RAPORT referitor la piața internă a serviciilor: stadiul actual și etapele următoare

    18.7.2013 - (2012/2144(INI))

    Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor
    Raportoare: Anna Maria Corazza Bildt


    Procedură : 2012/2144(INI)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A7-0273/2013

    PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    referitoare la piața internă a serviciilor: stadiul actual și etapele următoare

    (2012/2144(INI))

    Parlamentul European,

    –   având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

    –   având în vedere articolele 9, 49 și 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

    –   având în vedere Comunicarea Comisiei pe tema implementării directivei privind serviciile - Parteneriat pentru o nouă creștere a serviciilor 2012-2015 (COM(2012)0261), precum și documentele de lucru însoțitoare ale serviciilor Comisiei,

    –   având în vedere studiul Comisiei intitulat „The economic impact of the Services Directive: A first assessment following implementation’ (Economic Papers No 456) („Impactul economic al directivei privind serviciile: O primă evaluare în urma punerii în aplicare”),

    –   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către o mai bună funcționare a pieței unice a serviciilor – pornind de la rezultatele procesului de evaluare reciprocă prevăzut de Directiva privind serviciile” (COM(2011)0020) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei intitulat „Procesul de evaluare reciprocă prevăzut de Directiva privind serviciile” (SEC(2011)0102),

    –   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),

    –   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O guvernanță mai bună pentru piața unică” (COM(2012)0259),

    –   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii” (COM(2011)0206),

    –   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către un Act privind piața unică” (COM(2010)0608),

    –   având în vedere Concluziile Consiliului European din 14 și 15 martie 2013 privind contribuția politicilor europene la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă,

    –   având în vedere Concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie 2012 privind Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă,

    –   având în vedere Concluziile Consiliului din 10 martie 2011 privind o mai bună funcționare a pieței unice a serviciilor – procesul de evaluare reciprocă prevăzut de Directiva privind serviciile,

    –   având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne[1],

    –   având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind guvernanța pieței unice[2],

    –   având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2012 referitoare la 20 de preocupări principale ale cetățenilor și întreprinderilor europene față de funcționarea pieței unice[3];

    –   având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la procesul de evaluare reciprocă prevăzut de Directiva privind serviciile[4],

    –   având în vedere Rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la guvernanță și parteneriat în cadrul pieței unice[5],

    –   având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la o piață a comerțului cu amănuntul mai eficientă și mai corectă[6],

    –   având în vedere Rezoluția sa din 15 februarie 2011 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile[7],

    –   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

    –   având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0273/2013),

    A. întrucât piața noastră unică este piatra de temelie a construcției europene și buna sa funcționare este esențială pentru punerea corectă în aplicare a politicilor UE și reprezintă o bază pentru redresarea economică;

    B.  întrucât sectorul serviciilor reprezintă mai mult de 65% din PIB-ul UE și din totalul locurilor de muncă din UE și este un pilon al economiei noastre; întrucât serviciile care fac obiectul Directivei privind serviciile reprezintă 45% din PIB-ul UE;

    C. întrucât punerea deplină în aplicare a directivei va îmbunătăți substanțial funcționarea pieței unice a serviciilor, în special prin facilitarea accesului pe piață al IMM-urilor și al lucrătorilor independenți, prin extinderea posibilităților de alegere a consumatorilor și prin contribuția la consolidarea competitivității la nivelul UE, a creșterii și a ocupării forței de muncă;

    D. întrucât este necesară o piață a serviciilor funcțională, eficientă și mai competitivă pentru industria europeană, întreprinderile europene (în special pentru IMM-uri) și consumatori;

    E.  întrucât, de la adoptarea sa în 2006, Directiva privind serviciile a adus beneficii concrete, facilitând accesul la piață atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori, dar încă nu a adus toate rezultatele scontate, ca urmare a neajunsurilor legate de punerea sa în aplicare;

    F.  întrucât interpretarea fragmentară și punerea în aplicare necorespunzătoare a directivei încă împiedică libera circulație transfrontalieră a serviciilor;

    G. întrucât întreprinderile, în special IMM-urile, sunt în continuare obligate să respecte o serie vastă de cerințe administrative și birocratice care reprezintă o povară, în special atunci când acestea se adaugă la dificultățile întâmpinate în accesarea creditelor;

    H. întrucât riscul de lasitudine față de Directiva privind serviciile nu ar trebui să ne determine să slăbim eforturile depuse în vederea realizării întregului potențial al acesteia,

    I.   întrucât a sosit momentul să trecem la acțiune, având în vedere că, odată cu creșterea șomajului și deteriorarea finanțelor publice, sectorul serviciilor este mai mult decât oricând o sursă de competitivitate, de creștere economică și de locuri de muncă care nu poate fi neglijată,

    Potențialul neexploatat al serviciilor legat de creșterea economică și ocuparea forței de muncă

    1.  subliniază că sarcinile administrative inutile și disproporționate, practicile discriminatorii și restricțiile nejustificate privind prestările de servicii pe teritoriul UE blochează surse importante de creștere, împiedică crearea de locuri de muncă și privează întreprinderile de oportunități;

    2.  semnalează că, potrivit estimărilor ambițioase ale Comisiei, PIB-ul UE ar putea crește cu 2,6 % în 5-10 ani, dacă statele membre ar fi dispuse să pună în aplicare în mod corespunzător și pe deplin Directiva privind serviciile și să elimine restricțiile nejustificate;

    3.  remarcă faptul că Comisia ar trebui să își concentreze eforturile pe acele sectoare ale serviciilor care prezintă o mare importanță economică și un potențial de creștere peste medie, cum ar fi serviciile din sectorul afacerilor, al construcțiilor, al turismului, precum și al comerțului cu amănuntul, cu scopul de a obține rezultate concrete pe termen scurt în ceea ce privește creșterea și crearea de locuri de muncă;

    4.  accentuează faptul că aplicarea efectivă a normelor existente este o cale inteligentă și rapidă de a contribui la creșterea economică fără cheltuieli publice; subliniază necesitatea urgentă ca directiva să devină funcțională în practică pentru a elibera potențialul neexploatat al acesteia și a aduce o contribuție la modelul european al unei economii sociale de piață echilibrate și durabile;

    5.  subliniază importanța dezvoltării unor indicatori mai buni ai performanțelor pieței unice, pe baza experiențelor reale și a așteptărilor întreprinderilor și consumatorilor, cu scopul de a dezvolta funcționalitatea și cunoștințele privind diferitele drepturi care pot fi invocate pentru a asigura accesul la piața unică a serviciilor;

    6.  salută dezvoltarea pieței unice digitale și a noilor tipuri de servicii precum serviciile digitale și mobile și pachetele mixte de bunuri și servicii; subliniază necesitatea de a pune în aplicare pe deplin directiva în litera și spiritul ei și într-un mod orientat spre viitor, pentru a încuraja inovarea;

    7.  încurajează, totodată, deschiderea treptată a pieței interne pentru serviciile din sectorul social, cu respectarea dispozițiilor Directivei privind serviciile;

    8.  reamintește că Directiva privind serviciile nu forțează liberalizarea serviciilor, ci pregătește terenul pentru ca atât întreprinderile, cât și consumatorii să înțeleagă întregul potențial al pieței noastre unice în contextul unei economii sociale de piață competitive;

    9.  salută comunicarea Comisiei referitoare la aplicarea Directivei privind serviciile, intitulată „Parteneriat pentru o nouă creștere a serviciilor 2012-2015” (COM(2012)0261), care răspunde obligației de raportare, prevăzută la articolul 41 din directivă; reafirmă faptul că este necesar să se țină seama de efectele pe termen mediu și lung ale directivei privind serviciile asupra ocupării forței de muncă în UE;

    Bariere, frontiere și piedici în calea liberei circulații

    10. regretă faptul că există un număr semnificativ de cazuri identificate în care statele membre statele membre invocă în mod neadecvat motive imperative de interes public (articolul 15 din Directiva privind serviciile) doar pentru a proteja și favoriza propria lor piață internă; consideră că folosirea motivelor imperative de interes public ar trebui justificată obiectiv întotdeauna și ar trebui să fie strict proporțională cu obiectivele vizate și să respecte jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE); subliniază faptul că formalitățile legale greoaie, precum și cerințele privind acționarii, restricțiile teritoriale, testele de necesități economice și tarifele fixe creează obstacole nejustificate în calea stabilirii transfrontaliere eficiente și afectează piața internă a serviciilor;

    11. regretă faptul că se efectuează rar evaluarea proporționalității; solicită Comisiei să clarifice conceptul de proporționalitate și să elaboreze îndrumări practice destinate statelor membre cu privire la modalitatea de aplicare a acesteia, pe baza jurisprudenței existente a CJUE;

    12. îndeamnă statele membre să aplice în mod eficient și pe deplin clauza privind libertatea de a presta servicii (articolul 16 din Directiva privind serviciile) și să elimine sarcinile generate de dubla reglementare;

    13. subliniază faptul că, în cazul activităților pentru care autorizațiile disponibile pot fi limitate din cauza resurselor naturale limitate sau a capacității tehnice reduse, directiva privind serviciile subliniază că furnizorul serviciilor trebuie să-și poată recupera investiția și să facă un profit corect, fără a limita sau a distorsiona libera concurență;

    14. își manifestă îngrijorarea privind numărul în creștere al cazurilor de discriminare raportate de consumatori; îndeamnă statele membre să pună în aplicare în mod corect și pe deplin articolul 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile și invită întreprinderile să se abțină de la practici discriminatorii nejustificate bazate pe naționalitate sau loc de reședință; evidențiază, cu toate acestea, faptul că orice obligație de a vinde contravine principiului fundamental al libertății contractuale; salută, așadar, activitatea curentă a Comisiei referitoare la un raport de orientare privind nediscriminarea, menit să stabilească un echilibru adecvat în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor; salută rolul centrelor europene ale consumatorilor în identificarea și soluționarea neregulilor observate;

    Guvernanța inteligentă a pieței interne a serviciilor

    15. reamintește că pentru buna funcționare a pieței interne a serviciilor este nevoie de o interacțiune cu regulile specifice ale sectorului, ceea ce ar putea necesita autorizații suplimentare, ducând la costuri cumulative, în special pentru întreprinderi; evidențiază faptul că aceasta depinde și de punerea în aplicare a altor acte legislative ale UE; îndeamnă, prin urmare, statele membre să abordeze piața internă a serviciilor în mod integrat în vederea garantării securității juridice pentru consumatori și întreprinderi, în special pentru IMM-uri;

    16. invită Comisia să asigure coerența între evaluarea inter pares prevăzută de Directiva privind serviciile și evaluarea reciprocă prevăzută de Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale; subliniază faptul că ar trebui efectuată o evaluare atentă pentru fiecare caz în parte, inclusiv a justificărilor prezentate de statele membre pentru menținerea anumitor cerințe, în vederea identificării domeniilor specifice în care statele membre reglementează în mod disproporționat exercitarea unei profesii sau blochează accesul la anumite profesii; îndeamnă statele membre să elimine astfel de cerințe nejustificate;

    17. solicită statelor membre să utilizeze mai mult procedura recunoașterii reciproce pentru a facilita libera circulație a serviciilor, acolo unde încă nu există norme armonizate;

    18. observă că diversitatea standardelor naționale provoacă fragmentare și incertitudine; încurajează dezvoltarea unor standarde europene voluntare pentru serviciile care fac obiectul Directivei privind serviciile în vederea îmbunătățirii comparabilității transfrontaliere și a comerțului transfrontalier;

    19. consideră că organizațiile europene de standardizare și Comisia Europeană ar trebuie să coopereze strâns pentru a asigura, după caz, coerența terminologiei folosite astfel încât regulile să fie aplicate în mod consecvent la nivelul întregii UE;

    20. subliniază, de asemenea, faptul că acoperirea transfrontalieră neadecvată a asigurărilor pentru prestatorii de servicii este o barieră majoră în calea liberei circulații; îndeamnă părțile interesate să găsească soluții prin intermediul dialogului;

    21. încurajează folosirea mai largă a sistemului IMI între statele membre pentru a verifica respectarea cerințelor directivei, în special în cazurile de prestare transfrontalieră a serviciilor, precum și a centrelor europene ale consumatorilor și a SOLVIT pentru a ajuta întreprinderile și consumatorii în cazul normelor contradictorii și al nerespectării obligațiilor; subliniază, în acest sens, importanța asigurării accesului integral al partenerilor asociați la rețeaua SOLVIT la nivel tehnic;

    22. remarcă faptul că instrumentele pieței unice, inclusiv SOLVIT, ar trebui să funcționeze mai bine din punctul de vedere al timpului necesar pentru soluționarea cazurilor; subliniază, în acest sens, importanța îmbunătățirii obiectivelor și a indicatorilor-cheie de performanță; salută inițiativa Comisiei de revizuire a cadrului juridic al SOLVIT;

    23. îndeamnă statele membre să treacă la a doua generație de ghișee unice, care reprezintă portaluri de e-Guvernare pe deplin funcționale, multilingve și ușor de utilizat; accentuează importanța de a adopta o abordare de furnizor de servicii care să acopere întregul ciclu de afaceri; consideră că procedurile electronice vor crește simplificarea, vor reduce costurile de conformitate și vor spori securitatea juridică; solicită statelor membre să asigure interoperabilitatea deplină a ghișeelor lor unice și să le facă cunoscute dincolo de frontiere, informând toți cetățenii europeni cu privire la drepturile și oportunitățile pe care le au în baza Directivei privind serviciile; de asemenea, invită Comisiei să stabilească criterii de referință clare pentru evaluarea ghișeelor unice, inclusiv date privind nivelul utilizării acestora și să raporteze în mod regulat Parlamentului progresele realizate;

    O aplicare mai eficientă pentru efecte economice maxime

    24. subliniază că, acolo unde Directiva privind serviciile a fost aplicată în mod corespunzător, aceasta a avut rezultate concrete în ceea ce privește locurile de muncă și creșterea economică; sprijină, prin urmare, schimbul de bune practici între statele membre, inclusiv de soluții inovatoare între autoritățile competente din regiunile transfrontaliere;

    25. subliniază că punerea în aplicare necorespunzătoare are un impact care nu ține seama de frontiere, iar consecințele sunt suportate de cetățenii din întreaga UE; subliniază faptul că toate statele membre sunt responsabile unele față de celelalte și față de Uniune pentru aplicarea efectivă a directivei și că acestea trebuie să-și respecte obligațiile în condiții de egalitate;

    26. solicită Comisiei să sprijine statele membre în remedierea principalelor probleme identificate în legătură cu punerea în aplicare a legislației UE privind piața unică, inclusiv cu privire la îmbunătățirea transpunerii și reducerea deficitelor în materie de conformitate, precum și cu privire la crearea unor căi de atac juridice rapide și eficiente;

    27. subliniază că autoritățile regionale și locale competente trebuie, de asemenea, să își asume partea lor de responsabilitate pentru o aplicare deplină și de calitate în litera și în spiritul directivei, având ca obiectiv general stimularea activității economice și a ocupării forței de muncă; în acest sens, subliniază importanța reducerii poverii administrative;

    28. sprijină ferm politica de toleranță zero a Comisiei în ceea ce privește restricțiile nejustificate; încurajează Comisia ca, în dialogul său de pe poziții egale cu statele membre, să folosească toate mijloacele aflate la dispoziția sa pentru a asigura aplicarea deplină și corectă a normelor existente; solicită ca procedurile rapide de constatare a neîndeplinirii obligațiilor să fie aplicate și finalizate în termen de maximum 18 luni, ori de câte ori sunt identificate puneri în aplicare insuficiente sau încălcări ale directivei de către statele membre;

    29. solicită Comisiei să folosească „luna pieței unice” drept oportunitate pentru a prezenta întreprinderilor beneficiile pieței unice a serviciilor;

    Consolidarea transparenței și a responsabilității

    30. solicită Comisiei, pe baza rezultatului evaluării inter-pares, să noteze restricțiile cele mai apăsătoare, să propună reforme specifice și să informeze constant Consiliul și Parlamentul;

    31. încurajează Comisia să acorde o atenție deosebită sectorului serviciilor în Analizele anuale privind creșterea și în Rapoartele privind starea de integrare a pieței unice și să includă sectorul serviciilor în recomandările specifice pentru fiecare țară; consideră că Comisia și Consiliul ar trebui, prin intermediul acestor recomandări detaliate specifice fiecărei țări, să încurajeze în continuare statele membre în ceea ce privește adoptarea și punerea în aplicare a unor politici de creștere pe termen lung;

    32. solicită parlamentelor naționale să sprijine activ punerea în executare a directivei și să-și folosească competențele de control față de autoritățile naționale la toate nivelurile;

    33. îndeamnă părțile interesate, comunitatea de afaceri și partenerii sociali să contribuie la responsabilizarea guvernelor în ceea ce privește revitalizarea sectorului european al serviciilor și crearea de locuri de muncă stabile;

    34. solicită Consiliului și Președinției să înscrie în mod regulat piața internă a serviciilor pe ordinea de zi a reuniunilor Consiliului Competitivitate; sugerează reintroducerea rapoartelor Comisiei „privind respectarea angajamentelor” ca metodă de evaluare a progreselor făcute privind facilitarea accesului pe piață;

    35. îndeamnă membrii Consiliului European să își asume întreaga responsabilitate politică pentru buna funcționare a pieței interne a serviciilor; invită Președintele Consiliului European să mențină această temă pe ordinea de zi a Consiliului European atât timp cât este necesar, având o foaie de parcurs convenită de comun acord care să includă criterii de referință specifice și un calendar pentru ca statele membre revitalizeze punerea deplină în aplicare a Directivei privind serviciile și să elimine obstacolele rămase în calea ei;

    36. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

    EXPUNERE DE MOTIVE

    Piața internă a serviciilor nu are ca obiectiv reinventarea roții, ci punerea acesteia în mișcare. Aceasta înseamnă trecerea de la o aplicare necorespunzătoare la aplicarea pe deplin a directivei. Prezenta rezoluție are drept obiectiv să confrunte statele membre cu responsabilitățile lor în vederea aplicării integrale și corecte a Directivei privind serviciile în litera și în spiritul ei. Raportorul recomandă o interpretare largă care să acopere noile forme de servicii, fără a solicita o revizuire a Directivei. Din cauza crizei economice, este necesar să acționăm și mai urgent pentru a elibera întregul potențial al sectorului serviciilor în ceea ce privește creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Prin urmare, nu ne putem permite să eliminăm acest aspect din agenda politică.

    Potențialul neexploatat al serviciilor legat de creșterea economică și crearea de locuri de muncă

    Sectorul serviciilor reprezintă mai mult de 65% din PIB-ul UE și constituie un element dinamic, modern și orientat spre viitor al economiei europene. Sunt dezvoltate neîncetat diverse modalități inovatoare de a presta servicii. Serviciile digitale și mobile schimbă modul de funcționare al economiei. Bunurile și serviciile sunt tot mai des vândute împreună la pachet. De asemenea, suntem martori la o „servicificare” în creștere și la o interconectare mai solidă între servicii și fabricare (de exemplu serviciile după vânzare, serviciile TIC...) Din toate aceste motive, o mai bună funcționare a pieței interne a serviciilor este piatra de temelie pentru o economie europeană mai competitivă în ansamblul său.

    Din 2006, Directiva privind serviciile este și continuă să fie un motor important pentru reformele structurale din sectorul european al serviciilor. Potrivit Comisiei, statele membre care au întreprins reforme pentru a-și deschide piața în domeniul serviciilor au obținut beneficii semnificative. Cu toate acestea, la trei ani după termenul-limită de transpunere a Directivei, aceasta nu este încă aplicată pe deplin și în mod corect în toate statele membre. Există dovezi suficiente cu privire la modul în care acumularea birocrației și a barierelor frânează creșterea economică și privează cetățenii de locuri de muncă, în timp de practicile discriminatorii compromit încrederea consumatorilor în piața unică.

    De asemenea, există o lasitudine la nivel politic și administrativ cu privire la Directiva privind serviciile, având în vedere că marile așteptări nu au fost încă împlinite. Potențialul Directivei privind serviciile nu a fost supraestimat, ci mai curând unele state membre nu au dat dovadă de voință politică suficientă pentru a întreprinde reformele necesare. Odată cu creșterea șomajului, este imperativ să nu ne reducem ambițiile. Într-o perioadă în care este necesar să completăm politica de austeritate cu politici de creștere economică și întrucât nu putem ieși din criză pe banii contribuabililor, piața internă a serviciilor este unul dintre puținele domenii în care putem genera creștere economică fără a spori datoria publică. Studiul Comisiei cu privire la impactul economic al Directivei privind serviciile demonstrează în mod clar că, dacă statele membre ar aborda cu mai mare îndrăzneală punerea acesteia în aplicare, beneficiul economic total ar putea fi de peste trei ori mai mare decât cel realizat până acum, și anume de aproximativ 2,6% din PIB.

    Bariere, frontiere și piedici în calea liberei circulații

    Întreprinderile se confruntă cu o gamă largă de cerințe care, dacă sunt luate separat, par inofensive, însă luate împreună pun piedici serioase în calea prestatorilor de servicii, în special a IMM-urilor. Articolele 15 și 16 din directivă acordă statelor membre libertatea de a decide dacă anumite cerințe naționale pot fi menținute conform testelor privind necesitatea și proporționalitatea. Din păcate, unele state membre au interpretat prea adesea în mod prea larg libertatea lor de acțiune pentru a-și proteja și favoriza piața și profesiile. În schimb, este necesar ca statele membre să abordeze cu prioritate și în mod responsabil „zonele gri”.

    În mod deosebit, formalitățile legale greoaie, precum și cerințele privind acționarii, restricțiile teritoriale și testele de necesități economice împiedică stabilirea în alt stat membru, frânează furnizarea de servicii și închid accesul la piață al anumitor părți interesate. De exemplu, ar putea fi necesar ca arhitecții să-și schimbe tipul de întreprindere pentru a putea crea o filială în alt stat membru. De asemenea, ar putea fi necesar ca vânzătorii cu amănuntul să justifice valoarea adăugată a magazinului lor în fața unei comisii formate din concurenții lor.

    Potrivit articolului 20 alineatul (2) din directivă, întreprinderile trebuie să se abțină de la practici discriminatorii față de consumatori bazate pe naționalitate sau loc de reședință. Cu toate acestea, în mod deosebit online, consumatorilor li se refuză dreptul de a cumpăra din alt stat membru sau li se oferă aceleași servicii, precum închirierea de mașini și pachete de croazieră, însă la un preț mai ridicat. Întrucât libertatea contractuală ar trebui să prevaleze, iar IMM-urile nu pot fi obligate să vândă în pierdere, trebuie combătute practicile discriminatorii care reduc posibilitatea de alegere a consumatorilor și determină creșterea prețurilor. În acest context, raportoarea salută efortul Comisiei de a elabora un raport specific de orientare cu privire la nediscriminare.

    Guvernanța inteligentă a pieței interne a serviciilor

    Sfera tematică a prezentei rezoluții se axează pe crearea de locuri de muncă, conform articolului 1 din Directiva privind serviciile: „Prezenta directivă nu afectează legislația muncii, adică nici una dintre dispozițiile legale sau contractuale cu privire la condițiile de angajare, condițiile de muncă, inclusiv sănătatea și siguranța la locul de muncă și relațiile dintre angajatori și lucrători ...” Dimensiunea socială a sectorului serviciilor este, desigur, foarte importantă, însă aceasta este cuprinsă în acte legislative separate, precum Directiva privind detașarea lucrătorilor și legislația națională a muncii.

    Accentul trebuie pus pe mobilizarea voinței politice la nivel național, regional și local pentru a înlătura obstacolele excesive din calea liberei circulații și pentru a face față corporațiilor și anumitor interese. Numeroase bariere în calea creării de locuri de muncă provin din interacțiunea insuficientă dintre Directiva privind serviciile și alte reglementări europene sau naționale. Este momentul să abordăm punerea acesteia în practică într-un mod integrat și orientat spre viitor.

    Comisia a făcut un prim pas prin stabilirea controalelor de performanță în domeniul serviciilor din sectorul comercial, al construcțiilor și turismului. Acum este necesar să înaintăm în această direcție. În mod deosebit, interacțiunea cu Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale este o prioritate, iar statele membre trebuie să elimine cerințele nejustificate care blochează accesul la anumite profesii. De asemenea, în momentul actual, prestatorii de servicii trebuie fie să plătească două asigurări, fie să-și limiteze activitatea la o singură țară. Prin urmare, raportoarea salută faptul că Comisia lucrează împreună cu sectorul asigurărilor pentru a găsi soluții concrete.

    În general, statele membre ar trebui să se abțină de la „suprareglementare”, și anume de la adăugarea unor cerințe suplimentare care creează costuri. Mult prea des UE este acuzată de fragmentare, cu toate că responsabilitatea de a transpune și interpreta în mod eficient revine autorităților naționale, regionale și locale, precum și administrațiilor publice. Prin urmare, deși efortul de armonizare a normelor și de dezvoltare a unor standarde comune trebuie să continue în vederea reducerii fragmentării pieței, statele membre trebuie să folosească pe deplin și principiul recunoașterii reciproce.

    Instrumentele precum Sistemul de informare al pieței interne (IMI) și SOLVIT trebuie folosite mai bine și mai frecvent în vederea reducerii birocrației, creșterii securității juridice și facilitării aplicării coerente a normelor în întreaga UE. Mai mult, ghișeele unice constituie un instrument tangibil aflat la dispoziția prestatorilor de servicii și a beneficiarilor. Reformele efectuate în acele state membre care și-au modernizat deja ghișeele unice, aducându-le la nivelul de a doua generație, au demonstrat că finalizarea procedurilor electronice reduce în cele din urmă costurile de conformitate și facilitează accesul la piață. Este esențial ca părțile interesate să fie informate și sensibilizate pentru ca ghișeele unice să devină un portal de e-Guvernare eficient. Trebuie intensificate eforturile pentru a le face simple, accesibile și deschise aplicațiilor în limbile celorlalte state membre. Comisia trebuie să evalueze progresele înregistrate de statele membre, pe baza unor criterii clare de evaluare stabilite într-o cartă privind ghișeele unice.

    O aplicare mai eficientă pentru efecte economice maxime

    Importanța politică a integrării pieței serviciilor din Europa nu trebuie subestimată într-o perioadă în care este important ca Uniunea Europeană să fie unită, să se promoveze coeziunea dintre zona euro și non-euro și să se evite crearea de uniuni în Uniune. Toate statele membre au responsabilitatea comună de a finaliza piața comună a serviciilor. Raportoarea este conștientă de realitățile diferite din statele membre, de dificultățile întâlnite în deschiderea pieței și de importanța recunoașterii progreselor realizate. Cu toate acestea, nu trebuie tolerate standarde duble sau excepții. Propovăduirea pieței interne fără punerea acesteia în practică ar compromite încrederea cetățenilor europeni în programul de reforme al UE.

    În acest context, raportoarea salută excelenta comunicare a Comisiei intitulată „Parteneriat pentru o nouă creștere a serviciilor” și susține politica de toleranță zero pentru combaterea încălcărilor clare ale Directivei privind serviciile. Comisia a declanșat deja proceduri prealabile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 12 state membre. De asemenea, raportoarea sprijină un dialog cu statele membre, constructiv, pragmatic și orientat spre rezultate, pentru a spori la maximum efectele economice și competitivitatea Europei la nivel mondial.

    În momentul de față eforturile comune trebuie axate pe crearea mai multor oportunități pentru întreprinderi, mai multor posibilități de creare de locuri de muncă și a mai multor opțiuni pentru consumatori într-o piață cu adevărat unită. În consecință, statele membre trebuie să-și schimbe perspectiva, să privească mai curând la ceea ce se poate face în plus pentru ca normele să fie aplicate într-un mod care să includă economia digitală și să conducă la creștere economică, decât să privească doar la ceea ce se solicită prin litera Directivei.

    Astfel, evaluarea inter-pares în curs de desfășurare este un forum excelent pentru schimbul de bune practici. Statele membre pot învăța să-și revizuiască cadrul de reglementare de la acele țări care au întreprins cu succes reforme în sectorul serviciilor. În mod deosebit, este timpul să punem la îndoială proporționalitatea multor cerințe pe care statele membre au ales să le mențină. Comisia trebuie să aducă în centrul atenției folosirea excesivă a protecției interesului public și să elaboreze un raport de orientare destinat statelor membre privind evaluarea proporționalității și zonele gri. De asemenea, acest lucru trebuie să stimuleze o mai bună cunoaștere și să sensibilizeze - în special la nivel local - cu privire la consecințele negative ale practicilor restrictive.

    Consolidarea transparenței și a responsabilității

    Responsabilitatea finală pentru o punere în aplicare deplină, coerentă și ambițioasă a Directivei privind serviciile revine însăși statelor membre. Cetățenii europeni au dreptul să cunoască prețul pe care îl plătesc pentru o punere în aplicare necorespunzătoare. În consecință, prezenta rezoluție solicită o transparență și o responsabilitate sporită.

    Parlamentele naționale joacă un rol important și își pot folosi puterea de control pentru a trage la răspundere guvernele. Comunitatea de afaceri și partenerii sociali trebuie să își asume responsabilitatea comună prin exercitarea de presiuni asupra guvernelor lor respective.

    Raportoarea sprijină eforturile depuse de Comisie de a confrunta cu îndrăzneală statele membre cu privire la responsabilitățile lor. În mod special, trebuie puse la dispoziția Parlamentului în mod public, rezultatele evaluărilor inter-pares, ale rapoartelor de conformitate și ale recomandărilor specifice de țară cu privire la sectorul serviciilor. Sensibilizarea și dezbaterea publică cu privire la problemele finalizării pieței interne a serviciilor vor permite cetățenilor să participe și să tragă la răspundere autoritățile competente.

    Este de maximă importanță să se solicite membrilor Consiliului European și ai Consiliului Competitivitate să mențină în mod regulat piața internă a serviciilor pe agenda politică, cu o foaie de parcurs clară privind înlăturarea barierelor din calea liberei circulații. În cele din urmă, Europa va intra pe calea cea bună pentru realizarea obiectivului de creștere economică doar dacă statele membre se angajează să creeze o piață a serviciilor cu adevărat liberă și deschisă în folosul tuturor cetățenilor.

    AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forȚei de muncă Și afaceri sociale (20.6.2013)

    destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

    referitor la piața internă a serviciilor: stadiul actual și etapele următoare

    (2012/2144(INI))

    Raportor pentru aviz: David Casa

    SUGESTII

    Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    A. întrucât sectorul serviciilor reprezintă mai mult de 65% din PIB-ul total și locurile de muncă din UE, iar o piață unică a serviciilor mai integrată și mai eficientă este esențială pentru redresarea economică și combaterea șomajului;

    B.  întrucât Directiva privind serviciile permite lucrătorilor independenți și întreprinderilor mici și mijlocii să desfășoare și să-și extindă activitățile profesionale și să recruteze personal în alte state membre;

    C. întrucât serviciile care fac obiectul Directivei privind serviciile reprezintă 45% din PIB-ul UE și 43% din locurile de muncă din Uniune;

    D. întrucât piața internă a serviciilor trebuie să se dezvolte pe deplin, păstrând în același timp modelul social european;

    1.  salută comunicarea Comisiei referitoare la aplicarea Directivei privind serviciile, intitulată „Parteneriat pentru o nouă creștere a serviciilor 2012-2015”, care răspunde obligației de raportare, prevăzută la articolul 41 din directivă; reafirmă faptul că este necesar să se țină seama de efectele pe termen mediu și lung ale Directivei privind serviciile asupra ocupării forței de muncă în UE;

    2.  reamintește că directiva privind serviciile trebuie să fie interpretată în contextul noilor dispoziții ale tratatelor, în special al articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, al clauzei sociale orizontale incluse la articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), al articolului 14 din TFUE, al Protocolului nr. 26 anexat la tratate și al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

    3.  reafirmă faptul că este necesar să se țină seama de efectele pe termen mediu și lung, dar și de impactul, atât cantitativ (crearea și desființarea de locuri de muncă) cât și calitativ (calitatea locurilor de muncă, condițiile de lucru) al Directivei privind serviciile asupra ocupării forței de muncă în UE;

    4.  ia act de faptul că principalii factori interesați trebuie să se angajeze să pună în aplicare pe deplin și în mod adecvat legislația privind piața unică, asigurându-se, în același timp, că se ține seama de dimensiunea sa socială; consideră că aprofundarea pieței interne a serviciilor ar trebui să fie considerată drept o oportunitate de a consolida bunăstarea socială, drepturile lucrătorilor și condițiile de lucru decente pentru toți cetățenii UE, incluzând punerea în aplicare a principiului remunerației egale pentru muncă egală consacrat în articolul 157 din TFUE; de asemenea, consideră că dispozițiile referitoare la protecția socială și la sănătatea și siguranța la locul de muncă nu pot fi considerate restricții disproporționate;

    5.  recomandă realizarea unei evaluări ex post a impactului liberalizării serviciilor asupra condițiilor de angajare, de trai și de lucru și evaluarea acestui impact din punctul de vedere al efectelor preconizate la momentul adoptării directivei;

    6.  reamintește că directiva a exclus o serie de domenii din domeniul său de aplicare, în special serviciile de interes general fără caracter economic, serviciile de îngrijire medicală și cea mai mare parte a serviciilor sociale; în plus, constată că directiva nu se aplică dreptului muncii și nu afectează nici legislațiile statelor membre în materie de securitate socială;

    7.  observă că, de două decenii, piața unică se dovedește a fi un mare succes; consideră că, în același timp, trebuie concentrate mai multe eforturi asupra promovării prosperității economice, creării de locuri de muncă de calitate, calității serviciilor pentru consumatorii finali, precum și protejării resurselor naturale și a mediului, astfel încât UE să depășească criza actuală;

    8.  constată că, la nivel european, trebuie stabilită o definiție clară a termenului „lucrător”, pentru a împiedica eludarea din ce în ce mai pregnantă a normelor în domeniul muncii, al securității sociale și al protecției sănătății, de exemplu, prin false activități independente;

    9.  își exprimă sprijinul în favoarea inițiativelor care vizează furnizarea transfrontalieră de servicii și care respectă normele în domeniul social și al muncii, cu scopul de a impulsiona nivelul de ocupare a forței de muncă și crearea de locuri de muncă în UE;

    10. subliniază necesitatea unei protecții puternice a garanțiilor lucrătorilor care își schimbă locul de muncă; consideră că este important să se garanteze că personalul angajatorului precedent poate fi transferat automat către noul angajator fără a se compromite drepturile lucrătorilor, consacrate în Capitolul IV din Carta drepturilor fundamentale și în Titlurile IX și X din TFUE, un accent deosebit fiind pus pe rolul sindicatelor și pe clauza de „susținere echilibrată” prevăzută la articolul 154 din TFUE;

    11. ia act de noua comunicare a Comisiei, intitulată „Actul privind piața unică II - Împreună pentru o nouă creștere”, care are drept scop îmbunătățirea integrării pieței unice în cadrul UE, stimularea creșterii economice și promovarea creării de locuri de muncă de calitate, în special în rândul tinerilor și salută sprijinul pe care îl oferă antreprenoriatului social; solicită ca această inițiativă să fie urmată de alte inițiative de sprijin pentru IMM-uri în general;

    12. subliniază necesitatea îmbunătățirii normelor privind portabilitatea regimurilor de pensii, în special în ceea ce privește regimurile de pensii ocupaționale;

    13. subliniază faptul că în domenii importante, precum internetul, comunicațiile și economia creativă, piața comună nu este încă realizată; constată că, în ceea ce privește realizarea pieței digitale comune, există încă un potențial considerabil de creștere economică și de ocupare a forței de muncă;

    14. solicită statelor membre ca, în cadrul prestărilor de servicii transfrontaliere, să asigure consultanță adecvată în ceea ce privește legislația în domeniul muncii, al securității sociale și al fiscalității, pentru angajatori, lucrători și alte părți interesate; consideră că aceste informații trebuie să fie accesibile anterior, în timpul și ulterior experienței de mobilitate;

    15. observă importanța ghișeelor unice în asigurarea unei interfețe unice, care să explice toate procedurile necesare pentru întreprinderi, reducând astfel obstacolele administrative și încurajând activitățile profesionale;

    16. recunoaște necesitatea dezvoltării unei a doua generații de ghișee unice, care să fie mai ușor de utilizat și să faciliteze realizarea procedurilor la nivel transfrontalier; subliniază importanța unor acțiuni de sensibilizare cu privire la existența acestor ghișee unice și la beneficiile oferite de ele.

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Data adoptării

    20.6.2013

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    41

    4

    0

    Membri titulari prezenți la votul final

    Regina Bastos, Edit Bauer, Heinz K. Becker, Jean-Luc Bennahmias, Phil Bennion, Pervenche Berès, Philippe Boulland, Milan Cabrnoch, David Casa, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Marije Cornelissen, Emer Costello, Frédéric Daerden, Karima Delli, Sari Essayah, Richard Falbr, Thomas Händel, Marian Harkin, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Danuta Jazłowiecka, Martin Kastler, Ádám Kósa, Jean Lambert, Verónica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu, Inês Cristina Zuber

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Sergio Gutiérrez Prieto, Richard Howitt, Jelko Kacin, Ria Oomen-Ruijten, Birgit Sippel

    Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

    Jorgo Chatzimarkakis, Ricardo Cortés Lastra, Jürgen Klute

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

    Data adoptării

    9.7.2013

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    23

    2

    13

    Membri titulari prezenți la votul final

    Claudette Abela Baldacchino, Pablo Arias Echeverría, Adam Bielan, Preslav Borissov, Sergio Gaetano Cofferati, Birgit Collin-Langen, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Cornelis de Jong, Vicente Miguel Garcés Ramón, Evelyne Gebhardt, Thomas Händel, Małgorzata Handzlik, Philippe Juvin, Sandra Kalniete, Edvard Kožušník, Toine Manders, Hans-Peter Mayer, Franz Obermayr, Sirpa Pietikäinen, Phil Prendergast, Robert Rochefort, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Jürgen Creutzmann, Ashley Fox, María Irigoyen Pérez, Othmar Karas, Roberta Metsola, Olle Schmidt, Olga Sehnalová, Sabine Verheyen