedicând accesul la acestea, definirea de comun acord a unor soluții de plată sigure și care să poată fi urmărite și analizarea fezabilității unor măsuri de blocare a tranzacțiilor financiare – pentru a proteja consumatorii împotriva operatorilor ilegali;

20. solicită statelor membre și operatorilor să încurajeze publicitatea responsabilă cu privire la jocurile de noroc online; salută inițiativa Comisiei de a adopta o recomandare privind publicitatea responsabilă cu privire la jocurile de noroc; solicită Comisiei să includă standarde comune minime care să asigure o protecție suficientă a consumatorilor vulnerabili; recomandă ca materialele publicitare să fie responsabile, să conțină avertizări clare cu privire la riscurile dependenței de jocurile de noroc, să nu fie excesive și să nu fie afișate pe conținuturi dedicate în mod specific minorilor sau în locuri în care există un risc ridicat de vizare a minorilor, cum este mai ales cazul publicității de pe platformele sociale;

21. solicită definirea și aplicarea de măsuri pentru a permite copiilor și tinerilor să obțină cunoștințe digitale și să le dezvolte în continuare; consideră că introducerea unor cursuri școlare destinate tinerilor privind cele mai bune întrebuințări ale internetului ar putea să permită utilizatorilor să se protejeze mai bine împotriva dependenței de jocuri de noroc online;

22. subliniază rolul important al educației, al serviciilor de consiliere și al părinților în sensibilizarea minorilor cu privire la jocurile de noroc online și consecințelor lor;

23. invită Comisia și statele membre să introducă măsuri eficace pentru a atrage mai ales atenția tinerilor asupra pericolelor reprezentate de dependența de jocurile de noroc;

24. solicită ca publicitatea responsabilă din punct de vedere social pentru jocurile de noroc online să fie permisă numai pentru produsele legale din acest domeniu; consideră că nu ar trebui niciodată permisă publicitatea pentru servicii de jocuri de noroc online prin exagerarea probabilității de câștig, astfel încât să se creeze falsa impresie că jocurile de noroc sunt o strategie rezonabilă pentru a îmbunătăți situația financiară a unei persoane; este de părere că publicitatea ar trebui să conțină informații clare privind consecințele dependenței de jocuri de noroc;

25. subliniază că stabilirea unui format nedăunător de publicitate și a unor reguli privind diseminarea sa este esențială pentru a împiedica persoanele sub 18 ani să practice jocuri de noroc și pentru a combate comportamentele problematice legate de jocurile de noroc și dependența de jocurile de noroc;

26. subliniază că măsurile de protecție a consumatorilor ar trebui să fie însoțite de o combinație de măsuri de executare preventive și reactive pentru a limita legătura cetățenilor cu operatorii neautorizați; subliniază importanța definirii în comun a noțiunii de operatori legali de jocuri de noroc, astfel încât statele membre, în conformitate cu legislația UE, să autorizeze numai operatorii care îndeplinesc cel puțin următoarele cerințe și care sunt, prin urmare, considerați a fi legali:

(a) operatorul trebuie să dețină o licență care îi dă dreptul să își desfășoare activitatea în statul membru al jucătorului;

(b) operatorul nu este considerat ilegal în temeiul legislației aplicabile din oricare alt stat membru;

27. este de părere că procesul de înregistrare ar trebui să includă, ca element caracteristic obligatoriu, limite maxime de pierdere stabilite și definite de jucător pentru o anumită perioadă de timp; consideră că acest element caracteristic ar trebui să fie prezent cel puțin în jocurile cu frecvență rapidă;

Respectarea legislației UE

28. subliniază faptul că, pe de o parte, furnizorii de jocuri de noroc online ar trebui să respecte întotdeauna legislația națională a statului membru în care își desfășoară activitatea și, pe de altă parte, că statele membre ar trebui să își mențină dreptul de a impune restricțiile pe care le consideră necesare și justificate pentru a combate jocurile de noroc online ilegale, pentru a pune în aplicare legislația națională și a împiedica accesul pe piață al furnizorilor ilegali;

29. recunoaște că, în conformitate cu principiul subsidiarității, statele membre au dreptul să stabilească modul de organizare și de reglementare a ofertei de servicii de jocuri de noroc online la nivel național și să aplice toate măsurile pe care le consideră necesare pentru combaterea serviciilor ilegale de jocuri de noroc, respectând principiile de bază din tratatele UE; recunoaște că aceste măsuri legislative trebuie să fie proporționale, consecvente, transparente și nediscriminatorii; observă că sunt necesare politici ale UE mai coerente pentru a aborda caracterul transfrontalier al jocurilor de noroc online;

30. ia act de faptul că Comisia s-a adresat în scris mai multor state membre, solicitându-le informații detaliate cu privire la legislația națională în vigoare privind jocurile de noroc; invită Comisia continue dialogul cu statele membre; ia act de activitatea Comisiei privind cazurile de neîndeplinire a obligațiilor și plângerile depuse împotriva anumitor state membre; solicită Comisiei să continue să monitorizeze și să impună conformitatea legislației și a practicilor naționale cu legislația UE, în cooperare cu statele membre, și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care par să încalce legislația UE; respectă decizia luată de statele membre în ceea ce privește crearea de monopoluri în acest sector, cu condiția ca, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, acestea să fie supuse unui control strict de către stat și să asigure un nivel deosebit de ridicat de protecție a consumatorilor, activitățile monopolurilor să fie coerente cu obiectivele de interes general și să reducă semnificativ oportunitățile de a juca jocuri de noroc;

31. solicită Comisiei, statelor membre și grupului de experți privind serviciile de jocuri de noroc să stabilească măsuri și strategii coordonate, inclusiv schimburi de bune practici, pentru a analiza și a soluționa problema evitării plății impozitelor practicate de operatorii autorizați care prestează servicii de jocuri de noroc online pe piața UE, dar care au sediul social într-un paradis fiscal de pe teritoriul sau din afara teritoriului UE;

32. ia act de riscurile prezentate de accesul consumatorilor la servicii ilegale de jocuri de noroc online; solicită Comisiei și statelor membre să analizeze, ca parte a activității grupului de experți privind serviciile de jocuri de noroc, costurile sociale implicate de permiterea activităților reglementate de jocuri de noroc în comparație cu efectele negative cauzate de apelarea de către consumatori la operatori ilegali;

33. subliniază că statele membre care optează să își deschidă sectorul jocurilor de noroc online trebuie să prevadă o procedură de autorizare transparentă și sigură din punct de vedere juridic, bazată pe criterii obiective și nediscriminatorii, care să respecte integral legislația UE și să asigure o protecție suficientă și strictă a consumatorilor;

Cooperarea administrativă

34. solicită grupului de experți privind serviciile de jocuri de noroc și Comisiei să faciliteze cât mai mult posibil fluxul de date dintre autoritățile de reglementare din statele membre pentru a face schimb de bune practici și de informații menite să faciliteze instituirea unui sistem comun de identificare a jucătorilor, adoptarea unor măsuri de executare împotriva operatorilor ilegali, creșterea protecției consumatorilor, publicitatea responsabilă, întocmirea de liste albe și liste negre, prevenirea aranjării meciurilor și stabilirea de mecanisme de autoexcludere care să includă, printre altele, limite financiare și de timp personale aplicabile în întreaga UE; invită Comisia să ia măsurile necesare pentru ca grupul de experți să beneficieze de cea mai amplă expertiză posibilă în desfășurarea activităților sale; îndeamnă statele membre să reia dialogul pe tema serviciilor de jocuri de noroc online în cadrul Grupului de lucru al Consiliului privind stabilirea și serviciile;

35. solicită Comisiei să includă întotdeauna în grupurile de experți și în consultări specialiști în domeniul dependenței de jocurile de noroc și al practicării patologice a acestora;

36. consideră că ar trebui consolidate la nivel european schimbul de bune practici și cooperarea dintre experții naționali din domeniul social și al sănătății specializați în practicarea patologică a jocurilor de noroc și comportamentele problematice legate de acestea;

37. subliniază că, deși schimbul efectiv de informații între organele de anchetă este important pentru aplicarea cu succes a legii, acțiunile de combatere a aranjării meciurilor trebuie să respecte normele și legislația privind protecția datelor de la nivel național și european;

38. încurajează statele membre ca, în cadrul grupului de experți, să coopereze îndeaproape cu Comisia și între ele pentru a-și coordona măsurile de combatere a prestării neautorizate de servicii transfrontaliere de jocuri de noroc și pentru a pune în aplicare planul de acțiune din Comunicarea Comisiei privind jocurile de noroc online;

39. recunoaște că cooperarea dintre statele membre este esențială, dar subliniază că este, de asemenea, foarte important ca grupul de experți privind jocurile de noroc să lucreze în strânsă colaborare cu toate părțile interesate, inclusiv sectorul jocurilor de noroc și organizațiile consumatorilor;

40. subliniază că este important ca grupul de experți să elaboreze proceduri mai transparente și simplificate care să elimine sarcinile administrative inutile pentru statele membre care ar putea spori inutil costurile pentru operatorii online legali din țările care aleg să își deschidă piețele; observă că reducerea sarcinilor administrative nu trebuie să compromită protecția consumatorilor;

41. consideră că ar trebui luate măsuri în vederea armonizării regimurilor fiscale naționale pentru serviciile de jocuri de noroc, cu scopul de a preveni ca facilitățile fiscale disproporționale să favorizeze proliferarea și concentrarea serviciilor de jocuri de noroc online;

42. îndeamnă autoritățile de reglementare naționale din statele membre care au ales să introducă sisteme de acordare a licențelor să facă schimb de bune practici care ar facilita aplicarea licențelor naționale pentru jocuri de noroc, inclusiv a standardelor tehnice privind echipamentele pentru jocurile de noroc; îndeamnă autoritățile de reglementare naționale competente să permită unei societăți de jocuri de noroc să-și desfășoare activitatea în jurisdicția lor numai în cazul în care societatea respectivă nu încalcă legea dintr-un alt stat membru, a cărui legislație nu a fost stabilită drept neconformă de către Curtea de Justiție;

Spălarea de bani

43. subliniază că jocurile de noroc online sunt un mediu nemonetar și că, având în vedere dependența față de părțile terțe care prestează servicii financiare, sunt necesare garanții suplimentare împotriva spălării de bani; subliniază necesitatea unei cooperări strânse între autoritățile naționale din domeniul jocurilor de noroc, poliția națională și autoritățile naționale de aplicare a legii pentru a preveni activitatea infracțională;

44. solicită Comisiei, statelor membre și grupului de experți să ia măsuri eficace împotriva spălării de bani; salută, în acest context, propunerea de extindere a dispozițiilor Directivei privind combaterea spălării de bani pentru a include toate formele de jocuri de noroc și invită autoritățile naționale competente să asigure raportarea, în conformitate cu dispozițiile din directiva respectivă, a oricărei tranzacții suspectate de a avea o legătură potențială cu spălarea de bani sau cu altă activitate infracțională;

45. solicită Consiliului să continue în mod rapid și ambițios negocierile referitoare la propunerea Comisiei de directivă privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (COM(2013)0045) și să abordeze toate tipurile de jocuri de noroc, inclusiv cele online, pentru a împiedica exploatarea activităților de pariuri sportive online în scopuri infracționale de spălare de bani;

46. subliniază că sistemele de înregistrare solidă și de verificare neechivocă sunt instrumente-cheie în prevenirea oricărei utilizări abuzive a jocurilor de noroc online, precum spălarea de bani; observă că, pentru verificarea identității se poate profita de structurile online existente și în curs de elaborare, precum sistemele de verificare online ale băncilor și ale cărților de credit;

47. consideră că toate societățile de jocuri de noroc online care desfășoară activități în UE trebuie să fie înregistrate ca entități legitime în UE;

48. subliniază că toate statele membre trebuie să identifice și să desemneze o autoritate publică responsabilă pentru monitorizarea jocurilor de noroc online; subliniază că autoritatea respectivă va fi autorizată, de asemenea, să intervină în caz de jocuri de noroc online suspecte; consideră că societățile de jocuri de noroc ar trebui, de asemenea, să aibă obligația de a informa autoritatea cu privire la orice activitate suspectă de jocuri de noroc;

Integritatea sporturilor

49. subliniază că, având în vedere natura transnațională a aranjării meciurilor, combaterea sa impune o cooperare mai eficace între toate părțile interesate, inclusiv între autoritățile publice, agențiile de aplicare a legii, sectorul sportiv, operatorii de jocuri de noroc, autoritățile de reglementare a jocurilor de noroc, sportivi și suporteri, fiind necesar să se acorde atenție și activităților de educare și de prevenire pe această temă; salută, în acest sens, recenta acțiune pregătitoare din 2012 a Comisiei, care sprijină proiectele transnaționale de educare în scopul combaterii aranjării meciurilor; ia act de faptul că aranjarea meciurilor are loc atât pe piața jocurilor de noroc offline, cât și pe cea online și că, în majoritatea cazurilor, aranjarea meciurilor în contextul pariurilor online are loc prin intermediul operatorilor de jocuri de noroc stabiliți pe piețe nereglementate din afara UE;

50. solicită adoptarea unui cod de conduită, ca parte a unei inițiative de autoreglementare, care să conțină o interdicție generală pentru întregul personal (în special jucători, antrenori, arbitri, medici și tehnicieni, proprietari și manageri de club) implicat în evenimentele sportive care poate influența direct rezultatele de a paria pe propriile meciuri sau evenimente; în acest context, subliniază, de asemenea, necesitatea unor sisteme stricte și fiabile de verificare a vârstei și a identității la nivelul statelor membre; solicită organizațiilor sportive să utilizeze campanii de educare și coduri de conduită pentru a educa, de la o vârstă fragedă, sportivii, arbitrii și responsabilii cu privire la ilegalitatea manipulării rezultatelor sportive;

51. recunoaște că eforturile de combatere, de exemplu prin coduri de conduită, a implicării organizațiilor sportive în activități de corupție precum aranjarea meciurilor sau spălarea de bani trebuie să vizeze toate grupurile de părți interesate (responsabili, proprietari, manageri, agenți, jucători, arbitri și suporteri) și toate organizațiile (cluburi, ligi, federații etc.);

52. invită statele membre să acorde mai multă prioritate prevenirii corupției în sport și subliniază necesitatea unui accent sporit pe aplicarea legii în această privință; solicită adoptarea la nivel național a unor măsuri eficace de prevenire a conflictelor de interese, în special prin împiedicarea tuturor părților interesate din domeniul sportului să plaseze pariuri cu privire la competițiile în care sunt implicate; solicită tuturor organismelor de reglementare din domeniul sportului să se angajeze să urmeze practici de bună guvernanță pentru a reduce riscul de a deveni victime ale aranjării meciurilor; solicită Comisiei, în acest context, să țină cont de activitatea Consiliului Europei privind evaluarea riscurilor anumitor tipuri de pariuri și să evalueze eventualele riscuri ale pariurilor sportive atunci când este posibil să se parieze pe anumite pariuri în timpul unei competiții și să ia măsurile care se impun;

53. solicită federațiilor sportive și operatorilor de jocuri de noroc să includă, într-un cod de conduită, o interdicție a pariurilor privind așa-zisele evenimente negative, precum cartonașele galbene, loviturile de pedeapsă sau loviturile libere, din timpul unui meci sau al unui eveniment; invită statele membre și operatorii de jocuri de noroc să interzică toate formele de pariuri la evenimentele sportive în direct, deoarece acestea s-au dovedit a fi foarte vulnerabile la aranjarea meciurilor și, prin urmare, constituie un risc la adresa integrității sportive;

54. solicită instituirea unei obligații de cooperare și de schimb de informații privind activitățile suspecte atât la nivel național, cât și la nivel european, între organismele sportive, autoritățile publice, Europol și Eurojust, pentru a combate activitățile infracționale transfrontaliere din domeniul jocurilor de noroc online;

55. salută intenția Comisiei de a promova un schimb mai intens de bune practici în ceea ce privește combaterea aranjării meciurilor; subliniază importanța sprijinului acordat de Uniunea Europeană pentru activitatea în curs de desfășurare în cadrul Consiliului Europei referitoare la negocierea unei convenții internaționale privind protecția și promovarea integrității sportului; subliniază că aranjarea meciurilor nu are întotdeauna loc în contextul pariurilor și că este necesar să se combată și această latură a aranjării meciurilor care nu are legătură cu pariurile și care afectează, de asemenea, integritatea sportului; subliniază necesitatea unei cooperări consolidate la nivelul UE și la nivel mondial în vederea combaterii aranjării meciurilor; invită Comisia să ia inițiativa în ceea ce privește crearea unei platforme mondiale pentru schimbul de informații și de bune practici și coordonarea acțiunilor comune de prevenire și executare între autoritățile de reglementare, organizațiile sportive, autoritățile polițienești și judiciare și operatorii de jocuri de noroc;

56. consideră că aplicarea unei politici consecvente de sancțiuni penale este esențială pentru o abordare paneuropeană a reglementării sectorului jocurilor de noroc online și, în acest scop, îndeamnă statele membre să ia măsurile necesare pentru ca manipularea frauduloasă a rezultatelor pentru obținerea de foloase financiare sau de alte avantaje să fie interzisă prin incriminarea oricărei amenințări la adresa integrității competițiilor, inclusiv a celor legate de operațiunile de pariere; îndeamnă Comisia să ia măsuri la nivelul UE pentru a combate jocurile de noroc online nereglementate și a sprijini lupta împotriva aranjării meciurilor;

57. recunoaște că, în unele state membre, jocurile de noroc și loteriile reprezintă o sursă importantă de venituri care pot fi direcționate spre activități caritabile și de binefacere, opere culturale, sportul de masă, cursele hipice și sectorul hipic; în plus, subliniază importanța acestei contribuții durabile și a rolului specific care ar trebui să fie recunoscută în cadrul dezbaterilor de la nivel european; își reafirmă poziția potrivit căreia pariurile sportive constituie o formă de utilizare comercială a competițiilor sportive; recomandă, respectând totodată pe deplin competența statelor membre în acest domeniu, protejarea competițiilor sportive față de orice fel de utilizare comercială neautorizată, mai ales prin recunoașterea drepturilor de proprietate ale organizatorilor competițiilor sportive, nu numai pentru a garanta un profit financiar echitabil în beneficiul tuturor nivelurilor sportului profesionist și amator, ci și pentru a consolida lupta împotriva fraudei în sport, în special a aranjării meciurilor;

58. solicită mai multă cooperare la nivel european, sub coordonarea Comisiei, pentru a identifica și a interzice operatorii de pariuri online implicați în activități ilegale, precum, printre altele, aranjarea meciurilor sau pariurile privind competiții în care sunt implicați minori și se așteaptă ca sectorul jocurilor de noroc online să respecte această interdicție prin autoreglementare;

59. îndeamnă statele membre să ia în considerare interzicerea tuturor formelor de aranjare a unei acțiuni specifice din cadrul unei competiții sportive, precum jocurile de noroc privind cornerele, loviturile libere, repunerea mingii în joc și cartonașele galbene, deoarece acestea s-au dovedit a fi foarte vulnerabile la aranjarea meciurilor;

60. invită Comisia să introducă un sistem european de alertă pentru autoritățile de reglementare a pariurilor pentru ca acestea să facă rapid schimb de informații cu privire la competițiile sportive aranjate;

61. salută proiectele de educație transnaționale de combatere a aranjării meciurilor la nivel mondial;

62. subliniază că sportivii au nevoie de mecanisme de protecție eficace pentru a contracara influențele de corupere, printre care garantarea integrității morale și fizice a sportivilor, condiții adecvate de muncă, precum și garantarea salariilor sau a remunerațiilor, inclusiv interdicții de participare la anumite niveluri de competiție pentru organizațiile sportive care nu îndeplinesc în mod regulat aceste obligații față de sportivi;

63. subliniază că alegațiile privind aranjarea meciurilor sunt judecate adesea în instanțe publice, precum și prin arbitraj sportiv și că, în cadrul ambelor proceduri, trebuie să se respecte normele procedurale minime internaționale, astfel cum se prevede la articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului;

64. solicită reglementarea strictă sau interzicerea, după efectuarea unei evaluări la nivelul fiecărui stat membru, a formelor periculoase de jocuri de noroc;

65. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

[1] Texte adoptate, P7_TA(2013)0098.
[2] Texte adoptate, P7_TA(2012)0025.
[3] Texte adoptate, P7_TA(2011)0492.
[4] JO C 87 E, 1.4.2010, p. 30.
[5] A se vedea, în acest sens, cauza C-275/92, Schindler, punctele 57-60; cauza C-124/97, Läärä și alții, punctele 32 și 33; cauza C-67/98, Zenatti, punctele 30 și 31; cauza C-243/01, Gambelli și alții, punctul 67; cauza C-42/07, Liga Portuguesa, punctul 56; cauzele conexate C-316/07, C-358/07-C 360/07, C-409/07 și C-410/07, Markus Stoß și alții, punctul 74; cauza C-212/08, Zeturf Ltd, punctul 38; cauza C-72/10, Costa, punctul 71; cauza C-176/11, Hit Larix, punctul 15; cauzele conexate C-186/11 și C-209/11, Stanleybet și alții, punctul 44.

AVIZ al Comisiei pentru cultură Şi educAŢie (29.4.2013)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la jocurile de noroc online pe piața internă

(2012/2322(INI))

Raportor pentru aviz: Ivo Belet

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază faptul că protejarea minorilor de jocurile de noroc online ar trebui să rămână un obiectiv major de politică; subliniază necesitatea de a aplica în toate statele membre controale stricte și fiabile cu privire la vârstă și identitate, bazate pe metode care se dovedesc a fi eficace în unele state membre și de a asigura o monitorizare adecvată pentru a împiedica utilizatorii neidentificați și jucătorii minori să acceseze de la distanță produsele din domeniul jocurilor de noroc și să participe la aceste jocuri; subliniază importanța partajării bunelor practici între Comisie și statele membre cu privire la acest aspect;

2. dezaprobă crearea unei piețe interne a jocurilor de noroc online pentru furnizarea de produse transfrontaliere și atrage atenția asupra jurisprudenței dense a Curții de Justiție a UE; are dubii cu privire la valoarea adăugată a unei directive a UE de stabilire a unor standarde minime privind protecția jucătorilor și a tinerilor; solicită totuși ca înaltele standarde care există în statele membre să fie cu adevărat aplicate și solicită autorităților de supraveghere din statele membre să coopereze mai mult în ceea ce privește aplicarea legislației;

3. solicită definirea și aplicarea de măsuri pentru a permite copiilor și tinerilor să dobândească și să își dezvolte în continuare cunoștințele digitale; consideră că introducerea unor cursuri școlare destinate tinerilor privind cele mai bune întrebuințări ale internetului ar putea să facă utilizatorii mai experți în a se proteja singuri împotriva dependenței de jocuri de noroc online;

4. subliniază rolul important al educației, al serviciilor de consultanță și al părinților în sensibilizarea pe tema jocurilor de noroc online și a consecințelor lor în rândul minorilor;

5. solicită ca operatorii să aibă obligația să afișeze avertizări clare, vizibile și explicite pentru minori, potrivit cărora este ilegal ca aceștia să se implice în jocuri de noroc online;

6. reamintește că aproape 2 % din populația europeană suferă de dependența de jocurile de noroc; este preocupat de faptul că accesul facil la site-urile de jocuri de noroc ar putea să crească acest procent, în special în rândul tinerilor; consideră, prin urmare, că ar trebui aplicate măsuri preventive eficiente pentru consumatorii vulnerabili, precum aplicarea unor limite stricte privind sumele de depozit și pierderile, stabilite chiar de jucător, precum și evaluarea de către statele membre a fiecărui joc de noroc oferit de operatorii de jocuri de noroc online; acest proces de evaluare ar trebui să conducă la o reglementare mai bună sau chiar la interzicerea jocurilor de noroc periculoase dacă există o amenințare substanțială pentru consumatorul vulnerabil;

7. solicită statelor membre să introducă o procedură completă de acordare de licențe pentru produsele din domeniul jocurilor de noroc și să instituie agenții naționale de reglementare pentru a combate jocurile de noroc ilegale și corupția din sectorul sportului, precum și să acorde licențe pentru produsele din domeniul jocurilor de noroc; consideră că aceste agenții ar trebui să coopereze îndeaproape la nivel internațional;

8. subliniază faptul că jocurile de noroc online creează dependență în mod special, din cauza anonimității jucătorilor online și a disponibilității constante a serviciilor online de jocuri de noroc, precum și din cauza lipsei oricărui control social, precum și faptul că implică riscuri mult mai mari pentru consumatorii vulnerabili și, în special, pentru tineri; subliniază faptul că aceste caracteristici fac ca această formă de dependență să fie mai puțin vizibilă decât în cazul jocurilor de noroc tradiționale; prin urmare, îndeamnă operatorii, ca o cerință obligatorie, să includă, pe prima pagină a site‑urilor de jocuri de noroc, un link către informații online privind dependența de jocuri de noroc și oportunitățile de a obține asistență de specialitate conexă;

9. consideră că ar trebui luate măsuri pentru a se asigura că subzistența membrilor mai vulnerabili ai societății nu este periclitată mai mult ca urmare a jocurilor de noroc;

10. invită Comisia să analizeze, împreună cu statele membre, posibilitatea de a crea un program comun de autoexcludere la nivelul UE prin care jucătorii se pot exclude în mod voluntar și simplu din toate site-urile de jocuri de noroc care funcționează în UE; această caracteristică ar trebuie să fie vizibilă în mod clar pe toate site-urile care oferă servicii de jocuri de noroc online;

11. recomandă ca statele membre să stabilească un procentaj minim din veniturile realizate din jocuri de noroc care să fie redistribuit organizațiilor care încearcă să prevină sau care oferă consiliere în ceea ce privește dependența;

12. este de părere că există o legătură periculoasă între perioadele de criză economică acută și accentuarea dependenței de jocurilor de noroc; consideră că este necesar, prin urmare, să se monitorizeze în mod continuu fenomenul de dependență de jocuri de noroc și bolile asociate jocurilor de noroc;

13. recomandă o distincție clară între activitățile de jocuri de noroc și alte forme de divertisment online; serviciile care combină caracteristici specifice ale sectorului jocurilor de noroc trebuie să intre sub incidența legislației adecvate privind jocurile de noroc și să respecte pe deplin mecanismele de verificare a vârstei și a identității;

14. atrage atenția asupra necesității de a elabora metode eficiente de supraveghere a pariurilor, subliniind totodată importanța protecției datelor personale ale utilizatorilor împotriva utilizării abuzive;

15. este de părere că publicitatea privind jocurile de noroc este adesea părtinitoare și înșelătoare și poate duce la un comportament nesănătos și dăunător; consideră, prin urmare, că publicitatea ar trebui să devină mai responsabilă și ar trebui reglementată pentru a limita efectele sale nocive, care afectează în primul rând persoanele cele mai vulnerabile;

16. invită Comisia să includă în recomandările sale privind publicitatea responsabilă pentru jocurile noroc, pentru a împiedica minorii să joace jocuri de noroc și pentru a proteja persoane vulnerabile, o interdicție privind publicitatea care induce în eroare pentru serviciile online de jocuri de noroc destinate minorilor și altor persoane vulnerabile, în special privind mass-media socială;

17. solicită ca publicitatea responsabilă social pentru jocurile de noroc online să fie permisă numai pentru produsele legale din domeniul jocurilor de noroc; consideră că nu ar trebui niciodată permisă publicitatea pentru servicii online de jocuri de noroc prin exagerarea probabilității de câștig, astfel încât să se dea o falsă impresie că jocurile noroc sunt o strategie rezonabilă pentru a îmbunătăți situația financiară a unei persoane; este de părere că publicitatea ar trebui să conțină informații clare privind consecințele dependenței de jocuri de noroc;

18. subliniază că stabilirea unui format nedăunător de publicitate și a unor reguli privind diseminarea sa este esențială pentru a împiedica persoanele sub 18 ani să participe la jocuri de noroc și a combate jocurile de noroc problematice și dependența de jocuri de noroc;

19. ia act de faptul că, deși există mai multe surse de venituri provenite de la jocurile de noroc distribuite evenimentelor sportive, organizațiile sportive beneficiază de câștiguri financiare relativ reduse de pe urma activităților de pariu comercial, în majoritatea statelor membre, deși sportul constituie principalul domeniu de activitate al jocurilor de pariu online; solicită Comisiei să lanseze o inițiativă pentru recunoașterea drepturilor de proprietate ale organizatorilor de întreceri sportive, astfel încât să se asigure câștiguri financiare echitabile pentru federațiile de sport; recomandă ca statele membre să stabilească un procentaj comun minim de venituri provenite din pariurile sportive, care să fie redistribuit federațiilor de sport care trebuie să asigure o finanțare durabilă a sportului de masă și solidaritatea dintre diferitele sporturi;

20. îndeamnă statele membre să se asigure ca o parte din veniturile provenite din jocuri de noroc să fie alocate pentru sprijinirea sporturilor de masă;

21. subliniază importanța finanțării din jocuri de noroc a unor cauze de interes public (proiecte sportive, culturale, sociale, activități de cercetare și alte cauze de interes general); solicită să fie recunoscute și luate în considerare în orice abordare coordonată la nivelul UE caracteristicile specifice și contribuțiile durabile ale loteriilor pentru societate; subliniază, de asemenea, importanța sectorului loteriilor pentru crearea indirectă de locuri de muncă;

22. solicită o mai mare cooperare la nivel european, sub coordonarea Comisiei, împreună cu statele membre, operatorii de jocuri de noroc și organizațiile sportive, pentru a identifica și interzice operatorii de pariuri online implicați în activități ilegale, precum aranjarea meciurilor și operatorii neautorizați care furnizează ilegal servicii online de jocuri de noroc; subliniază că rezolvarea acestor probleme este vitală pentru a se garanta integritatea sportului în Europa;

23. îndeamnă Comisia și statele membre să încheie rapid un acord obligatoriu ambițios cu țări terțe în cadrul Consiliului Europei privind lupta mondială împotriva crime organizate în aranjarea meciurilor pentru a combate manipularea rezultatelor sportive; sugerează înființarea unei unități/unui centru de combatere a aranjării meciurilor care are sarcina să colecteze, să analizeze, să disemineze și să facă schimb de date privind aranjarea meciurilor, frauda în sport și alte forme de corupție în sport, atât din Europa, cât și din afara acesteia, precum și de a aduna cele mai bune practici în lupta contra corupției din sport și promovarea conceptelor de bună guvernanță în sport;

24. ia act de faptul că aranjarea meciurilor face obiectul urmării penale în toate statele membre și că principalele deficiențe privind urmărirea penală a cazurilor de aranjare a meciurilor sunt de natură operațională; prin urmare, consideră că apropierea sancțiunilor penale este esențială pentru a reglementa sectorul online a jocurilor de noroc în toate statele membre; în acest scop, invită Comisia să prezinte propuneri legislative de stabilirea a unor norme minime privind definirea infracțiunilor și sancțiunilor penale legate de jocurile de noroc online nereglementare și privind combaterea aranjării meciurilor, precum și a criminalității asociate cu acestea la nivelul UE, pentru a îmbunătăți rate de detectare, respectând în același timp drepturile fundamentale;

25. subliniază că lupta împotriva aranjării meciurilor și a altor forme de fraude în sport trebuie să se axeze pe aplicarea legislației, pe educație și pe prevenire, precum și pe aplicarea principiilor fundamentale ale bunei guvernanțe, a transparenței și responsabilității financiare și operaționale; recunoaște că guvernanța durabilă a organizațiilor sportive (cluburi, ligi și federații) reduce riscul ca acestea să cadă victime aranjării meciurilor;

26. solicită un cod de conduită, ca parte a inițiativei de autoreglementare, care să conțină o interdicție generală pentru întregul personal (în special jucători, antrenori, arbitri, medici și tehnicieni, proprietari și manageri de club) implicat în evenimentele sportive, care poate influența direct rezultatele, de a paria pe propriile meciuri sau evenimente; în acest context, subliniază, de asemenea, necesitatea unor sisteme stricte și fiabile de controale cu privire la vârstă și identitate la nivelul statelor membre; solicită organizațiilor sportive să utilizeze campanii de educare și coduri de conduită pentru a educa, de la o vârstă fragedă, sportivii, arbitrii și funcționarii cu privire la ilegalitatea manipulării rezultatelor sportive;

27. recunoaște faptul că eforturile de combatere, de exemplu prin coduri de conduită, a implicării organizațiilor sportive în activități de corupție, precum aranjarea meciurilor sau spălarea de bani, trebuie să se adreseze tuturor grupurilor de părți interesate (responsabili, proprietari, manageri, agenți, jucători, arbitri și suporteri) și tuturor organizațiilor (cluburi, ligi, federații etc.);

28. reamintește că lupta împotriva aranjării meciurilor începe prin diseminarea de informații și prin educația privind impactul negativ pe care aranjarea meciurilor îl are asupra atleților, cluburilor, ligilor și sportului în ansamblu; prin urmare, subliniază importanța educării tuturor părților interesate în sport privind riscurile legate de pariurile sportive și de aranjarea meciurilor și recunoaște importanța implicării organizațiilor de specialitate, precum sindicatele atleților și rețelele de suporteri;

29. salută proiectele de educație transnaționale pentru a combate aranjarea meciurilor la nivel mondial;

30. invită federațiile sportive și operatorii de jocuri de noroc să includă în codul de conduită o interdicție privind pariurile cu privire la așa-numitele evenimente negative, cum ar fi cartonașele galbene, penaltiurile sau loviturile de pedeapsă; invită statele membre și operatorii de jocuri de noroc să interzică toate formele de pariuri la evenimentele sportive în direct, deoarece acestea s-au dovedit a fi foarte vulnerabile la aranjarea meciurilor și, prin urmare, constituie un risc la adresa integrității sportive;

31. solicită Comisiei să includă în recomandările sale privind jocurile de noroc online o interdicție generală privind pariurile la competițiile de juniori implicând minori și se așteaptă ca industria de jocuri de noroc online să respecte această interdicție prin autoreglementare;

32. încurajează statele membre să ia în considerare o interdicție a tuturor formelor de aranjare în sport, precum jocurile de noroc privind cornere, lovituri libere, repunere în joc a mingii și cartonașe galbene, deoarece s-au dovedit a fi foarte vulnerabile la aranjarea meciurilor;

33. solicită instituirea unei obligații de cooperare și schimb de informații între organismele sportive, autoritățile publice, Europol și Eurojust, atât la nivel național, cât și la nivel european, privind activități suspecte în vederea combaterii activităților criminale transfrontaliere din domeniul jocurilor de noroc online;

34. solicită Consiliului să continue în mod rapid și ambițios negocierile referitoare la propunerea de directivă a Comisiei privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului[1] pentru a aborda toate tipurile de jocuri de noroc, inclusiv cele online, pentru a împiedica exploatarea activităților de pariu sportiv online în interes infracțional de spălare a banilor;

35. subliniază că atleții au nevoie de mecanisme de protecție eficace pentru a contracara influențele de corupere, incluzând garantarea integrității morale și fizice a atleților, condiții adecvate de muncă, precum și garantarea salariilor sau a remunerațiilor, inclusiv interdicții de participare la anumite niveluri de competiție pentru organizațiile sportive care nu îndeplinesc în mod regulat aceste obligații față de atleți;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	22.4.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	27 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Zoltán Bagó, Lothar Bisky, Piotr Borys, Jean-Marie Cavada, Mary Honeyball, Petra Kammerevert, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Emilio Menéndez del Valle, Marek Henryk Migalski, Katarína Neveďalová, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Monika Panayotova, Gianni Pittella, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Marietje Schaake, Marco Scurria, Hannu Takkula, László Tőkés, Helga Trüpel, Gianni Vattimo, Sabine Verheyen, Milan Zver
Membri supleanți prezenți la votul final	Ivo Belet, Stephen Hughes, Seán Kelly

[1] COM (2013) 0045

AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (29.4.2013)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la jocurile de noroc online în piața internă

(2012/2322(INI))

Raportor pentru aviz: Piotr Borys

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. salută prezentarea Comunicării Comisiei, intitulată „Către un cadru european global pentru jocurile de noroc online” (COM (2012) 0596), ca un progres în direcția realizării obiectivului de a oferi consumatorilor servicii online sigure și reglementate corespunzător, și consideră că reglementarea eficientă a sectorului jocurilor de noroc online ar trebui, în special, să prevină riscul dependenței de jocuri de noroc și să se asigure că jocurile de noroc sunt corecte, echitabile, responsabile și transparente;

2. consideră că reglementarea eficientă a sectorului jocurilor de noroc online ar trebui, mai ales:

– să canalizeze impulsul natural de a juca prin limitarea publicității la ceea ce este strict necesar pentru a orienta jucătorii potențiali spre oferta de servicii legală și prin impunerea unor norme pentru ca publicitatea pentru jocurile de noroc online să fie sistematic însoțită de un mesaj de avertizare cu privire la comportamentul de joc excesiv sau patologic;

– să combată sectorul ilegal al jocurilor de noroc prin consolidarea instrumentelor tehnice și juridice care permit depistarea și sancționarea operatorilor ilegali și prin promovarea unei oferte legale de servicii de înaltă calitate în domeniul jocurilor; și

– să garanteze o protecție efectivă a jucătorilor, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, în special tinerilor;

3. subliniază faptul că jocurile de noroc online reprezintă activități economice în cazul cărora nu se pot aplica pe deplin dispozițiile privind piața internă, și anume libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii; subliniază faptul că statele membre au dreptul să reglementeze și să controleze piețele proprii ale jocurilor de noroc, în special din considerente legate de ordinea publică, în conformitate cu legislația europeană privind piața internă, principiile Tratatelor UE și cu jurisprudența CJUE;

4. reamintește că, datorită factorilor istorici, sociali și culturali specifici fiecărui stat membru, statele membre ar trebui să-și păstreze autonomia în ceea ce privește reglementarea activităților de joc, permițându-le să reacționeze eficient în vederea protejării ordinii publice, a societății și a consumatorilor;

5. solicită Comisiei și statelor membre să întreprindă acțiuni împotriva ofertei de jocuri ilicite de pe teritoriul statelor membre; în acest sens, îndeamnă Comisia să solicite statelor membre să introducă în recomandările sale planificate privind protecția consumatorilor și publicitatea măsuri de punere în executare pentru combaterea ofertei de jocuri ilegale;

6. afirmă că jocurile online sunt o formă de utilizare comercială a sportului și că, în timp ce sectorul crește constant, ținând pasul cu inovațiile tehnologice, statele membre se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește controlul sectorului de jocuri online din cauza naturii specifice a internetului, care generează riscul de încălcare a drepturilor consumatorilor, precum și riscul ca sectorul să fie supus investigațiilor în contextul luptei împotriva crimei organizate;

7. subliniază importanța autorizațiilor naționale pentru operatorii de jocuri de noroc online; consideră că, în această privință, statele membre sunt în poziția cea mai potrivită pentru a acționa, în conformitate cu principiul subsidiarității;

8. consideră că un act legislativ european unic, care să reglementeze uniform întregul sector al jocurilor, nu ar fi adecvat din considerente legate de subsidiaritate dar că, în unele cazuri, o abordare europeană coordonată, în completarea reglementărilor naționale, ar aduce în mod clar o valoare adăugată din perspectiva naturii transfrontaliere a serviciilor de jocuri online;

9. evidențiază, cu toate acestea, jurisprudența coerentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care subliniază că ar trebui adoptate și aplicate, în mod consecvent, proporțional și nediscriminatoriu, controale naționale în concordanță cu obiectivele juridice urmărite în vederea protejării consumatorilor și a ordinii publice și a prevenirii fraudelor;

10. reamintește Comisiei că, pentru a asigura aplicarea efectivă a dreptului european, sunt necesare proceduri stricte de punere în executare și, în consecință, trebuie instituite controale eficace, pentru a garanta conformitatea legislației naționale în materie de jocuri online cu dreptul UE;

11. îndeamnă, prin urmare, Comisia să finalizeze numeroasele plângeri și proceduri de încălcare, dintre care unele datează încă din 2007, înainte de finele acestui mandat și să desfășoare acțiuni concrete în cazurile în care respectivele proceduri nu respectă tratatul și jurisprudența Curții de Justiție;

12. solicită consolidarea cooperării între statele membre și autoritățile naționale, în special în privința unor măsuri reactive de implementare și de prevenire a spălării de bani;

13. recunoaște că cooperarea dintre statele membre este esențială, dar subliniază că este, de asemenea, foarte important ca grupul de experți în materie de jocuri să lucreze în strânsă colaborare cu toate părțile interesate, inclusiv industria jocurilor și organizațiile consumatorilor;

14. își reafirmă poziția conform căreia pariurile sportive sunt o formă de utilizare comercială a competițiilor sportive și recomandă Comisiei și statelor membre să dezvolte modele care să protejeze competițiile sportive față de orice fel de utilizare comercială nepermisă, mai ales prin recunoașterea drepturilor forurilor sportive asupra competițiilor pe care le organizează, nu numai pentru a garanta venituri echitabile în beneficiul tuturor nivelurilor sportului profesionist și amator, ci și pentru a susține lupta împotriva manipulării meciurilor;

15. recunoaște că aranjarea meciurilor provoacă îngrijorări serioase și că este adesea legată de crima organizată, care reprezintă o amenințare majoră pentru integritatea sporturilor în Uniunea Europeană; solicită, în consecință, Comisiei să întărească cooperarea dintre principalele părți interesate, cum sunt forțele de poliție, organismele sportive și operatorii din sectorul pariurilor, pentru a ameliora raportarea și cercetarea modelelor suspecte de pariere;

16. solicită Comisiei să încurajeze instituirea unui cod de practici pentru organizatorii de evenimente sportive, operatorii din sectorul pariurilor și autoritățile publice, în perspectiva dezvoltării mecanismelor necesare pentru prezervarea integrității sporturilor, incluzând prevederi privind finanțarea acestor mecanisme;

17. evidențiază faptul că încheierea unor contracte cu forță de lege între organizatorii de evenimente sportive și operatorii din sectorul jocurilor online și din cel al pariurilor ar facilita instituirea unei relații mai echilibrate între aceștia, de exemplu prin specificarea clară a mecanismelor necesare pentru asigurarea fair play-ului, cu indicarea tipurilor de pariuri care nu sunt admisibile și desfășurarea unor schimburi de informații între părți;

18. consideră că o politică consecventă a sancțiunilor penale este esențială pentru o abordare paneuropeană a reglementării sectorului jocurilor de noroc online și, în acest scop, îndeamnă statele membre să ia măsurile necesare pentru ca manipularea frauduloasă a rezultatelor pentru obținerea de foloase financiare sau a altor avantaje să fie interzisă prin incriminarea oricărei amenințări la adresa integrității competițiilor, inclusiv a celor legate de operațiunile de pariere; îndeamnă Comisia să acționeze la nivelul UE pentru combaterea jocurilor de noroc online și sprijinirea luptei împotriva aranjării meciurilor;

19. avertizează că jocurile pot duce la dependențe periculoase, aspect care ar trebui abordat în cadrul unei propuneri legislative, în interesul consumatorilor și al integrității acestei forme de sport;

20. ia act de activitatea pregătitoare desfășurată de Consiliul Europei în legătură cu proiectul preliminar de convenție împotriva manipulării evenimentelor sportive și încurajează statele membre să sprijine această inițiativă valoroasă;

21. solicită Comisiei să prezinte propuneri legislative specifice pentru a crea un cadru juridic care să asigure securitatea juridică în cazul întreprinderilor europene legale și scheme eficiente de cooperare între statele membre, pentru a asigura protecția consumatorilor;

22. subliniază că, chiar dacă schimbul efectiv de informații între organele de cercetare este important pentru punerea cu succes în executare a legii, acțiunile de combatere a aranjării meciurilor trebuie să respecte normele și legislația în materia protecției datelor de la nivel național și european;

23. invită Comisia și statele membre să introducă mecanisme eficiente pentru a atrage mai ales atenția tinerilor asupra pericolelor reprezentate de dependența de jocuri;

24. solicită Comisiei să ia în considerare introducerea unei „liste albe” care să le permită consumatorilor să opereze distincția între operatorii europeni licențiați și operatorii neeuropeni;

25. subliniază că alegațiile privind aranjarea meciurilor sunt judecate adesea în foruri publice, precum și prin arbitraj sportiv și că, în cadrul ambelor proceduri trebuie să fie respectate norme procedurale minimale internaționale, astfel cum este prevăzut la articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului;

26. solicită statelor membre să elaboreze norme comune uniforme paneuropene pentru serviciile de verificare electronică online a identității; remarcă faptul că instituirea unor proceduri unificate de înregistrare a operatorilor din sectorul jocurilor online este esențială pentru prevenirea extinderii în continuare a serviciilor ilegale; solicită, prin urmare, ca procedurile de verificare și înregistrare să fie mai coerente și mai eficiente.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	25.4.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	17 6 0
Membri titulari prezenți la votul final	Luigi Berlinguer, Sebastian Valentin Bodu, Christian Engström, Marielle Gallo, Giuseppe Gargani, Sajjad Karim, Klaus-Heiner Lehne, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Dimitar Stoyanov, Rebecca Taylor, Alexandra Thein, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final	Piotr Borys, Eva Lichtenberger, Angelika Niebler, József Szájer
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Jürgen Klute, Jacek Olgierd Kurski, Isabelle Thomas

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	30.5.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	32 3 0
Membri titulari prezenți la votul final	Claudette Abela Baldacchino, Pablo Arias Echeverría, Adam Bielan, Preslav Borissov, Jorgo Chatzimarkakis, Birgit Collin-Langen, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia de Campos, Cornelis de Jong, Vicente Miguel Garcés Ramón, Evelyne Gebhardt, Małgorzata Handzlik, Edvard Kožušník, Toine Manders, Hans-Peter Mayer, Sirpa Pietikäinen, Phil Prendergast, Mitro Repo, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Barbara Weiler
Membri supleanți prezenți la votul final	Jürgen Creutzmann, Ashley Fox, Ildikó Gáll-Pelcz, Anna Hedh, Roberta Metsola, Marc Tarabella, Kyriacos Triantaphyllides, Sabine Verheyen, Josef Weidenholzer
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Stanimir Ilchev

Aviz juridic - Politica de confidențialitate