RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)

24.6.2013 - (COM(2011)0873 – C7‑0506/2011 – 2011/0427(COD)) - ***I

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
Raportor: Jan Mulder

Procedură : 2011/0427(COD)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A7-0232/2013

Texte depuse :

A7-0232/2013

Dezbateri :

PV 09/10/2013 - 18
CRE 09/10/2013 - 18

Voturi :

PV 10/10/2013 - 9.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0416

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru bugete
PROCEDURĂ

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)

(COM(2011)0873 – C7‑0506/2011 – 2011/0427(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0873),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatul (2) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7–0506/2011),

– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere avizul motivat prezentat de către Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru bugete (A7-0232/2013),

1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2. aprobă declarația sa, anexată la prezenta rezoluție;

3. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

4. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN^[1]*

la propunerea Comisiei

referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)

---------------------------------------------------------

Proiect de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUIdin

de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) litera (d),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Instituirea unui Sistem european de supraveghere a frontierelor (denumit în continuare „EUROSUR”) este necesară pentru consolidarea schimbului de informații și a cooperării operative dintre autoritățile naționale ale statelor membre, precum și cu Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene înființată prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului ▌ ^[2]1 (denumită în continuare „agenția”). EUROSUR oferă acestor autorități și agenției infrastructura și instrumentele necesare pentru a îmbunătăți conștientizarea situației de către acestea și capacitatea de reacție la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene în scopul detectării, prevenirii și combaterii imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere și contribuind la asigurarea protecției și la salvarea vieților migranților ▌.

(1a) Practica de a călători în nave mici și neadecvate transportului pe mare a dus la o creștere dramatică a numărului de migranți care se îneacă la frontierele maritime externe din sud. EUROSUR ar trebui să îmbunătățească în mod considerabil capacitatea operațională și tehnică a agenției și a statelor membre de a detecta aceste nave mici și capacitatea de reacție a statelor membre, contribuind astfel la scăderea numărului de migranți care își pierd viața.

(2) Statele membre ar trebui să înființeze centre naționale de coordonare ▌în scopul îmbunătățirii cooperării și schimbului de informații pentru supravegherea frontierelor, în mod reciproc și cu agenția. Este esențial pentru funcționarea corespunzătoare a EUROSUR ca toate autoritățile naționale care au responsabilități de supraveghere a frontierelor externe, conform legislației naționale, să coopereze prin intermediul centrelor naționale de coordonare.

(3) Prezentul regulament nu ar trebui să împiedice statele membre să atribuie centrelor naționale de coordonare respective și responsabilitatea de a coordona schimbul de informații și cooperarea cu privire la supravegherea frontierelor aeriene și de a efectua verificări la punctele de trecere a frontierei.

(3a) Prezentul regulament prevede ca agenția să îmbunătățească cooperarea și schimbul de informații cu alte organe, oficii și agenții ale Uniunii, cum ar fi Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și Centrul Satelitar al UE, în scopul utilizării optime a informațiilor, capacităților și sistemelor existente care sunt deja disponibile la nivel european, precum Programul european de monitorizare a Pământului.

(4) Prezentul regulament face parte din modelul european de gestionare integrată a frontierelor externe și din Strategia de securitate internă a Uniunii Europene. EUROSUR contribuie totodată la dezvoltarea mediului comun pentru schimbul informațiilor pentru supravegherea domeniului maritim al UE (Common Information Sharing Environment, CISE), oferind un cadru mai larg pentru conștientizarea situației în domeniul maritim prin schimbul de informații între autoritățile publice din toate sectoarele din Uniune.

(4a) Pentru a garanta că informațiile cuprinse în EUROSUR sunt cât mai complete și actualizate cu putință, în special în ceea ce privește situația din țările terțe, agenția ar trebui să coopereze cu Serviciul European de Acțiune Externă. În acest scop, delegațiile și oficiile Uniunii Europene ar trebui să furnizeze toate informațiile care pot fi relevante pentru EUROSUR.

(5) Agenția ar trebui să furnizeze asistența necesară pentru dezvoltarea și funcționarea EUROSUR și, după caz, pentru dezvoltarea CISE, inclusiv interoperabilitatea sistemelor, mai ales prin instituirea, asigurarea funcționării și coordonarea cadrului EUROSUR.

(5a) Agenției ar trebui să i se acorde resursele financiare și umane adecvate pentru a-și îndeplini în mod adecvat sarcinile suplimentare care îi sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.

(6) Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute la articolele 2 și 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la viață, demnitatea umană, interzicerea torturii și a tratamentului sau pedepselor inumane sau degradante, interzicerea traficului de persoane, dreptul la libertate și securitate, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul de acces la documente, dreptul la azil, precum și protecția în caz de îndepărtare și expulzare, nereturnarea, nediscriminarea și drepturile copilului. Prezentul regulament ar trebui aplicat de statele membre și de agenție cu respectarea acestor drepturi și principii.

(6a) În conformitate cu articolul 26a alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004, Forumul consultativ și responsabilul pentru drepturile fundamentale ar trebui să aibă acces la toate informațiile privind respectarea drepturilor fundamentale, în legătură cu toate activitățile agenției din cadrul EUROSUR.

(6b) Prezentul regulament recunoaște că persoanele care au nevoie de protecție internațională recurg la rândul lor la rutele de migrație.

(7) Orice schimb de date cu caracter personal prin intermediul tabloului situațional european și al tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră ar trebuie să rămână o excepție. Acest schimb ar trebui să se realizeze pe baza dispozițiilor legale existente la nivel național și la nivelul Uniunii și să respecte cerințele specifice ale acestora privind protecția datelor. Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date^▌, Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date [3] și ▌Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală [4] sunt aplicabile în cazurile în care instrumente cu caracter mai specific, precum Regulamentul (CE) nr. 2007/2004, nu oferă un regim complet de protecție a datelor.

(8) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea EUROSUR, nu poate fi realizat în totalitate doar de către statele membre, putând fi, datorită amplorii și impactului acțiunii, realizat în mod mai eficient la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum se prevede la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(9) Pentru a pune în aplicare introducerea progresivă la nivel geografic a EUROSUR, obligația de a desemna și opera centrele naționale de coordonare ar trebui să se aplice în două etape succesive, în primul rând statelor membre situate la frontierele externe sudice ▌și ▌la frontierele externe estice ▌ale statelor membre și, într-o a doua etapă, celorlalte state membre ▌.

(9a) Prezentul regulament include dispoziții privind cooperarea cu țările terțe învecinate, deoarece o cooperare și un schimb de informații permanente și bine structurate cu aceste țări, în special în regiunea mediteraneană, reprezintă un factor fundamental pentru atingerea obiectivelor EUROSUR. Este esențial ca toate formele de cooperare și orice schimb de informații între statele membre și țările terțe învecinate să se desfășoare cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și, mai ales, a principiului nereturnării.

(9b) Prezentul regulament include dispoziții privind posibilitatea cooperării strânse cu Irlanda și Regatul Unit care poate contribui la mai buna îndeplinire a obiectivelor EUROSUR.

(9c) La punerea în aplicare a prezentului regulament, agenția și statele membre ar trebui să utilizeze în mod optim capacitățile existente în materie de resurse umane și de echipamente tehnice, atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

(9d) Comisia ar trebui să evalueze în mod periodic rezultatele punerii în aplicare a prezentului regulament pentru a determina măsura în care au fost atinse obiectivele EUROSUR.

(10) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei, ▌anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, ▌nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale ▌. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, ▌Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament, dacă îl va pune în aplicare în dreptul său național.

(11) Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen ▌ la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen [5] și, prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea acestuia, nu are obligații în temeiul său și nu face obiectul aplicării sale ▌.

(12) Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen ▌ la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen [6] și, prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea acestuia ▌, nu are obligații în temeiul său și nu face obiectul aplicării sale ▌.

(13) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă ▌ la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen [7], care intră în domeniul de aplicare menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a acordului menționat. În ceea ce privește Norvegia, articolul 5 alineatul (1) ar trebui să se aplice de la 2 decembrie 2013.

(14) În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen [8] care intră în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului [9].

(15) În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen [10] care intră în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului [11].

(16) Punerea în aplicare a prezentului regulament nu afectează separarea competențelor între Uniune și statele membre și nici obligațiile care le revin statelor membre în temeiul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, Convenției internaționale privind căutarea și salvarea pe mare, Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și Protocolului adițional împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare, Convenției privind statutul refugiaților, Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și în temeiul altor instrumente internaționale relevante.

(17) Punerea în aplicare a prezentului regulament nu afectează Codul frontierelor Schengen și nici normele privind supravegherea frontierelor externe maritime în contextul cooperării operative coordonate de agenție ▌ .

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL IDISPOZI

ȚII GENERALE

Articolul 1Obiect

Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru schimbul de informații și cooperarea între statele membre și agenție în vederea îmbunătățirii conștientizării situației și a creșterii capacității de reacție la frontierele externe ale statelor membre ▌ale Uniunii Europene, denumit în continuare „EUROSUR”, în scopul detectării, prevenirii și combaterii imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere și contribuind la asigurarea protecției și la salvarea vieților migranților.

Articolul 2Domeniul de aplicare

(1) Prezentul regulament se aplică supravegherii frontierelor externe terestre și maritime ale statelor membre, inclusiv ▌monitorizării, detectării, identificării, urmăririi, prevenirii și interceptării acțiunilor de trecere neautorizată a frontierelor, în scopul detectării, prevenirii și combaterii imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere și contribuind la asigurarea protecției și la salvarea vieților migranților.

(1a) Prezentul regulament se poate aplica, de asemenea, supravegherii frontierelor aeriene, precum și controalelor la punctele de trecere a frontierei în cazul în care statele membre transmit în mod voluntar EUROSUR astfel de informații.

(2) Prezentul regulament nu se aplică niciunei măsuri juridice sau administrative întreprinse după ce autoritățile responsabile ale unui stat membru au interceptat infracțiuni transfrontaliere sau acțiuni de trecere neautorizată de către persoane a frontierelor externe.

(3) Statele membre și agenția respectă drepturile fundamentale, inclusiv principiile nereturnării și demnității umane, precum și cerințele privind protecția datelor cu caracter personal, în aplicarea prezentului regulament. Statele membre și agenția acordă prioritate nevoilor speciale ale copiilor, ale minorilor neînsoțiți, ale victimelor traficului, ale persoanelor care au nevoie de asistență medicală de urgență, ale persoanelor care au nevoie de protecție internațională, ale persoanelor aflate în dificultate pe mare și ale altor persoane aflate într-o situație deosebit de vulnerabilă.

Articolul 3Defini

ții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(-a) „agenție”“ înseamnă Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, instituită prin Regulamentul 2007/2004;

(a) „conștientizarea situației” înseamnă capacitatea de a monitoriza, detecta, identifica, urmări și înțelege activitățile transfrontaliere ilegale pentru a identifica motive întemeiate pentru măsurile de reacție pe baza combinării cunoștințelor existente cu informațiile noi și pentru a avea o mai mare capacitate de a reduce numărul pierderilor de vieți omenești în rândul migranților la frontierele externe, de-a lungul sau în apropierea acestora;

(b) „capacitate de reacție” înseamnă capacitatea de a executa acțiuni cu scopul de a combate activitățile transfrontaliere ilegale la frontierele externe ale statelor membre, de-a lungul sau în apropierea acestora, incluzând mijloacele și termenele necesare pentru a reacționa în mod adecvat ▌;

(c) „tablou situațional” înseamnă o interfață grafică destinată prezentării în timp aproape real a datelor și a informațiilor ▌ primite de la diferite autorități, senzori, platforme și alte surse, care face obiectul punerii în comun prin intermediul canalelor de comunicare și informare cu alte autorități, în scopul conștientizării situației și sprijinirii capacității de reacție de-a lungul frontierelor externe ale statelor membre și în zona prefrontalieră;

(d) „criminalitate transfrontalieră” înseamnă orice infracțiune gravă ▌de dimensiune transfrontalieră săvârșită la frontierele externe ale statelor membre, de-a lungul sau în apropierea acestora ▌;

(e) „secțiune de frontieră externă” înseamnă întreaga frontieră externă terestră sau maritimă a unui stat membru sau o parte a acesteia, astfel cum este definită de legislația națională sau astfel cum este determinată de centrul național de coordonare sau orice altă autoritate națională responsabilă;

(f) „zonă prefrontalieră” înseamnă regiunea geografică situată în afara frontierelor externe ale statelor membre ▌;

(fa) „situații de criză” înseamnă orice dezastre naturale sau provocate de om, accidente, crize umanitare sau politice și orice alte incidente grave care se produc la frontierele externe ale statelor membre, de-a lungul sau în apropierea acestora și care pot avea un impact semnificativ asupra controlului frontierelor externe;

(fb) „incident” înseamnă o situație legată de imigrația ilegală, de criminalitatea transfrontalieră sau un risc pentru viețile migranților la frontierele externe ale statelor membre, de-a lungul sau în apropierea acestora.

TITLUL IICADRUL

CAPITOLUL IComponentele

Articolul 4Cadrul EUROSUR

(1) Pentru schimbul de informații și cooperarea în domeniul supravegherii frontierelor și ținând seama de mecanismele existente de schimb de informații și de cooperare, statele membre și agenția utilizează cadrul EUROSUR ▌, care constă în următoarele componente:

(a) centre naționale de coordonare ▌;

(b) tablouri situaționale naționale;

(d) tablou situațional european;

(e) tablou comun al informațiilor privind zona prefrontalieră;

(f) aplicare comună a instrumentelor de supraveghere;

(2) Centrele naționale de coordonare furnizează agenției, prin intermediul rețelei de comunicare, ▌ informațiile din cadrul tablourilor situaționale naționale respective care sunt necesare pentru alcătuirea și actualizarea tabloului situațional european și a tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră.

(3) Agenția oferă centrelor naționale de coordonare, prin intermediul rețelei de comunicare, acces nelimitat la tabloul situațional european și la tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră.

(4) Componentele enumerate la alineatul (1) sunt stabilite și actualizate în conformitate cu principiile prezentate în anexă.

Articolul 5Centrul na

țional de coordonare

(1) Fiecare stat membru ▌desemnează, pune în funcțiune și gestionează un centru național de coordonare ▌care coordonează și efectuează schimbul de informații între toate autoritățile care au responsabilități în ceea ce privește supravegherea frontierelor externe la nivel național, precum și cu celelalte centre naționale de coordonare și cu agenția. Statul membru transmite Comisiei o notificare privind instituirea centrului, aceasta informând imediat celelalte state membre și agenția.

(2) Fără a aduce atingere articolului 16 și în cadrul EUROSUR, centrul național de coordonare este punctul unic de contact pentru schimbul de informații și cooperarea cu alte centre naționale de coordonare și cu agenția ▌.

(3) Centrul național de coordonare are următoarele atribuții:

(a) asigură schimbul oportun de informații și cooperarea între toate autoritățile naționale responsabile cu supravegherea frontierelor externe ▌, precum și cu alte centre naționale de coordonare și cu agenția;

(aa) asigură schimbul oportun de informații cu autoritățile cu atribuții la nivel național în ceea ce privește căutarea și salvarea, aplicarea legii, azilul și imigrația;

(b) contribuie la o gestionare eficace și eficientă a resurselor și a personalului;

(d) sprijină planificarea și punerea în aplicare a ▌activităților naționale de supraveghere a frontierelor;

(e) coordonează sistemul național de supraveghere a frontierelor, ▌în conformitate cu legislația națională;

(f) contribuie la evaluarea periodică a consecințelor activităților naționale de supraveghere a frontierelor în sensul prezentului regulament;

(g) coordonează măsuri operaționale cu alte state membre, fără a aduce atingere competențelor agenției și ale statelor membre.

(4) Centrul național de coordonare funcționează în regim de permanență, douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.

Articolul 6Agen

ția

(1) Agenția are următoarele atribuții:

(a) instituie și asigură funcționarea rețelei de comunicare pentru EUROSUR în conformitate cu articolul 7;

(b) alcătuiește și actualizează tabloul situațional european în conformitate cu articolul 10;

(c) alcătuiește și actualizează tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră în conformitate cu articolul 11;

(d) coordonează aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere în conformitate cu articolul 12.

(2) În scopul alineatului (1), agenția funcționează în regim de permanență, douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.

Articolul 7Re

țeaua de comunicare

(1) Agenția instituie o rețea de comunicare și asigură funcționarea acesteia pentru a pune la dispoziție instrumente analitice și de comunicare și pentru a permite schimbul ▌de informații sensibile neclasificate și de informații clasificate în mod sigur și în timp aproape real cu și între centrele naționale de coordonare. Rețeaua funcționează în regim de permanență, douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, pentru:

(a) schimbul bilateral și multilateral de informații în timp aproape real;

(b) conferințe audio și video;

(d) gestionarea, stocarea, transmiterea și prelucrarea în condiții de siguranță a informațiilor clasificate UE până la nivelul RESTREINT UE/EU RESTRICTED sau niveluri de clasificare naționale echivalente, asigurând că informațiile clasificate sunt gestionate într-o secțiune separată și acreditată în mod corespunzător a rețelei de comunicare;

(2) Agenția oferă asistență tehnică și se asigură că rețeaua de comunicare este interoperabilă cu orice alt sistem de comunicare și informare relevant gestionat de agenție.

(3) Agenția prelucrează, stochează și face schimb de informații sensibile neclasificate și informații clasificate în cadrul rețelei de comunicare, în conformitate cu articolul 11d din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004.

(3a) Centrele naționale de coordonare prelucrează, stochează și fac schimb de informații sensibile neclasificate și informații clasificate în cadrul rețelei de comunicații, cu respectarea normelor și a standardelor ▌echivalente Deciziei nr. 2001/844/CE a Comisiei de modificare a Regulamentului său de procedură^▌.

(4) Autoritățile, agențiile și alte organisme ale statelor membre care utilizează rețeaua de comunicare asigură respectarea unor reguli și standarde de securitate echivalente cu cele aplicate de agenție pentru gestionarea informațiilor clasificate.

CAPITOLUL IICon

știentizarea situației

Articolul 8Tablouri situa

ționale

(1) Tablourile situaționale naționale, tabloul situațional european și tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră sunt elaborate prin culegerea, evaluarea, colaționarea, analizarea, interpretarea, generarea, vizualizarea și diseminarea informațiilor.

(2) Tablourile menționate la alineatul (1) sunt formate din următoarele straturi:

(a) un strat al evenimentelor ▌;

(b) un strat operațional ▌;

Articolul 9Tabloul situa

țional național

(1) Centrul național de coordonare alcătuiește și actualizează un tablou situațional național pentru a furniza informații eficace, exacte și oportune ▌tuturor autorităților cu responsabilități în ceea ce privește controlul și, mai ales, supravegherea frontierelor externe la nivel național.

(2) Tabloul situațional național cuprinde informații culese din următoarele surse:

(a) sistemul național de supraveghere a frontierelor, ▌ în conformitate cu legislația națională;

(b) senzorii staționari și mobili utilizați de autoritățile naționale responsabile cu supravegherea frontierelor externe;

(d) centrele de coordonare locale, regionale și de alt tip;

(e) alte autorități și sisteme naționale relevante, inclusiv ofițerii de legătură, centrele operaționale și punctele de contact;

(f) agenția;

(g) centrele naționale de coordonare din alte state membre ▌;

(ga) autoritățile din țările terțe, pe baza acordurilor bilaterale sau multilaterale și a rețelelor regionale menționate la articolul 18;

▌

(i) sistemele de raportare a navelor, în conformitate cu temeiurile juridice respective ale acestora;

(j) alte organizații europene și internaționale relevante;

(k) alte surse.

(3) Stratul evenimentelor al tabloului situațional național este format din următoarele substraturi:

(a) un substrat referitor la acțiunile de trecere neautorizată a frontierelor care include informații, care sunt la dispoziția centrului național de coordonare, privind incidentele care implică un risc pentru viețile migranților;

(b) un substrat referitor la criminalitatea transfrontalieră ▌;

(d) un substrat referitor la alte evenimente, care conține informații privind vehicule, nave și alte ambarcațiuni, precum și persoane neidentificate și suspecte prezente la frontierele externe ale statului membru în cauză, de-a lungul sau în apropierea acestora, precum și orice alt eveniment care poate avea un impact semnificativ asupra controlului frontierelor externe;

(4) Centrul național de coordonare atribuie un singur nivel de impact indicativ, de la impact „redus” și „mediu” la impact „ridicat”, fiecărui incident din stratul evenimentelor al tabloului situațional național. Toate incidentele sunt comunicate agenției.

(5) Stratul operațional al tabloului situațional național este format din următoarele substraturi:

(a) un substrat referitor la resursele proprii, incluzând resursele militare pentru sprijinirea unei misiuni de aplicare a legii, și la zonele operaționale, care conține informații despre poziția, ▌starea și tipul resurselor proprii ▌și despre autoritățile implicate. În ceea ce privește resursele militare pentru sprijinirea unei misiuni de aplicare a legii, centrul național de coordonare poate decide, la cererea autorității naționale responsabile pentru aceste resurse, să limiteze accesul la aceste informații pe baza principiului necesității de a cunoaște ▌;

▌

(c) un substrat referitor la informațiile despre mediu care conține sau oferă acces la informații despre condițiile de teren și meteorologice la frontierele externe ale statului membru în cauză.

(5a) Informațiile despre resursele proprii din stratul operațional sunt clasificate EU RESTRICTED.

(6) Stratul de analiză al tabloului situațional național este format din următoarele substraturi:

(a) un substrat de informații care conține evoluțiile și indicatorii-cheie relevanți în sensul prezentului regulament;

(b) un substrat analitic care cuprinde rapoarte analitice, tendințe privind evaluarea riscurilor, rapoarte de monitorizare regională și note de informare relevante în sensul prezentul regulament;

(c) un substrat de informații operative, care conține informații analizate relevante în sensul prezentului regulament și, mai ales, pentru atribuirea nivelurilor de impact ▌secțiunilor de frontiere ▌externe ▌;

(d) un substrat de imagistică și date geografice, care conține imagistică de referință, hărți de fundal, ▌validarea informațiilor analizate și analize privind modificările (imagistică de observare a pământului), precum și detectarea modificărilor, date geografice și hărți privind permeabilitatea frontierelor externe.

(7) Informațiile incluse în stratul de analiză și informațiile despre mediu din stratul operațional al tabloului situațional național se pot baza pe informațiile furnizate în tabloul situațional european și în tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră.

▌

(9) Centrele naționale de coordonare ale statelor membre învecinate își fac cunoscut în mod reciproc și direct, precum și în timp aproape real, tabloul situațional al secțiunilor de frontiere externe adiacente în legătură cu:

(a) ▌ incidente ▌și alte evenimente semnificative incluse în stratul evenimentelor;

▌

(d) rapoartele tactice de analiză a riscurilor incluse în stratul de analiză.

(9a) Centrele naționale de coordonare din statele membre învecinate își pot face cunoscut în mod reciproc și direct, precum și în timp aproape real, tabloul situațional al secțiunilor de frontiere externe adiacente privind pozițiile, starea și tipul resurselor proprii care sunt utilizate la secțiunile de frontiere externe adiacente, astfel cum figurează în stratul operațional.

Articolul 9Tabloul situa

țional european

(1) Agenția alcătuiește și actualizează un tablou situațional european pentru a furniza centrelor naționale de coordonare informații și analize eficace, corecte și oportune ▌.

(2) Tabloul situațional european este format din informații culese din următoarele surse:

(a) tablourile situaționale naționale, în măsura prevăzută la prezentul articol ▌;

(b) agenția;

(ba) Comisia Europeană, care furnizează informații strategice privind controlul la frontiere, inclusiv deficiențele în efectuarea controlului la frontierele externe;

(bb) delegațiile și oficiile Uniunii Europene;

(c) alte organe, oficii și agenții relevante ale Uniunii și organizații internaționale relevante, astfel cum se menționează la articolul 17;

(d) alte surse.

(3) Stratul de evenimente din tabloul situațional european include informații privind:

(a) incidente ▌ cuprinse în stratul evenimentelor al tabloului situațional național ▌;

(b) incidente ▌și alte evenimente cuprinse în tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră ▌;

(c) incidente ▌în zona operațională a unei operațiuni comune, a unui proiect-pilot sau a unei intervenții rapide coordonate de agenție.

(4) În tabloul situațional european, agenția ține seama de nivelul de impact care a fost atribuit unui anumit incident în tabloul situațional național de către centrul național de coordonare.

(5) Stratul operațional al tabloului situațional european este format din următoarele substraturi:

(a) un substrat referitor la resursele proprii, care conține informații despre poziția, ora, ▌starea și tipul resurselor care participă la operațiunile comune, la proiectele-pilot și la intervențiile rapide ale agenției sau care sunt la dispoziția acesteia și planul de mobilizare, inclusiv zona de operare, orarul patrulelor și codurile de comunicare;

(b) un substrat referitor la operațiuni, care conține informații despre operațiunile comune, proiectele-pilot și intervențiile rapide coordonate de agenție, inclusiv mandatul, locul, starea și durata misiunii, informații despre statele membre și alți actori implicați, rapoarte situaționale zilnice și săptămânale, date statistice și pachete de informare pentru presă;

(c) un substrat referitor la informațiile despre mediu, care include informații despre condițiile de teren și meteorologice la frontierele externe ale statelor membre.

(5a) Informațiile privind resursele proprii din stratul operațional al tabloului situațional european sunt clasificate EU RESTRICTED.

(6) Stratul de analiză al tabloului situațional european este structurat în același mod ca în tabloul situațional național.

▌

Articolul 11Tabloul comun al informa

țiilor privind zona prefrontalieră

(1) Agenția alcătuiește și actualizează un tablou comun al informațiilor privind zona prefrontalieră pentru a furniza centrelor naționale de coordonare informații și analize eficace, corecte și oportune ▌referitoare la zona prefrontalieră.

(2) Tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră este format din informații culese din următoarele surse:

(a) centrele naționale de coordonare, inclusiv informațiile și rapoartele primite din partea ofițerilor de legătură din statele membre prin intermediul autorităților naționale competente;

▌

(ba) delegațiile și oficiile Uniunii Europene;

(d) alte organe, oficii și agenții relevante ale Uniunii și organizații internaționale relevante, astfel cum se menționează la articolul 17;

(e) autorități din țările terțe, pe baza acordurilor bilaterale sau multilaterale și a rețelelor regionale menționate la articolul 18, prin intermediul centrelor naționale de coordonare;

(f) alte surse.

(3) Tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră poate conține informații relevante pentru ▌supravegherea frontierelor aeriene și verificările la punctele de trecere a frontierei externe .

(4) Stratul evenimentelor, stratul operațional și stratul de analiză ale tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră sunt structurate în același mod ca în tabloul situațional european.

(5) Agenția atribuie un nivel unic de impact indicativ fiecărui incident din stratul evenimentelor al tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră. Agenția informează centrele naționale de coordonare cu privire la orice incident din zona prefrontalieră ▌.

▌

Articolul 12Aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere

(1) Agenția coordonează aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere, ▌ pentru a oferi centrelor naționale de coordonare și ei înseși informații privind supravegherea frontierelor externe și a zonei prefrontaliere în mod regulat, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor.

(2) Agenția furnizează unui centru național de coordonare, la cererea acestuia, informații privind frontierele externe ale statului membru solicitant și zona prefrontalieră, care pot fi obținute prin:

(a) monitorizarea selectivă a porturilor și a coastelor desemnate ale țărilor terțe, care au fost identificate în analiza riscurilor și în informațiile primite drept puncte de îmbarcare sau de tranzit pentru navele și alte ambarcațiuni utilizate pentru imigrația ilegală sau pentru criminalitatea transfrontalieră;

(b) urmărirea în marea liberă a unei nave sau a unei alte ambarcațiuni suspectate de sau identificate ca fiind utilizate pentru imigrație ilegală sau criminalitate transfrontalieră;

(c) monitorizarea zonelor desemnate din domeniul maritim, pentru a detecta, identifica și urmări navele și alte ambarcațiuni suspectate de sau utilizate pentru imigrație ilegală sau criminalitate transfrontalieră;

(d) evaluarea mediului în zonele desemnate din domeniul maritim și de la frontiera externă terestră pentru optimizarea activităților de monitorizare și patrulare;

(e) monitorizarea selectivă a zonelor prefrontaliere desemnate de la frontierele externe, care, în analiza riscurilor și în informațiile primite, au fost identificate drept potențiale zone de plecare sau tranzit pentru imigrația ilegală sau pentru infracțiunile transfrontaliere.

(3) Agenția furnizează informațiile menționate la alineatul (1) prin combinarea și analizarea datelor care pot fi culese din sistemele, senzorii și platformele următoare:

(a) sistemele de raportare a navelor, în conformitate cu temeiurile juridice respective ale acestora;

(b) imagini prin satelit;

(4) Agenția poate refuza o cerere din partea unui centru național de coordonare din motive tehnice, financiare sau operaționale. Agenția notifică în timp util centrului național de coordonare motivele care stau la baza refuzului respectiv.

(5) Agenția poate utiliza din proprie inițiativă instrumentele de supraveghere menționate la alineatul (2) pentru culegerea de informații relevante pentru tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră.

Articolul 12aPrelucrarea datelor cu caracter personal

(1) Atunci când se utilizează tabloul situațional național pentru prelucrarea de date cu caracter personal, acestea se prelucrează în conformitate cu Directiva 95/46/CE [12] , cu Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului și cu prevederile naționale relevante privind protecția datelor.

(2) Tabloul situațional european și tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră pot fi utilizate doar pentru prelucrarea datelor cu caracter personal legate de numerele de înmatriculare ale navelor.

Respectivele date cu caracter personal se prelucrează în conformitate cu articolul 11ca din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004. Aceste date se prelucrează exclusiv în scopul detectării, identificării și urmăririi navelor, precum și în scopurile menționate la articolul 11c alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004. Datele sunt șterse automat în termen de șapte zile sau, în cazul în care este nevoie de mai mult timp pentru urmărirea unei nave, în termen de două luni de la data primirii datelor relevante de către agenție.

CAPITOLUL IIICapacitatea de reac

ție

Articolul 13Determinarea sec

țiunilor de frontieră externă

În sensul prezentului regulament, fiecare stat membru își divizează frontierele externe terestre și maritime în secțiuni de frontieră care sunt notificate agenției.

Articolul 14Atribuirea de niveluri de impact sec

țiunilor de frontieră externă

(1) Pe baza analizei riscurilor efectuată de agenție și în acord cu statul membru în cauză, agenția atribuie sau modifică următoarele niveluri de impact fiecăreia dintre secțiunile de frontieră externă terestră și maritimă ale statelor membre:

(a) nivel de impact redus în cazul în care incidentele legate de imigrația ilegală sau criminalitatea transfrontalieră care au loc pe/la? secțiunea de frontieră în cauză au un impact nesemnificativ asupra securității frontierelor;

(b) nivel de impact mediu în cazul în care incidentele legate de imigrația ilegală sau criminalitatea transfrontalieră care au loc pe secțiunea de frontieră în cauză au un impact moderat asupra securității frontierelor;

(c) nivel de impact ridicat în cazul în care incidentele legate de imigrația ilegală sau criminalitatea transfrontalieră care au loc pe secțiunea de frontieră în cauză au un impact semnificativ asupra securității frontierelor.

(2) Centrul național de coordonare evaluează periodic dacă este necesară modificarea nivelului de impact atribuit oricăreia dintre secțiunile de frontieră, ținând seama de informațiile cuprinse în tabloul situațional național.

(3) Agenția vizualizează nivelurile de impact ▌ atribuite frontierelor externe în tabloul situațional european.

Articolul 15Reac

ție corespunzătoare nivelurilor de impact

(1) Statele membre se asigură că activitățile de supraveghere ▌desfășurate la secțiunile de frontieră externă corespund nivelurilor de impact atribuite, după cum urmează:

(a) în cazul în care unei secțiuni de frontieră externă i se atribuie un nivel de impact redus, autoritățile naționale responsabile de supravegherea frontierelor externe organizează supravegherea periodică pe baza analizei riscurilor și se asigură că în zona de frontieră sunt menținute suficiente resurse și personal pentru operațiuni de urmărire, identificare și interceptare;

(b) în cazul în care unei secțiuni de frontieră externă i se atribuie un nivel de impact mediu, autoritățile naționale responsabile de supravegherea frontierelor externe, pe lângă măsurile întreprinse în conformitate cu litera (a), asigură luarea unor măsuri de supraveghere adecvate la secțiunea de frontieră respectivă. Atunci când se iau măsurile respective, centrul național de coordonare este notificat în consecință. Centrul național de coordonare coordonează orice sprijin acordat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3);

(c) în cazul în care unei secțiuni de frontieră externă i se atribuie un nivel de impact ridicat, statul membru în cauză, pe lângă măsurile întreprinse în conformitate cu litera (b), garantează, prin intermediul centrului național de coordonare, că autoritățile naționale care acționează la secțiunea de frontieră respectivă beneficiază de sprijinul necesar și că sunt luate măsuri de supraveghere sporite. Statul membru respectiv poate solicita sprijinul agenției sub rezerva condițiilor pentru inițierea unor operațiuni comune sau a unor intervenții rapide prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2007/2004.

(2) Centrul național de coordonare informează periodic agenția cu privire la măsurile luate la nivel național în temeiul alineatului (1) litera (c) ▌.

(3) În cazul în care un nivel de impact mediu sau ridicat este atribuit unei secțiuni de frontieră externă adiacentă cu secțiunea de frontieră a unui alt stat membru sau a unei țări cu care există acorduri sau rețele regionale, astfel cum se menționează la articolele 17a și 18, centrul național de coordonare contactează centrul național de coordonare al statului membru învecinat sau autoritatea competentă din țara învecinată și depune eforturi în vederea coordonării măsurilor transfrontaliere necesare.

(4) În cazul în care un stat membru înaintează o solicitare în conformitate cu alineatul (1) litera (c), agenția poate oferi sprijin statului membru respectiv, atunci când răspunde solicitării în cauză, în mod special:

(a) prin acordarea unui tratament prioritar pentru aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere;

(b) prin coordonarea mobilizării echipelor europene de polițiști de frontieră în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 2007/2004;

(c) prin asigurarea mobilizării echipamentelor tehnice, la dispoziția agenției, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 2007/2004;

(d) prin coordonarea oricărui sprijin suplimentar oferit de alte state membre.

(5) Agenția evaluează împreună cu statele membre procedura de atribuire a nivelurilor de impact și măsurile corespunzătoare adoptate la nivel național și la nivelul Uniunii în rapoartele sale de analiză a riscului.

TITLUL IVDISPOZI

ȚII SPECIFICE

Articolul 16Atribuirea de sarcini altor

autorități din statele membre

(1) Statele membre pot încredința autorităților regionale, locale, funcționale sau altor autorități, care sunt în măsură să adopte decizii operaționale, sarcina de a asigura conștientizarea situației și capacitatea de reacție în sfera respectivă de competențe, inclusiv sarcinile și competențele menționate la articolul 5 alineatul (3) literele (b), (d) și (e) ▌.

(2) Decizia statului membru menționată la alineatul (1) nu aduce atingere capacității centrului național de coordonare de a coopera și de a realiza schimburi de informații cu alte centre naționale de coordonare și cu agenția.

(3) În cazuri predefinite, astfel cum sunt identificate la nivel național, centrul național de coordonare poate autoriza o autoritate menționată la alineatul (1) să comunice și să facă schimb de informații cu autoritățile regionale sau cu centrul național de coordonare al unui alt stat membru sau cu autoritățile competente ale unei țări terțe, cu condiția ca aceasta să informeze în mod regulat propriul centru național de coordonare cu privire la comunicarea și schimbul de informații respective.

Articolul 17Cooperarea agen

ției cu terții

(1) Agenția utilizează informațiile existente, capacitățile și sistemele disponibile în alte organe, oficii și agenții ale Uniunii, precum și în organizații internaționale, în limitele cadrelor juridice respective.

(2) În conformitate cu alineatul (1), agenția cooperează în special cu următoarele organe, oficii și agenții ale Uniunii, precum și cu următoarele organizații internaționale:

(a) Oficiul European de Poliție (Europol) ▌, în vederea schimbului de informații privind criminalitatea transfrontalieră care urmează a fi incluse în tabloul situațional european;

(b) Centrul Satelitar al UE, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului în momentul aplicării comune a instrumentelor de supraveghere;

(c) Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă și organele, oficiile și agențiile Uniunii, inclusiv Biroul European de Sprijin pentru Azil, care îi pot furniza agenției informațiile relevante pentru actualizarea tabloului situațional european și a tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră;

(d) organizații internaționale care îi pot furniza agenției informații relevante pentru menținerea tabloului situațional european și a tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră.

(2a) În conformitate cu alineatul (1), agenția poate coopera cu Centrul de Analiză și Operațiuni Maritime - Stupefiante (Maritime Analysis and Operations Centre Narcotics, MAOC-N) și Centrul de coordonare a combaterii drogurilor în zona mediteraneană (Centre de Coordination pour la lutte antidrogue en Méditerranée, CeCLAD-M) în vederea schimbului de informații privind criminalitatea transfrontalieră care urmează a fi incluse în tabloul situațional european.

(3) Schimbul de informații între agenție și organele, oficiile și agențiile Uniunii și organizațiile internaționale menționate la alineatele (2) și (2a) se realizează prin intermediul rețelei de comunicare menționate la articolul 7 sau al altor rețele de comunicare care îndeplinesc criteriile de disponibilitate, confidențialitate și integritate.

(4) Cooperarea dintre agenție și organele, oficiile și agențiile Uniunii și organizațiile internaționale menționate la alineatele (2) și (2a) este reglementată prin acorduri de lucru, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 și prin temeiul juridic al fiecărui organ, oficiu sau agenție ale Uniunii și al fiecărei organizații internaționale în cauză. În ceea ce privește gestionarea informațiilor clasificate, aceste acorduri prevăd respectarea de către organele, oficiile și agențiile Uniunii și organizațiile internaționale în cauză a unor norme și standarde de securitate echivalente celor aplicate de agenție.

(5) Organele, oficiile și agențiile Uniunii menționate la alineatele (2) și (2a) utilizează informațiile primite în contextul EUROSUR exclusiv în limitele cadrelor lor juridice și în conformitate cu drepturile fundamentale, inclusiv cu cerințele privind protecția datelor.

Articolul 17aCooperarea cu Irlanda

și Regatul Unit

(1) În sensul prezentului regulament, schimbul de informații și cooperarea cu Irlanda și cu Regatul Unit pot avea loc pe bază de acorduri bilaterale sau multilaterale între Irlanda și Regatul Unit și unul sau mai multe state membre învecinate sau prin intermediul rețelelor regionale înființate pe baza acordurilor respective. Centrele naționale de coordonare ale statelor membre reprezintă punctul de contact pentru schimbul de informații cu autoritatea corespondentă din Irlanda și din Regatul Unit în cadrul EUROSUR. După încheierea acordurilor respective, acestea sunt notificate Comisiei.

(2) Acordurile menționate la alineatul (1) se limitează la următorul schimb de informații între centrul național de coordonare al unui stat membru și Irlanda și Regatul Unit:

(a) informațiile conținute în tabloul situațional național al unui stat membru, în măsura în care au fost transmise agenției pentru a fi utilizate în tabloul situațional european și în tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră;

(b) informațiile colectate de către Irlanda și Regatul Unit, care sunt relevante pentru obiectivele tabloului situațional european și ale tabloului comun al informațiilor privind zona prefrontalieră;

(3) Înainte ca informațiile să poată fi transmise Irlandei și Regatului Unit în temeiul acordului respectiv, este necesară aprobarea prealabilă a oricărui alt stat membru sau al agenției care a furnizat informații în contextul EUROSUR și care nu este parte la niciunul dintre acordurile menționate la alineatul (1).

(4) Transmiterea mai departe sau altă comunicare a informațiilor schimbate în temeiul prezentului articol către țări terțe sau alte părți terțe sunt interzise.

(5) Acordurile menționate la alineatul (1) includ dispoziții privind costurile financiare care decurg din participarea Irlandei și a Regatului Unit la punerea în aplicare a acordurilor respective.

Articolul 18Cooperarea cu

țările terțe învecinate

(1) În sensul prezentului regulament, statele membre pot face schimb de informații și pot coopera cu una sau mai multe țări terțe învecinate. Acest schimb de informații și această cooperare se desfășoară pe baza unor acorduri bilaterale sau multilaterale sau prin intermediul rețelelor regionale instituite pe baza acestor acorduri. Centrele naționale de coordonare ale statelor membre reprezintă punctul de contact pentru schimbul de informații ▌cu țările terțe învecinate.

(1aa) Înainte de încheierea oricăror acorduri menționate la alineatul (1) din prezentul articol, statele membre le notifică Comisiei, care verifică conformitatea părților acordurilor relevante pentru EUROSUR cu prezentul regulament. După încheierea lor, acordurile se notifică Comisiei care informează Parlamentul European, Consiliul și agenția.

(1a) Acordurile respective respectă dreptul relevant al Uniunii și dreptul internațional privind drepturile fundamentale și protecția internațională, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția privind statutul refugiaților, mai ales principiul nereturnării.

(1b) Orice schimb de date personale cu țări terțe în cadrul EUROSUR se limitează strict la ceea ce este absolut necesar în sensul prezentului regulament. Acesta se desfășoară în conformitate cu Directiva 95/46/CE [13], cu Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului și cu prevederile naționale relevante privind protecția datelor.

(2) Orice schimb de informații efectuat în temeiul alineatului (1) din prezentul articol și al articolului 9 alineatul (2) litera (ga), care oferă unei țări terțe informații care ar putea fi utilizate pentru a identifica persoane sau grupuri de persoane a căror cerere de acces la protecție internațională se află în curs de examinare sau care sunt expuse unui risc ridicat de a fi supuse torturii, unui tratament sau unor pedepse inumane sau degradante sau oricărei alte încălcări a drepturilor fundamentale, este interzis.

(3) Orice schimb de informații efectuat în temeiul alineatului (1) din prezentul articol și al articolului 9 alineatul (2) litera ( ▌ga) ▌ se realizează cu respectarea condițiilor prevăzute în acordurile bilaterale și multilaterale încheiate cu țările terțe învecinate.

(4) Este necesară o aprobare prealabilă din partea oricărui alt stat membru sau din partea agenției care a furnizat informațiile în contextul EUROSUR și care nu este parte la niciunul dintre acordurile menționate la alineatul (1) și nu face parte din rețelele menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (ga), înainte ca informațiile să poată fi schimbate cu orice țară terță, în cadrul acordului sau al rețelei respective. Statele membre și agenția sunt obligate prin cererea respectivă să nu schimbe aceste informații cu țara terță în cauză.

(4b) Transmiterea mai departe sau altă comunicare a informațiilor schimbate în temeiul prezentului articol către alte țări terțe sau părți terțe sunt interzise.

(5) Pentru orice schimb cu țări terțe de informații obținute prin aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere se aplică legislația și normele care reglementează aceste instrumente și sisteme, precum și dispozițiile relevante ale Directivei 95/46/CE, ale Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și ale Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului.

Articolul 19Manualul

(1) Comisia Europeană, în strânsă cooperare cu statele membre, cu agenția și cu orice alt organ, oficiu sau agenție ale Uniunii relevante, pune la dispoziție un manual practic pentru punerea în aplicare și gestionarea EUROSUR (denumit în continuare „manualul”), incluzând linii directoare de natură tehnică și operațională, recomandări și bune practici, inclusiv privind cooperarea cu țările terțe. Comisia Europeană adoptă manualul sub forma unei recomandări.

(2) Comisia Europeană poate decide, după consultarea statelor membre și a agenției, să clasifice EU RESTRICTED anumite părți ale manualului, în conformitate cu normele care figurează în Decizia 2001/844/CE a Comisiei de modificare a regulamentului său de procedură.

Articolul 20Monitorizare

și evaluare

(1) În sensul prezentului regulament, agenția și statele membre se asigură că există proceduri de monitorizare a funcționării tehnice și operaționale a EUROSUR în raport cu obiectivul de obținere a unei conștientizări a situației și a unei capacități de reacție adecvate la frontierele externe și cu respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv a principiului nereturnării.

(2) Agenția prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind funcționarea EUROSUR la 1 decembrie 2015 și, ulterior, din doi în doi ani.

(3) Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o evaluare generală a EUROSUR la 1 decembrie 2016 și, ulterior, din patru în patru ani. Această evaluare include o evaluare a rezultatelor obținute în raport cu obiectivele ▌, a validității continue a raționamentului de bază, a aplicării prezentului regulament în statele membre și de către agenție ▌și a respectării drepturilor fundamentale și a impactului asupra acestora, precum și o evaluare cost-beneficiu. Această evaluare este însoțită, după caz, de propuneri adecvate de modificare a prezentului regulament.

(4) Statele membre furnizează agenției informațiile necesare pentru elaborarea raportului menționat la alineatul (2). Agenția furnizează Comisiei informațiile necesare pentru realizarea evaluării menționate la alineatul (3).

Articolul 20aModificări la Regulamentul (CE) nr. 2007/2004

Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 se modifică după cum urmează:

(1) La articolul 2 alineatul (1) litera (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i) furnizează asistența necesară pentru dezvoltarea și funcționarea unui sistem european de supraveghere a frontierelor și, după caz, pentru dezvoltarea unui mediu comun de schimb al informațiilor, incluzând interoperabilitatea sistemelor, mai ales prin instituirea, asigurarea funcționării și coordonarea cadrului EUROSUR în conformitate cu Regulamentul XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR).”

(2) Se inserează următorul articol nou 11ca:

„Articolul 11ca

Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul EUROSUR

Agenția poate prelucra date cu caracter personal astfel cum se prevede la articolul 12a alineatul (2) din Regulamentul XXX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR), care se aplică în conformitate cu măsurile menționate la articolul 11a. În special, prelucrarea unor asemenea date respectă principiile de necesitate și de proporționalitate, iar transmiterea mai departe sau alt tip de comunicare a acestor date cu caracter personal prelucrate de agenție către țări terțe sunt interzise.”

Articolul 21Intrarea în vigoare

și aplicabilitatea

(1) Prezentul regulament intră în vigoare în cea de-a douăzecea zi după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) Prezentul regulament se aplică de la 2 decembrie 2013.

(3) Articolul 5 alineatul (1) se aplică statelor membre situate la frontierele externe ▌sudice și estice ▌(Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Republica Slovacă, Slovenia și Spania) de la 2 decembrie 2013.

(4) Articolul 5 alineatul (1) se aplică celorlalte state membre ▌de la 1 decembrie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre, în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

Următoarele principii sunt luate în considerare în momentul stabilirii, operării și asigurării funcționării diferitelor componente ale cadrului EUROSUR:

(a) principiul comunităților de interese: centrele naționale de coordonare și agenția formează comunități specifice de interese pentru punerea în comun a informațiilor și comunicarea în cadrul EUROSUR. Comunitățile de interese sunt utilizate pentru organizarea diferitelor centre naționale de coordonare și a agenției în vederea schimbului de informații în scopul obiectivelor, cerințelor și intereselor comune;

(b) principiul gestionării coerente și al utilizării unor structuri existente: agenția asigură coerența dintre diferitele componente ale cadrului EUROSUR, inclusiv oferirea de orientări și asistență centrelor naționale de coordonare și promovarea interoperabilității informațiilor și tehnologiei. În măsura în care este posibil, cadrul EUROSUR utilizează sistemele și capacitățile existente, pentru a optimiza utilizarea bugetului Uniunii și a evita dublarea acțiunilor. În acest context, EUROSUR este instituit în deplină compatibilitate cu inițiativa privind un mediu comun de schimb al informațiilor pentru supravegherea domeniului maritim al UE (CISE), astfel contribuind și beneficiind în același timp de o abordare coordonată și eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru schimbul transsectorial de informații în Uniune;

(c) principiul punerii în comun a informațiilor și al asigurării informațiilor: informațiile puse la dispoziție în cadrul EUROSUR sunt disponibile tuturor centrelor naționale de coordonare și agenției, în afara cazului în care au fost stabilite sau convenite restricții specifice. Centrele naționale de coordonare garantează disponibilitatea, confidențialitatea și integritatea informațiilor care vor face obiectul schimburilor la nivel național, european și internațional. Agenția garantează disponibilitatea, confidențialitatea și integritatea informațiilor care vor face obiectul schimburilor la nivel european și internațional;

(d) principiul orientării către servicii și al standardizării: diferitele capacități EUROSUR sunt puse în aplicare cu ajutorul unei abordări orientate către servicii. Agenția se asigură că, în măsura în care acest lucru este posibil, cadrul EUROSUR se bazează pe standarde convenite la nivel internațional;

(e) principiul flexibilității: organizarea, informarea și tehnologia sunt concepute în așa fel încât să permită părților interesate din cadrul EUROSUR să reacționeze la situațiile în schimbare în mod flexibil și structurat.

ANEXĂ LA PROECTUL DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ

Declarația Parlamentului European

Parlamentul European subliniază că instituțiile UE ar trebui să se străduiască să utilizeze în actele legislative terminologia adecvată neutră atunci când abordează tema resortisanților unor țări terțe a căror prezență pe teritoriul statelor membre nu a fost sau nu mai este autorizată de autoritățile statelor membre. În astfel de cazuri, instituțiile UE ar trebui să evite folosirea cuvântului „ilegal” atunci când poate fi găsită o formulare alternativă, iar în toate cazurile, cu referire la persoane ar trebui utilizată sintagma „migranți aflați în situație nereglementară”.

[1] ^* Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.
[2] ¹ Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (JO L 349, 25.11.2004, p.1).
[3] JO L 8, 12.1.2001, p. 1.
[4] JO L 350, 30.12.2008, p. 60.
[5] JO L 131, 1.6.2000, p. 43.
[6] JO L 64, 7.3.2002, p. 20.
[7] JO L 176, 10.7.1999, p. 36.
[8] JO L 53, 27.2.2008, p. 52.
[9] JO L 53, 27.2.2008, p. 1.
[10] JO L 160, 18.6.2011, p. 21.
[11] JO L 160, 18.6.2011, p. 19.
[12] JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
[13] JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

EXPUNERE DE MOTIVE

Libera circulație este un principiu definitoriu al Uniunii Europene, iar posibilitatea ca fiecare cetățean să se deplaseze în interiorul Uniunii Europene fără a fi supus unor controale la frontierele interne este una dintre realizările sale cele mai de succes. Numeroase persoane folosesc această libertate, iar opinia publică a exprimat în repetate rânduri opinia potrivit căreia libera circulație reprezintă unul dintre cele mai importante beneficii ale Uniunii. Pentru economia noastră, de asemenea, libera circulație este esențială pentru succesul pieței unice. Schengen nu poate fi anulat. Mai degrabă, acesta ar trebui consolidat printr-o mai bună gestionare a frontierelor externe ale UE, care asigură încredere reciprocă deplină între statele membre

Din acest motiv, raportorul sprijină, în general, propunerea Comisiei. Schimburile de informații și îmbunătățirea cooperării dintre statele membre și dintre agențiile implicate sunt etape esențiale în vederea unei mai bune repartizări a sarcinilor în gestionarea frontierelor externe ale UE. Ele sunt, de asemenea, cruciale pentru a sprijini statele membre să respecte legislația maritimă internațională și să salveze viețile migranților.

Raportorul dorește să pună accentul pe următoarele aspecte:

1) Domeniul de aplicare al directivei

Raportorul favorizează includerea zonelor pre-frontaliere în EUROSUR, inclusiv a punctelor de trecere a frontierei/aeroporturilor, dar consideră că acest lucru ar trebui făcut într-o etapă ulterioară. Pentru moment, acest lucru ar trebui să rămână facultativ pentru statele membre. El susține, de asemenea, introducerea unei clauze de revizuire, cu un raport de evaluare a impactului acestei includeri și prin care să se propună, eventual, modificări la regulament.

2) Cooperarea cu alte agenții

Raportorul sprijină în mod ferm cooperarea cu alte agenții, în special Europol, Biroul European de Sprijin pentru Azil (BESA), Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (AESM), Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (AECP) și Centrul Satelitar European (CSE).

3) Cooperarea cu țările terțe

Raportorul consideră că statele membre ar trebui să coopereze cu țările terțe vecine pentru a proteja viețile migranților, a preveni migrația ilegală și a combate criminalitatea transfrontalieră. Aceste acorduri sunt aduse la cunoștința Comisiei.

4) Participarea Regatului Unit și a Irlandei

Raportorul sprijină posibilitatea ca Regatul Unit și Irlanda să participe la EUROSUR. Cooperarea ar trebui să se desfășoare pe baza unor acorduri bilaterale sau multilaterale între Irlanda și Regatul Unit și unul sau mai multe state membre vecine.

5) Datele cu caracter personal

Raportorul insistă asupra faptului că datele cu caracter personal ar trebui să fie transmise și prelucrate prin intermediul EUROSUR numai atunci când este necesar și în cazuri justificate în mod corespunzător, cu garanțiile corespunzătoare. El consideră, de asemenea, că niciun fel de date cu caracter personal nu ar trebui să fie transmise țărilor terțe.

6) Definiții

Raportorul a depus mai multe amendamente pentru a defini mai bine anumite concepte, cum ar fi „incident” sau „interceptare”. El insistă, de asemenea, să se definească mai bine situațiile de deosebită presiune și subliniază faptul că evaluarea impactului „scăzut”, „mediu” și „ridicat” ar trebui să se facă la nivelul Frontex.

7) Coordonare

Raportorul sprijină desemnarea, în fiecare stat membru, a unui singur centru național de coordonare însărcinat cu cooperarea cu EUROSUR, permițând, în același timp, un anumit grad de flexibilitate în ce privește organizarea regională internă a statelor membre.

8) Drepturi fundamentale

Raportorul introduce unele trimiteri la legislația pertinentă a UE în materie de azil (inclusiv la principiul nereturnării) și returnare, care ar trebui să se aplice în urma interceptării.

9) Responsabilitate

Raportorul este în favoarea includerii unei clauze care să prevadă revizuirea la fiecare patru ani și trimiterea unui raport către Parlamentul European.

AVIZ al Comisiei pentru bugete (17.10.2012)

destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)

(COM(2011)0873 – C7-0506/2011 – 2011/0427(COD))

Raportor pentru aviz: Dominique Riquet

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

1. Domeniul de aplicare a propunerii

Propunerea privind Sistemul european de supraveghere a frontierelor externe (EUROSUR) este parte a eforturilor Uniunii de a crește capacitatea de reacție a statelor membre în privința autorităților lor de control al frontierelor la frontierele externe (Schengen). Aceasta ar trebui să ajute statele membre să dispună de o cunoaștere completă a situației la frontierele lor externe și să intensifice fluxul de informații și cooperarea dintre statele membre, precum și dintre statele membre și Agenție, într-un mod mai coerent și mai sistematic. În ceea ce privește dimensiunea externă a gestionării frontierelor, EUROSUR ar trebui să ofere sprijin pentru a intensifica cooperarea cu țările terțe și a consolida supravegherea frontierelor și capabilitățile de management în domenii care au un impact direct în UE (de exemplu, pentru a lega sistemele și infrastructurile țărilor terțe la UE, pentru a permite schimbul periodic de informații).

2. Implementarea

Diferitele componente ale EUROSUR vor fi în principal implementate de către Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale UE[1] (FRONTEX) și de către statele membre, după cum se precizează în Comunicarea 2008 EUROSUR[2].

Spre deosebire de cele două programe paralele „Fondul pentru securitate internă” și „Fondul pentru azil și migrație”, EUROSUR nu este conceput ca un fond UE, dar oferă un cadru tehnic comun și stabilește standardele necesare pentru raționalizarea cooperării, precum și o comunicare 24 de ore din 24 și 7 zile din 7 între autorități (atât ale UE, cât și ale statelor membre). Regulamentul propus privind EUROSUR ar trebui să intre în vigoare la sfârșitul anului 2013. Fișa financiară anexată la propunere[3] se limitează la perioada 2014-2020, chiar dacă expunerea de motive a regulamentului prevede, de asemenea, fonduri în conformitate cu cadrul financiar multianual actual, deoarece EUROSUR a fost lansat ca proiect-pilot în 2011. Pentru perioada 2014-2020, finanțarea este prevăzută nu printr-un buget separat, ci din două surse din bugetul UE (care există deja sau care urmează a fi create):

· în prezent, statele membre sunt susținute din credite din Fondul UE pentru frontierele externe (linia bugetară 18 02 06) până la sfârșitul actualului CFM (sfârșitul anului 2013); începând din 2014, va fi creată o nouă linie bugetară (18 02 XX XX - „Fondul pentru securitate internă - Frontiere și vize”) în structura noului buget, urmând CFM 2014-2020, iar o parte din aceasta va finanța dezvoltarea unora dintre diferitele componente EUROSUR (de exemplu, înființarea centrelor naționale de coordonare);

· Pe de altă parte, ar trebui ca Agenția FRONTEX (linia 18 02 03 02) să fie cea care să-și utilizeze propriul buget pentru crearea rețelei de comunicare și a altor componente orizontale ale sistemului EUROSUR, precum tabloul situațional european și tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră și, după caz, aceste resurse financiare vor fi completate de sprijin acordat prin intermediul Fondului pentru securitate internă (gestiune financiară centralizată directă sau indirectă).

Impactul total estimat asupra cheltuielilor UE pentru o perioadă de șapte ani (2014-2020) ar fi de aproximativ 244,021 milioane EUR. În jur de 112 milioane EUR vor fi finanțați din creditele noului „Fond pentru securitate internă - Frontiere și vize”) și 132 milioane EUR de la Agenția FRONTEX (linia 18 02 03 02), ceea ce pare a fi o parte destul de importantă din totalul bugetului estimat pentru șapte ani al FRONTEX, de 614 milioane EUR.

Prin comparație, pentru actuala rubrică 3 A, Comisia a propus un buget indicativ general de 10 911 milioane EUR pentru perioada 2014-2020 în cadrul financiar multianual.

Această cifră acoperă cheltuielile pentru programele financiare și agențiile UE care activează în domeniul afacerilor interne. Agențiilor le sunt alocate 1 572 milioane EUR în prețuri curente.

Necesarul estimat al resurselor umane pentru punerea în aplicare a cadrului (monitorizare și sprijin pentru managementul zilnic al EUROSUR) ar fi doar de 2 AD la sediul Comisiei, de la DG HOME. Potrivit propunerii, aceștia sunt deja desemnați pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuiți intern în cadrul DG-ului. În cazul în care s-ar putea dovedi necesară o alocare suplimentară, raportorul insistă asupra faptului că aceasta poate fi acordată numai pentru DG de gestionare, conform procedurii de alocare anuală și ținând seama de constrângerile bugetare.

3. Poziția raportorului

Raportorul susține continuarea și dezvoltarea EUROSUR, întrucât supravegherea frontierelor este un domeniu în care acțiunea Uniunii prezintă neîndoielnic o valoare adăugată europeană în comparație cu măsurile naționale. Într-adevăr, imigrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră sunt, prin natura lor, fenomene care depășesc teritoriul statelor membre.

Ar trebui remarcat, cu toate acestea, faptul că sistemul de finanțare propus pentru EUROSUR este foarte complex. Această complexitate se datorează atât celor trei niveluri de gestionare posibile (gestionarea centralizată directă, gestionarea centralizată indirectă și gestionarea în comun), cât și termenului de finanțare (actualul cadru financiar multianual și CFM 2014-2020), provenind, prin urmare, din pachete diferite ale acestor două cadre.

Atât timp cât bugetul 2013 nu este adoptat, vor fi dificil de determinat diferitele sume care urmează să fie alocate din liniile bugetare aferente, în temeiul CFM actual (Fondul pentru Frontierele Externe, Frontex, al 7-lea Program-cadru pentru cercetare și dezvoltare și Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare ). O distribuție a costurilor este prezentată în evaluarea de impact care însoțește propunerea Comisiei referitoare la EUROSUR[4], dar nu apare în propunerea propriu-zisă.

În ceea ce privește cheltuielile care urmează să fie realizate în cursul CFM 2014-2020 - și fără a aduce atingere rezultatului negocierilor privind CFM - este regretabil că Comisia nu face nicio referire la buget în partea obligatorie din punct de vedere juridic a propunerii privind EUROSUR.

În plus, în ceea ce privește cheltuielile legate de Centrele naționale de coordonare (CNC) și de măsurile din țările terțe vecine, raportorul subliniază absența criteriilor de alocare a resurselor.

AMENDAMENTE

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul 1 Proiect de rezoluție legislativă Punctul 1 a (nou)
Proiectul de rezoluție legislativă	Amendamentul
	1a. reamintește rezoluția sa din 8 iunie 2011 privind Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii¹; reiterează că sunt necesare resurse suplimentare suficiente în contextul viitorului CFM pentru a permite Uniunii să își realizeze prioritățile politice existente și noile sarcini prevăzute de Tratatul de la Lisabona, precum și pentru a reacționa la evenimente neprevăzute; atrage atenția asupra faptului că, chiar și în condițiile unei creșteri cu 5 % a nivelului resurselor pentru următorul CFM comparativ cu nivelul din 2013, nu se poate aduce decât o contribuție limitată la realizarea obiectivelor și a angajamentelor convenite ale Uniunii și la respectarea principiului solidarității în cadrul Uniunii; solicită Consiliului, în cazul în care nu este de acord cu această abordare, să identifice în mod clar la care dintre prioritățile sau proiectele sale politice ar putea renunța în totalitate, în ciuda valorii lor adăugate europene dovedite;
	_______________
	¹ Texte adoptate, P7_TA(2011)0266.
Amendamentul 2 Proiect de rezoluție legislativă Punctul 1 b (nou)
Proiectul de rezoluție legislativă	Amendamentul
	1b. subliniază că, pentru prelungirea mandatului Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene („Agenția”), ar trebui să se aplice punctul 47 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina financiară și buna gestiune financiară¹; subliniază că orice decizie a autorității legislative în favoarea unei astfel de prelungiri nu va aduce atingere deciziilor adoptate de autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale;
	________________
	¹ JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
Amendamentul 3 Proiect de rezoluție legislativă Punctul 1 c (nou)
Proiectul de rezoluție legislativă	Amendamentul
	1c. solicită Comisiei să prezinte o nouă fișă financiară, care să țină seama pe deplin de rezultatul acordului legislativ dintre Parlamentul European și Consiliu, pentru a se răspunde cerințelor agenției și ale serviciilor Comisiei în materie de buget și personal;
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(1) Instituirea unui Sistem european de supraveghere a frontierelor (denumit în continuare „EUROSUR”) este necesară pentru consolidarea schimbului de informații și a cooperării operative dintre autoritățile naționale ale statelor membre, precum și cu Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene înființată prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004 (Frontex), denumită în continuare „agenția”. EUROSUR ar trebui să ofere acestor autorități și agenției infrastructura și instrumentele necesare pentru îmbunătățirea conștientizării situației a acestora și a capacității de reacție în cadrul operațiunilor de detectare și prevenire a migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere, precum și în cadrul protejării și salvării vieților migranților la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii.	(1) Instituirea unui Sistem european de supraveghere a frontierelor (denumit în continuare „EUROSUR”) este necesară pentru consolidarea schimbului de informații și a cooperării operative dintre autoritățile naționale ale statelor membre, precum și cu Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene înființată prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004 (Frontex), denumită în continuare „agenția”. EUROSUR ar trebui să ofere acestor autorități și agenției infrastructura și instrumentele necesare pentru îmbunătățirea conștientizării situației acestora și a capacității de reacție în cadrul operațiunilor de detectare și prevenire a migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere, contribuind astfel la o mai bună protecție și la salvarea vieților migranților la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii.
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 5 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(5a) Agenției trebuie să i se asigure resursele financiare și umane adecvate pentru a-și îndeplini în mod adecvat sarcinile suplimentare care îi sunt atribuite în temeiul prezentului regulament. În acest scop, procedura de elaborare, punere în aplicare și control al bugetului său, stabilită la articolele 29 și 30 din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004, ar trebui să țină seama în mod corespunzător de sarcinile respective. Autoritatea bugetară ar trebui să garanteze respectarea celor mai înalte standarde de eficiență.
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 9 a (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(9a) Este necesară o mai bună coordonare a cheltuielilor Uniunii și a fondurilor statelor membre în domeniul afacerilor interne, pentru a optimiza utilizarea bugetelor proprii. Aceasta ar trebui să contribuie la un grad mai mare de complementaritate, eficiență și vizibilitate a cheltuielilor. În special, EUROSUR ar trebui să utilizeze în mod optim capacitățile existente în materie de resurse umane și de echipamente tehnice, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, promovând totodată cooperarea militară și civilă.
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 9 b (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(9b) Mecanismele care implică bugetul Uniunii în implementarea EUROSUR ar trebui să fie transparente, responsabile și supuse unui control democratic.
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 9 c (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(9c) Este necesară asigurarea unei bune gestionări financiare a sistemului și o implementare cât mai eficientă a acestuia, menținând, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea sistemului pentru toți participanții.
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 9 d (nou)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(9d) Comisia ar trebui să evalueze în mod regulat rezultatele implementării EUROSUR, cu ajutorul unor indicatori clari, simpli și măsurabili. Indicatorii ar trebui să ofere o bază pentru a evalua în ce măsură au fost îndeplinite obiectivele sistemului.
Amendamentul 10 Propunere de regulament Articolul 1
Textul propus de Comisie	Amendamentul
Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru schimbul de informații și cooperarea între statele membre și agenție în vederea îmbunătățirii conștientizării situației și capacității de reacție la frontierele externe ale statelor membre și ale Uniunii Europene, denumit în continuare Sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR).	Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru schimbul de informații și cooperarea între statele membre și agenție în vederea îmbunătățirii conștientizării situației și capacității de reacție la frontierele externe ale statelor membre și ale Uniunii Europene, contribuind astfel la o mai bună protecție și salvarea mai multor vieți ale migranților la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii, denumit în continuare Sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR).
Amendamentul 11 Propunere de regulament Articolul 3 – litera g (nouă)
Textul propus de Comisie	Amendamentul
	(g) „agenție”“ înseamnă Agenția europeană pentru gestionarea cooperării operaționale la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, instituită de Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului.
Amendamentul 12 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera c
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(c) rețeaua de comunicare;	(c) schimbul de date și rețeaua de comunicare;
Amendamentul 13 Propunere de regulament Anexă – litera b
Textul propus de Comisie	Amendamentul
(b) principiul gestionării coerente și al utilizării unor structuri existente: agenția asigură coerența dintre diferitele componente ale cadrului EUROSUR, inclusiv oferirea de orientări și asistență centrelor naționale de coordonare și promovarea interoperabilității informațiilor și tehnologiei. În măsura în care este posibil, cadrul EUROSUR utilizează sistemele și capacitățile existente. În acest context, EUROSUR este instituit în deplină compatibilitate cu inițiativa privind un mediu comun de partajare a informațiilor pentru supravegherea domeniului maritim al UE (CISE), astfel contribuind și beneficiind în același timp de o abordare coordonată și eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru schimbul transsectorial de informații în Uniune;	(b) principiul gestionării coerente și al utilizării unor structuri existente: agenția asigură coerența dintre diferitele componente ale cadrului EUROSUR, inclusiv oferirea de orientări și asistență centrelor naționale de coordonare și promovarea interoperabilității informațiilor și tehnologiei. În măsura în care este posibil, cadrul EUROSUR utilizează sistemele și capacitățile existente, pentru a optimiza utilizarea bugetului Uniunii și a evita redundanțele. În acest context, EUROSUR este instituit în deplină compatibilitate cu inițiativa privind un mediu comun de partajare a informațiilor pentru supravegherea domeniului maritim al UE (CISE), astfel contribuind și beneficiind în același timp de o abordare coordonată și eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru schimbul transsectorial de informații în Uniune;

PROCEDURĂ

Titlu	Instituirea Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)
Referințe	COM(2011)0873 – C7-0506/2011 – 2011/0427(COD)
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen	LIBE 2.2.2012
Aviz emis de către Data anunțului în plen	BUDG 2.2.2012
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii	Dominique Riquet 15.2.2012
Data adoptării	10.10.2012
Rezultatul votului final	+: –: 0:	28 4 1
Membri titulari prezenți la votul final	Marta Andreasen, Richard Ashworth, Francesca Balzani, Zuzana Brzobohatá, Göran Färm, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Jens Geier, Ivars Godmanis, Lucas Hartong, Jutta Haug, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Ivailo Kalfin, Sergej Kozlík, Jan Kozłowski, Alain Lamassoure, Giovanni La Via, George Lyon, Barbara Matera, Juan Andrés Naranjo Escobar, Nadezhda Neynsky, Dominique Riquet, Potito Salatto, Alda Sousa, Helga Trüpel, Derek Vaughan, Angelika Werthmann
Membri supleanți prezenți la votul final	Alexander Alvaro, Jürgen Klute, Georgios Papastamkos, Nils Torvalds, Catherine Trautmann

[1] instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 - JO L 349, 25.11.2004, p. 1.
[2] Comunicarea din 13 februarie 2008 a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „Analizând crearea unui sistem european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)” - COM (2008)0068.
[3] Fișa financiară legislativă anexată propunerii COM(2011)0873, p. 25.
[4] SEC(2011)1536.

PROCEDURĂ

Titlu	Instituirea Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)
Referințe	COM(2011)0873 – C7-0506/2011 – 2011/0427(COD)
Data prezentării la PE	12.12.2011
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen	LIBE 2.2.2012
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare Data anunțului în plen	AFET 2.2.2012	DEVE 2.2.2012	BUDG 2.2.2012
Avize care nu au fost emise Data deciziei	AFET 6.3.2012	DEVE 25.1.2012
Raportor(i) Data numirii	Jan Mulder 9.2.2012
Examinare în comisie	25.4.2012	3.9.2012	11.10.2012	27.11.2012
	19.6.2013
Data adoptării	19.6.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	41 8 1
Membri titulari prezenți la votul final	Jan Philipp Albrecht, Rita Borsellino, Emine Bozkurt, Arkadiusz Tomasz Bratkowski, Salvatore Caronna, Philip Claeys, Carlos Coelho, Ioan Enciu, Tanja Fajon, Hélène Flautre, Kinga Gál, Kinga Göncz, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Ágnes Hankiss, Anna Hedh, Salvatore Iacolino, Sophia in ‘t Veld, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Timothy Kirkhope, Juan Fernando López Aguilar, Baroness Sarah Ludford, Svetoslav Hristov Malinov, Véronique Mathieu Houillon, Anthea McIntyre, Nuno Melo, Roberta Metsola, Antigoni Papadopoulou, Georgios Papanikolaou, Carmen Romero López, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Renate Sommer, Rui Tavares, Nils Torvalds, Kyriacos Triantaphyllides, Axel Voss, Renate Weber, Josef Weidenholzer, Tatjana Ždanoka, Auke Zijlstra
Membri supleanți prezenți la votul final	Elena Oana Antonescu, Dimitrios Droutsas, Monika Hohlmeier, Jan Mulder, Marco Scurria
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Jürgen Creutzmann, Jelko Kacin
Data depunerii	24.6.2013

Aviz juridic - Politica de confidențialitate