RAPORT referitor la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret 2010-2012

19.7.2013 - (2013/2073(INI))

Comisia pentru cultură și educație
Raportor: Georgios Papanikolaou

Procedură : 2013/2073(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A7-0238/2013

Texte depuse :

A7-0238/2013

Dezbateri :

PV 10/09/2013 - 17
CRE 10/09/2013 - 17

Voturi :

PV 11/09/2013 - 5.16
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0364

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret 2010-2012

(2013/2073(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 septembrie 2012 intitulată „Proiect de raport comun pentru 2012 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (Strategia UE pentru tineret 2010-2018)” (COM(2012)0495) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiilor (SWD(2012)0256),

– având în vedere Rezoluția sa referitoare la „O strategie a UE pentru tineret – investiție și mobilizare”[1],

– având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere propunerea Comisiei din 23 noiembrie 2011 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a acțiunii „Erasmus pentru toți” Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport (COM(2011)0788),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2012 referitoare la „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune” (COM(2012)0669),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2010 intitulată „Tineretul în mișcare – O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană” (COM(2010)0477),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2009, intitulată „O strategie a UE pentru tineret – investiție și mobilizare O metodă deschisă de coordonare reînnoită pentru abordarea provocărilor și oportunităților tineretului” (COM(2009)0200) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiilor (SWD(2009)0549),

– având în vedere propunerea Comisiei din 5 decembrie 2012 intitulată „Către un cadru de calitate pentru stagii – A doua fază a consultării partenerilor sociali la nivel european” (COM(2012)0728),

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „UE 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”(COM(2010)2020,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială (COM(2010)0758),

– având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)[2],

– având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 privind „Tineretul în mișcare” - un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională[3],

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0238/2013),

A. întrucât viitorul Europei rezidă în capacitatea de eliberare a potențialului tinerilor săi;

B. afirmă că criza a dus la accentuarea formelor precare de angajare pentru tineri, contractele pe termen scurt sau cu fracțiune de normă și sistemele de angajare neremunerată, înlocuind de prea multe ori locurile de muncă existente;

C. întrucât rata șomajului general în rândurile tinerilor din UE a fost de 23,5% în februarie 2013; întrucât, în 2011, 7,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani și 6,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare (NEET);

D. întrucât, în 2011, pierderile economice cauzate de dezangajarea tinerilor de pe piața muncii au fost estimate la 153 de miliarde de EUR, respectiv 1,2% din PIB-ul UE[4];

E. întrucât tineretul, în ansamblul său, reprezintă o parte integrantă a societății și ar trebui să fie recunoscut ca atare; întrucât inegalitățile și toate tipurile de discriminare încă persistă și au un impact major asupra vieții tinerilor și a dezvoltării lor ulterioare în cadrul societății;

F. întrucât criza economică persistentă are un impact major asupra vieții tinerilor în ceea ce privește bunăstarea și incluziunea socială a acestora, ocuparea forței de muncă, accesul la locuințe, sănătate, educație și formare, activități culturale, activități recreative și sporturi și duce la o lipsă de oportunități fără precedent pentru tinerii din UE; întrucât într-o parte semnificativă a Europei există un risc major de a avea o „generație pierdută”; întrucât această situație alarmantă necesită măsuri, politici și acțiuni urgente, precum și reforme structurale; întrucât deteriorarea condițiilor economice, în special în țările puternic lovite de criză, poate să conducă tinerii la o migrație involuntară, care se poate manifesta printr-un „export de inteligență” care diminuează potențialul de creștere, dezvoltare și inovare al țării de origine, pe termen mediu spre lung;

G. întrucât, ca răspuns la criza economică, mai multe state membre au implementat măsuri severe de austeritate, incluzând reduceri grave în cheltuielile pentru educație, formare și programele de învățare pe tot parcursul vieții; întrucât aceste măsuri au un efect negativ îndeosebi asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, în anumite state membre, în special cele din sudul Europei, conducând în majoritatea cazurilor la un export de inteligență semnificativ din regiunile respective și accentuând, astfel, inegalitățile în cadrul UE;

H. întrucât instrumentele existente la nivelul UE trebuie să fie dezvoltate în continuare pentru a putea face față provocărilor cu care se confruntă noua generație, însă acum nu s-a întreprins aproape nimic, fără a aduce atingere îmbunătățirilor viitoare care pot fi aduse acestora; întrucât noua Strategie a UE pentru tineret constituie un cadru cuprinzător, iar statele membre trebuie să profite pe deplin de aceasta;

I. întrucât numărul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) a crescut în mod periculos în toată UE; întrucât rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la un nivel inacceptabil de ridicat în mai multe state membre, în timp ce ratele medii ale șomajului pe teritoriul Uniunii ating valori istorice maxime iar cifra reală poate fi mascată de o creștere pronunțată a emigrației în rândul tinerilor și devine chiar mai alarmantă, având în vedere condițiile de muncă precare sau munca nedeclarată în timp ce durata șomajului este în creștere constantă;

J. întrucât tinerele femei tinere continuă să se confrunte cu condiții teribile pe piața muncii, ele constituind o majoritate clară a lucrătorilor cu fracțiune de normă și a lucrătorilor temporari;

K. întrucât impactul economic al tinerilor care nu sunt încadrați în învățământ, în muncă sau într-o formare profesională a fost estimat la o pierdere de 153 miliarde de EUR în 2011, respectiv 1,2% din PIB-ul UE[5]; întrucât acest lucru reprezintă o gravă povară socială și economică;

L. întrucât criza economică din UE duce la sporirea sărăciei și a excluderii sociale, care afectează în special generațiile tinere; întrucât impactul crizei asupra tinerilor îi împiedică să ducă o viață independentă și, în cazuri extreme, duce la malnutriție sau la probleme de sănătate mintală;

M. întrucât rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani a atins 23,5 % în martie 2013 și peste două milioane de locuri de muncă rămân vacante în Europa din cauza nepotrivirii dintre competențe și cerințe, în special în sectorul TIC și al sănătății; salută inițiativa Comisiei „Panorama competențelor în UE”;

N. întrucât diferențele geografice dintre cererea și oferta de locuri de muncă și competențe pot fi observate atât în cadrul statelor membre, cât și între acestea;

O. întrucât mulți tineri aleg să meargă la locuri de muncă neoficiale, temporare și nesigure, fără să aibă legătură cu calificările sau obiectivele carierei lor și fără perspective clare pe termen lung; întrucât mulți ratează posibilitatea de a dobândi competențele și încrederea necesare pentru a avansa în carieră;

P. întrucât tinerii se confruntă cu dificultăți crescânde în tranziția de la studii la un loc de muncă din cauza lipsei legăturii dintre programele educaționale disponibile și piața muncii; întrucât inițiativele de învățare pe tot parcursul vieții și proiectele intergeneraționale constituie instrumente utile prin care tinerii pe de teritoriul UE pot dobândi competențele necesare pentru a pătrunde pe piața muncii;

Q. întrucât grupurile demografice subreprezentate la nivelul populației care desfășoară activități antreprenoriale, în special fondatorii de noi întreprinderi, cuprind tinerii, femeile, persoanele cu handicap și imigranții;

R. întrucât dezvoltarea personală și socială a tinerilor este la fel de importantă ca dezvoltarea academică și profesională a acestora; întrucât tinerii joacă un rol activ în infrastructura socială a statelor membre și sunt esențiali pentru o comunitate sustenabilă și vibrantă;

S. întrucât trebuie îmbunătățită implementarea internetului cu bandă largă în statele membre în scopul dotării școlilor cu echipamente digitale;

T. întrucât resursele educaționale deschise îmbunătățesc calitatea, accesibilitatea și egalitatea sistemelor de educare și facilitează un proces de învățare interactiv, creativ, flexibil și personalizat prin utilizarea tehnologiilor TIC și a noilor tehnologii; întrucât educația deschisă amplifică șansele de angajare prin sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții;

U. întrucât utilizarea noilor tehnologii și platformele rețelelor de socializare constituie un mijloc important de conectare cu tinerii și de îmbunătățire a capacității lor de a participa la societate și de a influența procesele politice și sociale;

V. întrucât dificultățile economice și sociale, accentuate de un răspuns la criză influențat de austeritate din partea UE contribuie la creșterea euroscepticismului în rândul cetățenilor; întrucât tinerii reprezintă cel mai vulnerabil segment al societății;

W. întrucât o politică eficace privind tineretul poate contribui la dezvoltarea conștiinței civile în rândul tinerilor, care este de o importanță majoră pentru emanciparea lor individuală și pentru participarea acestora în societate ca cetățeni activi;

X. întrucât dialogul structurat ar trebui să fie considerat un prim pas spre stabilirea unui dialog eficace și util între tineri și organizațiile de tineret și instituțiile UE și naționale, care trebuie îmbunătățit și dezvoltat în permanență;

Evaluarea eficacității Strategiei UE pentru tineret

1. salută Comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (Strategia UE pentru tineret 2010-2018);

2. reamintește propunerea Comisiei potrivit căreia, în contextul negocierilor în curs privind noul cadru financiar multianual, finanțarea politicilor în domeniile tineretului și educației ar trebui mărită pentru a face față actualelor și viitoarelor provocări; subliniază faptul că comunicarea între grupurile de lucru ale tinerilor este esențială și ar trebui promovată, precum și comunicarea despre acțiunile întreprinse și rezultatele obținute până în prezent;

3. consideră că bugetul alocat pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor în viitorul CMF, și anume șase miliarde de euro, este insuficient și ar trebui mărit în cadrul negocierilor;

4. solicită Consiliului ca, pe viitor, să sporească atenția acordată tinerilor, considerându-i drept o prioritate integrată în toate programele UE desfășurate în baza viitorului CMF;

5. consideră regretabil faptul că anunțurile ambițioase ale Consiliului European privind sprijinirea tinerilor luate în marile sale anunțuri nu se reflectă în angajamente financiare echivalente; observă că o mare parte din „pachetul pentru creștere” anunțat în 2012 a constat într-o realocare parțială a fondurilor structurale care fuseseră deja promise și angajate;

6. regretă ambiguitatea demonstrată de Consiliu, care pledează pe de-o parte pentru mai multe resurse pentru tineri, dar, pe de altă parte, amână negocierile privind plățile pentru bugetul rectificativ pe 2013, punând în pericol, astfel, plățile pentru programul de burse Erasmus; invită Consiliul să adopte o abordare mai constructivă și să înceteze să mărească decalajul dintre creditele de plată și creditele de angajament în fiecare buget anual;

7. consideră că metoda deschisă de coordonare (MDC) reprezintă un mod adecvat de a adopta hotărâri privind politicile din domeniul tineretului; reiterează apelul său pentru o cooperare mai strânsă între instituțiile UE pe chestiuni din domeniul tineretului; solicită o mai adâncă implicare a Parlamentului European; subliniază că MDC trebuie realizată printr-o voință politică puternică din partea statelor membre, astfel încât să aducă rezultate maxime;

8. este dezamăgit de faptul că, deși s-a solicitat statelor membre adoptarea unor măsuri specifice în primul ciclu al Strategiei UE pentru tineret, s-au înregistrat progrese foarte modeste; observă că, în unele cazuri, situația s-a înrăutățit și în numeroase state membre nu există nicio strategie specifică privind tineretul;

9. ia act de impactul primului ciclu al Strategiei pentru tineret (2010-2012); subliniază că cadrul pentru implicarea transsectorială a Comisiei, a statelor membre și a părților interesate relevante reprezintă un bun prim pas, dar că acesta trebuie întărit în viitor prin îmbunătățirea accesului la locuri de muncă, educație și formare, combătând, astfel, sărăcia și excluderea și utilizând, în același timp, o abordare transsectorială pentru a răspândi practicile în sectoarele relevante;

10. subliniază importanța dialogului structurat; invită Comisia și statele membre să dezvolte conceptul și să asigure o monitorizare rezonabilă și consecventă a recomandărilor pe care tinerii le pregătesc împreună cu omologii lor ministeriali și instituționali; sugerează, de asemenea, sensibilizarea directă a organizațiilor de tineret și a persoanelor ce nu aparțin niciunei organizații, atât la nivel local, cât și regional, astfel încât vocea tinerilor să fie auzită, iar orice politică pusă în aplicare să conducă la o dezvoltare pozitivă și la capacitarea tinerilor;

11. consideră că elaborarea unor indicatori clari și ușor de utilizat privind situația tinerilor și politica privind tineretul poate fi îmbunătățită în continuare, în special în ceea ce privește autonomia și participarea tinerilor, pentru a evalua mai bine impactul măsurilor luate în temeiul Strategiei UE pentru tineret;

12. invită statele membre să elaboreze rapoarte referitoare la situația socială și condițiile de viață ale tinerilor, care să se bazeze pe cunoștințe și probe, să elaboreze planuri de acțiune naționale și să le pună în aplicare în mod consecvent;

13. subliniază faptul că, începând de la o vârstă foarte mică, ar trebui să se acorde o atenție specială grupurilor vulnerabile cu risc ridicat de excludere socială, inclusiv NEET, precum și tinerilor din categoriile defavorizate, oferindu-le oportunități reale și concrete de angajare și încurajând participarea lor activă în societate;

14. recunoaște necesitatea unei abordări intersectoriale și echilibrate cu privire la cele opt domenii de acțiune ale Strategiei UE pentru tineret; solicită ca, în vremuri de criză, să se acorde prioritate unei politici privind tineretul care este documentată și conturată după vocea și scopurile tinerilor înșiși;

Provocări pentru următorul ciclu:

Educația, formarea, inovația și finanțarea

15. salută noul program al UE pentru educație, formare, tineret și sport; subliniază necesitatea unei finanțări solide pentru acest program, a unui capitol separat și a unor alocări bugetare separate pentru partea referitoare la tineret;

16. subliniază faptul că statele membre și întreprinderile ar trebui să investească mai mult în competențele adecvate și în diversificarea tipurilor de programe de formare pentru a se potrivi locurilor de muncă existente pe piața muncii, prin crearea unei programe educaționale mai flexibile și integrarea antreprenoriatului și a competențelor transversale, în vederea unei mai bune adaptări la dezvoltările viitoare ale pieței muncii; subliniază importanța promovării mobilității tinerilor, în special prin învățarea de la vârste fragede a limbilor străine; invită statele membre să instituie sisteme duale de educație și formare profesională ca un mod eficace de a face legătura între cererile educaționale și cele de pe piața muncii și de a reduce șomajul în rândul tinerilor;

17. solicită statelor membre să garanteze transferabilitatea completă a beneficiilor sociale, pentru a nu pune în pericol protecția socială a tinerilor activi care au optat pentru mobilitate;

18. subliniază beneficiile triunghiului cunoașterii și îndeamnă statele membre să întreprindă mai multe inițiative și să intensifice interacțiunea dintre cele trei părți ale triunghiului, garantând astfel că interacțiunea dintre cercetare, educație și inovare poate contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică;

19. recunoaște faptul că programul „Orizont 2020” constituie un cadru adecvat pentru impulsionarea cercetării, inovării și excelenței științifice; avertizează, totuși, că reducerile bugetare din domeniul educației în unele state membre periclitează obiectivele acesteia; invită statele membre să stabilească prioritățile-cheie în cadrul programului și să profite pe deplin de acesta;

20. invită Comisia și statele membre să analizeze și să propună metode de creștere a inovării în programele de învățământ naționale la nivel de școală;

21. îndeamnă statele membre să elimine barierele transfrontaliere existente în calea stagiilor de ucenicie, de formare și de practică și să ia măsuri pentru consolidarea acestor forme de instruire, pentru ca această formă de învățământ să fie evaluată pe bază de egalitate, pentru a-i spori legăturile cu alte parcursuri educaționale din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, și să adapteze mai bine oferta la cererea de activități de formare profesională pentru tineri la locul de muncă, îmbunătățind, astfel, mobilitatea și șansele de angajare, mai ales în zonele de graniță;

22. subliniază importanța abordării necorelărilor geografice dintre oferta și cererea de locuri de muncă atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea, în special prin modificarea Portalului mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES), pentru a îmbunătăți șansele tinerilor pe piața forței de muncă;

23. subliniază importanța investițiilor strategice din fondurile structurale ale UE în dezvoltarea regională, competitivitate și crearea unor stagii de practică și ucenicie de înaltă calitate și a unor locuri de muncă durabile, oferind, astfel, tinerilor cele mai ample posibilități de angajare care respectă drepturile angajatului în fiecare stat membru, astfel încât precaritatea și riscul de sărăcie să scadă considerabil; subliniază importanța diversificării economice în sectoarele cu valoare adăugată mare, după caz, și nevoia de a pune accentul pe zonele rurale și cele defavorizate;

24. consideră că, pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, implicarea autorităților locale și regionale în proiectarea și punerea în aplicare a mixului politic corect este fundamentală;

25. consideră că ratele actuale ridicate ale șomajului din anumite state membre ar fi putut fi evitate prin strategii naționale și regionale avansate de încurajare a întreprinderilor să angajeze forță de muncă din rândul tinerilor;

26. constată că, pe lângă strategiile UE de ocupare a forței de muncă, orașele și regiunile joacă un rol important în evaluarea piețelor locale de locuri de muncă, anticipând nevoile acestora și adaptând programele pentru tineret și subliniază importanța tinerilor în cadrul comunităților lor, inclusiv în regiunile insulare și ultraperiferice; invită autoritățile locale și regionale să încurajeze spiritul cetățenesc activ și să se asigure că reprezentanții tinerilor sau ai asociațiilor de tineret participă la diferite inițiative propuse de UE;

27. subliniază rolul pozitiv al educației deschise și impactul universităților deschise la procesul de dobândire de noi competențe de către studenți, inclusiv de către adulții tineri, esențiale pentru combaterea șomajului; subliniază că învățarea pe tot parcursul vieții constituie o formă dinamică de dobândire de cunoștințe în funcție de necesitățile și interesele curente ale participanților;

28. subliniază importanța dobândirii de competențe transversale precum competențe TIC, competențe de conducere, gândire critică și competențe lingvistice, de asemenea, prin studiu în străinătate, pentru a îmbunătăți perspectivele tinerilor pe piața muncii și adaptabilitatea lor la evoluțiile viitoare ale pieței muncii;

29. subliniază importanța educației informale și neformale pentru dezvoltarea de valori, aptitudini și competențe în rândul tinerilor, precum și pentru învățarea despre valorile civice și despre participarea democratică; invită Comisia și statele membre să elaboreze sisteme care recunosc competențele dobândite prin învățare neformală și informală, voluntariat, stagii și activități sociale și să asigure sprijinirea acestor activități în cadrul noilor programe pentru educație, tineret și cetățenie;

30. consideră că există încă posibilități pentru dezvoltarea învățării reciproce în domeniul educației și formării ca mijloc de facilitare a schimbului de bune practici în rândul statelor membre;

31. salută recentele angajamente luate de statele membre și de Consiliu de a lansa noi inițiative pentru tineret cu măsuri precise de finanțare; invită Consiliul să inițieze politici similare în toate statele membre sub egida unui „nou acord” pentru tineri;

32. subliniază necesitatea încurajării femeilor să îmbrățișeze cariere care, în general, au fost considerate ca fiind tipic „masculine”, în special în sectorul TI;

33. consideră că intervenția timpurie și politicile proactive pentru piața forței de muncă constituie o trecere de la combaterea simptomelor diverselor lipsuri de-a lungul mai multor generații la identificarea și gestionarea din timp a riscurilor din viața individului, pentru a preveni șomajul și pentru a facilita reinserția profesională; atrage atenția, în special, asupra celor mai marginalizate persoane, care prezintă și cel mai mare risc de șomaj;

34. atrage atenția asupra problemelor pe care le reprezintă inegalitățile la nivel de școală, absenteismul, precum și la necesitatea de a reduce ratele de abandon școlar la nivelul UE; subliniază importanța sporirii finanțării pentru a garanta accesul egal la educație, precum și pentru a reduce rata abandonului școlar timpuriu; subliniază necesitatea îmbunătățirii legăturilor și a cooperării între actorii din domeniul educației, al formării profesionale și al muncii tinerilor; solicită parcursuri de învățare flexibile la nivelul UE și la nivel național;

35. consideră că tranziția de la educație la locul de muncă este un moment deosebit de important pentru tineri, având în vedere că începutul carierei lor are un impact semnificativ asupra dezvoltării lor viitoare; în acest sens, subliniază rolul important pe care îl poate juca dezvoltarea copiilor preșcolari în eliminarea ciclului vicios existent între generații în ceea ce privește dezvoltarea umană limitată a copiilor defavorizați; invită statele membre să întărească furnizarea timpurie de servicii de consiliere și de orientare, pentru a îmbunătăți capacitatea tinerilor de a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la viitoarea lor carieră, facilitându-le, astfel, dobândirea abilităților necesare și găsirea unui loc de muncă relevant pentru nevoile pieței forței de muncă; evidențiază potențialul de creare de locuri de muncă în domeniul economiei ecologice, al asistenței medicale, al serviciilor sociale și al TIC;

36. subliniază importanța îmbunătățirii politicilor destinate să faciliteze tranziția de la educație la angajare prin garantarea calității stagiilor de ucenicie și a stagiilor de formare;

37. solicită statelor membre să vizeze tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, pentru a le oferi o educație și formare de calitate, astfel încât să dobândească competențe și să acumuleze experiența necesară pentru a se încadra profesional, inclusiv, pentru unii dintre aceștia, prin facilitarea reintroducerii lor în sistemul educațional;

38. solicită acordarea unei atenții speciale tinerilor încarcerați pentru a facilita reintegrarea lor în societate;

39. invită Comisia să consolideze actuala inițiativă emblematică „Tineretul în mișcare” cu noi sloganuri precum „Niciun tânăr fără educație”, „Niciun tânăr fără un loc de muncă”;

40. reamintește riscul lipsirii mai multor state membre de tinerii talentați ai acestora, determinând, astfel, un exod de inteligență; subliniază că acesta ar putea împiedica statele membre respective să se redreseze din punct de vedere economic și să ajungă la o creștere economică fiabilă; invită Comisia și Consiliul ca, pe viitor, să ia în considerare pe deplin acest lucru atunci când propun și pun în aplicare politicile;

41. subliniază că sectorul creativ poate oferi tinerilor oportunități noi și ulterioare de a-și dezvolta talentul și competențele; reamintește Comisiei și statelor membre că noile tehnologii capacitează creativitatea tinerilor;

42. subliniază că cultura din Europa reprezintă o cotă importantă din PIB și invită statele membre să încurajeze în continuare inițiativele de promovare a locurilor de muncă sustenabile pentru tineret în acest sector;

Ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul în rândul tinerilor

43. subliniază importanța coeziunii socio-economice și teritoriale a Uniunii Europene, astfel cum este menționată la articolul 174 din TFUE, în scopul atingerii obiectivelor Strategiei UE pentru tineret, și anume crearea mai multor oportunități și asigurarea de șanse egale pentru toți tinerii, promovarea incluziunii sociale și a solidarității pentru toți tinerii, reducerea riscului de sărăcie și creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, în contextul măsurilor în desfășurare care vizează reducerea datoriilor, reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor și diferențele în ceea ce privește nivelurile de educație și pregătire profesională;

44. îndeamnă statele membre să utilizeze pe deplin fondurile structurale ale UE pentru perioada 2007-2013, în special FSE; invită Comisia să informeze în mod regulat Parlamentul cu privire la progresele înregistrate de statele membre;

45. solicită Comisiei și statelor membre mobilizarea tuturor fondurilor disponibile, mai ales în cadrul fondurilor structurale, în sprijinul unui program pentru stimularea investițiilor în formare și crearea de locuri de muncă în vederea combaterii șomajului, a cărui rată este inacceptabil de ridicată în rândul tinerilor, inclusiv prin încurajarea dezvoltării de afaceri de către tineri prin antreprenoriat; salută Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și îndeamnă statele membre și regiunile în cauză să utilizeze pe deplin resursele financiare disponibile din FSE și din alocările speciale;

46. salută noua inițiativă a UE privind un mecanism de garanție pentru tineret, care va fi extinsă și la tinerii sub 30 de ani și care le va furniza acestora competențele necesare pe piața muncii, oferindu-le oportunități de înaltă calitate, semnificative și pertinente; invită statele membre să se angajeze să pună în aplicare acest sistem în timp util și în mod eficace și să exploateze pe deplin oportunitățile oferite în temeiul noului fond pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pus la dispoziție în noul CFM; subliniază necesitatea existenței unei finanțări suficiente pentru această inițiativă prin intermediul FSE și al altor fonduri structurale trecute și viitoare ale UE; consideră insuficient bugetul indicat de Consiliu pentru perioada de șapte ani;

47. cu toate acestea, subliniază că garanția pentru tineret nu poate înlocui eforturile structurale și reformele pe care trebuie să le realizeze sistemele educaționale și piețele muncii din unele state membre pentru a face față provocărilor viitoare;

48. invită Comisia să acorde stimulente și sprijin tehnic tinerilor care își deschid propriile afaceri, cu sloganul „Dacă nu poți găsi un loc de muncă, creează unul”;

49. propune consolidarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor prin facilitarea accesului la microcredite și la instrumente de microfinanțare;

50. consideră că consolidarea fiscală nu ar trebui implementată într-un mod care afectează locurile de muncă ale tinerilor; invită statele membre să ofere mai multe stimulente pentru a sprijini calitatea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, cum ar fi reduceri ale impozitelor și ale contribuțiilor sociale, precum și prin instituirea unei legislații adecvate în domeniul pieței muncii;

51. admite faptul că întreprinderile sociale pot juca un rol important în promovarea locurilor de muncă de înaltă calitate și în combaterea sărăciei și excluziunii sociale investind în educația și formarea profesională a tinerilor europeni;

52. subliniază necesitatea ca statele membre să ofere o plasă de siguranță pentru inițiativele de afaceri care eșuează; le invită să elimine birocrația;

Noile tehnologii și rețelele de socializare

53. invită Comisia să lanseze un sondaj pentru a monitoriza impactul noilor tehnologii și al rețelelor de socializare asupra vieții tinerilor;

54. subliniază necesitatea ca statele membre să pună în aplicare strategii de sprijinire a accesului tinerilor la TIC;

55. invită Comisia să profite de dinamismul rețelelor de socializare în educație, formare și participarea tinerilor, pentru a crește capacitatea tinerilor de a-și găsi un loc de muncă și a întări spiritul întreprinzător, inovarea și cultura;

56. subliniază necesitatea de a proteja tinerii împotriva oricărei forme de abuz, inclusiv împotriva atacurilor online și a abuzurilor legate de datele și sănătatea personale ale acestora;

57. subliniază necesitatea îmbunătățirii comunicării și adoptării inițiativelor Comisiei în ce privește inițiativele privind tineretul (de exemplu, Portalul european pentru tineret) prin intermediul rețelelor de socializare și al angajamentului sporit față de organizațiile de tineret și reprezentanții tinerilor;

58. salută Comunicarea anunțată a Comisiei „Deschiderea educației” care vizează îmbunătățirea eficienței, accesibilității și echității sistemelor de educare, de formare și de învățare, prin consolidarea integrării tehnologiilor TIC și a noilor tehnologii în educație și formare; invită toate statele membre să încurajeze inițiativele de deschidere a educației, de exemplu, prin introducerea unui număr mare de cursuri online deschise (MOOC);

Participarea tinerilor și cetățenia europeană

59. salută faptul că 2013 a fost declarat Anul european al cetățenilor; subliniază necesitatea implicării mai îndeaproape a tinerilor, încurajându-i să împărtășească altora viziunea lor despre viitorul UE;

60. invită Comisia să continue să-și intensifice sprijinul pentru cardul european pentru tineret pentru a facilita accesul tinerilor la cultură pe întreg teritoriul UE;

61. subliniază importanța vitală a sportului, exercițiilor fizice și activităților sociale pentru încurajarea participării tinerilor, ca instrument ce poate avea un impact imens asupra comunităților locale și care poate contribui la abordarea multor provocări societale cu care se confruntă tinerii, precum combaterea excluderii sociale, și care poate conferi tinerilor un sentiment de mândrie și respect de sine; subliniază, de asemenea, faptul că beneficiile fizice și mintale ale exercițiilor fizice îi ajută pe tineri să fie apți de muncă;

62. subliniază importanța transmiterii unor mesaje solide orientate din partea UE, susținute de politicile în sine, având în vedere alegerile europene din 2014;

63. invită Comisia să elaboreze mai multe inițiative pentru a întări integrarea UE; îndeamnă statele membre să includă cursurile de studii europene în programele educaționale;

64. subliniază importanța utilizării tehnologiei informației și a comunicării, incluzând rețelele de socializare, cu obiectivul specific de a amplifica participarea;

65. subliniază necesitatea elaborării mai multor programe de informare pentru grupurile marginalizate și a asigurării sprijinului pentru sectorul tineretului, pentru ca acesta să-și dezvolte structuri și canalele de comunicare astfel încât să poată informa mai multe persoane despre acestea, în special cele expuse riscului de excludere socială;

66. subliniază importanța programului „Tineretul în acțiune” care promovează cetățenia activă a tinerilor, dezvoltă solidaritatea și promovează toleranța în rândul tinerilor;

67. subliniază rolul jucat de organizațiile de tineret ca principal canal pentru participarea tinerilor, precum și de voluntari, acesta trebuind să fie consolidat prin mecanisme de sprijin, prin cadre juridice adecvate și prin drepturi și responsabilități clar identificate, astfel cum sunt subliniate în Carta europeană a drepturilor voluntarilor; invită Comisia și statele membre să garanteze sprijinul politic și financiar pentru activitatea tinerilor, în special a organizațiilor de tineret implicate în proiecte ale UE;

68. consideră posibilitatea ca tinerii să ducă o viață independentă drept prioritatea absolută pe care strategia pentru tineret ar trebui să o abordeze în perioada următoare; din acest motiv, invită Comisia și statele membre să concentreze cooperarea în domeniul tineretului pe autonomia tineretului și pe participarea tuturor tinerilor în societate;

Principii generale

69. subliniază importanța eliminării tuturor formelor de discriminare împotriva tinerilor, incluzând discriminarea bazată pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie, handicap, vârstă sau orientare sexuală;

70. subliniază faptul că combaterea inegalităților de gen și a stereotipurilor ar trebui să facă parte integrantă din politica efectivă privind tinerii, pentru a preveni și elimina în special violența împotriva femeilor;

71. subliniază importanța recunoașterii și a implicării directe cu tinerii ca grup prioritar în viziunea socială a UE, consolidând astfel influența, dezvoltarea, bunăstarea și incluziunea socială a acestora;

72. evidențiază necesitatea acordării de sprijin eficient și personalizat tinerilor cu handicap;

o o

73. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

[1] JO C 161 E, 31.5.2011, p. 21
[2] JO C 119, 28.5.2009, p. 2
[3] JO C 377, 7.12.2012, p. 77
[4] Eurofound (2012), „NEET – tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare: caracteristici, costuri și răspunsuri din sfera politicilor în Europa”, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.
[5] Eurofound (2012), „NEET – tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare: caracteristici, costuri și răspunsuri din sfera politicilor în Europa”. Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

EXPUNERE DE MOTIVE

Comunicarea Comisiei

La 27 aprilie 2009, Comisia a publicat pentru prima dată o comunicare ce definește o nouă Strategie a UE pentru tineret, vizând întocmirea unui cadru de cooperare în domenii legate de tineret pentru deceniul viitor și oferind tinerilor mai multe și mai bune posibilități superioare pentru viețile lor; Strategia a fost împărțită în trei cicluri de lucru de durată egală și opt domenii de acțiune, și anume: a) educație și formare, b) ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul, c) sănătate și bunăstare, d) integrare socială, e) participare, f) activități voluntare, g) cultură și creativitate, h) tineretul și lumea. La sfârșitul fiecărui ciclu, trebuie publicat un raport de evaluare, în scopul stabilirii unui set de priorități pentru următorul ciclu de lucru. Într-adevăr, la 10 septembrie 2012, Comisia a publicat primul raport privind implementarea primului ciclu al Strategiei UE privind tineretul.

Primul ciclu s-a concentrat pe intensificarea cooperării dintre statele membre în materie de chestiuni și politici legate de tineret. Mai mult decât atât, principalele teme pe care s-a axat Strategia UE privind tineretul au fost capacitatea tinerilor de a-și găsi un loc de muncă, încurajarea antreprenoriatului și promovarea participării tinerilor. Într-adevăr, mai multe state membre au înregistrat progrese semnificative în elaborarea unui plan național de strategie privind tineretul, care a constituit un obiectiv de bază al primului ciclu. Acțiunile Strategiei UE pentru tineret sunt împărțite pe opt domenii de acțiune, iar progresele înregistrate de statele membre variază în funcție de țară. În ceea ce privește „ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul”, primul dialog structurat este axat pe ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în special pe domeniul de acțiuni concrete de combatere a escaladării șomajului în rândul tinerilor. Mai mult decât atât, inițiative ale UE, cum ar fi „garanțiile pentru tineret” și anticipata creștere a finanțării pentru tineri prin intermediul programului „Erasmus pentru toți” în următorul cadru financiar multianual (CFM) 2014-2020 sprijină în continuare politicile statelor membre.

Inițiativele și progresele înregistrate în toate domeniile de acțiune (educație, ocuparea forței de muncă etc.) sunt incluse în Comunicarea respectivă a Comisiei.

Noul ciclu al Strategiei UE pentru tineret (2013-2015)

Potrivit propunerii Comisiei, următorul ciclu (2013-2015) va continua să se concentreze asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și va viza în special pe cei care nu au un loc de muncă, nu urmează un program educațional sau de formare, prin utilizarea deplină a fondurilor UE. Comisia recunoaște că impactul crizei asupra tinerilor ar trebui să fie confruntat într-un mod mai eficace, deoarece șomajul în rândul tinerilor a crescut la niveluri inacceptabile, mai ales în sudul UE, de exemplu, în Grecia (59,1% în ianuarie 2013), Spania (55,9% ), Italia (38,4%) și Portugalia (38,3%). Pentru a răspunde acestei provocări, statele membre ar trebui să utilizeze în întregime fondurile UE disponibile și să utilizeze pe deplin opțiunile pentru o soluție la aceasta, oferite de Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri spre beneficiul tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează un program educațional sau de formare. De asemenea, Analiza anuală a creșterii cuprinde semne evidente de creștere a numărului de persoane expuse riscului de trecere a pragului sărăciei, în special sărăcia în rândul copiilor. Acesta este un alt subiect de care Europa ar trebui să se ocupe în al doilea ciclu. În cadrul acestui domeniu de aplicare, Strategia UE pentru tineret ar trebui să îi ajute pe tinerii vulnerabili concentrându-se pe aspectul participării generale a tinerilor la societatea civilă și atenuând consecințele crizei actuale asupra integrării sociale, precum și efectele sale asupra sănătății și bunăstării tinerilor.

Observațiile raportorului

Ținând seama de spațiul limitat, prezentul raport încearcă să evidențieze, să propună și să contribuie la găsirea unor soluții adecvate la cele mai multe dificile probleme cu care se confruntă azi tânăra generație. Scopul principal rămâne îmbunătățirea politicile inițiate de statele membre, astfel încât acestea să obțină cele mai bune rezultate posibile și să-și atingă obiectivele. În plus, raportul caută să clarifice aspectele care până în prezent nu au fost tratate de actuala Strategie a UE pentru tineret. De exemplu, rolul noilor tehnologii și al rețelelor de socializare nu poate fi lăsat pe plan secundar, deoarece influența acestora în toate aspectele vieții tinerilor (de la ocuparea forței de muncă și participare, la divertisment și expresie) este într-o formidabilă creștere în zilele noastre.

Este mai presus de orice îndoială că, la trei ani de la lansarea raportului "O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare", indicatorii socioeconomici din Europa s-au schimbat în mod semnificativ. Situația de atunci nu este comparabilă cu ceea ce UE trebuie să înfrunte în prezent. Criza economică persistentă ce face în prezent ravagii în Europa duce la o lipsă de oportunități fără precedent pentru tineri. Aceasta constituie o provocare ce ar trebui confruntată în mod urgent prin măsuri specifice și finanțare adecvată, după cum a declarat, de asemenea, președintele Barroso în luna ianuarie 2012, subliniind inițiativa respectivă a Comisiei privind șomajul în rândul tinerilor. Subliniind aceste fapte, raportorul îndeamnă UE să acționeze imediat pentru a preveni înrăutățirea în continuare a situației. Prin punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret, Europa poate, pentru prima dată în istoria sa, să pună în acțiune instrumente, politici și mecanisme ce oferă un potențial pentru un răspuns integrat la provocările cu care tânăra generație se confruntă în prezent. Acesta reprezintă, într-adevăr, un pas înainte, dar nu poate fi considerat suficient pentru a anula consecințele acestei crize, care, în unele cazuri, s-a răspândit mai rapid decât a fost UE în măsură să reacționeze. Tratatul de la Lisabona rezervă competențe sporite statelor membre în ce privește chestiunile legate de tineret (subsidiaritate), însă o astfel de decizie nu poate fi luată în întregime la nivel european. Cu toate acestea, conform observațiilor cuprinse în primul raport de evaluare al Comisiei, există bune practici, instrumente de finanțare și opțiuni specifice.

De maximă importanță în prezent este adaptarea acestor instrumente - pornind de la noul CFM și noul program al UE pentru educație, formare profesională, tineret și sport până la noi inițiative (Garanția europeană pentru tineret etc.) - într-un mod ce asigură tinerilor obținerea celor mai bune rezultate.

În acest sens și cu excepția solicitării UE vizând o mai bună finanțare pentru educație, inovare și antreprenoriatul în rândul tinerilor, ne confruntăm cu reduceri serioase în bugetul relevant operate de un mare număr de state membre, fapt care reprezintă nu numai un obstacol serios în calea implementării efective a Strategiei UE pentru tineret, dar amenință, de asemenea, să suspende obiectivele Strategiei „UE 2020”. În plus, statele membre utilizează numai parțial fondurile structurale ale UE pentru a sprijini educația, ocuparea forței de muncă sau formarea. Anul trecut, statele membre nu declaraseră, încă, utilizarea a circa 30 de miliarde de euro din Fondul Social European (FSE). Această cifră este dezamăgitoare. Având în vedere că noul CFM sporește investițiile suplimentare în acestor domenii, este clar că statele membre ar trebui să dezvolte instrumente mai eficace și ar trebui să ia măsuri mai specifice.

De asemenea, sunt necesare instrumente și indicatori mai clar definiți. Deși grupuri de lucru ale tinerilor desfășoară în prezent activități în opt state membre, până în prezent nu s-a înregistrat niciun progres semnificativ, fapt ce subliniază necesitatea unei mai bune informări asupra competențelor și misiunii acestor grupuri de lucru. În 2011, pierderile economice cauzate de dezangajarea tinerilor de pe piața muncii au fost estimate la 153 de miliarde de euro, respectiv 1,2% din PIB-ul UE. Acest element reprezintă o serioasă povară socioeconomică. În același timp, ratele excesive ale șomajului din unele state membre forțează tinerii să migreze, sporind riscul pe care îl reprezintă exodul creierelor și amplificând consecințele negative asupra țărilor de origine a acestor tinerilor, crescând dificultatea pentru aceste state membre de a-și recâștiga competitivitatea și de a reveni la o creștere economică sustenabilă bazată pe un nivel înalt de competențe. Potrivit unor studii recente ale Comisiei, această situație este accentuată la nivel regional.

Nepotrivirea cu locurile de muncă constituie o provocare suplimentară pe care o evidențiază raportorul. Potrivit datelor, două milioane de locuri de muncă rămân vacante în Europa din cauza neconcordanței dintre competențe și cerințe, într-un moment ce cunoaște o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor. Acest lucru duce în mod inevitabil la preocupări serioase privind capacitatea sistemelor naționale de învățământ de a se adapta cerințelor actuale de pe piața muncii. De fapt, numărul tinerilor care în prezent nu sunt înscriși într-un program educațional, sunt fără un loc de muncă și nici nu sunt înscriși într-un program de formare (NEET) a crescut în mod dramatic în toată UE (peste 22%), fiind agravat, în unele cazuri, de excluderea socială, de lipsa unui adăpost și de sărăcie, realități ce alimentează îngrijorarea referitoare la faptul că ne confruntăm cu pericolul creării unei „generații pierdute”.

Între timp, au apărut noi provocări. Stimulate de impactul crizei, extremismul și radicalismul au găsit un teren fertil în care să crească. Aceasta este o evoluție cu efecte profunde asupra tinerilor, chiar și în țările (potrivit Eurobarometrului), în care criza a avut un impact mai puțin sever. Raportorul consideră că noul ciclu al Strategiei UE pentru tineret ar trebui să se concentreze mai mult asupra acestui aspect și să sugereze acțiuni și politici precise, incluse în acest raport. Aceste propuneri trebuie, de asemenea, însoțite de impulsionarea participării tinerilor la dezbaterile și discuțiile europene. Într-adevăr, abordarea transsectorială a generat până în prezent rezultate satisfăcătoare, deși, potrivit raportorului, este necesară includerea unui număr mai mare de tineri (de exemplu, persoane fizice și tineri care nu fac parte din organizații).

Raportorul consideră că Strategia UE pentru tineret ar trebui să ia, de asemenea, în considerare noile tehnologii și rolul rețelelor de socializare în viața tinerilor. Într-adevăr, capacitatea tinerilor de a-și găsi un loc de muncă, antreprenoriatul, formarea și educația au nevoie de un mediu de competențe superioare și moderne. Este destul de dezamăgitor faptul că există încă un număr mare de tineri cu un nivel foarte scăzut de cunoștințe informatice, sau care chiar nu posedă astfel de cunoștințe, în timp ce, în același timp, vitezele de bandă largă nu sunt, încă, disponibile tuturor cetățenilor europeni. Potrivit Comisiei, 20% dintre elevii din educația secundară nu au utilizat niciodată sau aproape niciodată un calculator în timpul orelor de clasă, în timp ce doar 50% dintre elevii în vârstă de 16 ani frecventează o școală ce dispune de echipamente informatice de înaltă performanță. În același timp, 80% din tinerii europeni cu vârste între 16 și 24 de ani utilizează internetul pentru rețelele sociale, iar acest lucru susține aproape 230 000 de locuri de muncă în Europa.

Pe lângă aceste probleme, misiunea istorică a UE a fost și rămâne necesitatea de a transmite un mesaj clar și optimist că Europa s-a angajat să depășească amenințările menționate anterior prin generarea unor raze strălucitoare de speranță. În opinia raportorului, acest lucru poate fi mai bine realizat prin acordarea de prioritate domeniilor de acțiune din următorul ciclu astfel încât nici unul dintre cele opt domenii să nu cadă în plan secundar. În limitele prezentului raport, raportorul a încercat să prezinte în mod clar domeniile în care ar trebui întreprinse acțiuni suplimentare. În acest scop, el acordă prioritate unor acțiuni și propune noi instrumente și politici pentru a ajuta tinerii pe termen scurt, mediu și lung. El insistă, de asemenea, asupra faptului că Parlamentul European, în calitatea sa de singură instituție a UE aleasă în mod democratic și răspunzătoare în fața cetățenilor europeni, ar trebui aibă un cuvânt mai important de spus în formularea, implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei UE pentru tineret.

Este, într-adevăr, de maximă importanță ca, în această perioadă de criză, UE să continue să inspire tineretul. O poate face oferind mai multe posibilități în educație și în toate formele de formare, investind în tineri și sprijinind spiritul inovativ și întreprinzător, finanțând în mod curajos programele pentru tineret și având încredere în faptul că fiecare euro cheltuit pentru tânăra generație are efecte multiplicatoare asupra creșterii economice în Europa, precum și asupra coeziunii sociale viitoare a acesteia. UE dispune de instrumentele și politicile adecvate pentru a transforma toate aceste lucruri în realitate. Însă nimic nu poate fi realizat fără hotărâre din partea statelor membre. Prin Strategia UE pentru tineret transmitem mesaje clare, stabilim priorități și elaborăm orientări. Cu toate acestea, depinde de statele membre, în special de cele confruntate cu cele mai serioase probleme, să utilizeze pe deplin aceste orientări într-o formă urgentă și eficace. Trebuie să ne grăbim, trebuie să corectăm sau să subvenționăm inițiativele ineficace și să fim în continuare axați pe misiunea istorică a UE. În ciuda previziunilor pesimiste și a prognozelor catastrofice trebuie să ne păstrăm optimismul care ne va permite să ne atingem obiectivele.

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (31.5.2013)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret 2010-2012

2013/2073(INI))

Raportor pentru aviz: Ole Christensen

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. afirmă că criza a dus la accentuarea formelor precare de angajare pentru tineri, contractele pe termen scurt sau cu fracțiune de normă și sistemele de angajare neremunerată, înlocuind de prea multe ori locurile de muncă existente;

B. întrucât rata șomajului general în rândurile tinerilor din UE a fost de 23,5% în februarie 2013 și întrucât, în 2011, 7,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani și 6,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare (NEET);

C. întrucât, în 2011, pierderile economice cauzate de dezangajarea tinerilor de pe piața muncii au fost estimate la 153 de miliarde de EUR, respectiv 1,2% din PIB-ul UE[1];

1. ia act de impactul primului ciclu al Strategiei pentru tineret (2010-2012); subliniază că cadrul pentru implicarea transsectorială a Comisiei, a statelor membre și a părților interesate relevante a constituit un bun prim pas, dar că acesta ar trebui întărit în viitor prin îmbunătățirea accesului la locuri de muncă, educație și formare, combătând, astfel, sărăcia și excluderea și utilizând, în același timp, o abordare transsectorială pentru a răspândi practicile în sectoarele relevante;

2. constată că aspectele legate de ocuparea forței de muncă incluse în Strategia pentru tineret sunt din ce în ce mai stringente în contextul actualei crize, al nivelului alarmant de ridicat al șomajului în rândul tinerilor, precum și al costului estimat al absenței de măsuri în cadrul UE; consideră că, având în vedere cele aproape două milioane locuri de muncă neocupate din UE, următorul ciclu (2013-2015) ar trebui să contribuie la atingerea celor două obiective generale ale Strategiei pentru tineret, și anume crearea de oportunități egale pentru tineri pe piața muncii și promovarea includerii sociale, prin concentrarea asupra șomajului în rândul tinerilor, asupra educației și formării; subliniază că ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de impactul crizei asupra tinerilor și de participarea lor în societate; avertizează împotriva angajării tinerilor într-un loc de muncă prin orice mijloace, pentru că acest lucru atrage după sine riscul ignorării calității unor astfel de locuri de muncă, a drepturilor tinerilor la locul de muncă, și mai ales a dreptului la un venit decent; subliniază, prin urmare, că Strategia pentru tineret ar trebui să contribuie la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, care să permită tinerilor să trăiască independent și fără sărăcie;

3. reamintește obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020, și anume cele ce vizează ca 75% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă, ca ratele abandonului școlar timpuriu să fie reduse la sub 10% și ca cel puțin 20 de milioane de persoane să fie scoase din sărăcie și excludere socială; subliniază faptul că punerea în aplicare a următorului ciclu al Strategiei pentru tineret ar trebui să fie strâns legată de atingerea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020;

4. invită statele membre să elaboreze rapoarte referitoare la situația socială și condițiile de viață ale tinerilor, care să se bazeze pe cunoștințe și dovezi, să elaboreze planuri de acțiune naționale și să le pună în aplicare în mod consecvent;

5. subliniază că, începând de la o vârstă foarte mică, ar trebui să se acorde o atenție specială grupurilor vulnerabile cu risc ridicat de excludere socială, inclusiv persoanelor care nu au un loc de muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), precum și tinerilor din categoriile defavorizate, oferindu-le oportunități reale și concrete de angajare și încurajând participarea lor activă în societate;

6. subliniază necesitatea de a combate abandonul școlar timpuriu; subliniază faptul că, în absența unor măsuri integrate importante, obiectivul Strategiei Europa 2020 de reducere a ratei abandonului școlar timpuriu nu va fi atins; invită toți actorii să asigure tranziția de la educație și formare la ocuparea forței de muncă prin intermediul dialogului între persoanele în cauză, al instituțiilor de învățământ, al serviciilor de ocupare a forței de muncă și al serviciilor sociale și ale familiei, prin legături mai bune între formarea profesională inițială și cea continuă și ocuparea unui loc de muncă de către tineri, pentru a promova o formare adecvată, adaptată la necesitățile programelor de reintegrare pe piața forței de muncă ce oferă o a doua șansă, și prin introducerea de sisteme de educație duale;

7. consideră că tranziția de la educație la locul de muncă este un moment deosebit de important pentru tineri, având în vedere că începutul carierei lor are un impact semnificativ asupra dezvoltării lor viitoare; în acest sens, subliniază rolul important pe care îl poate juca dezvoltarea copiilor preșcolari în eliminarea ciclului vicios existent între generații în ceea ce privește dezvoltarea umană limitată a copiilor defavorizați; invită statele membre să întărească furnizarea timpurie de servicii de consiliere și de orientare, pentru a îmbunătăți capacitatea tinerilor de a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la viitoarea lor carieră, facilitând, astfel, tinerilor dobândirea abilităților necesare și găsirea unui loc de muncă relevant pentru nevoile pieței forței de muncă; evidențiază potențialul de creare de locuri de muncă în domeniul economiei ecologice, al asistenței medicale, al serviciilor sociale și al TIC;

8. recunoaște importanța stagiilor - în special ca parte dintr-o formare profesională sau dintr-un curs universitar - în a ajuta tinerii să beneficieze de formare și să câștige experiență; subliniază că garanțiile pentru tineri trebuie respectate și că, prin urmare, Comisia ar trebui să propună o definiție a stagiilor de înaltă calitate, incluzând criterii referitoare la protecția socială, o compensație adecvată, condițiile de muncă (cu respectarea corespunzătoare a abordărilor naționale), precum și cu privire la standardele de sănătate și siguranță, indiferent de durata stagiului;

9. invită Comisia să propună un cadru de calitate pentru stagii și o alianță pentru ucenicii, menite să promoveze stagiile de înaltă calitate pe teritoriul UE pentru studenți și tineri; invită statele membre să implementeze de urgență Programele de garanții pentru tineret - aplicabile tinerilor cu vârste de până la 30 de ani - și să lanseze imediat proiecte vizând combaterea șomajului în rândul tinerilor, bazându-se pe cele șase miliarde de euro din fondurile UE disponibile pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și adăugând resurse proprii suficiente pentru a facilita punerea în aplicare a acestora; invită Comisia să acorde sprijin practic statelor membre care implementează Programele de garanții pentru tineret, reamintind importanța responsabilității sociale a întreprinderilor (RSI);

10. subliniază că succesul unui Program de garanții pentru tineret depinde în mare măsură de existența altor politici publice - inclusiv politici active și incluzive privind piața muncii - care asigură faptul că serviciile de ocupare a forței de muncă dispun de infrastructura necesară și au capacitatea de a oferi tinerilor servicii adaptate și personalizate; subliniază faptul că succesul unui Program de garanții pentru tineret depinde, de asemenea, de eforturile depuse de angajatori și de includerea partenerilor sociali și a organizațiilor de tineret;

11. subliniază faptul că ar trebui sporită mobilitatea voluntară a tinerilor pentru a îmbunătăți educația, formarea și învățarea reciprocă și pentru a corespunde mai bine cererii și ofertei de pe piața muncii, inclusiv prin intermediul portalului de locuri de muncă EURES, al programului de învățare pe tot parcursul vieții și al programului „Tineretul în acțiune”;

12. subliniază faptul că finanțarea europeană poate constitui o completare importantă a investițiilor necesare din cadrul bugetelor naționale, în special în acele state membre și regiuni cel mai afectate de criză și care se confruntă cu un nivel deosebit de ridicat al șomajului în rândul tinerilor; invită statele membre ca, la punerea în aplicare a Strategiei pentru tineret, să exploateze potențialul Fondului Social European (FSE), reamintind accentul pus de FSE pe includerea socială, combaterea sărăciei și susținerea locurilor de muncă sustenabile; consideră că FSE ar trebui să i se aloce prin urmare, cel puțin 25% din resursele financiare rezervate pentru politica de coeziune; subliniază că resursele și inițiativele de finanțare consacrate ocupării forței de muncă în rândul tinerilor ar trebui să fie considerate nu un cost, ci o investiție pe termen lung, continuă și esențială, care vizează maximizarea potențialului tinerilor atât în ce privește piața muncii, cât și societatea în ansamblul său; subliniază faptul că există un puternic argument social, democratic și economic pentru o asemenea investiție și evidențiază „profitabilitatea” investiției în formare și abilități;

13. subliniază faptul că implementarea cu succes a Strategiei pentru tineret necesită o implicare continuă, coerentă și coordonată a tuturor părților interesate relevante, în special a partenerilor sociali, a organizațiilor de tineret și a reprezentanților consiliilor naționale ale tineretului; invită statele membre să analizeze exemple de bune practici din alte state membre care se pot aplica la propriile piețe ale forței de muncă; consideră că dialogul structurat reprezintă o modalitate importantă de implicare a tinerilor în procesul decizional și de consolidare a asumării Strategiei pentru tineret; invită statele membre să utilizeze acest forum pe durata următorului ciclu al Strategiei pentru tineret.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	30.5.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	35 2 1
Membri titulari prezenți la votul final	Edit Bauer, Heinz K. Becker, Jean-Luc Bennahmias, Phil Bennion, Pervenche Berès, Vilija Blinkevičiūtė, Milan Cabrnoch, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Minodora Cliveti, Marije Cornelissen, Frédéric Daerden, Sari Essayah, Richard Falbr, Marian Harkin, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Danuta Jazłowiecka, Martin Kastler, Ádám Kósa, Jean Lambert, Patrick Le Hyaric, Verónica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Csaba Őry, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Nicole Sinclaire, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu
Membri supleanți prezenți la votul final	Malika Benarab-Attou, Iliana Malinova Iotova, Svetoslav Hristov Malinov, Ria Oomen-Ruijten, Antigoni Papadopoulou

[1] Eurofound (2012), NEET – tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare: caracteristici, costuri și răspunsuri din sfera politicilor în Europa, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (3.6.2013)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret 2010-2012

(2013/2073(INI))

Raportoare pentru aviz: Martina Anderson

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază importanța coeziunii socio-economice și teritoriale a Uniunii Europene, astfel cum este menționată la articolul 174 din TFUE, în scopul atingerii obiectivelor Strategiei UE pentru tineret, și anume crearea mai multor oportunități și asigurarea de șanse egale pentru toți tinerii, promovarea incluziunii sociale și a solidarității pentru toți tinerii, reducerea riscului de sărăcie și creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, în contextul măsurilor în desfășurare care vizează reducerea datoriilor, reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor și diferențele în ceea ce privește nivelurile de educație și pregătire profesională;

2. consideră că obiectivul prioritar al UE ar trebui să fie combaterea șomajului în rândul tinerilor din Europa; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul alarmant al tinerilor care nu au nici educație, nici loc de muncă; consideră că, dacă UE nu poate aborda această provocare în mod corespunzător, lipsa de perspective pentru tineri va slăbi încrederea în proiectul european;

3. subliniază importanța investițiilor strategice ale fondurilor structurale ale UE în dezvoltarea regională, competitivitate și crearea unor stagii de practică și ucenicie de înaltă calitate și a unor locuri de muncă durabile, oferind tinerilor cele mai ample posibilități de angajare care respectă drepturile angajatului în fiecare stat membru, astfel încât precaritatea și riscul de sărăcie să scadă considerabil; subliniază importanța diversificării economice în sectoarele cu valoare adăugată mare, după caz, și nevoia de a pune accentul pe zonele rurale și cele defavorizate;

4. subliniază importanța abordării necorelărilor geografice dintre oferta și cererea de locuri de muncă atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea, în special prin modificarea Portalului mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES), pentru a îmbunătăți șansele tinerilor pe piața forței de muncă;

5. consideră că intervenția timpurie și politicile proactive pentru piața forței de muncă constituie o trecere de la combaterea simptomelor diverselor lipsuri de-a lungul mai multor generații la identificarea și gestionarea din timp a riscurilor din viața individului, pentru a preveni șomajul și pentru a facilita reinserția profesională; atrage atenția, în special, asupra persoanelor celor mai marginalizate și care prezintă cel mai mare risc de șomaj;

6. sugerează faptul că cea mai eficientă cale spre progres este dezvoltarea unui cadru care să asocieze explicit rezultatele cu progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (CNUDC), venind în sprijinul punctului de vedere potrivit căruia politicile pentru tineret trebuie să fie solide și măsurabile;

7. constată că, pe lângă strategiile UE de ocupare a forței de muncă, orașele și regiunile joacă un rol important în evaluarea piețelor locale de locuri de muncă, anticipând nevoile acestora și adaptând programele pentru tineret și subliniază importanța tinerilor în cadrul comunităților lor, inclusiv insulele și regiunile ultraperiferice; invită autoritățile locale și regionale să încurajeze spiritul cetățenesc activ și să se asigure că reprezentanții tinerilor sau ai asociațiilor de tineret participă la diferite inițiative propuse de UE;

8. subliniază faptul că programele UE și mai ales fondurile structurale și de coeziune reprezintă cele mai eficiente instrumente pentru crearea de locuri de muncă și susținerea antreprenoriatului în rândul tinerilor;

9. consideră regretabil faptul că angajamentele Consiliul European privind sprijinirea tinerilor luate în marile sale anunțuri nu se reflectă în angajamente financiare echivalente; observă că o mare parte din „pachetul pentru creștere” anunțat în 2012 a constat în mare parte într-o realocare parțială a fondurilor structurale care fuseseră deja promise și angajate;

10. îndeamnă statele membre să elimine barierele existente în calea stagiilor de ucenicie, de formare și de practică transfrontaliere, pentru o mai bună adaptare a ofertei la cererea de activități de formare profesională pentru tineri la locul de muncă, îmbunătățind astfel mobilitatea și șansele de angajare, mai ales în zonele de frontieră;

11. consideră regretabilă ambiguitatea arătată de Consiliu, care pledează pe de-o parte pentru mai multe resurse pentru tineri, dar, pe de altă parte, amână negocierile privind plățile pentru bugetul rectificativ pe 2013, punând în pericol, astfel, plățile pentru programul de burse Erasmus; invită Consiliul să adopte o abordare mai constructivă și să înceteze să mărească decalajul dintre creditele de plată și creditele de angajament în fiecare buget anual;

12. solicită Comisiei și statelor membre mobilizarea tuturor fondurilor disponibile, mai ales în cadrul fondurilor structurale, în sprijinul unui program pentru stimularea investițiilor în formare și crearea de locuri de muncă în vederea combaterii ratei șomajului, inacceptabil de mare în rândul tinerilor, inclusiv prin încurajarea dezvoltării de întreprinderi pentru tineri prin antreprenoriat; salută Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și îndeamnă statele membre și regiunile în cauză să utilizeze pe deplin resursele financiare disponibile din Fondul Social European (FSE) și din alocările speciale;

13. consideră că ratele mari ale șomajului din anumite state membre ar fi putut fi evitate prin strategii naționale și regionale avansate de încurajare a întreprinderilor să angajeze forță de muncă din rândul tinerilor;

14. propune ca garanția pentru tineret să beneficieze de finanțare adecvată prin intermediul utilizării mai eficiente a FSE;

15. subliniază că ar trebui să se acorde mai mult sprijin dezvoltării spiritului antreprenorial în rândul tinerilor prin acces la fonduri europene și prin furnizarea de consiliere în afaceri;

16. consideră că ar trebui elaborate programe noi menite să asigure tinerilor o educație tehnologică de calitate înaltă și să promoveze posibilitățile acestora de a se specializa și de a lucra pe teritoriul altui stat membru;

17. admite faptul că întreprinderile sociale pot juca un rol important în promovarea locurilor de muncă de înaltă calitate și în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, prin investiții în educația și formarea profesională a tinerilor europeni.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	30.5.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	41 0 1
Membri titulari prezenți la votul final	Luís Paulo Alves, Jean-Jacob Bicep, John Bufton, Nikos Chrysogelos, Francesco De Angelis, Danuta Maria Hübner, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Vincenzo Iovine, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Mojca Kleva Kekuš, Constanze Angela Krehl, Petru Constantin Luhan, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Ana Miranda, Jens Nilsson, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Markus Pieper, Tomasz Piotr Poręba, Georgios Stavrakakis, Csanád Szegedi, Nuno Teixeira, Lambert van Nistelrooij, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler, Joachim Zeller, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska
Membri supleanți prezenți la votul final	Martina Anderson, Vasilica Viorica Dăncilă, Karin Kadenbach, Lena Kolarska-Bobińska, Elisabeth Schroedter, Patrice Tirolien, Evžen Tošenovský, Manfred Weber, Iuliu Winkler
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Albert Deß, Takis Hadjigeorgiou, Katarína Neveďalová

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	18.6.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	28 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Zoltán Bagó, Lothar Bisky, Piotr Borys, Jean-Marie Cavada, Silvia Costa, Santiago Fisas Ayxela, Lorenzo Fontana, Mary Honeyball, Petra Kammerevert, Emma McClarkin, Marek Henryk Migalski, Katarína Neveďalová, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Monika Panayotova, Gianni Pittella, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Marco Scurria, Hannu Takkula, László Tőkés, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Milan Zver
Membri supleanți prezenți la votul final	François Alfonsi, Liam Aylward, Ivo Belet, Nadja Hirsch, Iosif Matula, Georgios Papanikolaou, Inês Cristina Zuber
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Vasilica Viorica Dăncilă

Aviz juridic - Politica de confidențialitate