Procedură : 2012/2288(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0296/2013

Texte depuse :

A7-0296/2013

Dezbateri :

PV 21/10/2013 - 18
CRE 21/10/2013 - 18

Voturi :

PV 22/10/2013 - 8.5
CRE 22/10/2013 - 8.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0432

RAPORT     
PDF 172kWORD 157k
23.9.2013
PE 513.257v01-00 A7-0296/2013

referitor la autoritățile locale și societatea civilă: angajamentul Europei față de sprijinirea dezvoltării durabile

(2012/2288(INI))

Comisia pentru dezvoltare

Raportoare: Corina Crețu

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la autoritățile locale și societatea civilă: angajamentul Europei față de sprijinirea dezvoltării durabile

(2012/2288(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană și, în special, articolul 21 alineatul (2), care instituie principiile și obiectivele UE în cadrul relațiilor internaționale, precum și articolul 208 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere articolele 16, 18 și 87 din declarația comună a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, al Parlamentului European și al Comisiei privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene, declarație intitulată „Consensul european”(1),

–   având în vedere Consensul european privind ajutoarele umanitare,

–   având în vedere Declarația privind dreptul la dezvoltare, adoptată de Organizația Națiunilor Unite (41/128),

–   având în vedere Declarația Mileniului a ONU, care stabilește cadrul pentru Obiectivele de dezvoltare ale mileniului,

–   având în vedere Acordul de parteneriat ACP-UE (Acordul de parteneriat de la Cotonou),

–   având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (SEC(2011)1469 și SEC(2011)1470),

–   având în vedere Carta europeană a cooperării pentru dezvoltare în sprijinirea guvernanței locale, lansată la 16 noiembrie 2008 în cadrul Zilelor europene ale dezvoltării,

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării” (COM(2011)0637),

–   având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la creșterea impactului politicii de dezvoltare a UE(2),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Abordarea viitoare a sprijinului bugetar al UE destinat țărilor terțe” (COM(2011)0638),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Rădăcinile democrației și ale dezvoltării durabile: angajamentul Europei față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe” (COM(2012)0492),

–   având în vedere concluziile Consiliului din 15 octombrie 2012 privind „Rădăcinile democrației și ale dezvoltării durabile: angajamentul Europei față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe” (doc. 14535/12),

–   având în vedere concluziile Consiliului privind sprijinul UE pentru schimbări durabile în societățile aflate în tranziție, adoptate la cea de-a 3218-a reuniune a Consiliului Afaceri Externe din 31 ianuarie 2013,

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 15 mai intitulată „Sporirea autonomiei autorităților locale din țările partenere în vederea consolidării guvernanței și a îmbunătățirii rezultatelor în materie de dezvoltare” (COM(2013)0280),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 februarie 2013 intitulată „O viață decentă pentru toți: eradicarea sărăciei și crearea unui viitor durabil pentru planetă” (COM(2013)0092),

–   având în vedere angajamentele internaționale asumate în temeiul Parteneriatului de la Busan din 2011 privind eficacitatea cooperării pentru dezvoltare,

–   având în vedere concluziile Consiliului din 22 iulie 2013 privind rolul autorităților locale în cooperarea pentru dezvoltare (doc. 12584/13),

–   având în vedere avizul Comitetului Regiunilor intitulat „Sporirea autonomiei autorităților locale din țările partenere în vederea consolidării guvernanței și a îmbunătățirii rezultatelor în materie de dezvoltare” (CdR 2010/2013),

–   având în vedere Declarația sa scrisă din 12 martie 2012 privind educația pentru dezvoltare și cetățenia mondială activă,

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Educația pentru dezvoltare și acțiunile de sensibilizare în materie (DEAR – Development Education and Awareness Raising) în Europa” (SWD(2012)0457),

–   având în vedere studiul din noiembrie 2010 privind experiențele și acțiunile principalilor actori europeni activi în domeniul educației pentru dezvoltare și al acțiunilor de sensibilizare în materie („The experience and actions of the main European actors active in the field of development education and awareness raising”)(3),

–   având în vedere documentul din mai 2011 de încheiere a inițiativei privind dialogul structurat(4),

–   având în vedere Declarația de la Lisabona referitoare la îmbunătățirea și intensificarea educației globale în Europa până în anul 2015(5),

–   având în vedere consultările vizând „Organizațiile societății civile în cadrul cooperării pentru dezvoltare”(6) și „Autoritățile locale în domeniul dezvoltării”,

–   având în vedere evaluarea inter pares din 2012 a CAD-OCDE referitoare la Uniunea Europeană,

–   având în vedere „Evaluarea tematică globală a sprijinului acordat de Comisie pentru procesele de descentralizare”(7) din februarie 2012,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0296/2013),

A. întrucât articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stipulează că obiectivul principal al politicii de dezvoltare a UE este reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei, în conformitate cu definiția din Consensul european privind dezvoltarea;

B.  întrucât Consensul european privind dezvoltarea rămâne cadrul doctrinar al politicii de dezvoltare a UE;

C. întrucât UE și-a asumat un angajament politic ferm în ceea ce privește promovarea unui mediu favorabil pentru organizațiile societății civile (OSC) la nivel național, precum și la nivel regional și internațional și întrucât UE recunoaște că o societate civilă autonomă, în întreaga sa diversitate, este importantă în sine și reprezintă o parte integrală și esențială a oricărei democrații;

D. întrucât UE și-a luat un angajament politic puternic de a pune în aplicare o abordare bazată pe drepturile omului și întrucât declarația Națiunilor Unite referitoare la o interpretare uniformă a abordării bazate pe drepturile omului în cadrul cooperării pentru dezvoltare stabilește că „toate programele de cooperare pentru dezvoltare, politicile și asistența tehnică ar trebui să promoveze respectarea drepturilor omului astfel cum este prevăzut în Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte instrumente privind drepturile internaționale ale omului”;

E.  întrucât asumarea democratică a responsabilității nu include doar guvernele, ci și organizațiile societății civile, autoritățile locale și parlamentele naționale, care joacă un rol crucial în crearea de legături între cetățeni și guvern și în asigurarea unei asumări democratice pe scară largă a programelor de dezvoltare ale țărilor;

F.  întrucât responsabilitatea națională include rolul de supraveghere jucat de organizațiile societății civile în calitate de actori-cheie în lupta împotriva corupției și în promovarea transparenței;

G. întrucât raportul CAD al OCDE recomandă ca „instituțiile și organismele UE să depună în continuare eforturi pentru a implica într-un dialog strategic și structurat o gamă mai largă de părți interesate de la nivelul societății civile; acestea ar trebui să devină mai eficiente în consolidarea capacităților societății civile în țările partenere; în acest scop, va fi necesară revizuirea anumitor instrumente”;

H. întrucât un cadru legitim post-2015 presupune ca societatea civilă și persoanele – în special cele mai marginalizate – să poată participa la procesele decizionale și la monitorizarea și raportarea cu privire la progresele realizate;

I.   întrucât rezultatele consultării publice pe tema „Autoritățile locale în domeniul dezvoltării” au evidențiat legătura dintre guvernanța democratică locală, descentralizare și dezvoltarea teritorială;

J.   întrucât dezvoltarea teritorială a fost definită ca fiind interacțiunea dintre mai multe părți interesate și guvernanța pe mai multe niveluri în scopul realizării de investiții în atuurile teritoriale locale (resurse umane, financiare, fizice și naturale) în vederea consolidării avantajelor competitive ale teritoriului și a îmbunătățirii condițiilor de viață;

K. întrucât printre elementele esențiale ale procesului de consolidare a democrației și a păcii se numără autoritățile locale și OSC-urile solide, transparente și orientate către necesități, precum și acțiunile de guvernanță locală favorabile incluziunii;

L.  întrucât este necesar ca autoritățile locale din noile state membre să facă schimb de cunoștințe cu autoritățile locale din vechile state membre în domeniul practicilor de cooperare pentru dezvoltare, pentru a depăși decalajul existent în materie de expertiză și pentru ca vechile state membre să beneficieze de experiența în materie de tranziție și transformări structurale a noilor state membre, care reprezintă un instrument prețios în cadrul dezvoltării globale;

M. întrucât OSC-urile și autoritățile locale sunt cruciale în asigurarea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, a sustenabilității mediului, a drepturilor omului și a bunei guvernanțe în agenda pentru dezvoltare post-2015;

N. întrucât parteneriatele echitabile și pe termen lung între OSC-urile din UE și omologii lor din țările în curs de dezvoltare s-au dovedit a fi un instrument important pentru dezvoltarea unor inițiative solide, independente și diversificate privind OSC-urile și societatea civilă la niveluri diferite, de la cele locale, la cele internaționale;

Un mediu favorabil pentru organizațiile societății civile și autoritățile locale

1.  salută recentele evoluții în materie de politici la nivelul UE și la nivel internațional, care se axează pe un parteneriat mai ambițios cu organizațiile societății civile și cu autoritățile locale, bazat pe o abordare a dezvoltării care se sprijină pe drepturile omului, inclusiv drepturile economice, sociale și culturale, și pe tratatele internaționale privind protecția mediului și a biodiversității, precum și pe un angajament clar de consolidare a procesului democratic și a responsabilității;

2.  subliniază faptul că stabilirea unor relații responsabile, bazate pe drepturile omului și favorabile incluziunii, între administrațiile publice, autoritățile locale, organizațiile societății civile, sectorul privat și cetățeni oferă UE, inclusiv cetățenilor, autorităților locale și sectorului privat, o oportunitate unică de a crea parteneriate durabile cu țările în curs de dezvoltare;

3.  solicită Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să elaboreze, în colaborare cu OSC-urile, orientări și planuri de punere în aplicare referitoare la o abordare bazată pe drepturile omului în cadrul cooperării pentru dezvoltare a UE, precum și să continue punerea în aplicare a orientărilor Uniunii Europene cu privire la apărătorii drepturilor omului;

4.  invită Comisia și SEAE să integreze promovarea unui mediu favorabil pentru organizațiile societății civile și pentru autoritățile locale și să considere acest lucru ca fiind o prioritate a poziției UE în contextul negocierilor în curs de desfășurare cu privire la cadrul de dezvoltare post-2015; subliniază importanța instituirii unui sistem de monitorizare care să permită evaluarea progreselor înregistrate în crearea unui mediu favorabil la nivel național în ceea ce privește dispozițiile politice și normative, în conformitate cu standardele privind drepturile omului, precum și a inițierii unor dialoguri multilaterale și pe mai multe niveluri; invită Comisia să analizeze acest mediu favorabil pentru a evalua pe deplin complexitatea sa și caracteristicile actorilor societății civile;

5.  își exprimă profunda preocupare cu privire la reprimarea cooperării OSC-urilor cu parteneri din UE în mai multe țări și solicită Comisiei și SEAE să dezvolte strategii cu privire la modalitatea de a depăși aceste dificultăți și de a continua sprijinirea vitală a OSC-urilor;

6.  încurajează UE să promoveze mecanisme instituționalizate pentru dialogul multilateral și pe mai multe niveluri între organizațiile societății civile, autoritățile locale, sectorul privat și administrațiile publice partenere în ceea ce privește programele privind privind munca decentă, creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, cu redistribuirea veniturilor prin intermediul bugetului de stat, și crearea unui mediu favorabil atât pentru OSC-uri, cât și pentru autoritățile locale; recomandă ca UE să aplice fiecărei țări partenere dispozițiile referitoare la consultările cu autoritățile locale prevăzute în Acordul de la Cotonou pentru țările ACP;

7.  încurajează UE să implice în mod sistematic organizațiile și rețelele femeilor în pregătirea și, eventual, punerea în aplicare a unui dialog politic, în conformitate cu angajamentele luate în temeiul Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen pentru dezvoltare;

8.  salută Forumul politic privind dezvoltarea, al cărui scop este de a crea spațiul necesar unui dialog cu organizațiile societății civile și autoritățile locale în cadrul dezbaterilor politice, și încurajează toate părțile interesate implicate să facă din acesta un spațiu strategic pentru orientarea și influențarea elaborării politicilor la nivelul UE și la nivel internațional privind problemele de dezvoltare, inclusiv coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD);

Eficacitatea dezvoltării

9.  invită Comisia și SEAE să aloce resurse adecvate în următoarea perioadă de programare, să ofere organizațiilor societății civile și autorităților locale din țările partenere posibilitatea de a desfășura activități de monitorizare și de a analiza progresele înregistrate în ceea ce privește CPD la nivel local, național și internațional;

10. invită Comisia și SEAE să promoveze un „parteneriat pentru responsabilitate” în ceea ce privește cooperarea strategică între reprezentanții aleși la nivel național și local și organizațiile societății civile, care să se bazeze pe transparența fluxurilor de ajutor oficial și neoficial, precum și pe o abordare participativă în ceea ce privește dezvoltarea și asumarea responsabilității, inclusiv responsabilitatea și supravegherea socială locală, în vederea evaluării impactului politicilor;

11. subliniază rolul important pe care autoritățile locale și organizațiile societății civile îl pot avea în combaterea corupției la toate nivelurile, inclusiv a evaziunii fiscala și a fluxului financiar ilicit din țările în curs de dezvoltare;

12. solicită Comisiei să sprijine includerea reprezentanților autorităților locale în Comitetul director al Parteneriatului mondial în vederea unei cooperări pentru dezvoltare eficace;

13. consideră că CPD trebuie să fie principiul călăuzitor al oricărei cooperării a UE cu autoritățile locale care vizează dezvoltarea economiei locale în vederea asigurării unor condiții de viață decente la nivel comunitar;

14. reamintește faptul că toți actorii din domeniul dezvoltării ar trebui să fie responsabili pentru eforturile depuse și pentru rezultatele obținute în acest domeniu, precum și faptul că ar trebui să se promoveze responsabilitatea reciprocă;

15. invită Comisia să promoveze o abordare care să stabilească un echilibru între principiul armonizării și dreptul de inițiativă al organizațiilor societății civile și al autorităților locale; reamintește Comisiei faptul că simplificarea și armonizarea procedurilor administrative în materie de donații ar trebui să se realizeze în consultare cu organizațiile societății civile și cu autoritățile locale;

16. salută propunerea Comisiei referitoare la elaborarea unor foi de parcurs privind angajamentul față de organizațiile societății civile, menite să identifice o strategie globală pentru includerea acestor organizații în toate formele de cooperare europeană; invită Comisia să clarifice modul în care organizațiile societății civile pot contribui în mod semnificativ la acest proces și să asigure o participare relevantă și în timp util a acestora la etapa de elaborare, precum și definirea în comun a priorităților;

17. încurajează Comisia să stabilească foi de parcurs naționale inclusiv pentru autoritățile locale și să prevadă elaborarea de foi de parcurs naționale comune pentru organizațiile societății civile și autoritățile locale;

18. invită Comisia să ia în considerare CPD ca element-cheie al viitoarelor foi de parcurs;

19. solicită Comisiei să adopte agenda pentru dezvoltare durabilă, considerând cele trei componente esențiale ale sale (socială, economică și de mediu), drept parametri de importanță egală și inseparabili;

20. reamintește importanța parteneriatului dintre autoritățile locale din țările europene și cele din țările partenere în vederea realizării unei dezvoltări durabile; în acest context, îndeamnă UE să utilizeze în mod eficient metodele privind schimbul de cunoștințe și dezvoltarea de capacități, inclusiv să utilizeze experiența în materie de tranziție a autorităților locale ale statelor membre ale UE;

21. încurajează UE să adopte un program ambițios, care să vizeze o creștere a proporției experiențelor eficace realizate prin proiecte și a inițiative ale OSC și ale autorităților locale finanțate de UE;

Descentralizarea și abordarea teritorială a dezvoltării

22. invită Comisia și SEAE să instituie un dialog politic mai ambițios cu țările partenere și între acestea, în scopul de a promova o abordare teritorială a dezvoltării și o abordare globală a descentralizării, și să acorde prioritate în următoarea perioadă de programare consolidării capacității autorităților locale și a OSC-urilor de a influența și de a monitoriza reforma în materie de descentralizare;

23. reamintește faptul că un proces eficient de descentralizare necesită reforme în sectorul public, cum ar fi transferul de competențe, de funcții și de resurse, precum și participarea activă a cetățenilor, prin intermediul reprezentanților lor, și a OSC la planificare și la stabilirea bugetului; invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de descentralizarea și abordarea teritorială a dezvoltării în sprijinul său pentru reformele din sectorul public și să le considere priorități orizontale în toate programele geografice;

24. subliniază faptul că o abordare teritorială durabilă a dezvoltării trebuie să se bazeze pe procese de descentralizare responsabile, transparente și funcționale; recomandă ca UE să considere abordarea teritorială a dezvoltării și descentralizarea drept factori importanți pentru atingerea obiectivului de eradicare a sărăciei în viitoarea agendă pentru dezvoltare, care urmează ODM;

25. reamintește că abordarea teritorială a dezvoltării contribuie la eficacitatea dezvoltării prin consolidarea responsabilității, dialoguri și programe cu mai multe părți interesate și cu mai mulți actori și coordonarea politicilor la nivel subnațional; invită Comisia să lanseze inițiative-pilot pentru a sprijini abordarea teritorială a dezvoltării prin programe geografice și tematice;

26. reamintește valoarea adăugată a cooperării descentralizate în promovarea atât a abordării teritoriale a dezvoltării, cât și a descentralizării; subliniază faptul că autoritățile locale europene sunt în măsură să coopereze cu omologii lor în procesul de descentralizare, în special de descentralizare fiscală;

27. subliniază importanța consolidării expertizei și a angajamentului personalului UE, în special la nivelul delegațiilor, în ceea ce privește descentralizarea și rolul OSC-urilor și al autorităților locale în dezvoltarea durabilă, și încurajează participarea organizațiilor societății civile, inclusiv a organizațiilor femeilor, în vederea includerii unei perspective de gen în cadrul acestor procese;

Statele fragile

28. subliniază faptul că, în contextul Noului acord privind statele fragile, UE ar trebui să colaboreze cu țările partenere la elaborarea, ca parte a unor strategii de dezvoltare mai ample, de strategii naționale de reziliență și programe specifice menite să abordeze cauzele de bază ale vulnerabilității pe termen lung, inclusiv a unei analize participative a riscurilor, a unor instrumentele de gestionare și a unei cercetări aprofundate cu privire la motorul conflictului sau al fragilității, ținând seama de opiniile și percepțiile comunităților locale afectate în mod direct;

29. reamintește faptul că reziliența ar trebui, de asemenea, să reprezinte o temă-cheie a parteneriatelor UE cu organizațiile societății civile și cu autoritățile locale; reamintește faptul că, în statele fragile, este esențial să se consolideze atât rolul comunităților prin activități de reducere a riscurilor gestionate de acestea, cât și cel al autorităților locale, precum și să se colaboreze în mod strâns cu acestea în situații de criză și post-criză; încurajează parteneriatele cu autoritățile locale în statele fragile pentru a asigura dezvoltarea, transferul și schimbul de competențe tehnice și administrative;

30. reamintește faptul că reprezentanții locali aleși acționează cu regularitate ca mediatori între părțile antagonice și, în acest fel, își asumă un rol important în prevenirea și soluționarea conflictelor;

31. solicită Comisiei și SEAE să stabilească orientări pentru delegațiile UE cu privire la modalitatea de a trata OSC-urile și autoritățile locale în situații de criză și fragilitate, utilizând o abordare bazată pe drepturile omului și care să integreze problemele de gen;

32. subliniază că, în cazurile în care autoritățile publice, inclusiv locale și regionale, nu au capacitatea de a furniza servicii de bază și atunci când circumstanțele permit acest lucru, Comisia ar trebui să sprijine parteneriatele între mai mulți actori pentru a dezvolta capacitățile autorităților locale astfel încât acestea să poată furniza aceste servicii;

33. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la propunerea Comisiei de a limita sprijinul financiar pentru furnizarea de servicii doar la organizațiile societății civile din țările cel mai puțin dezvoltate și din statele fragile; reamintește faptul că valoarea adăugată esențială a organizațiilor societății civile din toate țările, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, constă în capacitatea acestora de a interpreta nevoile și drepturile grupurilor sărace și marginalizate și de a găsi soluții inovatoare în beneficul acestora, sporind totodată nivelul de conștientizare și sprijinul politic pentru abordarea cauzelor de bază ale sărăciei, ale inegalității și ale excluziunii;

Educația pentru dezvoltare și acțiuni de sensibilizare în materie (DEAR – Development education and awareness raising)

34. reamintește faptul că Declarația scrisă a Parlamentului privind educația pentru dezvoltare și cetățenia mondială activă solicită o strategie europeană privind DEAR care să vizeze cu precădere reflecția critică asupra politicii de dezvoltare și, în special, asupra CPD;

35. invită Comisia să dezvolte, în strânsă colaborare cu OSC, o strategie DEAR cuprinzătoare în vederea sporirii resurselor financiare care vor fi alocate pentru DEAR în următoarea perioadă de programare și să dezvolte, în strânsă consultare cu OSC-urile și cu autoritățile locale active în domeniul DEAR, modalități de finanțare flexibile care respectă dreptul lor la inițiativă și permit participarea unei game largi și diversificate de actori;

Documente de programare și modalități de ajutor

36. salută angajamentul Comisiei de a introduce în mod sistematic analiza economiei politice la nivel național și recomandă ca aceasta să includă o analiză a situației politice și juridice a OSC-urilor și a autorităților locale;

37. este de părere că veniturile fiscale sunt esențiale pentru dezvoltarea economică locală și consideră că ar trebui acordată prioritate sistemelor eficiente și viabile de colectare a taxelor pentru a asigura o sursă sustenabilă de finanțare a dezvoltării;

38. invită Comisia să îmbunătățească coordonarea și complementaritatea între programele și instrumentele tematice și geografice; reamintește faptul că organizațiile societății civile și autoritățile locale ar trebui să fie considerate drept parteneri-cheie în punerea în aplicare, în special în cadrul Programului pentru bunurile publice mondiale, și ar trebui să fie consultate din timp cu privire la elaborarea programelor geografice și tematice;

39. reamintește că autoritățile locale sunt eligibile în toate programele Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și solicită Comisiei și organizațiilor de reprezentare a autorităților locale să încurajeze o participare mai mare a autorităților locale la toate programele ICD;

40. invită Comisia să sprijine în continuare cooperarea descentralizată și parteneriatele între autoritățile locale din UE și din țările partenere; consideră că aceste parteneriate s-au dovedit a fi instrumente eficiente în consolidarea capacității autorităților locale în sectoare-cheie care contribuie la eradicarea sărăciei; în același timp și din același motiv, solicită Comisiei să sprijine în continuare cooperarea dintre OSC-urile din țările europene și cele din țările partenere;

41. solicită Comisiei să promoveze împărtășirea experienței și a expertizei între autoritățile locale din UE și cele din țările partenere în vederea asigurării accesului la cunoștințe în domeniile relevante ale dezvoltării durabile și, în special, în cel al bunei guvernanțe, fructificând experiența privind tranziția a autorităților locale din statele membre ale UE;

42. invită Comisia să se implice în parteneriate mai strategice alături de asociații și rețele naționale, regionale și internaționale ale autorităților locale;

43. încurajează Comisia să dezvolte în continuare o paletă largă de modalități mai flexibile, mai transparente și mai previzibile de finanțare pentru a include un număr cât mai mare de actori ai societății civile; solicită Comisiei să identifice și să dezvolte aceste modalități printr-un dialog cu organizațiile societății civile și cu asociațiile autorităților locale, consolidând dialogul structurat;

44. invită Comisia să promoveze participarea organizațiilor societății civile și a autorităților locale la dezbaterile în curs privind mecanismele mixte în cadrul Platformei UE de finanțare mixtă a cooperării externe; solicită Comisiei să elaboreze orientări și să creeze mecanisme de evaluare a impactului și de monitorizare favorabile incluziunii pentru a se asigura consultarea și participarea populațiilor vizate în toate etapele ciclului proiectului și pentru a asigura că finanțarea mixtă contribuie la eradicarea sărăciei;

45. solicită, de asemenea, Comisiei, să permită participarea organizațiilor societății civile la toate formele noi de cooperare în cadrul Platformei UE de finanțare mixtă a cooperării externe;

46. solicită Comisiei să consolideze reformele naționale de descentralizare în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a contractelor de bună guvernanță și dezvoltare, de reformă sectorială și de consolidare statală;

47. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO C 46, 24.2.2006, p. 1.

(2)

JO C 33 E, 5.2.2013, p. 77.

(3)

https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/aidco/images/d/d4/Final_Report_DEAR_Study.pdf.

(4)

https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/aidco/images/e/ea/FINAL_CONCLUDING_PAPER.pdf.

(5)

http://www.gecongress2012.org/images/2012_GE_Congress_Report_FINAL_11feb201.pdf (p. 27-31).

(6)

http://ec.europa.eu/europeaid/how/public-consultations/6405_en.htm.

(7)

http://ec.europa.eu/europeaid/how/evaluation/evaluation_reports/2012/1300_docs_en.htm.


EXPUNERE DE MOTIVE

În septembrie 2012 și, respectiv, în mai 2013, Comisia a publicat comunicările intitulate „Rădăcinile democrației și ale dezvoltării durabile: angajamentul Europei față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe” și „Sporirea autonomiei autorităților locale din țările partenere în vederea consolidării guvernanței și a îmbunătățirii rezultatelor în materie de dezvoltare”, care stabilesc noul peisaj al cooperării UE cu organizațiile societății civile și cu autoritățile locale într-un context global în schimbare, caracterizat prin provocări economice, politice și sociale semnificative.

Eficacitatea dezvoltării

După Conferința de la Busan, comunitatea internațională a solicitat ferm trecerea de la o agendă limitată privind eficacitatea ajutorului la o agendă mai amplă privind eficacitatea dezvoltării. Organizațiile societății civile și autoritățile locale solicită ca în centrul dezvoltării să se poziționeze în mod sistematic abordarea bazată pe drepturi și să se asigure „asumarea democratică a responsabilității” în domeniul politicii de dezvoltare.

Principiul asumării democratice a responsabilității plasează cetățenii în centrul dezvoltării, administrațiile publice garantându-le organizațiilor societății civile spațiul necesar pentru a-și desfășura activitățile și pentru a trage la răspundere administrația publică pentru politicile sale. Asumarea democratică a responsabilității promovează și rolul activ al societății civile și al autorităților locale în elaborarea politicilor și în procesele de punere în aplicare.

Raportoarea consideră că UE trebuie să se implice din ce în ce mai mult în crearea unor relații responsabile, transparente, bazate pe drepturile omului și favorabile incluziunii în rândul administrațiilor publice partenere, al organizațiilor societății civile și al autorităților locale, în scopul de a obține rezultate mai durabile în domeniul dezvoltării. În acest scop, UE ar trebui să acorde prioritate inițiativelor menite să promoveze „parteneriatul pentru responsabilitate” la nivel național între organizațiile societății civile, parlamente și curțile de conturi.

Abordarea aspectului legat de promovarea unor societăți mai democratice impune ca UE să își asume un angajament politic mai ferm în raport cu sprijinirea unui mediu favorabil pentru organizațiile societății civile și autoritățile locale și pentru consolidarea capacităților acestora și să integreze aceste aspecte în politici și în programare.

Promovarea unui mediu favorabil ar trebui să fie considerată o temă prioritară a poziției UE în contextul agendei pentru dezvoltare post-2015, iar personalul delegațiilor UE ar trebui să beneficieze de o formare corespunzătoare. Raportoarea crede cu tărie că UE ar trebui să sprijine un mecanism de monitorizare în ceea ce privește mediul favorabil, și anume în ceea ce privește dispozițiile referitoare la politici și dispozițiile de reglementare, precum și dialogurile multilaterale.

Raportoarea reamintește faptul că, în egală măsură, este crucial să se protejeze dreptul de inițiativă al organizațiilor societății civile, în calitate de actori independenți, și să se găsească echilibrul corect între dreptul de inițiativă și principiul armonizării.

UE ar trebui să sporească diversitatea societății civile ca factor-cheie în construirea unor societăți democratice și în asigurarea unei implicări active și eficiente a populațiilor marginalizate.

Raportoarea salută propunerea Comisiei de a elabora foi de parcurs privind angajamentul față de organizațiile societății civile, care ar trebui să fie implicate la timp și în mod semnificativ în etapa de elaborare și în definirea aspectelor prioritare. Foile de parcurs reprezintă un instrument important pentru asigurarea coerenței și a sinergiei între diferite sectoare care fac obiectul relațiilor externe ale UE și stabilesc un instrument de coordonare cu statele membre și cu alți donatori internaționali. Coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) ar trebui să constituie elementul prioritar al viitoarelor foi de parcurs.

Raportoarea consideră că UE ar trebui să acorde o atenție deosebită consolidării capacităților autorităților locale și ale organizațiilor societății civile în statele fragile, precum și parteneriatelor și cooperării acestora cu UE în vederea consolidării rezilienței.

Raportoarea își exprimă profunda îngrijorare cu privire la propunerea Comisiei de a limita finanțarea pentru furnizarea de servicii doar la organizațiile societății civile din țările cel mai puțin dezvoltate și din statele fragile.

Guvernanța democratică locală, descentralizarea și dezvoltarea teritorială

Guvernanța democratică locală, descentralizarea și dezvoltarea teritorială devin puncte importante pe agenda pentru dezvoltare, însă, atât definirea, cât și punerea lor în practică rămân „în curs de realizare”. De fapt, acestea reprezintă o consecință a diferitelor experiențe care răspund anumitor contexte politice, culturale și istorice.

Raportoarea consideră că sprijinul acordat pentru descentralizare, guvernanță locală și dezvoltare teritorială ar trebui să fie inclus într-un dialog politic mai ambițios cu țările partenere. Este deosebit de important ca SEAE și Comisia să efectueze o analiză a „economiei politice a reformelor de descentralizare” și să consolideze capacitățile actorilor locali de a influența și de a monitoriza reforma în materie de descentralizare.

Pentru un impact maxim al eficacității ajutorului și pentru a consolida democrația locală, cooperarea între autoritățile locale și organizațiile societății civile este esențială pentru dezvoltarea teritorială la nivel local.

Educația pentru dezvoltare

În 2012, Comisia a publicat documentul de lucru intitulat „Educația pentru dezvoltare și acțiuni de sensibilizare în materie (DEAR)”, care sistematizează cele mai importante teme și provocări în acest domeniu esențial.

Raportoarea reamintește faptul că Declarația scrisă a Parlamentului privind educația pentru dezvoltare și cetățenia mondială activă solicită o strategie europeană cu privire la DEAR care să vizeze cu precădere reflecția critică asupra politicii de dezvoltare și, în special, asupra CPD. Pentru ca aceste obiective ambițioase să fie atinse, resursele financiare alocate pentru DEAR ar trebui să fie majorate.

Raportoarea reamintește rolul important al autorităților locale europene în promovarea educației pentru dezvoltare și a acțiunilor de sensibilizare în materie.

Documente de programare și modalități de ajutor

Ținând seama de faptul că negocierea privind instrumentele financiare pentru acțiune externă este în curs de desfășurare, prezentul raport reprezintă o oportunitate unică pentru a aborda recomandările Comisiei și ale SEAE referitoare la următoarea perioadă de programare.

Raportoarea subliniază faptul că este esențial să se îmbunătățească complementaritatea între programele tematice și geografice, în scopul de a se evita decalaje dăunătoare în țările în care Comisia va înceta să acorde ajutor bilateral. Raportoarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se pune în aplicare o coordonare mai eficientă între programele tematice și regionale.

De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție deosebită utilizării unui mix de modalități de finanțare pentru a extinde cât mai mult posibil gama organizațiilor societății civile și a autorităților locale vizate. În plus, aceste modalități de finanțare ar trebui să fie identificate printr-un dialog favorabil incluziunii cu organizațiile societății civile și cu asociațiile autorităților locale.

Raportoarea consideră că organizațiile societății civile ar trebui implicate, de asemenea, în dezbaterea actuală referitoare la mecanismele de combinare, mecanisme care trebuie să fie orientate către consolidarea asumării democratice a responsabilității la nivel național și regional și să contribuie în primul rând la eradicarea sărăciei.

Contractele de bună guvernanță și dezvoltare, contractele de reformare sectorială și contractele pentru construcție statală ar trebui să fie utilizate pentru consolidarea reformelor naționale de descentralizare, în scopul de a sprijini într-un mod mai eficient potențialul și nevoile autorităților locale în țările partenere.

Raportoarea încurajează Comisia să sprijine în continuare parteneriatele între autoritățile locale din țările europene și din țările partenere care s-au dovedit a fi eficiente în consolidarea capacităților și în reducerea sărăciei.

Raportoarea încurajează și schimburile de cunoștințe între autoritățile locale din noile state membre și autoritățile locale din vechile state membre în domeniul practicilor de cooperare pentru dezvoltare, în scopul de a depăși decalajul existent în materie de expertiză.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.9.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Thijs Berman, Michael Cashman, Ricardo Cortés Lastra, Corina Crețu, Leonidas Donskis, Mikael Gustafsson, Filip Kaczmarek, Miguel Angel Martínez Martínez, Gay Mitchell, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Jean Roatta, Birgit Schnieber-Jastram, Michèle Striffler, Keith Taylor, Patrice Tirolien, Ivo Vajgl

Membri supleanți prezenți la votul final

Philippe Boulland, Enrique Guerrero Salom, Edvard Kožušník, Krzysztof Lisek, Isabella Lövin, Judith Sargentini

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Emma McClarkin, Jarosław Leszek Wałęsa

Aviz juridic - Politica de confidențialitate