RAPORT referitor la propunerea de decizie a Consiliului privind adoptarea de către Letonia a monedei euro la 1 ianuarie 2014
25.6.2013 - (COM(2013)0345 – C7‑0183/2013 – 2013/0190(NLE)) - *
Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Burkhard Balz
PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind adoptarea de către Letonia a monedei euro la 1 ianuarie 2014
(COM(2013)0345 – C7‑0183/2013 – 2013/0190(NLE))
(Procedura de consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2013)0345),
– având în vedere raportul de convergență din 2013 al Comisiei (COM(2013)0341) și raportul de convergență al Băncii Centrale Europene din iunie 2013 privind Letonia,
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul de convergență din 2013 al Comisiei privind Letonia (SWD(2013)0196),
având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2006 privind extinderea zonei euro[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 20 iunie 2007 privind îmbunătățirea procesului de consultare a Parlamentului European cu privire la procedurile de extindere a zonei euro[2],
– având în vedere articolul 140 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0183/2013),
– având în vedere articolul 83 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0237/2013),
A. întrucât articolul 140 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede realizarea unui grad înalt de convergență durabilă, analizând în ce măsură fiecare stat membru a îndeplinit următoarele criterii: realizarea unui grad înalt de stabilitate a prețurilor, caracterul solid al finanțelor publice, respectarea limitelor normale de fluctuație prevăzute de mecanismul cursului de schimb, și caracterul durabil al convergenței atinse de statul membru și al participării sale la mecanismul ratei de schimb din Sistemul Monetar European, care se reflectă în nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung (criteriile de la Maastricht);
B. întrucât Letonia a respectat criteriile de la Maastricht în conformitate cu articolul 140 din TFUE și cu Protocolul nr. 13 privind criteriile de convergență anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE;
C. întrucât raportorul a vizitat Letonia pentru a evalua gradul de pregătire al acestei țări în vederea aderării la zona euro;
D. întrucât poporul leton a depus eforturi extraordinare pentru a depăși criza financiară și și-a reluat evoluția în direcția competitivității și a creșterii economice,
1. aprobă propunerea Comisiei;
2. este în favoarea adoptării monedei euro de către Letonia la 1 ianuarie 2014;
3. observă că evaluarea realizată de către Comisie și de către Banca Centrală Europeană (BCE) a avut loc pe fundalul crizei financiare mondiale ce a afectat perspectivele de convergență nominală pentru multe alte state membre și a provocat, în special, o modificare ciclică semnificativă în sens descendent a ratelor inflației;
4. constată, în special, că criza financiară mondială a afectat profund Letonia în ceea ce privește sărăcia, șomajul și evoluțiile demografice; îndeamnă Letonia și partenerii săi din cadrul Uniunii să pună în aplicare standarde macroprudențiale stricte cu scopul de a evita fluxurile nesustenabile de capital și tendințele de creștere excesivă a creditelor constatate în perioada anterioară crizei;
5. observă că Letonia îndeplinește criteriile, deoarece guvernul leton și cetățenii letoni au depus eforturi hotărâte, credibile și susținute; subliniază că sustenabilitatea generală a situației macroeconomice și financiare va depinde de punerea în aplicare a unor reforme echilibrate și cuprinzătoare, având drept scop să reconcilieze disciplina cu solidaritatea și investițiile durabile pe termen lung, nu numai în Letonia, ci și în cadrul uniunii economice și monetare în ansamblu;
6. observă că, în cadrul raportului său de convergență din 2013, BCE și-a exprimat unele preocupări cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a convergenței economice a Letoniei; subliniază în special următoarele observații și recomandări din acest raport:
- aderarea la o uniune monetară presupune renunțarea la instrumentele monetare și legate de cursul de schimb și implică o importanță crescută a flexibilității și a rezistenței interne; prin urmare, autoritățile ar trebui să aibă în vedere modalități pentru consolidarea suplimentară a instrumentelor alternative de politică contraciclică aflate la dispoziția lor, pe lângă măsurile adoptate începând din 2009;
- Letonia trebuie să continue să evolueze în direcția unei consolidări fiscale generalizate, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, precum și să pună în aplicare și să respecte un cadru fiscal care să îi permită să evite revenirea la politici prociclice în viitor;
- atât nevoia de a asigura un mediu instituțional mai solid, cât și faptul că economia subterană, deși se află în declin, este considerată a fi în continuare relativ extinsă presupun nu doar pierderi ale veniturilor publice, ci și denaturări ale concurenței și au un efect negativ asupra competitivității Letoniei, reducând atractivitatea acestei țări ca destinație pentru investițiile străine directe, ceea ce creează obstacole în calea investițiilor pe termen lung și a productivității; consideră că aceste aspecte trebuie luate în considerare cu seriozitate, în special dacă actualele tendințe în ceea ce privește inflația și fluxurile financiare sunt inversate; consideră, cu toate acestea, că preocupările menționate nu modifică evaluarea generală pozitivă cu privire la adoptarea monedei euro de către Letonia;
7. solicită guvernului leton să-și mențină atitudinea prudentă față de politica bugetară, precum și politicile sale globale de stabilitate, anticipând posibile dezechilibre macroeconomice și riscuri pentru stabilitatea prețurilor în viitor și corectând totodată dezechilibrele identificate de Comisie în cadrul raportului privind mecanismul de alertă; constată că stabilitatea prețurilor în Letonia depinde în mare măsură de dinamica prețurilor la produsele de bază, datorită eficienței energetice scăzute și a nivelului ridicat de importuri de energie provenind dintr-o singură sursă care intră în compoziția coșului consumatorului la nivel național; invită guvernul leton să facă progrese în acest domeniu și să își intensifice eforturile generale pentru a atinge toate obiectivele naționale prevăzute în Strategia UE 2020;
8. este preocupat de sprijinul scăzut pe care îl acordă în prezent cetățenii letoni pentru adoptarea monedei euro; solicită guvernului și autorităților letone să comunice în mod mai activ cu cetățenii letoni pentru a asigura un sprijin public mai puternic pentru adoptarea monedei euro; solicită guvernului și autorităților letone să continue campania de informare și comunicare pentru ca toți cetățenii letoni să fie informați;
9. solicită guvernului leton să abordeze deficiențele structurale de pe piața muncii prin intermediul unor reforme structurale și educaționale adecvate; solicită, în special, guvernului leton să abordeze problemele legate de nivelul sărăciei și de inegalitățile salariale tot mai mari;
10. recunoaște stabilitatea sectorului bancar leton pe durata ultimilor trei ani; subliniază totuși că modelul de afaceri în sectorul bancar s-a confruntat cu provocări serioase în prima etapă a crizei financiare globale; subliniază că, în acel moment, prăbușirea sistemului financiar al Letoniei a putut fi împiedicată doar printr-o operațiune de salvare a UE-FMI; salută reformele recente care au vizat consolidarea cadrului de reglementare aplicabil băncilor letone care acceptă depozite din partea nerezidenților; solicită autorităților letone să asigure supravegherea strictă a respectivelor bănci, precum și implementarea unor măsuri suplimentare adecvate pentru gestionarea riscurilor; solicită, în continuare, autorităților letone să rămână vigilente cu privire la posibilele dezechilibre dintre structurile de maturitate a activelor și a pasivelor existente în sistemul bancar, care pot fi considerate a fi un pericol pentru stabilitatea financiară;
11. solicită autorităților letone să mențină cursul actual al pregătirilor practice pentru a asigura un proces de tranziție lină; invită guvernul leton să instituie mecanisme adecvate de control pentru a se asigura că introducerea monedei euro nu este folosită pentru creșterea mascată a ale prețurilor;
12. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
13. regretă intervalul de timp extrem de scurt în care i s-a solicitat Parlamentului să își prezinte avizul în conformitate cu articolul 140 TFUE; solicită Comisiei și statelor membre care intenționează să adopte euro să stabilească un calendar adecvat pentru a permite Parlamentului să își prezinte avizul pe baza unei dezbateri mai cuprinzătoare și mai incluzive;
14. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția sa Consiliului, Comisiei, Băncii Centrale Europene, Eurogrupului și guvernelor statelor membre.
EXPUNERE DE MOTIVE
La data de 4 martie 2013, Letonia a solicitat un raport de convergență în temeiul articolului 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Criteriile pentru adoptarea monedei euro de către Letonia la data de 1 ianuarie 2014 sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE.
În prezent, Letonia este „stat membru cu derogare”, așadar nu face parte din zona euro.
Articolul 140 alineatul (2) prevede că Consiliul, pe baza rapoartelor primite din partea Comisiei și a BCE și după consultarea Parlamentului European, decide, cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, care dintre statele membre ce fac obiectul unei derogări îndeplinesc condițiile necesare pe baza criteriilor stabilite la articolul 140 alineatul (1) și pune capăt derogărilor privind aceste state membre.
La data de 5 iunie 2013, Comisia a propus în cadrul raportului său de convergență ca Letonia să adopte moneda euro începând cu 1 ianuarie 2014.
Parlamentul European examinează raportul de convergență împreună cu propunerea legislativă aferentă și emite un aviz. În pofida unor rezerve cu privire la anumite aspecte, raportorul recomandă anularea derogării începând cu 1 ianuarie 2014.
În ceea ce privește criteriile de convergență în temeiul articolului 140 alineatul (1), raportorul constată că:
1. Compatibilitatea legislației naționale cu articolele 130 și 131 și cu statutul BCE
Amendamentele la legea privind Banca Letoniei, precum și adoptarea legii privind disciplina bugetară și a legii care detaliază trecerea la moneda euro demonstrează că Letonia respectă în totalitate cerințele care trebuie îndeplinite pentru adoptarea monedei euro, în conformitate cu condițiile prevăzute în tratate și în statutele SEBC și BCE.
2. Atingerea unui nivel înalt de stabilitate a prețurilor
În perioada de referință dintre mai 2012 și aprilie 2013, rata medie pe 12 luni a inflației IAPC în Letonia a fost de 1,3%, cu mult sub valoarea de referință de 2,7%. Pe lângă Suedia și Irlanda, Letonia este una dintre primele trei state membre cu cele mai bune performanțe, care stabilesc valoarea de referință a inflației. Deși se așteaptă ca rata inflației IAPC să crească de la nivelul actual foarte scăzut, se estimează că Letonia se va situa sub valoarea de referință și în lunile următoare. Se preconizează că o strategie prudentă de politică bugetară va menține o stabilitate durabilă a prețurilor.
3. Caracterul sănătos al finanțelor publice
Letonia face obiectul unei decizii a Consiliului privind existența unui deficit public excesiv. În anul de referință 2012, deficitul public general al Letoniei era de 1,2% din PIB. Datoria publică brută se afla la 40,7% din PIB. Având în vedere previziunile din primăvară (mai 2013) ale Comisiei Europene - un deficit public general estimat la 1,2% din PIB și o datorie de 43,2% din PIB - aceasta consideră că deficitul excesiv a fost corectat.
3.1 Capacitatea de rambursare a Letoniei în cadrul programelor privind balanța de plăți
Întrucât guvernul leton strânge fonduri în vederea rambursării unei datorii importante către UE și Banca Mondială în perioada 2014-2015, se prevede o creștere a nivelului de îndatorare în 2013. Rambursările restante din cadrul programelor de asistență ale UE și ale Băncii Mondiale privind balanța de plăți au fost integrate în previziunile pentru anii următori privind datoria de stat și dobânzile aferente. Acestea vor fi refinanțate prin emiterea de obligațiuni pe piețele financiare mondiale, unde Letonia beneficiază, în prezent, de condiții de finanțare foarte favorabile. Acest lucru a permis o rambursare anticipată a unor obligații restante către FMI la sfârșitul anului 2012. Aproximativ 60% din aceste plăți au fost rambursate înainte de termen. Întrucât rambursările către UE și Banca Mondială intră în vigoare în 2014/2015, se așteaptă ca ponderea datoriei publice față de PIB să scadă din nou la 40% în 2014.
4. Respectarea marjelor normale de fluctuație ale mecanismului cursului de schimb II al SME pentru cel puțin ultimii 2 ani
Moneda letonă lats (LVL) a intrat în mecanismul cursului de schimb (MCS II) la data de 2 mai 2005. Banda de fluctuație standard este stabilită la ±15%. De la intrarea sa în MCS II, Letonia a menținut o marjă de fluctuație mai mică, de ±1%, față de rata centrală. În cei doi ani care au precedat această evaluare, cursul de schimb EUR/LVL nu a deviat de la rata centrală de schimb cu mai mult de ±1%. Cursul de schimb nu a făcut obiectul unor tensiuni puternice pe parcursul ultimilor doi ani.
5. Durabilitatea convergenței, astfel cum se reflectă în nivelul ratei dobânzii pe termen lung
Evoluția ratelor dobânzii pe termen lung este evaluată în funcție de randamentul înregistrat pe piața secundară de aceeași obligațiune-etalon cu o scadență reziduală de aproximativ 10 ani. Letonia se situează, din nou, lângă Suedia și Irlanda, printre primele trei state membre de referință, care stabilesc valoarea de referință la 5,5%. Media mobilă pe 12 luni a randamentului înregistrat de obligațiunea-etalon emisă de guvernul leton se ridica, în aprilie 2013, la 3,8%, cu mult sub valoarea de referință.
6. Integrarea economică și convergența [articolul 140 alienatul (1), ultima secțiune]
Letonia a înregistrat un progres economic substanțial în ultimele decenii începând cu tranziția la o economie de piață. Reformele economice au reprezentat elementele centrale ale acestei evoluții, contribuind la creșterea competitivității și facilitând integrarea în economia UE, precum și în economia mondială în general. Guvernele letone succesive au fost excepțional de stricte în ceea ce privește reformele structurale. Ultimele reforme puse în aplicare în perioada 2009-2010 au cunoscut reduceri semnificative ale salariilor și majorări ale impozitelor pe perioada crizei. Aceste măsuri de austeritate au dat rezultate extrem de satisfăcătoare, pregătind terenul pentru ieșirea din criză a Letoniei. În ciuda unor costuri ridicate pe termen scurt, Letonia a reușit să pună în aplicare politici credibile, care au readus țara pe o traiectorie stabilă de creștere economică. Ultimii ani au fost, de asemenea, excepțional de volatili în termeni de indicatori economici. Ca urmare a afluxului masiv de capital care a persistat în mare parte în vederea finanțării unor proiecte de construcție supradimensionate și a unei dezvoltări fulgerătoare a consumului, deficitul de cont curent s-a menținut la un nivel neobișnuit de scăzut de -22,5% din PIB în 2006. Acesta a fost corectat în mod radical în perioada crizei severe din 2009-2010, având ca rezultat un surplus de 8,6% în 2009. De atunci, contul curent s-a stabilizat la un nivel scăzut al deficitului, de -1,7% în 2012, și se preconizează că va rămâne stabil.
Letonia este bine integrată în economia UE prin intermediul legăturilor de comerț și de investiții. Letonia are o economie mică, deschisă, care, în urma aderării la UE în 2004, a avut de câștigat în termeni de acces la piețe pentru export și de deschidere comercială. Ponderea exporturilor de bunuri și servicii în PIB este în continuare mai scăzută în comparație cu țările baltice vecine. Totuși, integrarea comercială în UE progresează într-un ritm foarte rapid, la fel ca și exporturile către Rusia, principalul partener comercial al Letoniei în afara UE-27.
Reformele ambițioase din cadrul sectorului de afaceri favorizează competitivitatea Letoniei. Cheltuielile de constituire au fost reduse, procedurile pentru înregistrarea proprietății, autorizațiile de construire și colectarea impozitelor au fost simplificate, iar procedurile de insolvabilitate modernizate. Raportul Comisiei de monitorizare a competitivității pe 2012 plasa Letonia peste media din UE în termeni de mediu de afaceri. Competitivitatea industrială a Letoniei se îmbunătățește în mod continuu, deși încă sunt necesare eforturi în ceea ce privește performanțele în materie de inovare.
În ceea ce privește transpunerea legislației UE, performanțele Letoniei sunt printre cele mai bune în UE, cu un deficit de transpunere de 0,4% în noiembrie 2012.[1]
7. Provocări specifice în cazul Letoniei
7.1 Stabilitatea sectorului financiar
Sectorul financiar al Letoniei este bine integrat în sistemul financiar al UE, în special prin intermediul legăturilor sale cu grupurile financiare nordice. Dimensiunea sectorului bancar leton este relativ modestă în ceea ce privește totalul activelor, care se ridică la 129% față de PIB (media UE este de 369% față de PIB), și relativ redusă în cifre absolute (28 de miliarde EUR). Sectorul de servicii financiare în Letonia reprezintă doar 3,5% din PIB.
Letonia are o lungă tradiție de a oferi servicii clienților bancari nerezidenți. Procentul ridicat de depozite ce aparțin nerezidenților, care se ridica la 48,9% în 2012, poate fi considerat drept caracteristic pentru sectorul bancar leton. Conform FMI, între 80% și 90% dintre aceste depozite aparțin investitorilor din fostele țări membre ale CSI. Motivele de ordin geografic, istoric și cultural joacă un rol important în acest sens, în special proximitatea geografică față de Rusia și marea minoritate vorbitoare de limbă rusă din Letonia.
Băncile care sunt specializate și active în domeniul depozitelor ce aparțin nerezidenților reprezintă aproape o treime din totalul activelor din sectorul bancar. Aceste bănci operează doar marginal pe piața internă, care e dominată de filiale și sucursale ale marilor bănci scandinave. Cota de piață a băncilor specializate în depozite ale nerezidenților pe piața internă a creditelor și depozitelor era de 11,2%, respectiv 10,3%, la sfârșitul lui 2012. Aportul global net al acestui sector la contul financiar și rezervele valutare este relativ limitat.
Pentru contracararea riscurilor inerente activităților din acest sector, băncile în chestiune fac obiectul unor reglementări foarte stricte. Letonia a pus deja în aplicare măsuri detaliate precum cerințe suplimentare de capital și lichidități pentru aceste bănci. Mai mult decât atât, sunt efectuate așa-numite simulări de criză de lichidități pentru a se asigura, astfel, că fiecare bancă poate face față unor retrageri de până la jumătate din depozitele nerezidenților, fără a fi necesar să recurgă la alte surse de finanțare. Comisia pentru finanțe și piețele de capital monitorizează îndeaproape sectorul acestor bănci, asigurând o supraveghere atentă a procedurilor lor interne, a calității activelor și a conturilor aferente.
Deși Letonia respectă în mare măsura reglementările internaționale privind combaterea spălării banilor, rămâne deosebit de importantă asigurarea unei transpuneri hotărâte și eficiente a acestor reglementări.
7.2 Sprijinul public moderat pentru calendarul adoptării monedei euro
Unul dintre principalele motive de îngrijorare în cazul Letoniei îl reprezintă sprijinul public scăzut spre moderat pentru moneda euro. Conform unui sondaj Eurobarometru desfășurat în 2012, printre temerile principale ale letonilor se numărau o eventuală pierdere a identității naționale, pierderea controlului asupra finanțelor naționale și stabilirea unor prețuri abuzive în perioada de tranziție la moneda euro. Totodată, aproape toate ramurile societății critică lipsa de comunicare din partea guvernului și a autorităților. Deși o campanie largă de informare și de comunicare este în desfășurare, mesajul acestor inițiative nu a atins încă o mare parte din populație.
În Parlament, opoziția a votat împotriva adoptării monedei euro, argumentând că nici economia, și nici societatea letonă nu sunt pregătite pentru moneda euro, iar situația actuală în care se află zona euro nu este una favorabilă. Astfel, incertitudinile din cadrul societății letone pun sub semnul întrebării momentul adoptării monedei euro.
Date ale unor sondaje desfășurate în februarie 2013 (TNS) au indicat că 63% dintre cetățenii letoni intervievați se declarau puternic împotriva sau mai degrabă împotriva monedei euro, față de 33% care au o atitudine foarte pozitivă sau mai degrabă pozitivă față de aceasta. Cu toate acestea, cele mai recente tendințe indicate de sondaje arată că opiniile cele mai negative tind să se împuțineze. Este extrem de important ca guvernul și autoritățile letone să continue eforturile de informare a publicului și de includere a acestuia într-o dezbatere constructivă privind adoptarea monedei euro.
7.3 Piața letonă a muncii
Șomajul pe termen lung este încă o problemă. Deși piața muncii a fost caracterizată de un grad înalt de flexibilitate în timpul crizei, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au dat dovadă de o mare mobilitate pe piața UE, ceea ce a dus la o creștere a emigrării și la o scurgere semnificativă de mână de lucru prețioasă. Redresarea economiei și eforturile constante pentru a crea locuri de muncă au redus această tendință în 2012. Înaltele rate de creștere reduc șomajul progresiv, de la valorile de vârf înregistrate în 2010, 19,8%, la 14,9% în 2012. Șomajul structural rămâne încă ridicat, mai ales din cauza diferențelor regionale și a necorelării dintre calificări și anumite segmente ale pieței muncii. Îmbunătățirea funcționării pieței muncii este deosebit de importantă pentru evitarea unor pierderi constante ale capacității de producție și a ajustărilor salariale excesive. Deficiențele structurale de pe piața muncii trebuie soluționate prin politici active în acest domeniu și prin reforme în domeniul învățământului.
8. Observație privind consultarea Parlamentului European
În cadrul procedurilor din trecut de adoptare a monedei unice, Parlamentul European a fost adeseori confruntat cu termene-limită inacceptabile în procedura de consultare.
Timpul rămas și de această dată, de la publicarea raportului de convergență la data de 5 iunie și până la consultarea obligatorie a Parlamentului în ședința plenară din 1-4 iulie, este de asemenea nesatisfăcător. Termenele foarte reduse prevăzute pentru procedura Parlamentului nu permit nici traducerea proiectului de raport (rezultând într-o procedură doar în limba engleză), și nici o analiză suficient de aprofundată a raportului de convergență.
Anticipând aceste probleme, Comisia ECON și raportorul și-au început activitatea de timpuriu, organizând o audiere cu autoritățile letone (ministrul de finanțe și guvernatorul băncii centrale) deja în februarie 2013. În mai au avut loc consultări confidențiale cu Comisia și BCE. În perioada 29-31 mai 2013, raportorul s-a deplasat la Riga pentru a vedea situația la fața locului. Raportorul s-a întâlnit nu numai cu demnitari guvernamentali, ci și cu reprezentanți ai băncii centrale, controlori financiari, reprezentanți ai sectorului financiar, parteneri sociali și reprezentanți ai inițiativelor cetățenești, precum și cu membri ai opoziției, care s-au arătat mai degrabă sceptici cu privire la adoptarea monedei euro de către Letonia.
În ciuda problemelor de mai sus, Parlamentul demonstrează, din nou, că, prin implicarea sa activă și timpurie, este un partener fiabil în ceea ce privește fluidizarea procesului decizional în UE.
- [1] Conform celui mai recent raport anual - al 29-lea - al Comisiei privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii Europene [COM(2012)0714] http://ec.europa.eu/eu_law/infringements/infringements_annual_report_29_en.htm.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
24.6.2013 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
35 1 2 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Burkhard Balz, Elena Băsescu, Jean-Paul Besset, Sharon Bowles, George Sabin Cutaș, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Diogo Feio, Markus Ferber, Ildikó Gáll-Pelcz, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Liem Hoang Ngoc, Gunnar Hökmark, Syed Kamall, Philippe Lamberts, Werner Langen, Astrid Lulling, Hans-Peter Martin, Marlene Mizzi, Sławomir Nitras, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Peter Simon, Peter Skinner, Ivo Strejček, Kay Swinburne, Sampo Terho, Marianne Thyssen |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Bastiaan Belder, Philippe De Backer, Saïd El Khadraoui, Sari Essayah, Sophia in ‘t Veld, Krišjānis Kariņš, Olle Ludvigsson, Catherine Stihler |
||||
|
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Luís Paulo Alves |
||||