RAPORT referitor la combaterea șomajului în rândul tinerilor: posibile soluții

22.7.2013 - (2013/2045(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Raportoare: Joanna Katarzyna Skrzydlewska

Amendamente

• 001-001 (PDF - 86 KB)
• 001-001 (DOC - 238 KB)
• 002-002 (PDF - 113 KB)
• 002-002 (DOC - 142 KB)
• 003-003 (PDF - 137 KB)
• 003-003 (DOC - 151 KB)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la combaterea șomajului în rândul tinerilor: posibile soluții

(2013/2045(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 iunie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor[1],

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (COM(2011)0933), precum și Rezoluția sa din 24 mai 2012 referitoare la inițiativa privind oportunitățile pentru tineri[2] și întrebarea sa cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei referitoare la inițiativa privind oportunitățile pentru tineri[3],

–   având în vedere comunicarea Comisiei cu privire la punerea în aplicare a inițiativei privind oportunitățile pentru tineri (COM(2012)0727),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Tineretul în mișcare” (COM(2010)0478), 

–   având în vedere concluziile Consiliului privind promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020, adoptate la Luxemburg la 17 iunie 2011,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 7 februarie 2013 privind o inițiativă de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor,

–   având în vedere propunerea Comisiei din 5 decembrie 2012 intitulată „Către un cadru de calitate pentru stagii - A doua fază a consultării partenerilor sociali la nivel european în temeiul articolului 154 din TFUE” (COM(2012)0728),

–   având în vedere propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului din 5 decembrie 2012 cu privire la înființarea unei garanții pentru tineret (COM(2012)0729),

–   având în vedere raportul Eurofound din 13 iunie 2012 intitulat „Garanția pentru tineret: din experiența Finlandei și a Suediei”,

–   având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2013 referitoare la înființarea unei garanții pentru tineret[4],

–   având în vedere acordul politic convenit în cadrul Consiliului, la 28 februarie 2013, referitor la recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 aprilie 2009 intitulată „O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare. O metodă deschisă de coordonare reînnoită pentru abordarea provocărilor și oportunităților tineretului” (COM(2009)0200),

–   având în vedere propunerea de modificare a documentului Comisiei intitulat „Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006” (COM(2011)0607),

–   având în vedere declarația membrilor Consiliului European din 30 ianuarie 2012 intitulată „Spre o consolidare favorabilă creșterii și o creștere favorabilă ocupării forței de muncă”,

–   având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2010 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap și Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap[5],

–   având în vedere Carta europeană a calității stagiilor și uceniciilor, concepută de Forumul European al Tineretului în colaborare cu parteneri sociali și alte părți interesate,

–   având în vedere raportul Eurofound din 22 octombrie 2012 intitulat „NEETs - tineri neîncadrați profesional, care nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională: caracteristici, costuri și răspunsuri politice în Europa,”[6].

–   având în vedere Raportul Eurofound din 21 decembrie 2012 intitulat „Eficiența măsurilor politice privind creșterea participării tinerilor pe piața muncii”[7],

–   având în vedere Raportul Eurofound din 29 aprilie 2011 intitulat „Susținerea tinerilor lucrători pe durata crizei: contribuțiile partenerilor sociali și ale autorităților publice”,[8]

–   având în vedere raportul referitor la integrarea migranților, efectele sale asupra pieței muncii și dimensiunea externă a coordonării securității sociale în UE (2012/2131(INI)),

–   având în vedere Raportul Eurofound din 7 februarie 2012 intitulat „Evoluții recente în sfera politicilor privind persoanele care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională (NEETs)”[9],

–   având în vedere Raportul Eurofound din 15 ianuarie 2013 intitulat „Incluziunea activă a tinerilor cu probleme de sănătate sau cu handicap”[10],

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și cel al Comisiei pentru cultură și educație și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7–0275/2013),

A.  întrucât, în iunie 2013, 23,5% din populația tânără activă nu avea un loc de muncă, cu rate ale șomajului variind între 10% sau sub, în Austria și Germania, și peste 64,2% în Grecia, indicând diferențe geografice accentuate atât între statele membre cât și în interiorul acestora; întrucât cele mai recente date și previziuni indică o deteriorare continuă a situației tinerilor în anumite state membre;

B.   întrucât rata șomajului în rândul femeilor cu vârsta de sub 25 de ani continuă să crească, de la 18,8 % în 2009 la 22,1 % în 2012, și întrucât, potrivit celor mai recente date disponibile, în prezent, aceasta este de 22,9 %; întrucât atitudini precum descurajarea, autoexcluderea și nemulțumirea în ceea ce privește locul de muncă devin din ce în ce mai răspândite; întrucât femeile tinere încă se confruntă cu condiții mai grave pe piața muncii decât bărbații tineri și întrucât acest fapt conduce la o pierdere semnificativă a potențialului de creștere economică pentru Europa din cauza utilizării insuficiente a competențelor femeilor cu înaltă calificare;

C.  întrucât, în 2011, 7,5 milioane de tineri cu vârste între 15 și 24 de ani și 6,5 milioane de tineri între 25-29 de ani nu erau încadrați profesional și nici nu urmau vreun program educațional sau de formare profesională (NEETs), printre care și membri ai unor grupuri vulnerabile; întrucât aceasta ar putea conduce la consecințe personale și sociale grave, cum ar fi perspective nesigure privind ocuparea unui loc de muncă, sărăcie și excluziune socială, sau chiar tulburări mintale și fizice; întrucât aceste probleme se vor înmulți în viitor, având consecințe financiare grave pentru sistemele sociale din statele membre;

D.  întrucât, având în vedere cei 14 milioane de tineri neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională, statele membre și instituțiile europene trebuie să facă eforturi mult mai mari pentru a reintegra tinerii pe piața muncii; întrucât tinerii din întreaga Europă au nevoi foarte diferite și, prin urmare, măsurile privind integrarea pe piața muncii trebuie să se adapteze necesităților fiecărui grup specific și să cuprindă politici de evaluare individuală, acolo unde este posibil;

E.   întrucât, în 2011, pierderile economice cauzate de șomajul în rândul tinerilor au fost estimate la 153 de miliarde EUR în statele membre, respectiv 1,2% din PIB-ul UE[11]; întrucât această sumă depășește cu mult cele 10 miliarde EUR estimate a fi necesare pentru crearea a 2 milioane de noi locuri de muncă pentru tineri;[12] întrucât aceasta reprezintă o povară socială și economică gravă pe termen lung pentru UE în întregul ei;

F.  întrucât șomajul în rândul tinerilor este un factor important al creșterii semnificative a migrației cu care se confruntă o serie de state membre; întrucât doar o mică parte din persoanele care aleg mobilitatea și migrația o fac în mod voluntar și nu drept consecință a necesităților economice;

G.  întrucât în Uniunea Europeană sunt necesare investiții masive pentru a crea creștere economică și locuri de muncă și pentru a stimula cererea de pe piața internă; întrucât este necesar un pachet de investiții în valoare de 2 % din PIB-ul UE pentru a realiza o îmbunătățire semnificativă pe termen scurt a situației economice și a situației de pe piețele muncii din statele membre; întrucât această măsură ar veni în sprijinul în primul rând al tinerilor, fiind grupul cel mai puternic afectat de criză;

H.  întrucât tinerii sunt dezavantajați în mod deosebit pe timp de criză economică, mai mult decât alte grupuri vulnerabile; întrucât, în cazul multora dintre tineri, șomajul actual se va transforma, cel mai probabil, în șomaj pe termen lung, ceea ce sporește riscul excluziunii sociale; întrucât acest lucru are consecințe alarmante pentru tineri, afectându-le respectul de sine, nepermițându-le să își realizeze ambițiile, reducându-le venitul și perspectivele de carieră și întârziindu-le posibilitatea de a-și asuma o viață adultă independentă și de întemeiere a unei familii, precum și consecințe pentru societate, având un impact negativ asupra situației sociale, economice și demografice din Europa, atât pe termen scurt cât șipe termen lung, sporind posibilitatea ca tinerii să sufere din cauza sărăciei la o vârstă înaintată ca urmare a absenței contribuțiilor la pensie de-a lungul vieții lor profesionale;

I.    întrucât articolul 13 din Tratatul CE conferă UE competența specifică de a combate discriminarea bazată pe gen, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală; întrucât, în ciuda adoptării Directivei 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, tinerele femei încă suferă din cauza discriminării bazate pe vârstă și gen la intrarea pe piața muncii;

J.    întrucât în ciuda ratelor ridicate de șomaj în rândul tinerilor, aproximativ patru milioane de posturi sunt vacante în UE[13] din cauza nepotrivirii de competențe; întrucât în anumite domenii, precum sectorul TIC și cel al cercetării și dezvoltării, există o cerere persistentă și în creștere pentru personal cu înalte calificări, care nu este satisfăcută;

K.  întrucât Organizația Internațională a Muncii a recomandat un buget de 21 de miliarde EUR, echivalentul a 0,5 % din cheltuielile întregii zone euro, pentru punerea integrală în aplicare a unei garanții pentru tineri la nivelul UE;

L.   întrucât, în contextul Strategiei Europa 2020, UE s-a angajat să îmbunătățească nivelul educației, să reducă până în 2020 la mai puțin de 10 % rata abandonului școlar, să crească procentul persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care au absolvit o formă de studii superioare la cel puțin 40 %, precum și să crească și rata de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani la 75 %;

M.  întrucât criza a condus la o creștere a locurilor de muncă precare, în special în rândul tinerilor, iar locurile de muncă cu normă întreagă sunt înlocuite cu locuri de muncă cu contract pe perioadă determinată, cu normă redusă sau neremunerate;

N.  întrucât tinerii sunt obligați tot mai des să accepte stagii profesionale atât neremunerate cât și remunerate, această situație fiind discriminatorie pentru cei aflați în condiții precare; întrucât trebuie recunoscută problema exploatării stagiarilor ca forță de muncă ieftină, fiind astfel necesar un ansamblu de criterii calitative pentru stagiile profesionale;

O.  întrucât IMM-urile și microîntreprinderile care sunt un motor pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, au concediat peste 3,5 milioane de lucrători și au redus în mod semnificativ recrutarea, ca rezultat al crizei economice, afectând toate categoriile de lucrători, tinerii fiind cei mai lezați;

P.   întrucât tinerii au dreptul la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele lor; întrucât calitatea locurilor de muncă este fundamentală pentru demnitatea și autonomia tineretului european;

Q.  întrucât criza economică manifestată în 2008 a afectat negativ atât cererea, cât și oferta pe piața muncii, sporind considerabil nesiguranța în ceea ce privește perspectivele de angajare și acutizând nevoia ca șomerii să fie mai bine informați cu privire la perspectivele de ocupare a unui loc de muncă; întrucât educația, formarea și dezvoltarea competențelor sunt deseori inaccesibile pentru categoriile cele mai defavorizate, printre care tinerii cu dizabilități;

R.   întrucât sistemul dual de educație care combină predarea în clasă cu formarea profesională, precum și studiile universitare cu dublă specializare, academică și profesională, existente în anumite state membre, și-au dovedit valoarea în timpul crizei datorită accentului pus pe competențele practice; întrucât Comisia Europeană a constatat în mod repetat că sistemele duale de educație eficiente pot garanta punerea la dispoziție în mod constant a unei forțe de muncă calificate, menținând rata șomajului în rândul tinerilor la un nivel scăzut;

S.   întrucât tranziția de la sistemul de educație cu normă întreagă la încadrarea în muncă reprezintă un moment decisiv în viața tinerilor, fiind hotărâtor pentru perspectivele de carieră, pentru venitul obținut de-a lungul vieții și pentru situația socială pe termen lung; întrucât, sub acest aspect, politica privind educația nu poate fi separată de politica privind piața muncii;

T.   întrucât criza economică declanșată în 2008 a afectat negativ atât cererea, cât și oferta pe piața muncii, sporind considerabil nesiguranța în ceea ce privește perspectivele de angajare și acutizând nevoia de investiții în crearea de locuri de muncă, formare și educație la nivelul statelor membre; întrucât consecințele crizei pot consta în accentuarea conflictelor și tulburărilor sociale,

U.  întrucât agențiile de recrutare joacă un rol central pe piața muncii și, prin urmare, trebuie să îndeplinească standarde calitative stricte și să fie în conformitate cu standardele controlate de autoritățile competente; întrucât standardele de calitate și cerințele de a efectua controale în acest sens trebuie să fie aplicate în aceeași măsură serviciilor forțelor de muncă publice și agențiilor de recrutare private;

V.  întrucât una dintre soluții la problema șomajului poate fi dezvoltarea unor sisteme de educație și de formare profesională de înaltă calitate, cu profesori și instructori înalt calificați, metode de învățare inovatoare, infrastructură și facilități de calitate superioară, precum și o adaptare ridicată la piața muncii, oferind oportunități de educație și formare continuă;

W. întrucât tinerii reprezintă 40 % dintre angajații cu contracte temporare de muncă, dar numai 13 % din totalul populației în activitate, iar unul din cinci tineri se teme că își va pierde locul de muncă;

X. întrucât în unele state membre se poate observa o discrepanță tot mai mare între competențele absolvenților și cerințele pieței muncii;

Y.  întrucât nevoile de pe piața muncii nu ar trebui să fie luate în considerare în detrimentul dobândirii de către copii a unei baze de cunoștințe cât mai ample posibil, deoarece aceasta este cea mai bună garanție pentru adaptarea la hazardurile pieței forței de muncă și ale vieții în general; întrucât majoritatea studiilor demonstrează faptul că o educație de înaltă calitate încă din primii ani de școală este importantă pentru evitarea abandonului școlar timpuriu și pentru a asigura o integrare completă în mediul școlar a copiilor din mediile sociale cele mai defavorizate;

Z    întrucât resursele educaționale libere îmbunătățesc calitatea, accesibilitatea și echitatea învățământului și facilitează un proces interactiv, creativ, flexibil și personalizat de învățare prin utilizarea TIC și a noilor tehnologii; întrucât educația liberă sporește capacitatea de inserție profesională durabilă prin sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții;

AA. întrucât atât cadrele didactice preuniversitare, cât și cele universitare se confruntă cu provocări fără precedent datorită evoluției rapide din mediul economic mondial, în care dezvoltarea de noi abilități și competențe, abordările inovatoare și metodele moderne de predare sunt factori-cheie pentru a asigura o educație și o capacitate de inserție profesională eficiente a tinerilor;

AB. întrucât 60 % dintre absolvenți sunt femei, care sunt încadrate adesea în posturi subcalificate sau insuficient remunerate; întrucât femeile tinere sunt afectate și de diferențele de gen în privința șomajului și a condițiilor de angajare, ceea ce determină o discrepanță în remunerare (în prezent de 16,2%) și în pensii;

AC. întrucât flexibilitatea și nesiguranța locului de muncă au un impact mai mare asupra încadrării în muncă a femeilor în comparație cu bărbații: întrucât în al treilea trimestru al anului 2012, aproximativ 60 % din numărul total al lucrătorilor cu normă redusă cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani erau femei, în timp ce în cadrul aceleiași grupe de vârstă, 64 % din numărul total al lucrătorilor temporari cu un nivel de educație superioară (universitară sau postuniversitară) erau femei;

AD. întrucât, în pofida prevederilor articolului 19 din TFUE, Directivei 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 și Directivei 2006/54/CE din 5 iulie 2006, femeile tinere suferă încă discriminări pe criterii de vârstă și de gen atunci când intră pe piața muncii; întrucât femeile din grupurile vulnerabile, inclusiv din minoritățile etnice, întâmpină dificultăți mai mari în ceea ce privește accesul la piața oficială a muncii;

AE. întrucât maternitatea împiedică adesea accesul tinerelor mame la piața muncii și contribuie, prin urmare, la amplificarea diferențelor între femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea forței de muncă;

AF. întrucât este necesar ca măsurile privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să fie integrate într-o strategie macroeconomică coerentă și orientată către viitor și investiții, capabilă să asigure condițiile necesare pentru crearea unor locuri de muncă durabile și adecvate secolului XXI, precum și o tranziție eficace de la educație la locul de muncă;

1.   subliniază faptul că pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor măsurile naționale și la nivel de UE ar trebui să fie coerente, să se consolideze reciproc și să pună un accent special pe educație (profesională) de înaltă calitate, formare și experiența profesională, permițând astfel tinerilor să obțină locuri de muncă stabile, de bună calitate; subliniază faptul că crearea de oportunități pentru efectuarea de stagii remunerate echitabil și activități voluntare în interesul public poate permite tinerilor să se angajeze în activități cu valoare socială și să dobândească experiență profesională;

2.   regretă faptul că actualele măsuri de criză, care vizează reducerea cheltuielilor publice în țările aflate în criză, au avut deja un impact negativ direct asupra tinerilor, ca urmare a reducerii bugetelor alocate educației, creării de locuri de muncă și serviciilor de asistență;

3.   subliniază faptul că tinerii șomeri provin dintr-un număr mare de categorii, ceea ce impune clasificarea acestora în funcție de necesitățile și capacitățile lor, în scopul îmbunătățirii punerii în aplicare a măsurilor adoptate; consideră că este necesar să se identifice principalele competențe care le vor permite acestor tineri un acces mai rapid, mai stabil și mai durabil pe piața forței de muncă; consideră că ar trebui să se acorde o atenție deosebită tinerilor care nu au nicio calificare, nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

4.   solicită Comisiei, în cooperare cu statele membre unde șomajul în rândul tinerilor este de peste 25% în anumite regiuni, să elaboreze un plan de salvare de un an pentru a soluționa problema șomajului în rândul tinerilor prin crearea de locuri de muncă pentru cel puțin 10% din tinerii afectați;

5.   subliniază necesitatea de a adopta politici de piață active, cuprinzătoare și integrate care să vizeze crearea de locuri de muncă, cu măsuri speciale pentru tineri astfel încât, pe de o parte să se evite irosirea resurselor disponibile, iar pe de altă parte să se reducă rata șomajului în rândul tinerilor și să nu doar să se „recicleze”; solicită statelor membre să analizeze dacă exemplele celor mai bune-practici din alte state membre ar putea fi aplicate în propriile lor piețe ale forței de muncă și să-și însușească măsurile adecvate în combaterea șomajului în rândul tinerilor; subliniază experiențele pozitive din statele cu sisteme de învățământ profesional și tehnic (VET) și sisteme educative cu dublă specializare în îmbunătățirea tranziției de la educație la câmpul muncii, compensând astfel decalajul dintre competențele dobândite prin formare și cererea de pe piața forței de muncă; subliniază faptul că sarcina Comisiei este de a sprijini în mod activ aceste eforturi și solicită Comisiei să informeze constant cu privire la eforturile de reformă ale statele membre în ceea ce privește sistemele de învățământ profesional; subliniază faptul că trebuie să se acorde o atenție deosebită categoriilor vulnerabile, cu risc ridicat de excluziune socială, inclusiv tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează nici un program educațional sau de formare profesională;

6.   solicită Comisiei să colecteze exemplele de succes în domeniul formării profesionale a tinerilor și să le compileze într-un manual pentru alte state membre;

7.   solicită Comisiei să prezinte un raport anual privind reforma sistemelor de formare profesională din statele membre și să aducă astfel o contribuție structurală pe termen lung la îmbunătățirea capacității de inserție profesională a tinerilor;

8.   invită Comisia Europeană să elaboreze orientări de calitate pentru un sistem educațional dual modern, sprijinite de o listă amplu definită a principalelor ocupații fără caracter academic din Europa;

9.   subliniază importanța îmbunătățirii standardelor de calitate și a accesibilității învățământului superior și al VET; de asemenea, subliniază importanța învățării de limbi străine în școli și în VET;

10. subliniază necesitatea implicării tuturor părților interesate la nivel local, regional, național și european, inclusiv a partenerilor sociali, a serviciilor de ocupare a forței de muncă, a autorităților din învățământ și formare profesională, a angajatorilor individuali, a ONG-urilor și în special a organizațiilor studențești și de tineret, implicare esențială pentru eficienta formulare, implementare și supraveghere a seturilor de măsuri vizând sprijinirea angajării și a capacității de inserție profesională a tinerilor, de manieră integrată; subliniază necesitatea ca măsurile de promovare a unei încadrări în muncă durabile și de calitate a tinerilor să fie flexibile, pentru a putea face față situației în continuă schimbare de pe piața muncii; constată necesitatea unor relații contractuale flexibile și totodată fiabile, a unor politici eficiente de reintegrare și a unor sisteme moderne de securitate socială; subliniază importanța deosebită a unei orientări profesionale timpurii a tinerilor, cu mult înainte de încheierea primului ciclu de învățământ, părinții și școlile fiind nevoiți să-și îmbunătățească capacitatea de a sprijini și de a îndruma elevii în alegerea studiilor și a carierei profesionale.

11. solicită statelor membre să ia măsuri pentru a acorda prioritate științei, tehnologiilor, ingineriei și matematicii în programele lor educaționale, cu scopul de a face față evoluției viitoare a pieței muncii;

12. subliniază rolul fundamental al negocierilor colective în promovarea și îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor tineri;

13. recunoaște că investițiile în competențe corespunzătoare reprezintă un factor important pentru ca statele membre să inoveze și să redevină competitive;

14. solicită statelor membre să recunoască provocările fără precedent ale mediului economic global aflat într-o evoluție rapidă cu care se confruntă cadrele didactice din școli și universități; observă că un factor-cheie pentru educarea reușită a tinerilor și pentru perspectivele de muncă ale acestora constă în dezvoltarea de noi capacități și seturi de competențe, de abordări inovatoare și de metode moderne de învățare și predare;

15. solicită statelor membre să încurajeze și să sprijine tinerii, în special femeile, prin educație și inițiative calitative ale societății civile și în domeniul tineretului, să participe la viața democratică și să valorifice instrumentele noi și pe cele deja existente pentru a contribui la dezvoltarea politicilor, consolidând astfel dezvoltarea, bunăstarea și incluziunea socială în rândul tinerilor;

16. este foarte îngrijorat de reducerile bugetare efectuate de statele membre în domeniul educației, al formării și al tineretului, care ar putea bloca accesul tinerilor atât la educație, cât și la ocuparea locurilor de muncă, și reamintește faptul că alocările bugetare în aceste domenii sunt o investiție necesară și inestimabilă pentru viitor;

17. solicită să se îmbunătățească nivelul de educație și formare profesională al cadrelor didactice, în special în ceea ce privește metodele moderne de predare și utilizarea noilor tehnologii; atrage atenția asupra faptului că învățarea pe tot parcursul vieții începe cu educația copiilor preșcolari și subliniază faptul că mai ales competențele lingvistice trebuie să fie promovate într-un mod distractiv;

18. evidențiază rolul propunerii privind schema UE de garantare a împrumuturilor pentru masteranzii la zi din UE și țările terțe, pentru a facilita în continuare mobilitatea tinerilor și pentru a contribui la clasificarea multidimensională a universităților;

19. consideră că ar trebui luate în considerare necesitățile locale și specificul teritorial, pentru a permite identificarea locurilor de muncă, în special în sectoarele inovatoare, cum ar fi ecologia sau întreprinderile sociale, în cadrul unor strategii integrate de dezvoltare teritorială;

20. invită statele membre și autoritățile locale și regionale să stabilească strategii integrate de dezvoltare teritorială, cu componente de formare și de ocupare a forței de muncă, începând cu măsuri pentru evitarea abandonului școlar timpuriu, precum și să creeze oportunități pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor,

21. recunoaște că, în anumite regiuni în care nivelul șomajului în rândul tinerilor este de peste 25 %, situația este extrem de dificilă; salută faptul că sprijinul acordat de UE în favoarea încadrării în muncă tinerilor va fi intensificat în continuare prin propunerea de inițiativă a UE privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, ce dispune de un buget de maximum 8 miliarde EUR pentru cadrul financiar multianual 2014-2020; subliniază totodată că, potrivit OIM, pentru implementarea eficientă a garanției europene pentru tineret doar în zona euro sunt necesare fonduri în valoare de 21 miliarde EUR; este de acord că alocarea specifică de fonduri pentru inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și alocarea adecvată de resurse din Fondul social european ar trebui efectuate anticipat;

22. subliniază importanța unor măsuri imediate în vederea combaterii șomajului în rândul tinerilor și a șomajului pe termen lung ; subliniază, de asemenea, necesitatea de a oferi tinerilor locuri de muncă pe termen lung, durabile și de înaltă calitate;

23. solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că legislațiile naționale în domeniul tineretului, în special legislațiile naționale bazate pe Directiva 2000/78/CE privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, nu sunt utilizate în scopul de a discrimina accesul angajaților tineri la prestațiile sociale; consideră că trebuie să se facă mult mai mult pentru a garanta faptul că atât angajații, cât și angajatorii își cunosc drepturile și obligațiile stabilite de aceste dispoziții;

24. invită statele membre să își actualizeze strategiile de dezvoltare regională, astfel încât acestea să reflecte măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, inclusiv a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor;

25. salută decizia Consiliului pentru Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO) din 28 februarie 2013 de a aproba recomandarea Consiliului privind punerea în aplicare a unei garanții pentru tineret și invită statele membre să ia măsuri pentru punerea în aplicare a garanției pentru tineret într-un mod ambițios la nivel național; solicită extinderea categoriilor vizate pentru a cuprinde tinerii cu vârsta de sub 30 de ani, inclusiv absolvenții și cei care au părăsit sistemul de formare profesională fără a obține o calificare; subliniază faptul că succesul acestei măsuri va depinde în mare măsură de o gamă largă de politici și condiții-cadru, cum ar fi investițiile adecvate în educația și formarea profesională, infrastructura și capacitatea serviciilor de ocupare a forței de muncă, disponibilitatea locurilor pentru studenți și absolvenți, stagiile și uceniciile de calitate, precum și politicile generale generatoare de locuri de muncă; solicită o monitorizare corespunzătoare prin programele naționale de reformă din statele membre și în cadrul semestrului european pentru a facilita supravegherea, evaluarea și îmbunătățirea continuă a garanției pentru tineret la nivel național; subliniază faptul că garanția pentru tineret trebuie integrată în cadrul mai larg al politicilor naționale active în domeniul pieței forței de muncă;

26. informează statele membre că Parlamentul European intenționează să monitorizeze îndeaproape toate activitățile derulate de acestea pentru ca garanția pentru tineret să devină o realitate și invită organizațiile de tineret să informeze periodic Parlamentul European cu privire la analiza pe care o efectuează asupra acțiunilor statelor membre;

27. solicită parlamentelor naționale ca, împreună cu organizațiile de tineret, să-și responsabilizeze propriile guverne în direcția creării unei garanții pentru tineret și pentru a se asigura că se adoptă măsuri serioase pentru ca fiecare tânăr (șomer sau care a părăsit sistemul de educație formală) să primească, în termen de patru luni, o ofertă de calitate de angajare, educație continuă, stagiu sau ucenicie;

28. subliniază faptul că eforturile și finanțarea vizând punerea în aplicare a garanției pentru tineret nu ar trebui să descurajeze eforturile și reformele structurale necesare pentru ca sistemele educaționale și piețele forței de muncă din anumite state membre să devină capabile să înfrunte provocările viitoare;

29. invită Comisia să prevadă în cadrul programelor sale măsuri specifice menite să combată șomajul în rândul tinerilor, care să urmeze o abordare globală integrată în conformitate cu inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare” inclusă în Strategia Europa 2020;

30. reamintește Comisiei și statelor membre angajamentul asumat în ceea ce privește obiectivele Strategiei Europa 2020 de ocupare a forței de muncă atât pentru femei, cât și pentru bărbați în proporție de 75 % și avertizează că nivelul actual al șomajului în rândul tinerilor ar putea exclude de pe piața muncii o generație de femei, sporindu-le lipsa de vizibilitate și vulnerabilitatea;

31. invită Comisia și statele membre să monitorizeze și să facă publice toate datele referitoare la politicile de combatere a șomajului în rândul tinerilor (inclusiv punerea în aplicare a garanției pentru tineret), efectuând statistici regionale pentru diferitele state membre și acordând o atenție deosebită dimensiunii de gen;

32. încurajează Comisia și statele membre să dezvolte standarde de calitate clare și indicatori privind dezvoltarea garanției pentru tineret la nivel național și să impulsioneze măsurile de sprijin adresate tuturor actorilor indispensabili aplicării acesteia, cum ar fi partenerii sociali naționali, autoritățile locale și regionale, serviciile de ocupare a forței de muncă și autoritățile din învățământ și formare profesională; solicită sprijinirea garanției pentru tineret prin stimulente financiare, inclusiv stimulente în domeniul contractelor de achiziții publice, precum și prin finanțări pentru formare profesională la locul de muncă, pentru a sprijini întreprinderile în efortul de a oferi locuri de muncă și formare profesională de calitate, ceea ce va reprezenta o investiție eficientă și bine orientată în potențialul tinerilor; subliniază responsabilitatea deosebită a întreprinderilor privind furnizarea unor astfel de oferte;

33. invită Comisia și statele membre, în cooperare cu părțile interesate din rândul tineretului și cu Parlamentul European, să dezvolte un plan de acțiune privind încadrare în muncă a tinerilor, în care să se identifice măsuri pe termen scurt, mediu și lung; regretă faptul că măsurile pe termen lung sunt prezentate drept soluții pe termen scurt în contextul dezbaterii actuale; subliniază faptul că, pe termen scurt, atenția ar trebui să se concentreze asupra soluționării imediate a crizei, atât pentru persoanele aflate pe piața muncii, cât și pentru cele din afara acesteia, punându-se un accent special pe asigurarea unui venit de subzistență precum și a unor oportunități pe piața muncii; subliniază faptul că investițiile în educație și formare profesională, în crearea de locuri de muncă, în programe de ucenicie și stimulente acordate angajatorilor sunt, în principal, măsuri pe termen mediu, dar și măsuri pe termen lung care trebuie convenite în mod ferm între toți actorii interesați și menținute timp de cel puțin cinci ani; subliniază faptul că, în special înființarea unui sistem dual de educație, ucenicie, formare la locul de muncă și integrare a tinerilor pe piața muncii reprezintă măsuri pe termen lung care necesită un angajament pe termen mai lung;

34. recomandă ca, în statele membre cu un sistem dual de formare profesională, să se pună la dispoziția tinerilor cu vârste de până la 18 ani, care nu reușesc să găsească o ucenicie, „un sistem alternativ de ucenicie” și astfel o garanție pentru tineret sub forma unei formări profesionale în cadrul mai multor întreprinderi; în statele în care nu există un sistem dual de formare profesională ar trebui luate măsuri pentru punerea adecvată în aplicare a unui sistem adaptat;

35. subliniază faptul că soluționarea problemelor în materie de ocupare a forței de muncă necesită abordări diferite în funcție de grupele de vârstă, axându-se pe pătrunderea pe piața muncii în cazul categoriilor mai tinere și pe îmbunătățirea siguranței locurilor de muncă și a securității sociale pentru categoriile mai în vârstă;

36. invită Comisia și statele membre să promoveze o apropiere între mediul educațional și piața muncii, astfel încât să se poată concepe parcursuri de formare precum formarea duală, care să îmbine noțiunile teoretice cu experiența practică, în scopul de a înzestra tinerii cu competențele generale și cunoștințele specifice necesare; invită Comisia și statele membre să investească și în sprijinirea unei campanii de sensibilizare privind formarea profesională și studiile tehnice și antreprenoriale;

37. invită instituțiile europene să ofere un exemplu pozitiv prin eliminarea de pe site-urile lor de internet a anunțurilor privind stagiile neremunerate și să plătească o remunerație minimă stabilită pe baza costului vieții din locul în care se desfășoară stagiul;

38. solicită statelor membre să elaboreze noi politici specifice și favorabile incluziunii în domeniul pieței forței de muncă, politici care să asigure includerea respectuoasă și angajarea semnificativă a tinerilor, de exemplu prin stabilirea unor rețele mobilizatoare, a unor acorduri de stagii care să prevadă un ajutor financiar pentru ca stagiarul să aibă posibilitatea să se mute și să locuiască în apropierea locului în care se desfășoară stagiul, precum și a unor centre internaționale de orientare în carieră și a unor centre de consiliere individuală pentru tineri în chestiuni cum ar fi organizarea colectivă și cunoașterea aspectelor juridice referitoare la stagiul lor;

39. solicită statelor membre, în cooperare cu părțile și actorii interesați, să elaboreze noi strategii specifice de informare vizând tinerii neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională, care să combine forme eficiente de reintegrare în sistemul de învățământ sau pe piața forței de muncă a persoanelor care au părăsit timpuriu școala; solicită, așadar, statelor membre să prezinte propuneri, în cadrul semestrului european, cu privire la modul în care intenționează să înregistreze progrese către o mai bună integrare a tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională, prin intermediul garanției pentru tineret și al altor instrumente; subliniază necesitatea de a spori participarea și capacitate de inserție pe piața muncii a tinerilor prin promovarea învățării pe tot parcursul vieții și prin sisteme de securitate socială mai favorabile incluziunii și mai stimulante; solicită eliminarea obstacolelor practice și logistice cu care se confruntă tinerii cu nevoi speciale sau cu dizabilități atunci când intră pe piața muncii;

40. invită statele membre să intensifice eforturile de reducere a abandonului școlar timpuriu pentru a realiza obiectivul stabilit în Strategia Europa 2020 privind limitarea ratei abandonului școlar la maximum 10 % până în anul 2012; invită statele membre să utilizeze o gamă mai largă de măsuri de combatere a abandonului școlar și a analfabetismului, cum ar fi reducerea numărului de elevi din fiecare clasă, oferirea de asistență elevilor care nu își permit să finalizeze învățământul obligatoriu, sporirea dimensiunii practice a programelor școlare, introducerea mentorilor în toate școlile, adoptarea unor măsuri imediate de supraveghere în caz de abandon școlar; face referire la exemplul Finlandei, care a reușit să reducă abandonul școlar analizând împreună cu elevii posibilitatea unei noi orientări; invită Comisia să coordoneze un proiect privind cele mai bune practici;

41. subliniază că, prin joc, se poate asigura orientarea către un parcurs de învățământ de succes încă din timpul educației preșcolare și că, în acest sens, formarea inițială și formarea continuă specializată a personalului didactic sunt de maximă importanță;

42. îndeamnă statele membre, având în vedere condițiile sociale excepționale create de criză, să elaboreze o strategie pentru a oferi stimulente, inclusiv stimulente financiare, elevilor care provin din grupuri vulnerabile pentru ca aceștia să termine ciclul de învățământ secundar;

43. subliniază importanța unei rețele publice de calitate de cămine studențești;

44. sprijină crearea programului „Erasmus pentru toți” cu un capitol separat destinat tineretului, precum și a unei alocări bugetare separate, inclusiv un sprijin sporit pentru persoanele care lucrează în sectorul tineretului, atât oficial cât și neoficial; consideră că dobândirea de competențe, în special competențe transversale (precum TIC și limbile străine), de exemplu prin studii, muncă sau voluntariat în străinătate, poate promova participarea activă a tinerilor în societate și, prin urmare, integrarea europeană, și poate îmbunătăți perspectivele acestora pe piața forței de muncă, precum și mobilitatea lucrătorilor în general în cadrul Uniunii;

45. subliniază rolul esențial pe care ar trebui să îl aibă Fondul social european în combaterea șomajului în rândul tinerilor și invită statele membre și autoritățile de gestionare a tuturor programelor operaționale să se asigure că sunt luate măsuri pentru îndeplinirea acestui obiectiv;

46. solicită statelor membre să pună în aplicare măsurile prevăzute în mecanismele naționale de garanție pentru tineret, ținând seama de perspectiva de gen în toate etapele pregătirii, programării și punerii în aplicare a acestor măsuri; invită statele membre să înființeze centre de ocupare a forței de muncă care să dispună de personal cu formare adecvată și care să fie în măsură să pună în aplicare politici eficiente de sensibilizare și să prevadă măsuri specifice pentru femei, pentru a evita, de asemenea, șomajul pe termen lung și riscul de excluziune socială;

47. subliniază faptul că pentru ca garanția pentru tineret să devină realitate este necesară respectarea negocierii colective a salariilor și a principiului de remunerație egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală;

48. subliniază că este important ca tinerii să dobândească competențe generale, cum ar fi TIC, competențe de conducere, gândire critică, competențe lingvistice și antreprenoriale, inclusiv prin studiul în străinătate, pentru a îmbunătăți perspectivele lor pe piața forței de muncă și adaptabilitatea acestora la viitoarele evoluții ale pieței muncii; invită statele membre să dea o importanță suplimentară acestor competențe în programele lor școlare;

49. recunoaște dificultățile cu care se confruntă tinerii pentru a-și crea și dezvolta propria afacere; solicită Comisiei și statelor membre să sprijine tinerii întreprinzători și tinerii lucrători care desfășoară o activitate independentă prin înlesnirea și simplificarea accesului la finanțare, reducerea poverilor administrative, actualizarea legislației privind falimentul și crearea de condiții generale preferențiale care ar trebui să cuprindă furnizarea eficientă de consiliere și mentorat, precum și punerea la dispoziție a incubatoarelor de afaceri;

50. solicită Comisiei și statelor membre să ia aceste măsuri întrucât sunt necesare pentru a încuraja, promova și sprijini crearea de noi întreprinderi și activitățile independente în rândul femeilor tinere, oferindu-le formare, consiliere și un acces mai ușor la credite și microcredite care să ofere condiții avantajoase și facilități fiscale, în special pentru IMM‑uri;

51. solicită Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare pentru a contracara stereotipul potrivit căruia antreprenoriatul este o activitate riscantă și preponderent masculină; subliniază faptul că, pentru a consolida poziția generală a femeilor pe piața muncii și pentru a promova într-un mod mai eficient antreprenoriatul, ar trebui luate măsuri pentru a susține cooperarea regională și internațională între femeile-antreprenor și ar trebui să se încurajeze crearea unor rețele de platforme pentru schimbul de experiență și de cele mai bune practici;

52. salută, în contextul sprijinirii activităților independente în rândul tinerilor, succesorul propus al instrumentului de microfinanțare Progress prevăzut în Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială pentru perioada 2014-2020, pentru a răspunde mai bine cererii, de asemenea din rândul tinerilor care creează mici întreprinderi, inclusiv noi întreprinderi create de studenții universitari; salută angajamentul BEI de a acorda o atenție deosebită investițiilor care îmbunătățesc posibilitățile tinerilor de a avea acces la locuri de muncă în producție; subliniază că cele trei axe ale Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială prevăd măsuri de combatere a șomajului în rândul tinerilor;

53. subliniază faptul că, în timp ce economia internetului creează 2,6 locuri de muncă pentru fiecare loc de muncă pierdut în afara mediului virtual, este important ca tinerii să își transforme într-o adevărată profesie competențele în programare, proiectare sau marketing social online, cu ajutorul finanțării europene și naționale disponibile;

54. solicită o abordare politică cuprinzătoare și ambițioasă, atât la nivel european, cât și la nivel național, care să trateze într-un mod integrat inițiativele privind educația, formarea profesională, locurile de muncă de calitate, activitățile independente, precum și mobilitatea forței de muncă destinate tuturor tinerilor la toate nivelurile; îndeamnă statele membre să inițieze consultări ample cu universitățile și alte instituții de învățământ în vederea unei adaptări îmbunătățite a programului lor de educație și formare la nevoile de pe piața muncii; în perspectiva viitoarei perioade de programare 2014-2020, invită Comisia să efectueze o analiză cuprinzătoare a programelor UE și a surselor financiare investite în educație, în formare și în combaterea șomajului în rândul tinerilor pe parcursul perioadei de programare 2007-2013 și să informeze Parlamentul și Consiliul în această privință; subliniază că șomajul în rândul tinerilor este legat de creșterea economică scăzută din majoritatea statelor membre; subliniază, așadar, necesitatea urgentă de a acorda prioritate formelor de creștere economică favorabile creării de locuri de muncă, care vor fi benefice și pentru tineri, precum și eliminării barierelor structurale cu care se confruntă tinerii care doresc să pătrundă pe piața muncii;

55. invită Comisia să prezinte o propunere de program privind crearea unui Corp al tineretului european, având drept obiectiv de a acorda tinerilor cu vârsta de sub 30 de ani din întreaga Europă posibilitatea de a efectua maximum trei luni de voluntariat în alt stat membru decât cel din care provin; subliniază că scopul unui Corp al tineretului european este acela de a le oferi tinerilor șansa de a-și folosi și îmbunătăți competențele educaționale și sociale, de a-și dezvolta cunoștințele privind alte state membre și de a promova prietenia și integrarea în întreaga UE; subliniază faptul că activitatea în cadrul Corpului tineretului european trebuie să fie voluntară și neremunerată și nu poate substitui locuri de muncă existente în țara gazdă; consideră că un Corp al tineretului european ar trebui să fie conceput ca un parteneriat public-privat, în vederea înființării unui program în cadrul căruia tinerii să poată beneficia de o bursă individuală care să acopere cheltuielile de transport și de ședere pentru o perioadă de maximum trei luni;

56. consideră că instituțiile de învățământ și/sau de formare ar trebui să organizeze stagii extrașcolare pentru ca studenții să acumuleze experiență în domeniul ales, ca mijloc de consolidare a cunoștințelor dobândite și de inițiere la locul de muncă;

57. invită statele membre să îmbunătățească cooperarea și să consolideze parteneriatele dintre întreprinderi și sectorul educațional la toate nivelurile, cu scopul de a corela programele educaționale cu cerințele de pe piața muncii, de exemplu prin extinderea alianțelor de competențe sectoriale și a alianțelor cunoașterii;

58. subliniază importanța sporirii calității învățământului profesional și tehnic (VET) cu scopul de a realiza un echilibru între educație și cererea de pe piața muncii; consideră că VET nu ar trebui să fie promovat în detrimentul învățământului superior; subliniază că interacțiunea dintre VET și învățământul superior și deschiderea de punți între VET și învățământul superior trebuie îmbunătățite; subliniază faptul că sunt necesare programe de învățământ mai flexibile pentru facilitarea accesului tinerilor la piața muncii și o mai bună adaptare la viitoarele evoluții ale pieței muncii;

59. solicită Comisiei să propună un cadru de calitate pentru stagii, bazându-se pe propunerea sa anterioară privind Carta europeană a calității stagiilor și uceniciilor[14], care să cuprindă o definiție a stagiului de calitate, cu criterii privind o remunerație adecvată, condițiile de muncă și standardele privind sănătatea și siguranța; solicită statelor membre și partenerilor sociali să asigure standarde de calitate adecvate pentru stagii, asigurându-se că stagiile sunt adaptate necesităților tinerilor în ceea ce privește dezvoltarea de competențe relevante, făcând obiectul unei supravegheri obligatorii, precum și, pentru stagiile în întreprindere, să asigure norme de calitate vizând, printre altele, evitarea exploatării tinerilor ca mână de lucru de substituție ieftină; subliniază faptul că este necesară promovarea activă și popularizarea acestor norme;

60. solicită statelor membre să acorde atenție specială ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor migranți și să ofere prioritate integrării pe piața muncii și includerii politicilor legate de integrare, întrucât ocuparea unui loc de muncă este cheia către o integrare reușită; subliniază că ar trebui luate în considerare dificultățile întâlnite de tinerii migranți în obținerea unei orientări profesionale, iar integrarea tinerilor migranți în societate și pe piața forței de muncă ar trebui urmărită și evaluată;

61. solicită Comisiei, statelor membre și partenerilor sociali europeni să adopte o abordare ambițioasă privind dezvoltarea Alianței pentru stagii care va fi lansată în iulie 2013 și, de asemenea, să susțină campaniile europene, naționale, regionale și locale care vizează schimbarea mentalităților cu privire la formarea profesională; consideră că Alianța ar trebui să organizeze un forum periodic pentru discuții cu privire la monitorizarea strategiei europene în materie de stagii cu toți actorii relevanți la nivel european, național, regional și local; subliniază faptul că ar trebui să se prevadă accesul la finanțare pentru a facilita activitățile transfrontaliere de formare care să permită întreprinderilor și organizațiilor sociale partenere să se implice în instituirea unor sisteme duale de educație;

62. invită statele membre, în acord cu Comisia, să stabilească măsuri și facilități pentru contractele de ucenicie și să acorde stimulente pentru întreprinderile nou-înființate de tineri cu vârsta de sub 35 de ani;

63. subliniază necesitatea de a consolida cadrul de parteneriat social și responsabilitate socială a companiilor și a firmelor, pentru ca acestea să poată integra mai bine Carta privind calitatea stagiilor și uceniciilor precum și garanția pentru tineret;

64. solicită Comisiei și statelor membre ca, în cadrul procesului decizional privind perioada de programare 2014-2020, să stabilească criterii mai stricte și cuantificabile privind realizarea, supravegherea și evaluarea obiectivelor fondurilor structurale, alături de obiective specifice în privința combaterii șomajului în rândul tinerilor, obiective care ar trebui să fie, de asemenea, măsurabile din perspectiva dimensiunii de gen (în perioada 2007-2011, 52 % dintre beneficiarii Fondului structural european au fost femei);

65. invită Comisia să examineze posibilitatea unei adaptări suplimentare a FSE pentru a oferi un sprijin suplimentar tinerelor femei în domeniile formării, accesului la un loc de muncă și serviciilor de îngrijire a copiilor;

66. consideră că, prin susținerea și completarea eforturilor statelor membre de a revitaliza activitatea economică și de a stimula ocuparea forței de muncă pe teritoriul lor, politica de coeziune a UE reprezintă un instrument fundamental cu care Uniunea poate contribui la depășirea situației actuale, ghidând și conturând punerea în aplicare a reformelor structurale necesare, concentrând investițiile asupra acțiunilor prioritare, pentru a maximiza impactul investițiilor asupra situației socioeconomice a unei regiuni sau a unui stat membru, a stimula economia și a contribui la crearea de noi locuri de muncă pentru tineri; solicită, prin urmare, statelor membre să utilizeze pe deplin și în mod coordonat fondurile UE disponibile (FEDER, FSE, FC, FEADR și FEPAM), oferind astfel tinerilor posibilitatea de a avea un rol activ în economie și societate; subliniază faptul că ar trebui să se țină cont de particularitățile regionale, având în vedere că acestea pot dicta succesul sau eșecul inițiativelor tinerilor, în întreaga UE și în special în regiunile cele mai dezavantajate și în cele ultraperiferice, unde sunt necesare investiții pentru a asigura coeziunea economică, socială și teritorială;

67. încurajează statele membre să sprijine oportunitățile de angajare pentru tineri la nivel local și să completeze aceste măsuri facilitând mobilitatea în rândul tinerilor lucrători către alte state din UE și din lume[15]; solicită inițierea unor măsuri în favoarea consolidării formării și a experienței profesionale, în special prin eliminarea obstacolelor existente în calea uceniciei, formării și stagiilor transfrontaliere; dorește accelerarea procesului de recunoaștere reciprocă a calificărilor și competențelor și o mai bună coordonare între sistemele naționale de securitate socială, în special sistemele de pensii, precum și continuarea investițiilor substanțiale în învățarea de limbi străine de la o vârstă fragedă;

68. solicită statelor membre să continue procesul de reformă și de dezvoltare a unor servicii publice eficiente de ocupare a forței de muncă pentru a-și putea orienta mai bine activitățile și strategiile în direcția tinerilor, ca și componentă fundamentală a oricărei strategii naționale de garanție pentru tineret; subliniază necesitatea reformării EURES în vederea corelării proactive între persoanele care caută un loc de muncă sau care își schimbă locul de muncă și locurile de muncă neocupate, precum și a popularizării EURES, în special a rețelei sale consultative, pentru îmbunătățirea vizibilității și a disponibilității sale, ca sistem de consiliere profesională care sprijină studenții să conștientizeze mai bine oportunitățile profesionale existente; evidențiază necesitatea unei coordonări mai apropiate între EURES și alte portaluri și servicii adresate cetățenilor și întreprinderilor (de exemplu „EURES primul meu loc de muncă”, punctele de informare Europe Direct sau Rețeaua întreprinderilor europene pentru IMM‑uri), pentru a spori eficiența și eficacitatea serviciilor furnizate; salută munca depusă de directorii serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și sprijină instituționalizarea sa;

69. solicită statelor membre, în absența unor cifre clare privind fluxul de migrație a tinerilor, să creeze mecanisme de cercetare, monitorizare și evaluare a acestei mobilități, care să poată fi transferate către EURES pentru o mai bună abordare a acestor fenomene;

70. subliniază, în plus, importanța sensibilizării tinerilor cu privire la utilizarea consilierii oferite în cadrul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, a consolidării parteneriatelor cu școli și universități și a unei mai bune integrări în rețeaua EURES;

71. invită statele membre să recunoască și să certifice în mod adecvat învățarea și educația non-formală și informală și competențele dobândite astfel, precum și alte experiențe profesionale, ca o formă de valorizare a competențelor, astfel încât tinerii să-și poată demonstra mai bine educația și competențele în raport cu cerințele privind intrarea cu succes pe piața muncii;

72. invită Comisia și statele membre să pună în aplicare principiul transparenței și armonizării în ceea ce privește recunoașterea calificărilor în cadrul Uniunii, în special prin intermediul Sistemului european de credite pentru educație și formare profesională, al Europass și al Cadrului european al calificărilor și să pună în aplicare pe deplin recomandarea Consiliului privind validarea educației non-formale și informale, precum și să asigure, în special, recunoașterea transfrontalieră a educației formale și non-formale; subliniază importanța punerii în aplicare și a raportării cu privire la aceste inițiative în timp util;

73. subliniază că trebuie soluționată problema „irosirii inteligenței”, întrucât tinerii înalt calificați care ocupă posturi pentru care sunt supracalificați nu-și folosesc competențele nici calificările reale, aceasta având efecte negative asupra lor din punct de vedere social și psihologic;

74. recunoaște faptul că libera circulație a lucrătorilor poate fi, în parte, o soluție eficientă pentru echilibrarea cererii și ofertei de pe piața muncii la nivelul Uniunii; solicită statelor membre, în același timp, să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica fenomenul de ”irosire a inteligenței„ prin măsuri sustenabile care să asigure oportunități de angajare pentru lucrătorii cu înalte calificări, în propriul lor stat membru sau regiune;

75. consideră că tranziția de la educație la muncă este un moment crucial pentru tineri; subliniază importanța unor măsuri care să favorizeze o tranziție sigură; solicită, prin urmare, statelor membre să instituie servicii personalizate de consiliere profesională și să consolideze măsurile de orientare și consiliere, precum și servicii de recrutare adaptate nevoilor individuale, începând încă din primii ani de învățământ secundar, cu scopul de a permite tinerilor să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la viitoarea lor educație superioară sau profesională, instituind mecanisme de monitorizare a oportunităților oferite și de evaluare a ratei de succes a respectivilor tineri în găsirea ulterioară a unui loc de muncă;

76. subliniază necesitatea de a introduce un sistem prin care fiecare întreprindere care atinge o anumită dimensiune să fie încurajată să ofere locuri de formare profesională în cadrul sistemului dual de formare profesională și să recruteze stagiarii după încheierea stagiului, exceptând cazul în care întreprinderea se confruntă cu mari dificultăți financiare;

77. solicită statelor membre să se asigure că tinerii au posibilitatea, dacă doresc, să primească asistență eficace în alegerea carierei, precum și în cunoașterea drepturilor lor și a venitului minim;

78. solicită statelor membre să includă în programa universitară o formare de bază privind căutarea de locuri de muncă;

79. consideră că sistemul educațional din UE ar trebui să promoveze principiul echității și egalității șanselor; solicită să se promoveze toate competențele necesare cu scopul de a facilita accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, ca o condiție obligatorie într-o societate bazată pe cunoaștere;

80. subliniază faptul că toate resursele financiare investite în combaterea activă a șomajului în rândul tinerilor ar trebui cheltuite în mod eficient; solicită statelor membre să introducă un sistem de monitorizare și de evaluare a măsurilor privind ocuparea forței de muncă puse în aplicare, care ar trebui să fie public și ușor accesibil pentru cetățeni, precum și un sistem de verificare a eficacității respectivelor măsuri, cu scopul de a se îndrepta tot mai mult spre politici bazate pe dovezi, care pot fi împărtășite la nivelul UE; în acest sens, constată că înființarea unui sistem comun de indicatori de rezultate și de impact ar contribui la evaluarea cantitativă și calitativă progresului înregistrat de diferitele programe;

81. subliniază faptul că organizațiile de tineret ar trebui să aibă un rol recunoscut în monitorizarea și, după caz, în punerea în aplicare a politicilor și inițiativelor vizând combaterea șomajului în rândul tinerilor;

82. subliniază necesitatea de a investi în crearea de locuri de muncă ecologice, stabile și de calitate, ca mijloc de a permite tinerilor să aibă o viață decentă; solicită, totodată, Comisiei și statelor membre să mobilizeze toate fondurile disponibile pentru a stimula investițiile, în special în locuri de muncă ecologice, în vederea combaterii ratei inacceptabil de ridicate a șomajului în rândul tinerilor;

83. consideră că sunt necesare strategii de predare mai atractive, cu inserție regională mai bună, precum și crearea unor rețele de platforme pentru schimbul de experiență și de bune practici între regiuni și între statele membre, ținând cont de situațiile diferite și permițând flexibilitate în funcție de nevoile specifice și caracteristicile fiecărei regiuni, stabilind zone prioritare pentru dezvoltarea fiecărei regiuni;

84. solicită statelor membre să pună în aplicare măsuri adecvate pentru combaterea inegalităților de gen, care să se țină seama de grupurile sociale vulnerabile, în special de persoanele cu dizabilități, migranții și mamele singure;

85. solicită statelor membre să adopte politici de încurajare a prezenței femeilor în sectoarele și profesiile în care sunt subreprezentate, cum ar fi în domeniul științei și tehnologiei (în 2009, doar 33% dintre cercetătorii din UE erau femei) sau în sectorul economic și financiar, întrucât alegerea acestor parcursuri ar face ca femeile să devină mai competitive pe piața muncii;

86. solicită Comisiei și statelor membre să combată segregarea de gen, atât în educație cât și pe piața muncii, prin identificarea unor cursuri de educație și formare specifice, precum și a unui parcurs educativ bazat pe o monitorizare continuă, respectând concluziile prevăzute în comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 intitulată „Regândirea educației” (COM(2012)0669), combinând politicile de educație și formare cu politici de ocupare a forței de muncă destinate în special tinerelor femei, precum și promovând și acordând stimulente pentru angajarea femeilor în sectoare strategice de dezvoltare;

87. solicită statelor membre să promoveze accesul tinerelor femei la piața muncii, să ia măsuri care să permită femeilor să-și mențină prezența pe această piață, acordând în același timp atenție calității locurilor de muncă și dezvoltării profesionale și să elimine diferențele care au existat întotdeauna între femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea unui loc de muncă, cariera și remunerația;

88. consideră că, pentru a sprijini reintegrarea femeilor pe piața muncii sunt necesare soluții politice multidimensionale care să cuprindă învățarea pe tot parcursul vieții și măsuri de combatere a muncii precare și de promovare a drepturilor în materie de muncă, precum și a unor practici diferite de organizare a muncii, la cererea femeilor, astfel încât femeile să nu fie constrânse să renunțe la carieră sau să își întrerupă activitatea profesională;

89. invită statele membre să dezvolte politici adecvate, în deplină conformitate cu legislația europeană și națională, și să introducă măsuri specifice, incluzând programe de formare și profesionale axate pe găsirea unui loc de muncă, pentru a asigura șanse egale pentru tinerii bărbați și femei de a acumula o experiență profesională reală;

90. solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze și să implementeze politici de integrare și de monitorizare a problematicii de gen, care să sprijine accesul cetățenilor șomeri la serviciile de recrutare și de ajutor social;

91. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

• [1]  Texte adoptate, P7_TA(2010)0262.
• [2]  Texte adoptate, P7_TA(2012)0224.
• [3]  O-000106/2012; B7-0113/2012.
• [4]  Texte adoptate, P7_TA(2013)0016.
• [5]  JO C 131 E, 8.5.2013, p. 9.
• [6]  Eurofound (2012), „NEETs: young people not in employment, education or training: characteristics, costs and policy responses in Europe”, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.
• [7]  Eurofound (2012), „Effectiveness of policy measures to increase the employment participation of young people”, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.
• [8]  Eurofound (2011), „Helping young workers during the crisis: contributions by social partners and public authorities”, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.
• [9]  Eurofound (2012), „Recent policy developments related to those not in employment, education and training (NEETs)”, Publications Office of the European Union, Luxembourg. (http://www.eurofound.europa.eu/docs/erm/tn1109042s/tn1109042s.pdf)
• [10]  Eurofound (2013), „Active inclusion of young people with disabilities or health problems”, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg. (http://www.eurofound.europa.eu/publications/htmlfiles/ef1226.htm)
• [11]  Eurofound (2012), „Tineri neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională: caracteristici, costuri și răspunsuri politice în Europa”. Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.
• [12]  Ministerul federal austriac al muncii, afacerilor sociale și protecției consumatorilor, ianuarie 2012.
• [13]  http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-380_ro.htm.
• [14]  COM (2012) 0728
• [15]  Prin inițiative precum programul MobiPro

EXPUNERE DE MOTIVE

Tinerii se confruntă în prezent cu o situație foarte dificilă pe piața muncii. Rata șomajului în rândul populației de vârstă activă este de 11%, în timp ce în rândul tinerilor este de două ori mai mare (23%). În prezent, în Uniunea Europeană peste 5,5 milioane de persoane cu vârsta de sub 25 de ani nu au un loc de muncă. Se înregistrează, desigur, diferențe majore între statele membre: în timp ce șomajul în rândul tinerilor în Germania și Austria este sub 9%, în Grecia și Spania, țări profund afectate de criză, este de peste 55%. Criza economică ce a afectat și încă afectează țările UE într-o măsură mai mică sau mai mare a adus cu sine sistarea creării de noi locuri de muncă și, mai grav, o reducere a acestora, ca urmare a tendinței de economisire manifestată de angajatori. Cel mai adesea și în numărul cel mai semnificativ, cei concediați sunt persoanele cu contract pe durată fixă sau cu un loc de muncă fără contract, în mod tipic tineri care intră sau au intrat recent pe piața muncii. Statisticile pentru Europa în ansamblu arată că tinerii însumează 40% din contractele temporare, deși reprezintă doar 13% din forța de muncă. În plus, mai există problemele legate de lipsa de experiență sau competențele ce nu corespund cerințelor pieței muncii. Imaginea completă nu oferă tocmai o perspectivă optimistă unui tânăr ce intră în vârsta adultă. Lipsa unui loc de muncă și a probabilității unei schimbări previzibile în acest sens atrage după sine o înrăutățire a situației demografice în Europa. Tinerii își amână sine die planurile de întemeiere a unei familii și a unui cămin, în condițiile unui viitor profesional incert.

Prin urmare, acțiunile de combatere a șomajului în rândul tinerilor trebuie să fie coordonate cu acțiunile de stimulare a redresării economice generale și a reformei politicilor în domeniul muncii. Sunt necesare inițiative de promovare a spiritului antreprenorial și de conservare a cât mai multor locuri de muncă existente și ar trebui luate măsuri pentru a încuraja întreprinzătorii să creeze noi locuri de muncă. Îmbunătățirea efectivă a situației tinerilor depinde, în mare măsură, de sprijinul acordat de stat și de cooperarea consolidată între serviciile de ocupare a forței de muncă, serviciile de consiliere profesională, instituțiile de formare profesională și serviciile de asistență pentru tineret, inclusiv de participarea activă a partenerilor sociali și a reprezentanților de tineret și de organizații de tineret.

Adoptarea de către Consiliul EPSCO a garanției pentru tineret va asigura un impuls politic important. Obiectivul acestei inițiative este de a oferi tinerilor sub 25 de ani un loc de muncă, educație continuă, stagii sau formare profesională. Ținând cont de datele statistice ce evidențiază structura șomajului în rândul tinerilor, limita de vârstă a beneficiarilor eligibili pentru un astfel de sprijin ar trebui crescută la 30 de ani. Banii asigurați în acest scop printr-o alocare separată de la buget și de la Fondul social european vor asigura un sprijin real statelor membre în această perioadă dificilă. Ar trebui acordată o atenție specială și elementelor importante necesare pentru a asigura succesul inițiativei, cum ar fi o structură operațională adecvată, eficacitatea serviciilor de ocupare a forței de muncă și a agențiilor de recrutare private și asigurarea unei formări profesionale și a unor ucenicii de calitate.

Toate aceste activități ar trebui însoțite de o creștere a sprijinului acordat întreprinderilor și organizațiilor din sectorul terțiar ce doresc să participe la mecanismele garanției pentru tineret, în strânsă cooperare cu serviciile publice de ocupare a forței de muncă , prin măsuri de relaxare fiscală, subvenții la costurile fixe asociate angajării și posibilitatea de a obține finanțare în sprijinul întreprinderilor care oferă formare profesională de calitate. Este important ca statele membre să nu fie limitate doar la soluțiile prezentate în propunerea Comisiei, ci să poată aplica și instrumentele a căror eficiență a fost testată în alte state membre și care permit o mai bună adaptare la caracteristicile specifice ale piețelor de muncă individuale.

Dezbaterea situației tinerilor trebuie să includă și tinerii neîncadrați profesional și care nu urmează nici un program educațional sau de formare profesională. Procentajul acestora a crescut în Europa ultimilor ani, aflându-se în prezent la peste 1,5%. Această evoluție ar trebui analizată mai atent, mai ales întrucât cei care abandonează școala fără nicio calificare de bază se auto-condamnă la excluziune socială. Statele membre ar trebui să dezvolte o abordare mai specifică în acest sens, prin combinarea unor măsuri intervenționiste eficiente, de combatere a abandonului școlar și reintegrare a tinerilor care abandonează școala, cu măsuri care să înlesnească trecerea de la învățământ la încadrarea profesională și creșterea șanselor de angajare ale tinerilor, precum și eliminarea obstacolelor practice și logistice întâmpinate de tineri cu nevoi speciale.

Fără îndoială, pe lângă lipsa experienței profesionale, unul dintre cele mai importante motive pentru rata crescută a șomajului în rândul tinerilor îl reprezintă neconcordanța dintre competențele acestora și piața muncii. Din acest motiv, este necesară modernizarea educației prin transformarea politicii de educație într-un instrument fundamental de investiții în viitorul tinerilor și de îmbunătățire a situației acestora pe piața muncii, prin adaptarea programei școlare la cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii. În acest scop ar fi util un sistem de consiliere profesională personalizată. Acesta ar trebui să fie deja disponibil din timpul învățământului secundar, pe lângă un sistem de monitorizare a ofertei de locuri de muncă viitoare pentru a asigura inserarea ulterioară pe piața muncii, astfel încât tinerii să ia alegeri informate și atent cântărite cu privire la parcursul lor educațional.

Un element important în politica de introducere a tinerilor pe piața muncii îl reprezintă promovarea activităților independente. Ar trebui continuate și susținute toate acțiunile vizând dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale și independente și a talentelor individuale. Tinerii ar trebui învățați cum își pot înființa propria afacere și unde pot cere ajutor în aspectele administrative. Un sistem de condiții preferențiale și beneficii, sub forma scutirilor sau relaxărilor fiscale, ar trebui să-i încurajeze în această direcție. De aceea este esențial ca ideea sprijinirii activităților independente și a accesării fondurilor pentru înființarea de întreprinderi să fie continuată în Programul pentru schimbări sociale și inovare socială pentru perioada 2014-2020.

Mobilitatea profesională este o altă modalitate de combatere a șomajului în rândul tinerilor. Există peste un milion de locuri de muncă vacante în UE, însă acestea rămân neocupate pentru că nu există persoane interesate în regiunile respective. Viața în străinătate nu este foarte populară. Doar 2% dintre cetățenii UE trăiesc într-o altă țară decât cea de origine. Dar întrucât tinerii au o mai mare înclinație și abilitate de a se mișca în căutarea unui loc de muncă, acest lucru ar trebui să le fie facilitat. Accelerarea procesului de recunoaștere reciprocă a calificărilor și competențelor și o mai bună coordonare între sistemele naționale de securitate socială, mai ales sistemele de pensii, și investiții continue și substanțiale în formări lingvistice sunt elemente esențiale de încurajare a mobilității. Unul dintre elemente este continuarea reformei EURES, rețeaua prin care tinerii au acces la informații și își pot căuta activ un loc de muncă. Aceasta trebuie promovată în continuare pentru îmbunătățirea vizibilității și a disponibilității, pe lângă îmbunătățirea sistemului de consiliere profesională.

Merită, de asemenea, subliniată crearea în cadrul programului „Erasmus pentru toți” a unui capitol separat destinat tineretului, și a unei alocări bugetare separate, pe lângă un sprijin mai accentuat pentru persoanele active în munca în folosul tinerilor, dar nu în mod oficial. Dobândirea de competențe diverse, inclusiv în mod informal, va promova participarea tinerilor în societate și va îmbunătăți perspectivele acestora pe piața muncii.

Este foarte importantă să se ofere tinerilor posibilitatea de a efectua stagii de înaltă calitate, să se acorde un sprijin financiar adecvat pentru organizatorii stagiilor și să se introducă monitorizarea obligatorie a sistemului, care să asigure că stagiile și eficiența acestora sunt menținute la niveluri adecvate. Este necesară promovarea continuă și fermă a conceptului de stagiu în rândul angajatorilor, care ar trebui să-l privească ca pe o oportunitate de a pregăti o persoană pentru un loc de muncă dedicat, respectiv posibilitatea de a recruta și păstra un lucrător format și înalt calificat. Ar trebui acordat sprijin și pentru dezvoltarea în continuare a învățământului profesional. Ar trebui organizate campanii la nivel european și național de promovare a acesteia, iar în paralel ar trebui monitorizate rezultatele strategiei europene pentru stagii.

Este, de asemenea, foarte important ca statele membre să recunoască și să certifice educația non-formală, respectiv competențele dobândite în afara sistemului de educație formală. Aceste competențe pot avea o contribuție pozitivă în dezvoltarea personală a unui tânăr, pot încuraja o atitudine civică activă și spori integrarea socială, îmbunătățindu-i totodată șansele la ocuparea unui loc de muncă.

Trebuie soluționată problema „irosirii inteligenței”, anume faptul că tineri înalt calificați lucrează mult sub potențialul lor, ceea ce are efecte negative asupra lor, din punct de vedere social și psihologic.

În concluzie, toate acțiunile statelor membre ar trebui analizate din punctul de vedere al eficienței, iar mecanismele introduse ar trebui monitorizate pe parcurs. Fondurile cheltuite ar trebui auditate corespunzător. Situația extrem de dificilă cu care se confruntă tinerii necesită o intervenție hotărâtă și investiții adecvate de resurse financiare, iar în actuala situație economică din Europa, în care prevalează politica de consolidare financiară, aceste fonduri trebuie cheltuite în mod adecvat și trebuie să aducă rezultate vizibile.

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (21.6.2013)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la combaterea șomajului în rândul tinerilor: soluții posibile

(2013/2045(INI))

Raportor: Luís Paulo Alves

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  își exprimă îngrijorarea pentru nivelul inacceptabil al șomajului în rândul tinerilor și, în special, pentru asimetriile considerabile ale șomajului tinerilor de la o regiune la alta și de la un stat membru la altul, cu variații de la sub 10% la peste 60%; este îngrijorat, de asemenea, de numărul tinerilor care nu sunt integrați într-un program de formare sau educație și nici nu activează pe piața muncii (14 milioane de NEETS cu vârsta între 15 și 30 de ani), precum și de faptul că, dintre tinerii care lucrează, un grup important au un loc de muncă precar; consideră că aceste două situații combinate pun în pericol existența proiectul european, reprezentând o amenințare la adresa dezvoltării economice și a viabilității unei Europe unite în ceea ce privește calitatea vieții și condițiile de muncă, precum și a potențialului său de creștere economică și a viitorului coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor UE, prevăzută la articolul 174 din TFUE; consideră, de asemenea, că aceasta impune o serie de măsuri eficace la nivelul UE și la nivel național, regional și local, inclusiv cu privire la orașe și la zonele rurale, având în vedere în special dificultățile și provocările cu care se confruntă UE în prezent și faptul că este mai necesar ca oricând un tineret puternic și inovator;

2.  consideră că, datorită caracteristicilor lor socioeconomice, tinerii constituie unul dintre cele mai vulnerabile grupuri din Uniune în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, în special în situația actuală de criză economică și financiară, având în vedere importanța existenței unui număr mare de tineri de piața muncii, precum și faptul că aceștia se confruntă cu probleme extrem de grave legate de ocuparea forței de muncă; consideră că, prin susținerea și completarea eforturilor statelor membre de a revitaliza activitatea economică și de a stimula ocuparea forței de muncă pe teritoriul lor, politica de coeziune a UE reprezintă un instrument fundamental cu care Uniunea poate contribui la depășirea situației actuale, ghidând și conturând implementarea reformelor structurale necesare, concentrând investițiile asupra acțiunilor prioritare, pentru a maximiza impactul investițiilor asupra situației socioeconomice a unei regiuni sau a unui stat membru, a stimula economia și a contribui la crearea de noi locuri de muncă pentru tineri; solicită, prin urmare, statelor membre să utilizeze pe deplin și în mod coordonat fondurile UE disponibile (FEDR, FSE, FC, FEADR și FEPAM), dând tinerilor posibilitatea de a avea un rol activ în economie și societate, spre beneficiul lor și susținând totodată, printre altele, tinerii antreprenori printr-un proiect de incubator de afaceri la nivel european, care să le permită să-și creeze companii proprii într-un mediu protejat; recomandă, în plus, crearea unor condiții adecvate pentru capitalurile de risc și subliniază că ar trebui să se țină cont de particularitățile regionale, având în vedere că acestea pot dicta succesul sau eșecul inițiativelor tinerilor, în întreaga UE și în special în regiunile cele mai dezavantajate și în cele ultraperiferice, unde sunt necesare investiții pentru a asigura coeziunea economică, socială și teritorială;

3.  subliniază că, dincolo de criza economică care afectează Europa, există, printre altele, chestiuni structurale determinate de politica în domeniul educației și al ocupării forței de muncă, care trebuie îmbunătățite; consideră că sunt necesare strategii de predare mai atractive, cu inserție regională mai bună, precum și crearea unor rețele de platforme pentru schimbul de experiență și de bune practici între regiuni și între statele membre, ținând cont de situațiile diferite și permițând flexibilitate în funcție de nevoile specifice și caracteristicile fiecărei regiuni, stabilind zone prioritare pentru dezvoltarea fiecărei regiuni și promovând utilizarea unor strategii mai eficiente pentru tranziția la viața activă (cu legături puternice între școală și locul de muncă, în special prin sisteme de învățământ duble sau stagii de pregătire în domeniile specifice în timpul studiilor) și crearea mai multor cariere sigure; subliniază consecințele alarmante ale crizei economice pentru situația în care se găsesc tinerii; solicită statelor membre să evite reducerile majore în domenii importante precum educația, cercetarea și inovarea, întrucât, împreună cu celelalte efecte negative ale crizei economice și financiare, aceste reduceri ar reprezenta un obstacol grav pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și ar face imposibile viitoarele strategii de investiții axate pe tineri; ;

4.  consideră - având în vedere faptul că piața forței de muncă este caracterizată de dispariția și crearea de locuri de muncă în diverse sectoare economice, 15% dintre locurile de muncă dispărând în fiecare an și tot atâtea fiind create - că este necesară o abordare globală pentru a anticipa schimbările, ca parte a unei politici cu adevărat eficiente de ocupare a forței de muncă; consideră că este esențială elaborarea unor politici de calificare care să poată promova în mod eficient eforturile legate de formarea pe tot parcursul vieții, prin facilitarea unei readaptări profesionale de înaltă calitate și a adaptării competențelor dobândite la nevoile afacerilor și companiilor din toate regiunile; subliniază, în acest context, importanța eliminării decalajului dintre educație și piața forței de muncă și evidențiază nepotrivirea dintre competențele educaționale și locurile de muncă de astăzi, precum și importanța unor măsuri de implementare pentru a proteja și sprijini șomerii în timp sunt în căutare de noi oportunități; consideră că măsurile luate ar trebui să fie strâns legate, pentru a contribui la stimularea și promovarea productivității și a investițiilor private și publice în sectoarele cu un potențial ridicat de creștere, și pentru a preveni penuria de forță de muncă în profesiile care sunt deja în deficit;

5.  încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale să asigure o mai mare eficacitate a politicilor educative și din domeniul ocupării forței de muncă, care trebuie să se bazeze pe trei puncte fundamentale:

     –   o abordare orientată spre viitor, astfel încât să se anticipeze mai bine evoluțiile pieței forței de muncă și acestea să fie mai bine conectate cu educația și formarea,

     –   o mai mare implicare a tuturor actorilor relevanți publici și privați, cum ar fi profesorii, părinții, studenții, companiile, școlile și organizațiile de tineret, inclusiv ONG-urile;

     –   o perspectivă regională, care să ofere mecanisme pentru o mai bună identificare a problemelor, să asigure eficiența procesului decizional și să ofere o estimare clară a necesităților de formare, în strânsă cooperare cu cei vizați;

     consideră că ar trebui luate în considerare necesitățile locale și specificul teritorial, pentru a permite identificarea locurilor de muncă, în special în sectoarele inovatoare, cum ar fi ecologia sau întreprinderile sociale, în cadrul unor strategii teritoriale de dezvoltare integrate;

6.  solicită acțiuni combinate din partea fondurilor europene, în special a instrumentelor politicii de coeziune, cum ar fi FSE și FEDER, pentru a stimula investițiile favorabile creșterii și creării de locuri de muncă și pentru a găsi de urgență o soluție la această situație îngrijorătoare; subliniază că IMM-urile reprezintă motorul Europei, baza angajărilor și principalii actori ai ieșirii din criză; consideră, prin urmare, că este necesară îmbunătățirea accesului la finanțare și a mediului de afaceri în care acestea își desfășoară activitatea; încurajează Banca Europeană de Investiții să investească în crearea de locuri de muncă pentru tineri, contând pe beneficiile colaterale, cu condiția să acorde împrumuturi în primul rând IMM-urilor; solicită acordarea unei atenții deosebită tuturor regiunilor cel mai afectate de șomajul în rândul tinerilor și subliniază faptul că fondurile structurale și de investiții europene pot ajuta întreprinderile, în special IMM-urile, să angajeze tineri și să reducă șomajului în rândul tinerilor, precum și să ia măsurile necesare pentru piața forței de muncă, educație și formare, pentru a sprijini tranziția lucrătorilor spre piețele locale ale muncii, în măsura în care obțin noi competențe și locuri de muncă (inclusiv locuri de muncă ecologice, locuri de muncă de care este nevoie ca urmare a tendințelor demografice, a noilor tehnologii și a diversificării locurilor de muncă în mediul rural); invită statele membre și autoritățile locale și regionale să stabilească strategii teritoriale de dezvoltare, cu componente de formare și de angajare, începând cu măsuri de evitare a abandonului timpuriu al școlii, precum și să creeze modalități de angajare a tinerilor,

7.  salută măsurile Comisiei de combatere a șomajului în rândul tinerilor, care ar trebui, alături de Inițiativa UE pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și, în special, de Garanția pentru tineri, în conformitate cu Strategia UE 2020, să încerce să propună soluții pentru a încuraja crearea de locuri de muncă decente, de înaltă calitate și sustenabile și a unor oportunități egale pentru tineri, promovând incluziunea socială, reducând nesiguranța locurilor de muncă și riscul de sărăcie, oferind tinerilor un sentiment al demnității și o viață independentă, și combătând exodul de creiere; consideră că astfel de măsuri ar trebui, de asemenea, să încurajeze și să consolideze programele de mobilitate existente, precum și o mai bună recunoaștere a competențelor și a calificărilor în UE, și să promoveze intensificarea cooperării transfrontaliere și interregionale, limitând totodată obstacolele administrative existente și eliminând impedimentele care se opun uceniciei și stagiilor, pentru a combate mai eficient nepotrivirile geografice între cererea și oferta de locuri de muncă, ca parte a unei foi de parcurs pentru viitorul unei uniuni economice și monetare caracterizate printr-o mai bună coeziune economică, socială și teritorială; solicită statelor membre și autorităților regionale și locale să pună în aplicare rapid măsurile concepute în cadrul sistemului de garanții pentru tineret, și să promoveze schimburile de modele reușite, care au determinat tendințe pozitive în ceea ce privește reducerea șomajului în rândul tinerilor, în special în grupul NEETS; constată, cu toate acestea, că finanțarea pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor este insuficientă, și subliniază faptul că finanțarea propusă, de 6 miliarde EUR, pentru Inițiativa UE de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor pe perioada 2014-2020, nu este suficientă pentru a avea un impact semnificativ asupra situației tinerilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	20.6.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	35 4 0
Membri titulari prezenți la votul final	François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Francesca Barracciu, Jean-Jacob Bicep, Victor Boștinaru, John Bufton, Alain Cadec, Nikos Chrysogelos, Rosa Estaràs Ferragut, Brice Hortefeux, Danuta Maria Hübner, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Vincenzo Iovine, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Mojca Kleva Kekuš, Constanze Angela Krehl, Petru Constantin Luhan, Ramona Nicole Mănescu, Vladimír Maňka, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Ana Miranda, Jens Nilsson, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Markus Pieper, Tomasz Piotr Poręba, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Lambert van Nistelrooij, Kerstin Westphal, Hermann Winkler, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska
Membri supleanți prezenți la votul final	Giommaria Uggias
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Susy De Martini, Miroslav Ouzký, Marit Paulsen

AVIZ al Comisiei pentru cultură Și educaȚie (20.6.2013)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la combaterea șomajului în rândul tinerilor: posibile soluții

(2013/2045(INI))

Raportor pentru aviz: Emilio Menéndez del Valle

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât politicile de educație și formare joacă un rol crucial în combaterea nivelului ridicat de șomaj în rândul tinerilor; întrucât, pentru a se ține pasul cu o piață a muncii aflată într-o evoluție rapidă, este necesar să se investească mai mult și mai specific în educația și formarea profesională (EFP), în educația universitară și în cercetare, precum și în programe școlare flexibile și într-o mai bună cooperare între întreprinderi și sectorul educațional;

B.  întrucât sistemele de educație duală depind de cooperarea strânsă dintre sectoarele publice și private, cu un grad mare de implicare a partenerilor sociali; întrucât statele membre cu o interacțiune puternic instituționalizată între sistemul de învățământ și piața muncii înregistrează un nivel foarte scăzut al șomajului în rândul tinerilor;

C. întrucât stagiile reprezintă un instrument util pentru facilitarea și încurajarea tranziției tinerilor de la sistemul de învățământ la piața muncii; întrucât un stagiu trebuie să se bazeze pe o strategie de formare, stagiile sunt constant utilizate în mod abuziv de către angajatori pentru a recruta o forță de muncă ieftină și cu protecție socială limitată, iar tot mai mulți tineri europeni sunt deseori nevoiți să accepte mai multe stagii care sunt fie neremunerate, fie insuficient remunerate înainte de a putea obține locuri de muncă permanente;

D. întrucât criza economică și financiară s-a înrăutățit, iar reducerile bugetare și alte măsuri de austeritate, în special în statele membre vulnerabile din punct de vedere economic, au subminat standardele de predare și au avut un impact direct negativ asupra perspectivelor tinerilor de a avea acces la educație și locurile de muncă și de a-și continua studiile și de a-și păstra locul de muncă; întrucât, în plus, mediul de afaceri din numeroase state membre este afectat de sarcini fiscale ridicate;

E.  întrucât, în 2011, 7,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani și 6,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 25 și 30 de ani nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare; întrucât statele membre trebuie să asigure un sistem de protecție socială și să garanteze condiții de trai decente pentru lucrătorii care își pierd locurile de muncă și pentru tinerii aflați în imposibilitatea de a-și găsi un loc de muncă;

F.  întrucât Banca Europeană de Investiții (BEI) poate asigura finanțare pentru investiții în țările în care rata șomajului în rândul tinerilor depășește media UE; întrucât BEI s-ar putea axa pe nivelul regional în investițiile sale strategice pentru îmbunătățirea și extinderea oportunităților de angajare și pentru dezvoltarea capacităților de inovare;

G. întrucât nevoile de pe piața muncii nu ar trebui să fie luate în considerare în detrimentul dobândirii unei baze de cunoștințe cât mai ample posibil, deoarece aceasta este cea mai bună garanție pentru adaptarea la riscul de șomaj și la dificultățile vieții; întrucât majoritatea studiilor demonstrează faptul că o educație de înaltă calitate încă din primii ani de școală este importantă pentru evitarea abandonului școlar timpuri și pentru mai buna integrare a copiilor din mediile sociale cele mai defavorizate în viața școlară;

H. întrucât resursele educaționale libere îmbunătățesc calitatea, accesibilitatea și echitatea învățământului și facilitează un proces interactiv, creativ, flexibil și personalizat de învățare prin utilizarea TIC și a noilor tehnologii; întrucât educația liberă îmbunătățește capacitatea de inserție profesională prin sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții;

I.   întrucât abandonul școlar timpuriu afectează în mod semnificativ dezvoltarea economică și socială a Uniunii și întrucât sunt necesare măsuri integrate pentru a atinge obiectivul, prevăzut în Strategia Europa 2020, de reducere a ratei abandonului școlar timpuriu la sub 10%; întrucât persoanele care au abandonat timpuriu școala se confruntă cu un risc ridicat de șomaj și de excludere socială; întrucât dezvoltarea unor programe de reintegrare prin care se oferă o a doua șansă ar trebui să acorde o atenție deosebită grupurilor vulnerabile cu risc ridicat de excluziune socială, în scopul de a încuraja participarea activă a acestora la societate;

J.   întrucât atât cadrele didactice preuniversitare, cât și cele universitare se confruntă cu provocări fără precedent ridicate de mediul economic global aflat în schimbare rapidă, care necesită dezvoltarea de noi abilități și seturi de competențe, abordări inovatoare și metode moderne de predare, ca factor-cheie pentru educația eficientă și capacitatea de inserție profesională a tinerilor;

K. întrucât programele de mobilitate ale UE din domeniul educației și al tineretului și învățarea timpurie a limbilor străine cresc șansele de găsire a unui loc de muncă și încurajează mobilitatea pieței muncii, întrucât programele de mobilitate pentru tineret pentru perioada 2014-2020 ar trebui să ofere oportunități reale de învățare și de dobândire de competențe, contribuind astfel la creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor,

L.  întrucât, având în vedere Cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020, este nevoie de o analiză extinsă a fondurilor UE investite în educație, formare și combaterea șomajului în rândul tinerilor din perioada de programare 2007-2013; întrucât o abordare integrată și efectul de sinergie între diversele programe și resurse cu finanțare națională și europeană vor contribui la aplicarea reușită a măsurilor privind ocuparea de locuri de muncă de către tineri; întrucât este, de asemenea, necesar să se transpună politicile UE la nivel local și național și să fie aplicate pe teren;

M. întrucât, în ciuda nivelului general ridicat al șomajului în rândul tinerilor, anumite sectoare, cum ar fi tehnologiile de informații și comunicații (TIC), cercetarea și dezvoltarea (R&D) și sectorul de îngrijire a sănătății, au din ce în ce mai multe dificultăți în ocuparea posturilor vacante cu personal calificat,

1.  este foarte îngrijorat de reducerile bugetare efectuate de statele membre în domeniul educației, al formării și al tineretului, care ar putea bloca accesul tinerilor atât la educație, cât și la ocuparea locurilor de muncă, și reamintește faptul că alocările bugetare în aceste domenii sunt o investiție necesară și inestimabilă pentru viitor; atrage atenția asupra necesității de a utiliza mai eficient fondurile europene pentru a facilita crearea de locuri de muncă pentru tineri;

2.  încurajează statele membre să aibă se axeze, cu sprijinul Comisiei, asupra tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare, pentru a le prezenta oferte de ucenicii și de formare profesională de calitate, astfel încât tinerii să poată obține competențele și experiența necesare integrării lor profesionale sau pentru a-i reintegra în sistemul educațional în programe de formare adaptate la dificultățile lor;

3.  invită statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a preveni abandonul școlar timpuriu, să reducă nivelul abandonului școlar și să asigure a doua șansă la educație la cel mai înalt standard posibil, ceea ce va reduce numărul tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională, aceștia fiind cei mai vulnerabili în fața șomajului pe termen lung;

4.  subliniază necesitatea garantării unei educații și formări accesibile tuturor, reamintește importanța rolului regiunilor în politica de formare, de ocupare a forței de muncă și de mobilitate și solicită să se utilizeze mijloacele aflate la dispoziția regiunilor pentru a facilita accesul tinerilor la piața muncii și pentru a contribui la diversificarea competențelor lor;

5.  solicită să se îmbunătățească nivelul de educație și formare profesională al cadrelor didactice, în special în ceea ce privește metodele moderne de predare și utilizarea noilor tehnologii; subliniază faptul că învățarea pe tot parcursul vieții începe cu educația copiilor preșcolari și subliniază faptul că mai ales competențele lingvistice trebuie să fie promovate într-un mod distractiv;

6.  invită statele membre și instituțiile relevante să promoveze sectoarele științelor, ale tehnologiilor, ale ingineriei și ale matematicii în programele lor educaționale, cu scopul de a satisface nevoile actuale ale piețelor de muncă;

7.  solicită crearea unui sistem comun de indicatori de rezultate și de impact pentru evaluarea progreselor înregistrate în de diferitele programe, care să conțină măsuri de ocupare a forței de muncă în contextul eficacității și eficienței acestora și nu numai în ceea ce privește punerea lor în aplicare;

8.  solicită statelor membre să încurajeze participarea tinerilor în elaborarea politicilor sectoriale referitoare la evoluția acestora; consideră că acordând tinerilor statutul de participanți reali și nu doar de observatori și/sau beneficiari ai proceselor va contribui la mai multă legitimitate și valoare adăugată a elaborării politicilor pentru tineret;

9.  solicită o utilizare sporită a sistemelor de educație duală de înaltă calitate, care combină formarea teoretică cu cea practică; subliniază importanța implicării partenerilor sociali în construirea acestor sisteme; invită Comisia Europeană să elaboreze orientări de calitate pentru un sistem educațional dual modern, sprijinit de o listă a principalelor ocupații europene fără caracter academic, amplu definite;

10. invită Comisia să solicite în mod activ sprijin și inițiative, precum și alte forme de cooperare cu sectorul privat, pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și încurajează formarea de parteneriate cu întreprinderile și de parteneriate între sectorul public și cel privat; salută propunerea Comisiei de a institui o alianță europeană pentru stagii și se așteaptă ca, după consultarea părților interesate relevante, Comisia Europeană să pregătească un cadru european transparent pentru stagii;

11.      invită statele membre să adopte un cadru juridic obligatoriu pentru stagii și ucenicii, care să includă o remunerare decentă și recunoașterea cunoștințelor dobândite ca experiență de muncă, precum și să crească furnizarea de servicii de consultare și orientare pentru tineri într-un stadiu timpuriu pentru a crește capacitatea acestora de a lua decizii bine informate despre viitoarele cariere și de a le facilita accesul la piața forței de muncă;

12. invită statele membre să îmbunătățească cooperarea și să consolideze parteneriatele dintre întreprinderi și sectorul educațional la toate nivelurile, cu scopul de a corela programele educaționale cu cerințele de pe piața muncii, de exemplu prin extinderea Alianțelor de competențe sectoriale și a Alianțelor cunoașterii;

13. îndeamnă statele membre să elimine obstacolele aflate în calea uceniciilor și a stagiilor transfrontaliere, pentru o mai bună coordonare a cererii și ofertei de oportunități de formare la locul de muncă pentru tineri, îmbunătățind astfel mobilitatea și capacitatea de inserție profesională, în special în regiunile de frontieră;

14. subliniază importanța creșterii calității EFP cu scopul de a realiza un echilibru între educație și cererea de la nivelul pieței muncii; consideră că EFP nu ar să fie trebui promovată în detrimentul educației universitare; subliniază interacțiunea dintre EFP și învățământul superior și necesitatea îmbunătățirii deschiderii de căi între EFP și învățământul superior; subliniază faptul că este nevoie de programe mai flexibile pentru a se adapta mai bine la viitoarele evoluții ale pieței muncii;

15. subliniază importanța îmbunătățirii standardelor de calitate și a accesibilității în învățământul universitar și în EFP; subliniază, de asemenea, importanța studierii limbilor străine în școli și EFP ca o condiție prealabilă pentru continuarea consolidării capacităților, pentru mobilitate și pentru o mai bună realizare a tinerilor pe piața muncii; invită statele membre să încurajeze includerea studiului limbilor străine în sistemele educaționale;

16. invită statele membre să sprijine recunoașterea educației non-formale deoarece aceasta joacă un rol esențial în pregătirea tinerilor pentru piața forței de muncă prin dezvoltarea abilităților interpersonale esențiale solicitate de angajatori; subliniază importanța răspândirii rapide a bunelor practici privind accesul fetelor și femeilor la formarea considerată în mod tradițional ca fiind mai „masculină” și în special în domeniul noului sector TIC;

17. subliniază că este important ca tinerii să dobândească competențe generale, cum ar fi TIC, competențe de conducere, gândire critică și lingvistice, competențe antreprenoriale, inclusiv prin studiul în străinătate, pentru a îmbunătăți perspectivele lor pe piața forței de muncă și adaptabilitatea acestora la viitoarele evoluții ale pieței muncii; invită statele membre să dea o importanță suplimentară acestor competențe în programele lor școlare;

18. invită statele membre să sprijine activitățile liber-profesioniste în rândul tinerilor prin îmbunătățirea educației antreprenoriale; subliniază faptul că se acordă o atenție deosebită reducerii aversiunii tinerilor față de riscuri, aceasta reprezentând o precondiție pentru un antreprenoriat de succes; solicită, de asemenea, reduceri fiscale pentru întreprinderile înființate și conduse de tineri, în scopul de a dezvolta o cultură antreprenorială și abilitatea de a crea noi locuri de muncă;

19. invită Comisia și statele membre să continue să îmbunătățească transparența și recunoașterea calificărilor în interiorul Uniunii, în special prin intermediul Sistemului european de credite pentru educație și formare profesională, al Europass și al Cadrului european al calificărilor și să pună în aplicare pe deplin Recomandarea Consiliului privind validarea educației non-formale și informale și să garanteze mai ales recunoașterea transfrontalieră a educației formale și non-formale; subliniază faptul că în punerea în aplicare a acestor inițiative sunt importante o implementare și o raportare în timp util;

20. salută garanția pentru tineri și invită statele membre să se angajeze să pună în aplicare în mod eficient și oportun, inclusiv prin crearea de parteneriate între serviciile publice de ocupare a forței de muncă și instituțiile de educația, ca mod de a sprijini tinerii imediat după ce și-au terminat educația; subliniază necesitatea de a extinde garanția pentru toți tinerii cu vârsta de cel mult 30 de ani;

21. subliniază necesitatea existenței unei finanțări suficiente pentru garanția pentru tineri din Fondul social european și alte fonduri structurale ale UE și reamintește faptul că unul dintre obiectivele esențiale ale politicii de coeziune sprijinite de FEDER și FSE îl constituie crearea de locuri de muncă pentru tineri; totuși, subliniază faptul că aceste eforturi nu ar trebui să descurajeze eforturile și reformele structurale care trebuie să pregătească sistemele educaționale și piețele forței de muncă din anumite state membre pentru provocările viitorului;

22. invită Comisia și statele membre să stabilească obiective și indicatori clari pentru sistemele de garanție pentru tineret, pentru a putea măsura și evalua în mod eficient impactul acestei inițiative;

23. subliniază importanța programelor de mobilitate pentru studenți și invită statele membre să sprijine creșterea planificată a finanțării pentru aceste programe în noul CFM 2014-2020; evidențiază rolul propunerii privind schema UE de garantare a împrumuturilor pentru masteranzii la zi din UE și țările terțe, pentru a facilita în continuare mobilitatea tinerilor și clasificarea multidimensională a universităților;

24. invită Comisia să prevadă în cadrul programelor sale măsuri specifice menite să combată șomajul în rândul tinerilor, care să urmeze o abordare globală integrată în conformitate cu inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare” inclusă în Strategia Europa 2020;

25. solicită statelor membre să se asigure că tinerii au mai mult acces la ofertele de muncă și de stagii și că în cursurile universitare ale studenților este inclusă o formare de bază privind competențele de căutare a unui loc de muncă;

26. ia act de faptul că sistemul educațional din UE ar trebui să promoveze principiul egalității de șanse; solicită să se promoveze toate competențele necesare cu scopul de a facilita accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, ca o condiție obligatorie într-o societate bazată pe cunoaștere.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	18.6.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	25 2 2
Membri titulari prezenți la votul final	Zoltán Bagó, Lothar Bisky, Piotr Borys, Jean-Marie Cavada, Silvia Costa, Santiago Fisas Ayxela, Mary Honeyball, Petra Kammerevert, Emma McClarkin, Emilio Menéndez del Valle, Marek Henryk Migalski, Katarína Neveďalová, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Monika Panayotova, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Marietje Schaake, Marco Scurria, Hannu Takkula, László Tőkés, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Milan Zver
Membri supleanți prezenți la votul final	François Alfonsi, Liam Aylward, Ivo Belet, Nadja Hirsch, Iosif Matula, Georgios Papanikolaou, Kay Swinburne, Inês Cristina Zuber
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Vasilica Viorica Dăncilă

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Și egalitatea de gen (30.5.2013)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la combaterea șomajului în rândul tinerilor - posibile soluții

(2013/2045(INI))

Raportoare pentru aviz: Roberta Angelilli

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât șomajul în rândul tinerilor și al femeilor (cu vârsta sub 25 de ani) continuă să crească (de la 18,8 % în 2009 la 22,1 % în 2012) și întrucât, potrivit celor mai recente date disponibile, în prezent, rata șomajului este de 22,9 %; întrucât probleme precum descurajarea, autoexcluderea și nemulțumirea în ceea ce privește locul de muncă devin din ce în ce mai răspândite; întrucât femeile tinere încă se confruntă cu condiții mai rele pe piața muncii decât bărbații de aceeași vârstă, ceea ce conduce la o atenuare semnificativă a potențialului de creștere economică pentru Europa din cauza subutilizării competențelor deținute de femeile cu înaltă calificare;

B.  întrucât în UE există peste 2 milioane de locuri de muncă care nu se ocupă; întrucât criza a condus, de asemenea, la retragerea unui număr mare de femei de pe piața muncii, ceea ce constituie o sub-utilizare a capitalului uman și a competențelor; întrucât creșterea participării femeilor este un obiectiv politic stringent;

C. întrucât costurile frecvent ridicate ale serviciilor de îngrijire a copilului, pe lângă disponibilitatea lor limitată, au un impact negativ asupra capacității de inserție profesională a tinerelor mame;

D. întrucât tinerii reprezintă una dintre categoriile sociale cele mai afectate de actuala înrăutățire a situației de pe piața muncii, fiind mai expuși șomajului, nesiguranței locului de muncă și salariilor mici, în ciuda nivelului lor de educație superior generațiilor precedente;

E.  întrucât numărul absolvenților de studii universitare care sunt supracalificați pentru locurile de muncă vacante pe piața muncii sau cărora le lipsește experiența profesională relevantă este în creștere;

F.  întrucât 60 % dintre absolvenți sunt femei, care sunt încadrate adesea în posturi subcalificate sau insuficient remunerate; întrucât femeile tinere sunt afectate și de diferențele de gen în privința șomajului și a condițiilor de angajare, ceea ce determină o discrepanță în remunerare (în prezent de 16,2%) și în pensii;

G. întrucât flexibilitatea și nesiguranța locului de muncă au un impact mai mare asupra încadrării în muncă a femeilor în comparație cu bărbații: în al treilea trimestru al anului 2012, aproximativ 60 % din numărul total al lucrătorilor cu fracțiune de normă cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani erau femei; întrucât, în cadrul aceleiași grupe de vârstă, 64 % din numărul total al lucrătorilor temporari cu un nivel de educație universitară și postuniversitară erau femei;

H. întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru privind femeile și disparitățile de gen în contextul crizei, care a fost publicat la 26 februarie 2013, angajatorii utilizează criterii de gen în selecția personalului, în detrimentul profesionalismului și al competențelor femeilor: în întrebările adresate în cadrul interviurilor pentru ocuparea unui loc de muncă principala preocupare a angajatorilor o constituie maternitatea (49 %), urmată de flexibilitatea programului de lucru (35 %) și aspectul fizic (33 %), în timp ce în cazul bărbaților, experiența (40 %) și calificările profesionale (38 %) sunt considerate a fi mai importante;

I.   întrucât proporția tinerilor NEET (care nu lucrează, nu studiază și nu urmează cursuri de formare) a atins 7,5 milioane, adică 12,9 % dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, întrucât costurile generate de această situație se ridică la 1,2 % din PIB-ul UE și întrucât peste 30 % dintre șomerii din UE cu vârsta sub 25 de ani nu au un loc de muncă de peste 12 luni; întrucât proporția femeilor NEET cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani a crescut de la 12,9 % în 2009 la 13,4 % în 2011 (în cazul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, proporția a crescut de la 12,4 % la 12,9 %);

J.   întrucât există un pericol din ce în ce mai mare ca în viitor să apară o „generație pierdută” de tineri și întrucât femeile sunt supuse riscului de șomaj;

K. întrucât femeile sunt mai dependente de prestațiile sociale care sunt reduse din cauza crizei economice, generând așa-numita nouă discriminare; întrucât 31,4 % dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani sunt expuse riscului sărăciei și al excluziunii sociale (în cazul bărbaților din aceeași grupă de vârstă proporția este de 28,3 %);

L.  întrucât tinerii intră mai târziu pe piața muncii din cauza crizei; întrucât, în pofida prevederilor articolului 19 din TFUE, Directivei 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 și Directivei 2006/54/CE din 5 iulie 2006, femeile tinere suferă încă discriminări pe criterii de vârstă și de gen atunci când intră pe piața muncii; întrucât femeile din grupurile vulnerabile, inclusiv din minoritățile etnice, întâmpină dificultăți mai mari în ceea ce privește accesul la piața oficială a muncii;

M. întrucât obiectivele Strategiei Europa 2020 prevăd o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, o rată de părăsire timpurie a școlii mai mică de 10 % și eliminarea riscului de sărăcie pentru cel puțin 20 de milioane de oameni;

N. întrucât maternitatea împiedică adesea accesul tinerelor mame la piața muncii și contribuie, prin urmare, la amplificarea diferențelor între femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea forței de muncă;

1.  salută adoptarea de către Consiliu a Recomandării privind înființarea unei garanții pentru tineret;

2.  solicită statelor membre, în special celor cu rata cea mai ridicată a șomajului în rândul tinerilor, să aplice urgent măsurile prevăzute în Sistemul de garanție pentru tineri, pentru toți tinerii cu parcursuri educaționale și din medii sociale diferite până la vârsta de 30 de ani și ținând seama de perspectiva de gen în toate etapele pregătirii, programării și punerii în aplicare a acestor măsuri; invită statele membre să înființeze agenții de ocupare a forței de muncă care să dispună de personal cu formare adecvată și care să fie în măsură să pună în aplicare politici eficiente de sensibilizare și să prevadă măsuri specifice pentru femei, pentru a evita și șomajul pe termen lung și riscul de excluziune socială;

3.  subliniază faptul că, pentru ca garanția pentru tineret să devină realitate, sunt necesare investiții publice care să promoveze crearea unor locuri de muncă efective, care să creeze locuri de muncă permanente pentru care să se încheie contracte de muncă adecvate și care să respecte principiul negocierii colective a salariilor și principiul remunerației egale pentru aceeași muncă sau pentru prestarea unei munci echivalente;

4.  solicită statelor membre să implementeze măsuri care să remedieze inegalitățile de gen, ținând seama de grupurile sociale vulnerabile, inclusiv persoanele cu dizabilități, migranții și mame singure;

5.  invită Comisia și statele membre să ia aceste măsuri, întrucât sunt necesare pentru a încuraja, promova și sprijini antreprenoriatul de mici dimensiuni și munca independentă în rândul femeilor tinere, oferindu-le formare, consiliere și un acces mai ușor la credite și microcredite care să ofere condiții avantajoase și facilități fiscale, în special pentru IMM-uri;

6.  invită statele membre să aplice politici de încurajare a prezenței femeilor în sectoarele și carierele în care sunt subreprezentate, cum ar fi în domeniul științei și tehnologiei (în 2009, doar 33% dintre cercetătorii din UE erau femei) sau în sectorul economic și financiar, întrucât alegerea acestor parcursuri ar face femeile mai competitive pe piața muncii;

7.  invită statele membre să sprijine programele de învățare pe tot parcursul vieții și oportunitățile de recalificare profesională care ar facilita tranziția de la un loc de muncă la altul pentru studente și pentru femeile care sunt deja active pe piața muncii;

8.  reamintește Comisiei și statelor membre angajamentul asumat în ceea ce privește obiectivele Strategiei Europa 2020 de ocupare a forței de muncă atât pentru femei, cât și pentru bărbați în proporție de 75 % și avertizează că nivelul actual al șomajului în rândul tinerilor poate exclude de pe piața muncii o generație de femei, sporindu-le lipsa de vizibilitate și vulnerabilitatea;

9.  invită Comisia și statele membre să combată segregarea de gen, atât în educație și pe piața muncii, prin crearea unor cursuri de educație și formare specifice, precum și a unui parcurs educativ bazat pe o monitorizare continuă, respectând concluziile prevăzute în Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 intitulată „Regândirea educației” (COM (2012)0669), combinând politicile de educație și formare cu politici de ocupare a forței de muncă destinate special tinerelor femei și promovând și acordând stimulente pentru angajarea femeilor în sectoare strategice de dezvoltare; subliniază că scopul acestor activități este prevenirea abandonului școlar timpuriu și asigurarea unor competențe suficiente pentru a răspunde nevoilor actuale și viitoare ale pieței muncii;

10. invită Comisia și statele membre să analizeze motivul pentru care instrumente naționale de combatere a șomajului în rândul tinerilor, în special în rândul femeilor tinere, nu sunt eficiente, și să promoveze schimburile de bune practici și modele care au avut rezultate pozitive la nivel european, cum ar fi reducerea ratei abandonului prematur, reintegrarea în sistemul școlar, tranziția eficientă din mediul educației în cel al muncii, reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor, precum și accesul la locuri de muncă pentru grupurile defavorizate;

11. subliniază că crearea de noi locuri de muncă trebuie să fie însoțită de măsuri concrete de reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie, de încurajare a bărbaților și femeilor să împartă responsabilitățile casnice și de asistare a tinerelor mame pentru a se întoarce pe piața muncii, oferind servicii de îngrijire a copiilor suficiente, accesibile, la prețuri abordabile și de bună calitate (cum ar fi creșele de zi, creșele și activitățile publice recreative pentru copii), precum și servicii pentru adulții dependenți din sectorul public și privat; subliniază faptul că astfel de măsuri ar elimina riscul ca mamele să trebuiască să renunțe sau să-și întrerupă cariera ori să refuze sau să întârzie întemeierea unei familii, evitând astfel excluderea lor profesională și socială și reducând riscul ca copiii lor să se confrunte cu sărăcia și excluziunea socială; invită, în acest context, Consiliul să stabilească împreună cu Parlamentul o poziție comună cu privire la Directiva privind concediul de maternitate;

12. invită statele membre să promoveze accesul tinerelor femei la piața muncii, oferindu-le posibilitatea de a-și menține prezența pe această piață, acordând în același timp atenție calității locurilor de muncă și dezvoltării profesionale, în scopul de a elimina diferențele care au existat întotdeauna între femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea unui loc de muncă, cariera și remunerația;

13. solicită adoptarea unor măsuri care să vizeze în special grupurile de femei tinere cu nevoi speciale, și anume femeile cu handicap, femeile imigrante, femeile care aparțin minorităților, femeile necalificate sau slab calificate, femeile care au fost victime ale violenței bazate pe gen, femei care au renunțat la practicarea prostituției sau care au fost eliberate din închisoare și pentru care găsirea unui loc de muncă decent este mult mai dificilă;

14. invită Comisia și statele membre să organizeze campanii și să furnizeze informații suficiente cu privire la programe pentru a oferi posibilități de recrutare și pentru a asigura accesul la centrele sociale și de îngrijire a copilului;

15. invită Comisia și statele membre să încurajeze utilizarea muncii la distanță atât în sectorul corporativ, cât și în cadrul administrației publice, în scopul de a oferi tinerilor opțiunea de a începe o carieră caracterizată prin mobilitate și dinamism;

16. consideră că, pentru a sprijini reintegrarea femeilor pe piața muncii, sunt necesare soluții politice multidimensionale care să cuprindă învățarea pe tot parcursul vieții și măsuri de combatere a muncii precare și de promovare a drepturilor în materie de muncă, precum și a unor practici diferite de organizare a muncii, la cererea femeilor, astfel încât acestea să nu fie constrânse să renunțe la carieră sau să își întrerupă activitatea profesională;

17. invită statele membre să dezvolte politici adecvate, în deplină conformitate cu legislația europeană și națională, și să ia măsuri specifice, incluzând programe de formare și profesionale axate pe găsirea unui loc de muncă, pentru a asigura șanse egale pentru bărbații și femeile tinere de a acumula o experiență profesională efectiv

18. solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze și să implementeze politici de integrare a problematicii de gen și de monitorizare, care să sprijine accesul cetățenilor șomeri la serviciile de recrutare și la ajutorul social;

19. invită statele membre să sprijine și să recunoască educația non-formală și informală, precum și activitățile desfășurate în cadrul organizațiilor de tineret drept instrumente care le dau studenților posibilitatea de a crea primele lor legături cu piața muncii;

20. invită Comisia și statele membre să monitorizeze și să facă publice toate datele referitoare la politicile de combatere a șomajului în rândul tinerilor (inclusiv punerea în aplicare a garanției pentru tineri), efectuând statistici regionale pentru diferitele state membre și acordând o atenție deosebită dimensiunii de gen; solicită, de asemenea, ca implementarea și monitorizarea acestor politici să fie incluse în Semestrul european și în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări;

21. solicită Comisiei și statelor membre să stabilească, în cadrul procesului decizional privind perioada de programare 2014-2020, criterii mai stricte și cuantificabile privind realizarea, monitorizarea și evaluarea obiectivelor fondurilor structurale, alături de obiective specifice în privința combaterii șomajului în rândul tinerilor, obiective care ar trebui să fie, de asemenea, măsurabile din perspectiva dimensiunii de gen (în perioada 2007-2011, 52 % dintre beneficiarii Fondului structural european au fost femei);

22. solicită Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare pentru a contracara stereotipul că antreprenoriatul este o ocupație riscantă și preponderent masculină; subliniază faptul că, pentru a consolida poziția generală a femeilor pe piața muncii și pentru a promova într-un mod mai eficient antreprenoriatul, ar trebui luate măsuri pentru a susține cooperarea regională și internațională între femeile-antreprenor și ar trebui să se încurajeze crearea unor rețele de platforme pentru schimbul de experiență și de cele mai bune practici;

23. invită Comisia să examineze posibilitatea unei adaptări suplimentare a FSE pentru a oferi un sprijin adițional tinerelor femei în domeniile formării, accesului la un loc de muncă și serviciilor de îngrijire a copiilor;

24. salută anunțul Comisiei Europene că va aloca 6 miliarde EUR inițiativei de promovare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor în CFM 2014-2020; amintește de asemenea că, dintre cele 82 de miliarde EUR din fondurile europene nealocate ce urmează a fi reprogramate pentru inițiativele de combatere a șomajului în rândul tinerilor, anunțate în ianuarie 2012, au fost utilizate doar 16 miliarde EUR (martie 2013); solicită ca toate fondurile să fie combinate cu o programare mai bună și mai rapidă și solicită Comisiei să încurajeze schimburile de bune practici între statele membre în această privință; îndeamnă statele membre să își asume un angajament financiar maxim, inclusiv prin utilizarea fondurilor din bugetele naționale, pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, ținând totodată seama de aspectul legat de egalitatea de gen;

25. invită statele membre, în acord cu Comisia, să stabilească un sistem de stimulente fiscale pentru a promova ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și pentru a sprijini întreprinderile înființate de tineri cu vârsta sub 35 de ani, în special IMM-uri, prin acordarea de stimulente pentru încadrarea în muncă pe perioadă nedeterminată a tinerilor; propune, în acest scop, după cum a sugerat și Comisia în pachetul privind ocuparea forței de muncă, ca statele membre să aibă posibilitatea de a utiliza subvențiile pentru angajare și reducerea sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă în special pentru a acoperi costurile contribuțiilor la sistemele de asigurări sociale și de sănătate suportate de angajatori;

26. invită statele membre, în acord cu Comisia, să stabilească măsuri și facilități pentru contractele de ucenicie și să acorde stimulente pentru întreprinderile nou-înființate de tineri cu vârsta sub 35 de ani; în special, consideră că statele membre ar trebui să furnizeze întreprinderilor nou-înființate servicii de sprijin mai bune și mai numeroase, să organizeze campanii de sensibilizare privind oportunitățile și perspectivele generate de activitățile independente, să creeze o cooperare mai strânsă între serviciile de ocupare a forței muncă și să ofere sprijin întreprinderilor, inclusiv prin (micro)finanțare;

27. invită Comisia și statele membre să implice și să consulte obligatoriu organizațiile de tineret și partenerii sociali în deciziile, politicile și programele legate de combaterea șomajului în rândul tinerilor, precum și în implementarea, monitorizarea și dezvoltarea în continuare a garanției pentru tineret, în inițiativa de favorizare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și în Alianța europeană pentru ucenicie. solicită ca tinerele fete să fie implicate într-o mai mare măsură în activitățile organizațiilor studențești și de tineret, precum și în cele ale ONG-urilor, pentru a-și consolida poziția și a-și spori influența;

28. invită statele membre să promoveze diversitatea de gen în echipele de lucru și la locul de muncă pentru a obține rezultate mai bune la locul de muncă;

29. invită statele membre să introducă politici în favoarea stimulării persoanelor, în special a tinerelor femei, să rămână active din punct de vedere profesional;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	29.5.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	28 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Regina Bastos, Edit Bauer, Marije Cornelissen, Edite Estrela, Iratxe García Pérez, Mikael Gustafsson, Mary Honeyball, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Constance Le Grip, Astrid Lulling, Barbara Matera, Elisabeth Morin-Chartier, Krisztina Morvai, Norica Nicolai, Siiri Oviir, Antonyia Parvanova, Joanna Senyszyn, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Marc Tarabella, Marina Yannakoudakis, Anna Záborská
Membri supleanți prezenți la votul final	Roberta Angelilli, Rosa Estaràs Ferragut, Mariya Gabriel, Nicole Kiil-Nielsen, Katarína Neveďalová, Chrysoula Paliadeli, Antigoni Papadopoulou, Angelika Werthmann
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Martina Anderson

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	9.7.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	37 1 7
Membri titulari prezenți la votul final	Regina Bastos, Edit Bauer, Heinz K. Becker, Jean-Luc Bennahmias, Phil Bennion, Pervenche Berès, Vilija Blinkevičiūtė, Milan Cabrnoch, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Minodora Cliveti, Marije Cornelissen, Emer Costello, Andrea Cozzolino, Frédéric Daerden, Karima Delli, Sari Essayah, Richard Falbr, Marian Harkin, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Danuta Jazłowiecka, Ádám Kósa, Jean Lambert, Patrick Le Hyaric, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Siiri Oviir, Konstantinos Poupakis, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck, Ruža Tomašić, Traian Ungureanu, Inês Cristina Zuber
Membri supleanți prezenți la votul final	Roberta Angelilli, Jan Kozłowski, Ria Oomen-Ruijten, Gabriele Zimmer
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Anneli Jäätteenmäki, Jacek Włosowicz