RAPORT referitor la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2012
24.9.2013 - (2013/2013(INI))
Comisia pentru petiții
Raportor: Edward McMillan-Scott
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitor la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2012
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile anterioare privind deliberările Comisiei pentru petiții,
– având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
– având în vedere articolele 24, 227, 228, 258 și 260 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere articolul 48 și articolul 202 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A7-0299/2013),
A. întrucât, sub rezerva Protocolului (nr. 30) la tratat, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a căpătat forță juridică obligatorie prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona[1]; întrucât, în temeiul articolului 51, carta se aplică instituțiilor și organismelor UE și ale statelor membre numai atunci când acestea pun în aplicare legislația Uniunii; întrucât Tratatul de la Lisabona stabilește, de asemenea, temeiul juridic pentru aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului, precum și pentru instituirea inițiativei cetățenești europene;
B. întrucât Comisia pentru petiții are obligația să își revizuiască constant și, atunci când este posibil, să își consolideze rolul, în special în ceea ce privește dezvoltarea principiilor democratice, cum ar fi participarea crescută a cetățenilor la procesul decizional din UE și consolidarea transparenței și responsabilității; întrucât în cursul activității sale obișnuite comisia conlucrează îndeaproape cu statele membre, cu Comisia, cu Ombudsmanul European și cu alte organisme pentru a garanta respectarea deplină a spiritului și literei legislației Uniunii;
C. întrucât, în 2012, Comisia pentru petiții a înregistrat 1 986 de petiții, majoritatea făcând referire la subiecte precum drepturile fundamentale, mediul, piața internă și criza economică și socială; întrucât au fost declarate admisibile 1 406 petiții, dintre care 853 au fost transmise Comisiei pentru a se realiza anchete suplimentare, în conformitate cu articolele 258 și 260 din Tratat, iar 580 de petiții au fost declarate inadmisibile; întrucât cauzele a cel puțin cinci petiții depuse în 2012 au fost aduse în fața Curții de Justiții în temeiul articolelor 258 și 260 din Tratat; întrucât în hotărârea din 14 septembrie 2011 pronunțată în cauza T308/07 s-a precizat faptul că deciziile de procedură adoptate de Parlament în cazul petițiilor fac, de asemenea, obiectul unei căi de atac, întrucât, în ceea ce privește analiza statistică din acest raport, cele mai multe petiții se referă la UE în ansamblu (27,3 %), fiind urmate de petiții care se referă la cazuri din Spania (15,0 %), din Germania (12,5 %) și din Italia (8,6 %);
D. întrucât, în domeniul drepturilor fundamentale, comisia a acordat, în 2012, o atenție deosebită drepturilor persoanelor cu handicap, drepturilor copiilor, drepturilor consumatorilor, drepturilor de proprietate, drepturilor la liberă circulație fără discriminare din orice motiv, protecției libertății de exprimare și a vieții private, precum și dreptului de acces la documente și informații și drepturilor la libertatea de asociere politică și sindicală; întrucât din cauza crizei economice a crescut numărul petițiilor privind probleme sociale, cum ar fi locuințele, locul de muncă și practicile abuzive ale sectorului bancar față de depunători;
E. întrucât petițiile adresate de către cetățeni prezintă dovezi privind existența unei discriminări persistente a cetățenilor pe motive de handicap, apartenență la un grup minoritar sau la un anumit grup etnic, vârstă sau orientare sexuală;
F. întrucât inițiativele UE în domeniul combaterii discriminării, cum ar fi cadrul UE din 2011 pentru strategiile naționale de integrare a romilor, trebuie adoptate imediat în strategiile naționale și revizuite și monitorizate în permanență, având în vedere situațiile economice și sociale în schimbare;
G. întrucât, în ceea ce privește protecția mediului, amenințarea reprezentată de poluare și de practicile de mediu incorecte nu poate fi niciodată supraestimată, din cauza riscurilor care decurg pentru biodiversitate și ecosisteme, precum și din cauza riscurilor pentru sănătatea publică, care sunt toate de lungă durată și adesea pun în pericol viața; întrucât, în ceea ce privește biodiversitatea, unele state membre nu au stabilit încă toate zonele care necesită o protecție minimă în cadrul rețelei Natura 2000 și nici nu au pus în aplicare pe deplin măsuri eficace de protecție a acestora; întrucât trebuie să se aibă în vedere obiectivele de combatere a poluării și a schimbărilor climatice; întrucât în 2012 comisia a acordat o atenție deosebită punerii în aplicare a legislației privind deșeurile și apa, precum și evaluării impactului proiectelor și activităților asupra mediului și sănătății publice;
H. întrucât este necesar să se conserve resursele naturale, în scopul protejării viitorului planetei; întrucât este important ca principiul precauției să prevaleze în ceea ce privește inovațiile tehnologice, precum OMG-urile și nanotehnologia;
I. întrucât, în ceea ce privește problema gestionării deșeurilor, în cadrul vizitei de informare efectuată în Italia s-a subliniat faptul că este necesar ca toate autoritățile italiene implicate să găsească de urgență o soluție durabilă la necesitățile de gestionare a deșeurilor în provincia Roma, soluție care să asigure respectarea sănătății și a demnității cetățenilor; întrucât, deși situația de urgență din Napoli a încetat, în regiunea Campania continuă să existe numeroase provocări în ceea ce privește adoptarea unei abordări cuprinzătoare a gestionării deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2009/98/CE (Directiva-cadru privind deșeurile) și cu hotărârea CJUE din martie 2010;
J. întrucât, deși Comisia poate controla integral respectarea legislației UE doar după ce autoritățile naționale adoptă o decizie definitivă, este important, în special în cazul mediului, să se verifice cât mai repede dacă autoritățile locale, regionale și naționale aplică în mod corect toate cerințele de procedură relevante prevăzute de legislația Uniunii Europene, inclusiv dacă aplică principiul precauției;
K. întrucât activitățile comisiei au condus la declararea apei ca bun public de către Parlament; întrucât inițiativa cetățenească europeană intitulată „Dreptul la apă” a fost prima care a atins pragul de un milion de semnături din partea cetățenilor europeni;
L. întrucât este important să se prevină alte pierderi ireparabile în ceea ce privește biodiversitatea, în special în cadrul siturilor din rețeaua Natura 2000; întrucât statele membre s-au angajat să asigure protecția ariilor speciale de conservare, în conformitate cu Directiva privind habitatele (92/43/CEE) și Directiva privind păsările (79/409/CEE);
M. întrucât în rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la o nouă industrie siderurgică durabilă și competitivă, bazată pe o petiție primită[2], Parlamentul European a susținut principiul „poluatorul plătește”.
N. întrucât, în ciuda acordului interinstituțional dintre Parlament și Comisie, aceasta din urmă pare să fie reticentă în furnizarea unor informații prompte privind natura deliberărilor sale, precum și a deciziilor luate, cu privire la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de petiții și referitoare la punerea în aplicare a legislației privind mediul; întrucât acest lucru constituie o sursă majoră de îngrijorare, date fiind daunele și distrugerile care ar putea fi aduse sănătății și ecosistemelor noastre; întrucât instituțiile europene ar trebui să furnizeze mai multe informații și să fie mai transparente în relația lor cu cetățenii UE;
O. întrucât anul 2013 a fost desemnat Anul European al Cetățenilor, iar tocmai cetățenii și rezidenții UE, individual sau în asociere cu alții, sunt foarte în măsură să evalueze eficacitatea legislației europene, astfel cum este aplicată, și să semnaleze eventualele lacune care afectează punerea în aplicare corespunzătoare a legislației și exercitarea deplină a drepturilor; întrucât ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de conținutul programului „O agendă a consumatorului european - stimularea încrederii și a creșterii economice”; întrucât o condiție preliminară fundamentală pentru acest lucru este punerea la dispoziția cetățenilor, într-o manieră practică, a informațiilor cu privire la legislația europeană;
P. întrucât, din acest motiv, Comisia pentru petiții a consacrat, în 2012, o mare parte din timpul și eforturile sale pentru a dezbate sensul termenului „cetățenie”, care are o legătură strânsă cu libera circulație și rezidența în UE, potrivit definiției din Partea a III-a din TFUE, dar care cuprinde, de asemenea, multe alte drepturi și care aduce beneficii cetățenilor care nu își părăsesc țara de origine; întrucât petițiile dovedesc că cetățenii și rezidenții Uniunii se confruntă în continuare cu obstacole larg răspândite și concrete în special în calea exercitării drepturilor lor transfrontaliere, o situație care are un impact direct și zilnic asupra vieților și bunăstării a mii de gospodării;
Q. întrucât procedura de depunere a unei petiții poate veni în completarea altor instrumente europene puse la dispoziția cetățenilor, precum posibilitatea de a adresa plângeri Ombudsmanului European sau Comisiei; întrucât Comisia pentru petiții cooperează îndeaproape cu Ombudsmanul European, cu alte comisii ale Parlamentului, cu organe, agenții și rețele europene, precum și cu statele membre;
R. întrucât procesul de adresare a unei petiții poate fi și ar trebui să fie în continuare complementar altor căi de atac la dispoziția cetățenilor, cum ar fi depunerea unei plângeri pe lângă Comisia Europeană sau Ombudsmanul European; întrucât SOLVIT, în special, este un instrument important care poate fi utilizat de către cetățenii UE pentru a găsi soluții rapide la problemele cauzate de aplicarea necorespunzătoare a legislației privind piața internă de către autoritățile publice, iar în acest sens se impune realizarea de progrese în rezolvarea comună a acțiunilor în instanță inițiate de consumatori și de asociațiile acestora; întrucât portalul web unic „Exercitați-vă drepturile” conține informații importante pentru cetățenii care doresc să depună plângeri cu privire la aplicarea corectă a legislației UE;
S. întrucât domeniul de acțiune și modul de funcționare ale dreptului de a adresa petiții acordat tuturor cetățenilor și rezidenților UE în temeiul Tratatului diferă de alte căi de atac aflate la dispoziția cetățenilor, cum ar fi, de exemplu, transmiterea de plângeri către Comisie sau Ombudsman;
T. întrucât este necesar să se intensifice participarea cetățenilor la procesul decizional al Uniunii Europene, în scopul consolidării legitimității și responsabilității acesteia;
U. întrucât un nou instrument de democrație participativă, „inițiativa cetățenească europeană”, a intrat în vigoare la 1 aprilie 2012, iar în cursul anului aceasta s-a înregistrat un număr total de șaisprezece inițiative; întrucât diferiți inițiatori de inițiative cetățenești europene s-au arătat preocupați de barierele tehnice întâlnite în colectarea efectivă a semnăturilor; întrucât Comisia pentru petiții va avea un rol primordial în organizarea audierilor publice pentru inițiativele de succes;
V. întrucât rămâne evident faptul că nu există nici informații clar structurate și publicate pe scară largă și nici o conștientizare în rândul cetățenilor UE cu privire la drepturile lor; întrucât acest lucru constituie un obstacol decisiv în calea exercitării active a cetățeniei UE; întrucât, în acest sens, statele membre ar trebui să își respecte într-o mai mare măsură obligația de a furniza informații și de a îmbunătăți gradul de informare;
W. întrucât cetățenii și rezidenții europeni sunt în mod legitim îndreptățiți să considere că în cadrul juridic al Uniunii Europene se vor găsi, fără întârzieri nejustificate, soluții la problemele pe care le prezintă în fața Comisiei pentru petiții și, în special, că membrii comisiei vor apăra mediul natural, sănătatea, libertatea de circulație, demnitatea și drepturile și libertățile fundamentale ale petiționarilor; întrucât de viteza de lucru și rapiditatea și destoinicia Secretariatului său depinde în mare măsură eficiența activității desfășurate de comisie, care ar putea fi îmbunătățită în continuare în special prin optimizarea timpului de prelucrare a petițiilor și prin sistematizarea procedurii de evaluare a acestora; întrucât, având în vedere numărul din ce în ce mai mare de petiții primite anual, comisia ar trebui să aloce în acest scop mai multe resurse și mai mult timp pentru ședințe; întrucât există necesitatea continuității prelucrării a petițiilor, în ciuda modificării perioadelor legislative și a modificărilor rezultate la nivelul personalului; întrucât s-au adresat numeroase petiții referitoare la victimele regimului franchist și la copiii furați din Spania;
X. întrucât anumite petiții rămân suspendate între Comisie, Parlament, Curtea Europeană de Justiție și autoritățile naționale fără a fi găsită o soluție, lăsând petiționarii pe un teren nesigur, fără niciun semn de finalizare,
Y. întrucât s-a înregistrat o creștere considerabilă a numărului petițiilor privind încălcarea în statele membre a principiilor drepturilor democratice fundamentale și ale statului de drept protejate de Tratatul privind Uniunea Europeană, ceea ce indică faptul că cetățenii europeni au tot mai multă încredere în instituțiile Uniunii în ceea ce privește protecția drepturilor lor fundamentale,
Z. întrucât persoanele fizice și comunitățile locale, precum și organizațiile voluntare și întreprinderile, sunt în măsură să evalueze eficacitatea legislației europene, întrucât se aplică asupra lor, și să semnaleze eventualele lacune care trebuie să fie analizate în scopul de a asigura o implementare mai eficientă, mai uniformă și mai comparabilă a legislației UE în toate statele membre,
* * *
1. ia act de faptul că petițiile primite în 2012 din partea cetățenilor și rezidenților europeni s-au axat asupra unor presupuse încălcări ale dreptului UE în domeniul drepturilor fundamentale, al mediului, al pieței interne și al drepturilor de proprietate; este de părere că petițiile dovedesc că există în continuare cazuri frecvente și larg răspândite de transpunere incompletă sau de punere în aplicare necorespunzătoare a dreptului UE;
2. observă că drepturile fundamentale rămân un subiect cheie al petițiilor adresate, prezentând în special preocupări legate de drepturile persoanelor cu handicap, drepturile copiilor, drepturile de proprietate, dreptul la libera circulație, inclusiv portabilitatea drepturilor în materie de securitate socială fără a se lovi de nicio formă de discriminare, protecția libertății de exprimare și a vieții private, libertatea de asociere, precum și dreptul de acces la documente și informații; invită statele membre să aplice în mod corect și să respecte drepturile respective prevăzute în Tratat și solicită Comisiei să ia măsurile necesare pentru a obliga statele membre care nu se conformează să reducă decalajul dintre legislațiile naționale și legislația UE în ceea ce privește drepturile fundamentale ale cetățenilor;
3. consideră că publicarea pe internet de către Parlamentul European a unui ghid interactiv, pe aceeași linie cu cel publicat pe internet de către Ombudsmanul European, ar putea reduce numărul petițiilor adresate al căror obiect care nu se încadrează în domeniul de activitate al UE;
4. confirmă rolul esențial jucat de Comisia pentru petiții în identificarea căilor de atac extrajudiciare disponibile pentru cetățeni, furnizând astfel o analiză reală a modului în care cetățenii Europei percep Uniunea Europeană și oferind posibilitatea de a formula concluzii referitoare la măsura în care legislația europeană produce într-adevăr rezultatele preconizate și răspunde la așteptările cetățenilor din partea Uniunii;
5. invită Comisia pentru petiții să analizeze efectele asupra admisibilității petițiilor ale jurisprudenței Equal Rights Trust a Curții de Justiție a Uniunii Europene care conferă cetățenilor Uniunii, chiar și în cazul legislației pur naționale, un înalt nivel de protecție în eventualitatea unei hotărâri a unei instanțe naționale care afectează exercitarea drepturilor pe care le au în calitatea lor de cetățeni ai UE; solicită efectuarea unei investigații legate de obstacolele în calea cetățenilor Uniunii în încercarea lor de a obține o interpretare fiabilă a legislației europene în cauze înaintate instanțelor naționale prin solicitarea unei hotărâri preliminare din partea Curții;
6. ca parte a eforturilor de îmbunătățire a activității comisiei, solicită o procedură care să implice misiuni de informare care, pe de o parte, să asigure dreptul fiecărui membru al misiunii de informare de a prezenta faptele din punctul de vedere propriu și, care, pe de altă parte, să le garanteze tuturor membrilor comisiei posibilitatea de a participa la procesul decizional cu privire la concluziile care urmează să fie formulate de către Comisia pentru petiții;
7. este hotărât să aplice procedura de depunere a petițiilor într-un mod mai eficient, mai transparent și imparțial și care să ia în considerare drepturile de participare ale membrilor Comisiei pentru petiții, astfel încât procesarea petițiilor să poată face obiectul unui control judiciar, inclusiv la nivel procedural;
8. atrage atenția asupra discriminării persistente a cetățenilor pe motiv de religie sau convingeri, dizabilități, apartenență la un grup minoritar, vârstă sau orientare sexuală; subliniază, în special, că populația de etnie romă de pe teritoriul UE se confruntă în continuare cu obstacole în calea incluziunii; prin urmare, solicită Comisiei să faciliteze cooperarea interguvernamentală în acest domeniu, să furnizeze o finanțare adecvată în vederea implementării unor strategii naționale pentru incluziunea romilor și să monitorizeze în mod activ dacă aceste strategii sunt implementate efectiv în statele membre;
9. solicită Comisiei să prezinte o propunere legislativă care să soluționeze în sfârșit problemele legate de recunoașterea reciprocă a actelor de stare civilă și a efectelor acestora de către statele membre și, totodată, să respecte tradițiile privind politica socială ale fiecărui stat membru în parte în conformitate cu principiul subsidiarității;
10. își reiterează apelurile lansate în repetate rânduri la adresa statelor membre de a asigura libera circulație pentru toți cetățenii UE și familiile acestora, fără discriminare pe motive legate de orientarea sexuală sau de naționalitate; își reiterează apelul adresat statelor membre de a pune în aplicare integral drepturile acordate în temeiul articolelor 2 și 3 din Directiva 2004/38/CE nu doar pentru persoanele căsătorite de sex opus, ci și pentru partenerul înregistrat, membrul de familie sau partenerul cu care cetățeanul Uniunii are o relație stabilă, atestată corespunzător, inclusiv pentru cei din cuplurile de același sex, pe baza principiilor recunoașterii reciproce, egalității, nediscriminării, demnității și respectului față de viața privată și de familie; în acest sens, invită Comisia să se asigure că directiva este aplicată cu strictețe și în cele din urmă revizuită în consecință în acest scop, dacă este necesar, și că, în cazul în care este necesar, se declanșează proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu aplică directiva;
11. observă că mediul este în continuare un subiect-cheie al petițiilor, dovedind că autoritățile publice din statele membre nu au reușit să asigure, în repetate rânduri, conservarea biodiversității, a resurselor naturale și a ecosistemelor și cele mai înalte standarde în cazul serviciilor de sănătate publică; atrage atenția în special asupra numărului mare de petiții adresate cu privire la gestionarea deșeurilor, la apă, la posibilele pericole reprezentate de energia nucleară și ingineria genetică, la speciile protejate și la evaluarea impactului proiectelor și al activităților asupra mediului și asupra sănătății publice, ca, de exemplu, extragerea gazelor de șist prin fracturare hidraulică; îndeamnă Comisia să imprime mai multă strictețe cadrului legislativ în domeniul mediului și al combaterii schimbărilor climatice și, în mod specific, implementării sale corecte; regretă faptul că unele state membre, în ciuda eforturilor depuse, nu au putut găsi soluții adecvate la problemele legate de gestionarea deșeurilor;
12. îndeamnă Comisia Europeană să ia măsurile adecvate astfel încât statele membre să includă apa în rândul bunurilor publice; consideră că principiul precauției trebuie aplicat cu rigurozitate în folosirea biotehnologiei și a nanotehnologiei la acele produse care pot afecta grav sănătatea consumatorilor;
13. se așteaptă ca Directiva revizuită privind evaluarea impactului asupra mediului, de revizuire a Directivei 2011/92/UE, să fie consolidată prin prevederea unor parametri mai clari dar, mai ales, să fie implementată în mod corespunzător de statele membre;
14. consideră că în cazul petițiilor cu caracter urgent trebuie să se elaboreze proceduri care să permită desfășurarea unor misiuni de informare inclusiv în perioada îndelungată dedicată alegerilor europene în care nu au loc activități parlamentare, precum și în perioada de vacanță parlamentară din timpul verii, în cazul în care acest lucru este sugerat de caracterul petiției (de exemplu, o misiune de informare în Damüls este posibilă numai în lunile de vară);
15. salută încetarea situației de urgență din Napoli și noile inițiative privind gestionarea deșeurilor și se așteaptă ca provocările care persistă în regiunea Campania să fie abordate în mod adecvat, și anume prin folosirea unei instalații complete de gestionare a deșeurilor la nivel regional, în conformitate cu ierarhia prevăzută în Directiva-cadru privind deșeurile a UE și cu hotărârea din 2010 a CJUE; este totuși profund îngrijorat de abordarea adoptată în ceea ce privește gestionarea deșeurilor în regiunea Lazio, în special de acțiunile ulterioare închiderii depozitului de deșeuri Malagrotta;
16. observă, în plus, că cetățenii Uniunii Europene se confruntă în continuare cu obstacole pe piața internă, în special în calea exercitării dreptului lor de liberă circulație în calitate de persoane fizice și în calitate de furnizori și consumatori de bunuri și servicii, precum și în calitate de lucrători, cum ar fi, de exemplu, cazul lucrătorilor români și bulgari care întâmpină în continuare restricții pe piața muncii în unele state membre; atrage atenția în special asupra faptului că cooperarea transfrontalieră judiciară și eficacitatea procedurilor judiciare transfrontaliere constituie în continuare un domeniu de preocupare majoră; concluzionează, în general, că o mai bună cooperare și armonizare transfrontalieră are efecte benefice semnificative asupra protecției drepturilor cetățenilor și stimulării economiei;
17. îndeamnă Comisia Europeană să adopte măsurile necesare pentru facilitarea accesului consumatorilor la tehnologiile informației și comunicațiilor, garantând securitatea și transparența necesare și, în special, accesul la site-urile de internet ale organismelor din sectorul public;
18. atrage atenția asupra eforturilor depuse de această comisie pentru a transmite solicitarea adresată de numeroși cetățeni cu privire la un cadru juridic al UE care să ofere mai mult prin protecția și îmbunătățirea condițiilor de viață ale animalelor, inclusiv ale animalelor de companie și a animalelor fără stăpân;
19. subliniază importanța constituirii unui grup de lucru privind Legea zonelor de coastă din Spania, care poate constitui un precedent pentru alte experiențe similare și care a studiat îndeaproape petițiile conexe și modificarea legii; reiterează, în acest sens, importanța unui contact direct cu autoritățile naționale spaniole și subliniază necesitatea urgentă de a intensifica în continuare cooperarea pentru a găsi un echilibru mai bun între drepturile de proprietate și funcția lor socială și soluții mai bune atunci când pentru a atinge obiectivul suprem al protecției mediului sunt necesare exproprieri; își exprimă temerea că noua Lege privind zonele de coastă aprobată de Parlamentul spaniol nu reușește să ofere o soluție la preocupările petiționarilor și că nici nu există planuri pentru protejarea în continuare a mediului în zonele costiere din Spania;
20. subliniază necesitatea de a reglementa în mod eficient protecția zonelor de coastă, semnalând faptul că Legea zonelor de coastă nu este în concordanță cu obiectivele vizate întrucât afectează patrimoniul istoric și comunitățile tradiționale, și pe locuitorii satelor de coastă care au coabitat întotdeauna în mod durabil cu marea și cu ecosistemele sale;
21. salută concluziile formulate de comisie în urma vizitei de informare de la Berlin cu privire la subiectul asistenței acordate tinerilor și familiei, în special în cazurile transfrontaliere de custodie; cu toate acestea, observă că, având în vedere fluxul continuu al petițiilor de acest tip, este clar că această problemă legată de cazurile transfrontaliere de custodie persistă și că și alte state membre, în special Danemarca, au adus în atenția comisiei cazuri similare; observă în continuare că în Danemarca unele dintre aceste cazuri au implicat resortisanți străini care trăiesc în această țară și că au existat cazuri dovedite de răpire de copii (inclusiv din afara țării);
22. este de părere că îmbunătățirea guvernanței și a eficienței căilor de atac este legată direct de transparență și de accesul la informații, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001;
23. consideră că este important să se dezvolte cooperarea reciprocă cu parlamentele și guvernele statelor membre și, atunci când este necesar, să se încurajeze autoritățile statelor membre să transpună și să aplice legislația UE în condiții de transparență deplină; evidențiază importanța colaborării dintre Comisie și statele membre și regretă delăsarea anumitor state membre în ceea ce privește transpunerea și aplicarea efectivă a legislației europene în materie de mediu;
24. în acest sens, atrage atenția asupra Eurobarometrului de Opinie Publică care indică faptul că doar 36 % dintre cetățenii UE consideră că sunt bine informați cu privire la drepturile lor și doar 24 % consideră că sunt bine informați cu privire la posibilitățile pe care le au la dispoziție în cazul în care drepturile lor nu sunt respectate; prin urmare, subliniază necesitatea urgentă de îmbunătățire a accesului la informații și a unei distincții mai clare între funcțiile diferitelor instituții naționale și europene, astfel încât petițiile și plângerile să poată fi adresate organismelor potrivite;
25. solicită în mod specific Comisei Europene să facă portalul web „Exercitați-vă drepturile” mai ușor de utilizat și să informeze cetățenii UE cu privire la existența sa;
26. este hotărât să creeze, până la sfârșitul anului 2013, un portal web pentru petiții mai practic și mai vizibil, cu scopul de a facilita accesul la procesul de depunere a petițiilor și de a furniza informații prețioase cu privire la petiții, de a asigura difuzarea publică a acestor informații și de a oferi o abordare interactivă în privința petițiilor, precum și a altor căi de atac; solicită ca pe pagina de start a site-ului Parlamentului European să se acorde mai multă vizibilitate dreptului de a adresa petiții;
27. subliniază faptul că, alături de alte instituții, organe și instrumente, și anume inițiativa cetățenească europeană, Ombudsmanul European, Comisia Europeană și comisiile de anchetă, Comisia pentru petiții are un rol autonom și clar definit de punct de contact pentru fiecare cetățean; subliniază în continuare faptul că Comisia pentru petiții trebuie să rămână un punct de referință pentru cetățenii care consideră că le-au fost încălcate drepturile;
28. salută cooperarea constructivă dintre comisie și Ombudsmanul European, precum în cazul Raportului special întocmit de Ombudsman referitor la aplicarea corespunzătoare a Directivei privind evaluarea impactului asupra mediului în cazul aeroportului din Viena; sprijină activitățile Ombudsmanului care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE; se așteaptă ca această sarcină să fie îndeplinită în continuare în condiții de transparență deplină, ca până în prezent;
29. afirmă că nu în toate statele membre există un ombudsman cu competențe extinse și, prin urmare, nu toți cetățenii Uniunii au acces la aceleași căi de atac; consideră că Rețeaua europeană a ombudsmanilor ar oferi un sprijin considerabil Ombudsmanului European dacă în fiecare stat membru ar exista un ombudsman național;
30. salută continuarea cooperării cu Comisia cu privire la examinarea petițiilor care vizează aplicarea legislației UE de către statele membre; cu toate acestea, subliniază dorința comisiei de a fi informată bine și în mod prompt cu privire la evoluția procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; solicită Comisiei să acorde aceeași importanță petițiilor și plângerilor cu privire la derularea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; solicită, în plus, Comisiei să furnizeze Comisiei pentru petiții detalii, precum și o analiză statistică a tuturor plângerilor pe care le investighează; subliniază faptul că este esențial ca, în scopul respectării depline a dreptului de a adresa petiții, Comisia să dea curs cererilor printr-o analiză temeinică și un răspuns care să evalueze atât aspectele formale sau procedurale, cât și fondul problemei;
31. subliniază faptul că accesul la informațiile deținute de instituțiile UE, astfel cum se precizează în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, reprezintă principala preocupare a cetățenilor care doresc să înțeleagă mai bine procesul decizional, mai ales când este vorba de proiecte cu un impact asupra mediului; consideră că Comisia ar putea acorda un acces mai larg la informațiile privind investigațiile și dosarele legate de neîndeplinirea obligațiilor fără a periclita obiectivul investigațiilor și că un interes public major ar putea justifica accesul la aceste dosare, mai ales în cazurile care vizează drepturile fundamentale, sănătatea umană sau animală și protecția mediului împotriva unor prejudicii ireversibile sau în cazurile în care se desfășoară acțiuni cu privire la discriminarea unei minorități sau la încălcarea demnității umane, cu condiția respectării protecției secretelor comerciale, a informațiilor sensibile referitoare la cazurile aflate pe rolul instanțelor și a cazurilor privind concurența și dosarelor angajaților;
32. solicită Comisiei să adopte o abordare precaută și preventivă la evaluarea proiectelor cu un impact potențial negativ asupra mediului sau sănătății publice, cooperând din timp cu statele membre în cauză; observă că există posibilitatea ca în cursul deliberărilor să se stabilească măsuri de interzicere dacă se anticipează producerea unor daune ireversibile;
33. ia act, în special, de contribuția importantă pe care o are rețeaua SOLVIT la descoperirea și soluționarea problemelor legate de punerea în aplicare a legislației privind piața internă; încurajează consolidarea acestui instrument al UE, garantând faptul că statele membre asigură dotarea centrelor naționale SOLVIT cu personal adecvat; consideră că sunt necesare acțiuni colective de rezolvare a litigiilor inițiate de consumatori și de asociațiile acestora;
34. subliniază că, astfel cum a confirmat Serviciul Juridic în avizul său din 29 februarie 2012, domeniile de activitate ale instituțiilor Uniunii Europene incluse în tratat sunt mai largi decât totalul competențelor exercitate de către Uniune; de asemenea, ia în considerare opinia Serviciului Juridic al Parlamentului potrivit căreia Parlamentul are dreptul de a adopta decizii administrative interne menite să stabilească o procedură pentru prelucrarea petițiilor adresate de cetățeni; în acest sens, regretă faptul că serviciul competent al Parlamentului nu a reușit să urmeze întocmai Rezoluția Parlamentului din 21 noiembrie 2012, referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în 2011[3], în ceea ce privește petițiile adresate de cetățeni cu privire la aspecte care nu țin de domeniul de competență al UE; în final, ia act de hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (cauza T-280/09), în care se precizează faptul că o petiție trebuie să fie redactată într-o manieră suficient de clară și de explicită, astfel încât să fie înțeleasă în mod corect, în lumina condițiilor prevăzute la articolul 227 din TFUE;
35. îndeamnă statele membre să transpună și să aplice legislația UE în condiții de transparență totală și, având în vedere acest obiectiv, consideră că este indispensabilă îmbunătățirea cooperării prompte a Comisiei cu parlamentele și guvernele statelor membre, pe bază de reciprocitate;
36. regretă că absența unei infrastructuri informatice creează obstacole birocratice în calea inițiativelor cetățenești europene; regretă mai ales faptul că un astfel de instrument aflat la dispoziția cetățenilor este folosit într-un mod atât de disparat de diferitele administrații, din cauza procedurilor de funcționare diferite existente în statele membre;
37. salută faptul că 2013 este Anul European al Cetățenilor; invită toate instituțiile și organismele, atât ale Uniunii Europene, cât și ale statelor membre, să consolideze și să desfășoare campanii de publicitate pe scară mai largă cu privire la asistența lor acordată cetățenilor și rezidenților europeni în cursul acestui an, având în vedere principiile incluse în tratate și faptele evidențiate în prezentul raport;
38. observă că mecanismul de petiții nu este doar un serviciu, ci un drept al tuturor cetățenilor și rezidenților europeni; se angajează să aplice procedura de depunere a petițiilor într-un mod mai eficient, mai transparent și mai imparțial și care să ia în considerare drepturile de participare ale membrilor Comisiei pentru petiții, astfel încât procesul de prelucrare a petițiilor să poată face față unui control judiciar, inclusiv la nivel procedural;
39. subliniază rolul esențial al vizitelor de informare în cadrul procedurii de depunere a petițiilor, nu numai ca un drept de participare parlamentară, ci și ca o obligație față de petiționari; reafirmă, astfel cum s-a menționat deja în raportul anterior al comisiei, necesitatea elaborării unor norme procedurale scrise mai clare cu privire la pregătirea, desfășurarea și evaluarea vizitelor, asigurând, pe de o parte, dreptul fiecărui membru al misiunii de a prezenta faptele din punctul propriu de vedere și, pe de altă parte, garantând pentru toți membrii comisiei posibilitatea de a participa la procesul decizional cu privire la concluziile și recomandările care urmează să fie formulate de Comisia pentru petiții;
40. invită Conferința președinților a Parlamentului European să consolideze rolul de investigare al comisiei;
41. consideră că organizarea audierilor publice constituie o modalitate utilă de a studia în profunzime problemele ridicate de petiționari; dorește să atragă atenția, de exemplu, asupra audierii publice organizate pe tema explorării și exploatării surselor de energie neconvenționale, care a luat act de problemele prezentate în acest sens de către cetățenii UE prin intermediul petițiilor lor; recunoaște dreptul statelor membre de a-și alege structura surselor de energie și necesitatea unei mai bune coordonări la nivelul UE pentru realizarea celor trei obiective ale politicii energetice a UE în ansamblu, și anume competitivitatea, sustenabilitatea și securitatea aprovizionării;
42. așteaptă cu nerăbdare să organizeze audieri publice pentru inițiative cetățenești europene de succes, împreună cu comisia legislativă competentă în fond, în conformitate cu articolul 197a din Regulamentul de procedură al Parlamentului European; își reafirmă convingerea că acest nou instrument va consolida instituțiile democratice ale Uniunii și va da un sens noțiunii de cetățenie europeană;
43. cu toate acestea, este preocupat de excesul de birocrație și de obstacolele tehnice care au apărut în primele luni de la aplicarea în practică a Inițiativei cetățenești europene; prin urmare, invită Comisia să ia în considerare în mod concret devansarea datei stabilite pentru revizuire prevăzute la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 211/2011;
44. subliniază necesitatea de a revizui periodic stadiul inițiativelor cetățenești europene, cu scopul de a îmbunătăți procedura și de a se găsi cât mai rapid posibil soluții eficiente la orice obstacol în orice etapă a procedurii;
45. consideră că rolul și responsabilitățile Comisiei pentru petiții ar putea fi îndeplinite cel mai bine, iar vizibilitatea, eficiența, responsabilitatea și transparența ar crește în cea mai mare măsură prin îmbunătățirea modalităților prin care să se poată prezenta în plen chestiunile care prezintă importanță pentru cetățenii europeni și prin consolidarea competențelor sale de a audia martori, de a conduce anchete și de a organiza audieri;
46. se angajează să analizeze măsura în care este necesară modificarea Regulamentului de procedură pentru punerea în aplicare a cerințelor formale sus-menționate privind vizitele de informare și rezoluțiile propuse în ședințele plenare, în conformitate cu articolul 202 din Regulamentul de procedură;
47. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei și Ombudsmanului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre, comisiilor pentru petiții aferente și mediatorilor naționali, precum și tuturor organelor competente similare.
- [1] JO C 306, 17.12.2007.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2012)0510.
- [3] Texte adoptate, P7_TA(2012)0455.
EXPUNERE DE MOTIVE
Dreptul de a adresa petiții
Dreptul cetățenilor și rezidenților Uniunii Europene de a adresa petiții Parlamentului European, în calitate de persoane fizice sau în numele unor asociații, este un drept bine stabilit conferit de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (articolul 227) și de Carta drepturilor fundamentale a UE (articolul 44). Dreptul de a adresa petiții este un instrument democratic esențial, deoarece asigură o verificare a realității pentru deputații în Parlamentul European cu privire la chestiunile care privesc cetățenii și demonstrează, de asemenea, faptul că Parlamentul European este pregătit să intervină în mod direct pentru a promova și a proteja drepturile cetățenilor.
Membrii Comisiei pentru petiții verifică admisibilitatea, analizează conținutul și iau măsuri cu privire la fiecare petiție adresată. Măsurile includ adesea un dialog direct cu alte comisii ale Parlamentului European și cu alte instituții ale Uniunii, în special Comisia Europeană, cărora li se adresează solicitarea de a realiza o investigație sau de a își prezenta avizul. De asemenea, Comisia poate să consulte administrații naționale sau reprezentanțe permanente, să organizeze vizite de informare și să elaboreze rapoarte din proprie inițiativă. Obiectivul membrilor este să răspundă petiționarilor cu concluzii, recomandări sau trimiteri către alte instituții sau organisme.
În 2012, Comisia pentru petiții a înregistrat în total 1986 de petiții. Acest număr reprezintă o creștere importantă de la 1 414 petiții înregistrate în 2011. Cifre detaliate cu privire la înregistrare, adaptare, țări vizate, cetățenia petiționarilor, limba și formatul petiției, precum și la subiectele petițiilor sunt furnizate în anexa statistică la prezentul raport.
Sensul cetățeniei
Pe tot parcursul anului 2012, membrii Comisiei pentru petiții (PETI) au acordat o mare parte din timpul lor și au depus eforturi considerabile pentru a dezbate sensul termenului „cetățenie”, precum și obstacolele cu care cetățenii Uniunii Europene se confruntă în continuare în exercitarea drepturilor lor.
În special, Comisia pentru petiții a salutat punerea în aplicare a inițiativei cetățenești europene (ECI) la 1 aprilie 2012. ECI reprezintă primul instrument de democrație participativă transnațională și va oferi cetățenilor posibilitatea de a lua parte în mod activ la elaborarea politicilor și legislației europene. PETI va juca un rol primordial în acest proces, în calitate de organizator independent al audierilor publice privind subiectele inițiativelor cetățenești europene de succes, împreună cu comisia competentă în fond care are competență legislativă. În luna mai, membrii au organizat un schimb de opinii cu vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, în cadrul căruia acesta a anunțat înregistrarea simbolică a primei inițiative cetățenești europene, dedicată politicilor pentru tinerii din Europa – Fraternitate 2020.
Comisia pentru petiții a inițiat o dezbatere-cheie în sesiunea plenară din luna martie de la Bruxelles, în cadrul căreia Parlamentul European a adoptat raportul din proprie inițiativă „Raportul privind cetățenia UE în 2010” (raportoare: Adina-Ioana Vălean). Raportul, care a primit avize din partea Comisiei pentru cultură, a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și a Comisiei pentru afaceri constituționale, a evidențiat probleme legate de libertatea de circulație a cetățenilor UE și de protecția drepturilor fundamentale, subliniind obstacolele întâmpinate de partenerii de același sex și populația de etnie romă în exercitarea drepturilor lor. Raportul speră să contribuie la sensibilizarea și promovarea discuțiilor pe tema sensului cetățeniei în Uniunea Europeană.
La începutul anului, PETI a contribuit, de asemenea, la activitatea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, elaborând avize pentru două rapoarte-cheie. La desemnarea anului 2013 ca An european al cetățenilor, PETI a solicitat luarea unor măsuri pentru a furniza cetățenilor Uniunii informații privind activitatea sa și a Ombudsmanului European cu scopul de a le permite o mai bună utilizare a drepturilor lor și apărarea acestora în temeiul legislației Uniunii (raportor: Nikolaos Salavrakos). În ceea ce privește programul „Drepturi și cetățenie” propus pentru perioada 2014-2020, PETI a îndemnat la includerea explicită a referințelor la drepturile persoanelor cu dizabilități și la necesitatea unei alocări judicioase, accesibile și transparente de fonduri în cadrul programului, două chestiuni care au făcut obiectul a numeroase petiții (raportoare: Adina-Ioana Vălean).
Pentru a continua dezbaterea cu privire la sensul cetățeniei în Uniunea Europeană, PETI a decis să organizeze o audiere comună cu Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și cu Comisia Europeană la 19 februarie 2013.
o Impactul crizei economice asupra sensului cetățeniei
În cursul anului 2012, criza economică a continuat să aibă un impact profund asupra majorității regiunilor din Uniunea Europeană, deteriorând cu repeziciune bunăstarea a sute de mii de gospodării. Această realitate a dus la apariția, în rândul cetățenilor Uniunii Europene, a scepticismului cu privire la sănătatea instituțiilor democratice atât de la nivelul statelor membre, cât și de la nivel european, inclusiv cu privire la modul în care deciziile sunt luate în cadrul Parlamentului European.
În luna septembrie, Comisia pentru petiții a avut o lungă discuție cu privire la o petiție care abordează exact această chestiune. Petiția, care a fost semnată de peste 10 000 de cetățeni, pledează în favoarea unui guvern economic federal în Uniunea Europeană, o uniune fiscală care să fie supusă controlului democratic al Parlamentului European și care să implice reforme structurale vizând creșterea competitivității și a ocupării forței de muncă. Petiționarii au pledat, de asemenea, în favoarea unei convenții constituționale, ca urmare a alegerilor parlamentare europene din 2014.
Pe parcursul dezbaterii, membrii PETI au împărtășit părerea că actuala criză economică încalcă drepturile cetățenilor, nu numai drepturile lor economice, ci și drepturile lor politice și sociale conferite de tratat și de Carta drepturilor fundamentale. În mod cert, eroziunea democrației este resimțită la scară largă în întreaga Uniune și este nevoie urgentă de o dezbatere publică mai largă.
Prin urmare, PETI a decis să propună organizarea, în 2013, a unei audieri publice privind drepturile cetățenilor și criza economică. Audierea, organizată în comun cu Comisia pentru afaceri constituționale, va implica cetățenii din toate statele membre și va discuta despre modalitățile și instrumentele de asigurare a unei mai mari responsabilități democratice și a unui angajament mai puternic.
o Imperativul bunei administrări și al punerii în aplicare corespunzătoare a legislației UE
Dreptul la bună administrare este un drept fundamental care asigură tratamentul imparțial, corect și într-un termen rezonabil al întrebărilor, problemelor și altor chestiuni ridicate de cetățeni. În ultimii ani, numeroase petiții au dovedit că cetățenii se confruntă în mod direct din ce în ce mai mult cu administrația Uniunii și că incertitudinea juridică, caracterul arbitrar și lipsa de transparență riscă să diminueze încrederea pe care cetățenii Uniunii Europene o acordă instituțiilor europene. În consecință, PETI a adoptat în luna aprilie un aviz destinat Comisiei pentru afaceri juridice în care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că dreptul la bună administrare nu este protejat în mod suficient. Avizul a salutat propunerea privind un nou drept de procedură administrativă, subliniind, în același timp, necesitatea unor dispoziții specifice privind procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și conflictele de interese (raportoare: Margrete Auken).
Punerea în aplicare corespunzătoare a legislației Uniunii Europene este, de asemenea, o condiție esențială pentru legitimitatea guvernanței democratice și pentru garantarea faptului că cetățenii se bucură pe deplin de drepturile lor. Într-un aviz separat destinat Comisiei pentru afaceri juridice, membrii PETI au subliniat faptul că organizațiile societății civile utilizează în continuare mecanismul de petiții pentru a raporta și a reclama nerespectarea legislației Uniunii de către autoritățile statelor membre de la diferite niveluri. În special, membrii PETI au subliniat faptul că cetățenii continuă în mare măsură să nu fie informați în privința procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și că se simt adesea induși în eroare cu privire la aplicabilitatea dreptului Uniunii în cazurile de transpunere tardivă și cu privire la domeniul de aplicare real al Cartei drepturilor fundamentale. Prin urmare, PETI a îndemnat la realizarea de progrese semnificative și tangibile către o transparență sporită prin intermediul unui acces mai mare la informațiile referitoare la plângeri, la dosarele de încălcare a legislației Uniunii și la alte mecanisme de asigurare a respectării legislației (raportoare: Lidia Joanna Geringer de Oedenberg).
Respectarea drepturilor fundamentale
Ca și în anii precedenți, drepturile fundamentale reprezintă în continuare unul dintre subiectele principale ale petițiilor adresate Comisiei pentru petiții. Un total de 500 de petiții adresate în 2012 a denunțat, într-o oarecare măsură, încălcări ale drepturilor fundamentale și, prin urmare, a solicitat o protecție mai eficientă a valorilor europene consacrate în cartă și în tratate. Aceste petiții reprezintă 25,1 % dintre petițiile adresate în 2012, în comparație cu 21 % în 2011, 20,4 % în 2010 și 22,3 % în 2009.
UE și instituțiile sale au sarcina de a respecta, garanta, proteja și promova drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni. Comisia pentru petiții joacă un rol esențial în această privință, deoarece i se încredințează în mod specific sarcina de a căuta căi extrajudiciare în numele petiționarilor, cu scopul de a sprijini cetățenii în ceea ce privește exercitarea drepturilor lor fundamentale și aplicarea corespunzătoare a valorilor și principiilor prevăzute în cartă și în tratate.
În acest domeniu, Comisia pentru petiții a contribuit cu un aviz destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne referitor la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2010-2011) (raportoare: Adina-Ioana Vălean). Avizul a atras atenția asupra discriminării persistente a cetățenilor europeni pe motiv de religie sau convingeri, dizabilități, apartenență la un grup minoritar, vârstă sau orientare sexuală. Comisia a deplâns, de asemenea, restricțiile la adresa libertății mass-mediei, care obstrucționează în mod frecvent pluralismul mijloacelor de informare în masă, a reamintit faptul că cetățenii au dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii Europene și a subliniat faptul că portabilitatea prestațiilor de asigurări sociale, a pensiilor, a asistenței medicale și recunoașterea calificărilor profesionale și a actelor de stare civilă și a efectelor acestora sunt drepturi importante.
o Drepturile persoanelor cu dizabilități
La 5 decembrie 2012, Comisia pentru petiții a participat în mod activ la cea de-a 3-a sesiune a Parlamentului European al persoanelor cu dizabilități. Numeroase petiții dovedesc dificultățile întâmpinate de persoanele cu dizabilități și faptul că acestea nu se bucură de libertățile și drepturile fundamentale prevăzute în Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Prin urmare, membrii PETI au luat foarte în serios responsabilitatea lor de a stabili un cadru pentru punerea în aplicare a convenției și au făcut în mod sistematic trimitere la aceasta pe parcursul lucrărilor comisiei.
În cadrul evenimentului, membrii PETI au subliniat faptul că deficiențele legate de punerea în aplicare a principiului existent al egalități de tratament pentru persoanele cu dizabilități sunt aduse în mod sistematic în atenția comisiei de către cetățenii în cauză. Această realitate creează bariere care îi împiedică să se bucure de drepturile cetățenilor UE, cum ar fi utilizarea normală a sistemului educațional, accesul la locuri de muncă, la asigurări, la finanțare sau la facilitățile de transport public.
Membrii PETI au reamintit participanților că în 2009 comisia a primit deja o petiție însoțită de peste un milion de semnături care a solicitat protecția sporită a persoanelor cu dizabilități în cadrul tuturor politicilor Uniunii Europene. O altă petiție mai recentă a reclamat utilizarea greșită a fondurilor structurale europene de către unele state membre, o practică care împiedică îndeplinirea obiectivelor Strategiei pentru persoanele cu dizabilități. PETI a îndemnat Comisia Europeană să facă din dizabilitate o condiție ex ante pentru orice proiect finanțat de UE.
o Protecția libertății de exprimare și a vieții private
Unul dintre cele mai controverse subiecte în cadrul Parlamentului European în prima jumătate a anului 2012 a fost dezbaterea privind Acordul comercial multinațional de combatere a contrafacerii (ACTA). În luna februarie, președinta PETI, Erminia Mazzoni, și raportorul Parlamentului European pentru tratatul ACTA, David Martin, membru al Comisiei pentru comerț internațional responsabile, au primit în mod oficial o petiție însoțită de peste două milioane și jumătate de semnături. Petiționarii și-au exprimat opoziția față de ACTA pe motiv că acesta ar încălca drepturile fundamentale ale cetățenilor în ceea ce privește libertatea de exprimare și viața privată. În ziua transmiterii petiției, declarațiile de presă au fost difuzate și distribuite la scară largă.
În luna iunie, a avut loc o dezbatere în cadrul reuniunii lunare a PETI. Petiționarii au fost prezenți și au avertizat deputații europeni că anul 2012 a reprezentat un punct culminant în ceea ce privește capacitatea de reacție a instituțiilor și răspunderea Uniunii Europene. Membrii Comisiei pentru comerț internațional, inclusiv raportorul David Martin, au deplâns faptul că Comisia Europeană nu a încercat să reexamineze fondul ACTA pe baza criticilor larg răspândite și a preocupărilor exprimate de cetățeni. Membrii PETI au concluzionat că există o majoritate clară în favoarea respingerii ACTA și au convenit să transmită această poziție comisiilor legislative relevante din cadrul Parlamentului European.
Toate cele cinci comisii legislative implicate (Comisia pentru dezvoltare, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisia pentru afaceri juridice și Comisia pentru comerț internațional) au respins acordul în cadrul propriilor reuniuni. În cadrul sesiunii plenare din luna iulie, Parlamentul European a respins ACTA cu o majoritate covârșitoare, 478 de voturi împotrivă și doar 39 pentru (146 de abțineri).
o Accesul la documente și informații
În luna noiembrie, Comisia pentru petiții a tratat o petiție privind dreptul fundamental de acces la documente, care este protejat de Carta drepturilor fundamentale. Cauza specifică vizează o cetățeană spaniolă octogenară al cărei tată a fost arestat și executat în timpul războiului civil din Spania (1936-1939) și care a explicat membrilor PETI că administrația și instanțele judecătorești naționale îi refuză acesteia accesul la documente despre care ea susține că există.
Deși Comisia Europeană a deplâns faptul că această cauză nu e de competența Uniunii Europene, PETI a atras atenția asupra cartei, precum și asupra Rezoluției Parlamentului European din 14 septembrie 2011 privind accesul public la documente, care au subliniat deja că în general autoritățile statelor membre nu respectă dreptul cetățenilor la informații și au îndemnat la mai multă transparență la nivelul statelor membre. La sfârșitul dezbaterii, PETI a decis să contacteze autoritățile naționale de la nivel local, regional și național, îndemnându-le să dea curs solicitării adresate de petiționară și să se asigure că Spania semnează și ratifică Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale (CETS nr. 205).
o Respectarea alegerii în ceea ce privește dreptul la libertatea de asociere
Carta drepturilor fundamentale și Convenția europeană a drepturilor omului reglementează ambele dreptul cetățenilor la libertatea de asociere. Cu toate acestea, Comisia pentru petiții se confruntă ocazional cu petiții care solicită respectarea libertăților negative. În 2012, PETI și-a continuat activitatea privind o petiție foarte veche care servește drept exemplu pentru cele menționate mai sus.
În 2008, o uniune creștină suedeză a proprietarilor de întreprinderi a indicat faptul că membrii acesteia sunt amenințați și intimidați deoarece, din motive religioase, refuză să adere la contracte colective încheiate de unele sindicate suedeze. Ei au susținut că libertatea de non-asociere este un drept individual care are aceeași pondere ca și libertatea de asociere și, prin urmare, au solicitat ca dreptul lor la libertatea negativă de asociere să fie respectat. În timp ce Comisia Europeană susține că problema prezentată este o situație internă din Suedia fără nicio legătură cu legislația UE, membrii PETI sunt îngrijorați în continuare cu privire la o eventuală încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor și, astfel, în 2012, a continuat să dea curs petiției, adresând Comisiei o întrebare cu solicitare de răspuns oral și angajându-se să discute fondul acesteia la începutul anului 2013.
Această petiție servește drept o reamintire a faptului că activitatea Comisiei pentru petiții este foarte diferită de cea a Comisiei Europene și a sistemului judiciar. În special în ceea ce privește protejarea drepturilor fundamentale și cu scopul a da un sens tangibil noțiunii de cetățenie, membrii PETI au în primul rând sarcina de a investiga afirmațiile petiționarilor și de a se asigura că deliberările și interpretările legislației UE la nivel instituțional nu devin insensibile, inerte sau detașate de viața de zi cu zi a cetățenilor.
o Drepturile de proprietate
La începutul anului 2012, Comisia pentru petiții a instituit un Grup de lucru informal compus din membri ai tuturor grupurilor politice, pentru a discuta chestiunea mai veche a respectării drepturilor de proprietate în Spania și, în mod specific, Legea zonelor de coastă din această țară.
În perioada martie-noiembrie, au avut loc șase reuniuni în cadrul cărora membrii au examinat conținutul celor 79 de petiții primite cu privire la acest subiect și care ridică o serie largă de probleme, în special situația incertitudinii juridice cu care se confruntă deținătorii de proprietăți în fața unei legi despre care ei susțin că a fost pusă în aplicare în mod retroactiv și, în multe cazuri semnalate de petiționari, în mod arbitrar.
În luna aprilie, grupul de lucru a organizat un schimb de opinii cu doi reprezentanți ai Ministerio de Agricultura, Alimentación y Medio Ambiente din Spania. Astfel cum a fost comunicat grupului de lucru de către directorul general al afacerilor costiere, guvernul a prezentat amendamente la Legea zonelor de coastă în luna octombrie. Până la sfârșitul anului 2012, proiectul de lege trecea prin etapa depunerii amendamentelor în cadrul procesului legislativ național.
Dialogul cu autoritățile spaniole s-a dovedit a fi, în general, pozitiv. Pentru a continua schimbul de opinii și pentru a se asigura că drepturile fundamentale ale petiționarilor sunt respectate, până la sfârșitul anului, grupul de lucru a decis să își continue activitatea prin efectuarea unei vizite de informare la Madrid, la începutul anului 2013 (21-22 martie), în cadrul căreia o delegație a Comisiei PETI se va întâlni cu petiționarii, autoritățile și cu alți reprezentanți ai societății civile.
Imperativul protejării mediului și a sănătății publice
Comisia pentru petiții crede cu convingere că autoritățile publice, de la nivel local până la nivel European, sunt responsabile de asigurarea conservării și consolidării biodiversității și a ecosistemelor noastre, nu numai în ariile desemnate ca arii de protecție specială, ci și pretutindeni.
În mod cert, protecția mediului nu poate fi disociată de protecția sănătății publice. Poluarea și practicile incorecte de mediu expun cetățenii la riscuri periculoase pentru sănătate, de lungă durată și care adesea pun în pericol viața. Comisia pentru petiții ia foarte în serios dreptul cetățenilor de a se bucura de un mediu sănătos și, prin urmare, consideră în mod necesar că riscurile pentru sănătate sunt inerente evaluării corespunzătoare a impactului proiectelor și activităților asupra mediului.
Prin urmare, faptul că viața de zi cu zi și mijloacele de trai ale cetățenilor europeni sunt pe deplin dependente de sănătatea mediului nostru constituie o realitate, iar faptul că autoritățile publice de la nivelul statelor membre sunt responsabile de asigurarea unor standarde ridicate de protecție este incontestabil. Aceste realități se reflectă în faptul că o mare majoritate a petițiilor adresate Comisiei pentru petiții se referă la mediu. În 2012, au fost adresate în total 279 de petiții pe acest subiect larg, reprezentând 14,1 % dintre toate petițiile, în comparație cu 18,4 % în 2011, 14,9 % în 2010 și 11,9 % în 2009. Numeroase petiții au făcut referire în special la poluare (57), deșeuri (37), protecție și conservare (31), evaluări ale impactului (23) și apă (24).
La 5 decembrie, președinta Comisiei PETI, Erminia Mazzoni, a vorbit în cadrul unei conferințe a Comitetului Regiunilor care a dezbătut cel de al șaptelea program de acțiune pentru mediu, precum și modalitățile de îmbunătățire a punerii în aplicare a legislației UE în domeniul mediului. În numele PETI, președinta a subliniat în primul rând dreptul cetățenilor, în temeiul Directivei privind evaluarea impactului asupra mediului, de a fi consultați cu privire la o serie largă de proiecte care ar putea să aibă un impact asupra mediului. De prea multe ori, PETI primește petiții din partea unor cetățeni care reclamă faptul că nu a avut loc nicio consultare publică cu privire la lucrări publice și private majore. În al doilea rând, președinta Mazzoni a îndemnat Comisia Europeană să efectueze o monitorizare din ce în ce mai aprofundată a planurilor de gestionare a deșeurilor de pe teritoriul Europei, deoarece numeroși petiționari menționează încălcarea sistematică a directivelor privind deșeurile. În ultimul rând, președinta a reamintit Comisiei Europene acordul interinstituțional prin care detaliile cu privire la motivele și la stadiul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor trebuie comunicate Parlamentului în timp util și în mod detaliat.
Pe parcursul anului 2012, membrii PETI au adoptat, fără echivoc, poziția conform căreia o mai bună guvernanță în materie de mediu, precum și căile de atac mai eficiente sunt direct legate de transparență și de accesul la informații. Avizul PETI referitor la optimizarea avantajelor obținute de pe urma măsurilor UE în domeniul mediului, care a contribuit la activitatea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, a subliniat faptul că standardele ridicate de informare și transparență sunt esențiale pentru asigurarea acceptării de către cetățeni a politicii UE în domeniul mediului (raportor: Giles Chichester).
o Practici de gestionare a deșeurilor în Italia – Vizita de informare efectuată de PETI în 2012
Gestionarea deșeurilor a fost în ultimii ani o temă recurentă și din ce în ce mai frecventă a petițiilor, ajungându-se de la 18 petiții în 2009 la 37 în 2012. PETI a dedicat deja mult timp și numeroase resurse acestei chestiuni în 2011, activitate care a culminat cu adoptarea de către întregul Parlament European, în februarie 2012, a unui raport din proprie inițiativă intitulat „Problemele ridicate de petiționari în legătură cu punerea în aplicare a Directivei privind gestionarea deșeurilor și a directivelor conexe în statele membre ale Uniunii Europene” (raportor: Carlos José Iturgaiz Angulo).
Cu toate acestea, practicile deficiente generalizate de gestionare a deșeurilor din Italia au încurajat Comisia pentru petiții să investigheze în continuare petițiile din acest domeniu pe parcursul anului 2012. La începutul anului, membrii au dezbătut noi petiții privind gestionarea deșeurilor și depozitele ilegale de deșeuri din regiunile Campania și Lazio. Petiționarii și reprezentanții autorităților italiene au fost prezenți la dezbateri, pe parcursul cărora Comisia Europeană și-a exprimat nemulțumirea față de progresele înregistrate în Italia de la momentul în care o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2007 a ordonat Italiei să acționeze în conformitate cu Directiva privind gestionarea deșeurilor. În octombrie 2012, Comisia Europeană a decis să inițieze din nou o acțiune împotriva Italiei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că autoritățile italiene nu au pus în aplicare hotărârea anterioară.
Prin urmare, PETI a decis să efectueze o vizită de informare în regiunile Campania și Lazio. Delegația a călătorit în perioada 29-31 octombrie 2012 și a fost alcătuită din trei membri (Judith Merkies, în calitate de lider al delegației, Margrete Auken și Erminia Mazzoni, președinta PETI), precum și din șapte membri însoțitori din statul membru în cauză (Roberta Angelilli, Alfredo Antoniozzi, Clemente Mastella, Roberto Gualtieri, Guido Milana, David-Maria Sassoli și Niccolò Rinaldi). Delegația a vizitat zonele Malagrotta, Monti dell'Ortaccio, Riano Pian dell'Olmo și A.M.A. Via Salaria, din aproprierea Romei, și s-a întâlnit cu petiționarii și cu autoritățile publice atât la Roma, cât și la Napoli.
La întoarcere, delegația și-a exprimat dezaprobarea cu privire la politicile urmărite în regiunea Lazio în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și, în special, în ceea ce privește faptul că se bazează excesiv pe depozite de deșeuri. De asemenea, delegația și-a exprimat profunda îngrijorare față de aparenta incapacitate a autorităților regionale și provinciale de a acționa într-un mod mai transparent și mai coerent alături de municipalități și societatea civilă în vederea elaborării unei strategii funcționale în materie de deșeuri, care să se bazeze pe reducerea, sortarea și reciclarea deșeurilor, incluzând compostarea și tratarea biomecanică a deșeurilor. Cu toate acestea, membrii au recunoscut faptul că abordarea actualului ministru al mediului este pozitivă și constructivă și că merită să se bucure de sprijinul Comisiei Europene și al Parlamentului European.
Delegația a concluzionat, de asemenea, că rolul și autoritatea comisarului special la Lazio sunt inadecvate în fața problemelor reale cu care se confruntă populația, dat fiind gradul remarcabil al gestionării incorecte pe termen lung, și faptul că competențele în caz de urgență sunt contraproductive și încalcă în mod flagrant multe aspecte ale legislației UE privind deșeurile. În plus, membrii au remarcat că privatizarea a contribuit la spirala descendentă a gestionării deșeurilor, având consecințe dezastruoase pentru populația locală, și faptul că acest lucru a făcut ca organizațiile criminale, sub termenul general de mafie, să beneficieze cel mai mult de pe urma acestuia.
Printre alte recomandări, delegația a îndemnat autoritățile italiene să inițieze un dialog constructiv cu petiționarii și cu societatea civilă, reamintind dreptul cetățenilor de a fi consultați în mod public. Delegația a solicitat Comisiei Europene să deblocheze fondurile necesare pentru sprijinirea eforturilor autorităților municipale din Napoli, efectuând în același timp audituri periodice privind cheltuielile suportate și publicând aceste audituri anuale într-un registru transparent deschis consultării publice. Delegația a recomandat, de asemenea, ca armata să se retragă din orice aspect legat de politica deșeurilor și să fie revocate imediat competențele acordate comisarului special prin utilizarea instrumentului legislației de urgență.
o Evaluarea impactului proiectelor și activităților asupra mediului și sănătății publice
În 2012, Comisia pentru petiții a tratat încă o dată numeroase petiții adresate de cetățenii afectați sau vizați de impactul anumitor proiecte sau activități asupra mediului și asupra sănătății lor. Cel puțin 23 de petiții adresate în 2012 se încadrează în special în această categorie.
De exemplu, membrii au salutat revenirea la reuniunea comisiei din luna martie a unui fermier irlandez care a adresat o petiție în 2006. PETI a vizitat ferma în 2007 și, de atunci încoace, membrii au sprijinit mereu petiționarul în încercarea sa de a obține o recunoaștere, precum și o scuză pentru impactul devastator pe care emisiile toxice generate de o fabrică din apropriere l-a avut asupra sănătății fermierului și a familiei sale. Autoritățile irlandeze și fostul președinte al Uniunii Fermierilor Irlandezi au participat, de asemenea, la dezbatere, care s-a încheiat cu decizia membrilor PETI de a solicita o evaluare independentă a datelor și a informațiilor disponibile până la momentul actual.
Petiționarii din Taranto, Italia, își exprimă, de asemenea, îngrijorarea față de impactul poluării industriale excesive asupra sănătății și bunăstării populației locale. Petiția lor se referă la nivelurile extrem de ridicate ale emisiilor de dioxină generate de un combinat siderurgic, care expun peste 20 000 de familii la riscul de boli cronice. Comisarul European pentru industrie și antreprenoriat, Antonio Tajani, și președinta Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Amalia Sartori, au participat la dezbaterea cu privire la petiție din luna octombrie. Petiția i-a făcut pe membrii PETI să depună în plen o propunere de rezoluție a Parlamentului European referitoare la o nouă industrie siderurgică durabilă și competitivă.
Autorizațiile pentru activitățile industriei extractive s-au dovedit a fi în general nedorite de către locuitorii din apropriere, care tind să fie preocupați încă de la început de impactul pe care acest sector îl are asupra mediului. În plus, PETI observă că adesea petițiile privind această chestiune reclamă evaluările impactului asupra mediului pe care le consideră inexacte și părtinitoare, în cazul în care există, și, de asemenea, indică neconsultarea sistematică a populației locale, precum și neasigurarea accesului la informații. În 2012, PETI a tratat numeroase petiții privind activitățile industriei extractive, printre altele din Angoulême, Franța, și Oencia, Spania.
O altă petiție care a inițiat o dezbatere semnificativă în luna noiembrie a atins subiectul unei autorizații acordate unei întreprinderi energetice din Franța pentru depozitarea a 120 000 de tone de CO2 în Jurançon, Franța. Petiționarii au subliniat faptul că amplasamentul desemnat este situat într-o zonă seismică, în centrul unei regiuni viticole. Potrivit petiționarilor, proiecte similare au fost suspendate în Germania, Țările de Jos și Statele Unite ale Americii în urma riscurilor semnificative pentru mediu și sănătatea umană. Membrii PETI au insistat ca Comisia Europeană să investigheze în continuare acest caz.
În sectorul energetic, explorarea și exploatarea gazelor și petrolului de șist prin intermediul tehnicii de fracturare hidraulică dau naștere la preocupări semnificative și rate ridicate de respingere în întreaga Uniune Europeană. În ultimii ani, au fost adresate petiții de către cetățeni din Franța, România, Polonia, Bulgaria, Regatul Unit, Germania și Spania. Petiționarii consideră că actualul cadru juridic al UE aplicabil fracturării hidraulice este inadecvat și conține decalaje și lacune îngrijorătoare. În special, petiționarii atrag atenția asupra faptului că părți semnificative ale legislației UE privind mediul, cum ar fi Directiva-cadru privind apa și Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului, nu au fost modificate astfel încât să reglementeze și să ia în calcul în mod corespunzător impactul și riscurile pe care această nouă tehnică le prezintă. În plus, petiționarii susțin că explorarea și exploatarea gazelor și petrolului de șist nu respectă tranziția energetică către o societate fără emisii de dioxid de carbon, pe care ei o consideră ca fiind singura opțiune viabilă pentru atenuarea schimbărilor climatice. Petiționarii au solicitat Comisiei pentru petiții să îndemne la punerea în aplicare a unui moratoriu privind explorarea și exploatarea gazelor și petrolului de șist, iar ulterior să îndemne la elaborarea unei legislații prin care această practică să fie interzisă.
Având în vedere natura urgentă a acestui subiect și multitudinea de cetățeni și state membre implicate, PETI a organizat un atelier referitor la gazele de șist pe 9 octombrie 2012, împreună cu Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale din cadrul PE. Au fost prezenți raportori din partea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și petiționari, experți în domeniu, reprezentanți ai sectorului și funcționari ai statelor membre. PETI a furnizat o platformă pentru toți participanții cu scopul de a compara, asemăna și a confrunta opiniile lor și a salutat raportul rezultat, elaborat de către Departamentul tematic.
În final, ar trebui remarcat faptul că Comisia pentru petiții a examinat, în a doua jumătate a anului, două petiții adresate de cetățeni irlandezi, examinare care va fi urmată de o vizită de informare în 2013. Una dintre acestea este o petiție foarte veche, adresată în 2006, care se referă la reziduurile toxice acumulate în estuarul Shannon, ca urmare a funcționării unei fabrici de aluminiu în apropriere. Petiționarii reclamă faptul că reziduurile poluează în mod grav și ireparabil apele subterane și râul Shannon. Cealaltă petiție se referă la un proiect imobiliar cu densitate ridicată care urmează să fie construit într-o zonă recunoscută ca fiind una cu risc de inundații. Prin urmare, locuitorii din zonă se tem că locuințele lor vor fi amenințate de inundații. Înaintea stabilirii datelor pentru vizita de informare din 2013, membrii PETI au hotărât să solicite avizul reprezentanței permanente a Irlandei și al Comisiei pentru investigații, supraveghere și petiții din cadrul Oireachtas (Parlamentul Irlandei) cu privire la aceste chestiuni.
o Punerea în aplicare a legislației privind apa
La începutul anului, Comisia pentru petiții a contribuit la activitatea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară cu un aviz referitor la punerea în aplicare a legislației UE privind apa (raportor: Nikolaos Chountis). Avizul consideră că apa este o resursă comună a umanității și un bun public și, prin urmare, nu ar trebui să reprezinte o sursă de profit. În plus, membrii PETI împărtășesc opinia conform căreia apa ar trebui să reprezinte un drept universal și fundamental, iar utilizarea sa durabilă este o necesitate în materie de mediu și sănătate care joacă un rol fundamental în ciclul de reglare a climatului.
Prin urmare, punerea în aplicare promptă și corectă a Directivei-cadru privind apa este o preocupare majoră pentru membrii PETI, în special deoarece cetățenii furnizează în mod repetat dovezi privind punerea în aplicare și respectarea ineficiente larg răspândite. Deja în luna ianuarie, ca urmare a unei petiții adresate din Regatul Unit, PETI a decis să contacteze guvernul scoțian și consiliul districtual în cauză pentru a solicita clarificări privind lipsa punerii în aplicare a Directivei privind apa potabilă și a Directivei-cadru privind apa. În mai, PETI a audiat petiționari din Spania care reclamă presupusa extragere neautorizată a apei din puțuri ilegale situate în apropriere de localitatea Jaén, care ar putea avea un impact grav asupra unui sit Natura 2000.
Avizul PETI a solicitat în mod specific Comisiei Europene să stopeze subvențiile care subminează stimulentele pentru gestionarea eficientă a apei și să deblocheze, în schimb, fonduri pentru subvenții specifice, în special pentru populațiile sărace și rurale, în vederea garantării accesului necostisitor al tuturor la apă. În același timp, PETI a îndemnat Comisia și statele membre să îmbunătățească monitorizarea și raportarea poluanților chimici din apă și a solicitat Comisiei să elaboreze o foaie de parcurs pentru îmbunătățirea eficienței gestionării resurselor de apă, precum și un „Plan pentru salvgardarea apelor UE”. Strategiile ar trebui să se bazeze pe revizuirea aprofundată a punerii în aplicare a DCA, pe revizuirea politicii UE privind deficitul de apă și seceta, precum și pe revizuirea politicii UE de adaptare cu privire la gestionarea apei.
În cele din urmă, Comisia pentru petiții a decis să efectueze în 2013 o vizită de informare în regiunea spaniolă Galicia, cu scopul de a investiga o serie de petiții care reclamă niveluri ridicate ale poluării apei în diferite zone costiere, în special în mai multe estuare cu un grad ridicat de biodiversitate, inclusiv într-un sit Natura 2000.
Prezența cetățenilor pe piața internă
o Circulația în afara frontierelor
Petițiile dovedesc că cetățenii Uniunii Europene se confruntă în continuare cu obstacole în calea exercitării dreptului lor la liberă circulație în calitate de persoane fizice și în calitate de lucrători, precum și de furnizori și consumatori de bunuri și servicii. Petițiile adresate în 2012 cu privire la piața internă se ridică la un total de 143, reprezentând aproximativ 7,2% dintre toate petițiile, în comparație cu 8,2 % atât în 2011, cât și în 2010 și 7,4 % în 2009.
O serie de petiții privind piața internă se referă în special la libera circulație a persoanelor (37 % dintre toate petițiile privind piața internă), la libera circulație a bunurilor și serviciilor (12 %) sau la recunoașterea calificărilor (22 % De exemplu, membrii PETI au primit o petiție din Spania, care a reclamat faptul că diferitele sisteme de taxare din UE creează obstacole în calea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor. Comisia Europeană a informat petiționarii și PETI că monitorizează permanent această chestiune în vederea promovării armonizării politicilor privind taxele de drum.
În martie, un aviz al PETI destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor referitor la 20 de preocupări principale ale cetățenilor și ale întreprinderilor europene față de funcționarea pieței unice a evidențiat faptul că în repetate rânduri, statele membre au transpus sau au pus în aplicare în mod incorect legislația UE în acest domeniu și a îndemnat Comisia să ia la timp măsuri corespunzătoare în astfel de cazuri (raportor: Simon Busuttil).
Comisia pentru petiții a primit, de asemenea, plângeri referitoare la cooperarea transfrontalieră judiciară ineficientă. Într-o cauză audiată în luna noiembrie, un resortisant portughez a indicat că a lucrat timp de 16 ani pentru o întreprindere neerlandeză pe o platformă din Marea Nordului și că angajatorii săi nu l-au înregistrat la autoritățile de asigurări sociale, lipsindu-l astfel de propriile drepturi. Comisia Europeană a observat că această cauză s-a aflat la baza unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și că o hotărâre a Curții Europene de Justiție a condus la sancțiuni în favoarea petiționarului.
o Protejarea drepturilor consumatorilor
Îmbunătățirea și protejarea drepturilor consumatorilor sunt extrem de importante pentru viața de zi cu zi a cetățenilor. Petițiile adresate în 2012 cu privire la această chestiune s-au ridicat la un total de 101, reprezentând aproximativ 5,1 % dintre toate petițiile, în comparație cu 3,9 % în 2011, 5,1 % în 2010 și 5 % în 2009.
Cetățenii se așteaptă la certitudine în ceea ce privește calitatea și siguranța produselor și serviciilor pe care pe achiziționează în Uniunea Europeană, dar de prea multe ori există cazuri de etichetare înșelătoare, practici de vânzare discriminatorii, siguranță sub standarde, întârzieri și dezinformare în ceea ce privește relațiile cu publicul și practici comerciale incorecte fățișe. În luna iulie, de exemplu, membrii PETI au dezbătut cu privire la un grup de cinci petiții adresate de cetățeni italieni, care reclamă faptul că primele pentru asigurarea de răspundere civilă auto sunt considerabil mai mari în unele regiuni din Italia decât în altele. Membrii PETI sunt îngrijorați cu privire la faptul că această practică este una discriminatorie și reprezintă o încălcare a protecției consumatorilor și, prin urmare, păstrează legătura cu autoritățile naționale și cu Comisia Europeană pentru a investiga în continuare fondul petițiilor.
În plus, petițiile au prezentat dovezi că protecția drepturilor consumatorilor beneficiază în mod semnificativ de consolidarea cooperării și armonizării transfrontaliere. În luna noiembrie, PETI a salutat propunerile formulate de un petiționar care a reclamat modul în care transportatorii aerieni tratează problema bagajelor pierdute și faptul că se pare că se pierd din ce în ce mai des bagaje pe aeroporturile din UE. Problemele legate de bagaje au generat o consultare publică cu privire la o eventuală revizuire a regulamentului UE privind această chestiune. Prin urmare, membrii PETI au îndemnat Comisia să promoveze în continuare sensibilizarea pasagerilor cu privire la normele aplicabile și să monitorizeze acțiunile statelor membre cu scopul de a se asigura că aceste norme sunt aplicate.
Bunăstarea animalelor în Uniunea Europeană
În 2012, Comisia pentru petiții a acordat o atenție deosebită bunăstării animalelor. La începutul anului, PETI a contribuit la activitatea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală cu un aviz pentru raportul referitor la strategia Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015 (raportor: Victor Boștinaru).
Avizul a atras atenția asupra numărului tot mai mare de petiții din partea cetățenilor europeni din toate statele membre care solicită ca reglementările privind protecția și bunăstarea animalelor să fie înăsprite în vederea eliminării lacunelor existente. PETI a făcut referire nu numai la spectacolele care se desfășoară încă și sunt cauzatoare de stres sau de vătămări pentru animale și/sau duc la uciderea acestora, precum coridele, ci și la numărul mare de câini și pisici fără stăpân, aspecte care în mod evident nu sunt reglementate de legislația-cadru europeană privind bunăstarea animalelor.
În luna iunie, având în vedere numărul mare de petiții din partea cetățenilor europeni care solicită instituirea unui cadru juridic al UE pentru protecția animalelor de companie și a animalelor fără stăpân, PETI a depus în plen o propunere de rezoluție referitoare la crearea unui cadru juridic al UE pentru protecția animalelor de companie și a animalelor fără stăpân, care a fost adoptată de parlament în luna iulie. Rezoluția solicită Uniunii Europene și statelor membre să ratifice Convenția Europeană pentru protecția animalelor de companie și solicită Comisiei să prezinte un cadru juridic al UE pentru protecția animalelor de companie și a animalelor fără stăpân.
Abordarea cetățenilor
Comisia pentru petiții nu ar putea să sublinieze în mod mai hotărât faptul că este necesară creșterea vizibilității procesului de adresare a unei petiții în rândul cetățenilor Uniunii Europene. Prin intermediul activității lor, membrii PETI nu tratează numai de subiectul petițiilor, ci contribuie și la o mai mare sensibilizare cu privire la drepturile de care se bucură cetățenii și rezidenții Uniunii Europene. În acest sens, trebuie remarcat faptul că, potrivit Eurobarometrului Flash 365 referitor la „cetățenia Uniunii Europene”, în 2012 puțin peste o treime dintre cetățeni (36 %) se considerau bine informați cu privire la drepturile lor. Eurobarometrul a arătat, de asemenea, faptul că aproape nouă din zece cetățeni (89 %) aveau cunoștință despre dreptul de a adresa o petiție Comisiei Europene, Parlamentului European sau Ombudsmanului European.
În scopul sporirii vizibilității, în 2012, PETI a continuat să corespondeze în mod activ cu cetățenii și petiționarii prin diferite mijloace participative, concentrându-și eforturile asupra câtorva aspecte-cheie:
o Primirea petiționarilor la reuniunile comisiei
În 2012, ca și în ultimii trei ani, petiționarii au fost prezenți la fiecare reuniune lunară a comisiei. Participarea petiționarilor la reuniunile comisiei nu este necesară, dar cu siguranță conferă dinamism discuției. Prezența autorităților publice ale statului membru vizat, precum și a altor părți interesate este, de asemenea, binevenită. Trebuie remarcat faptul că PETI este singura comisie care furnizează în mod sistematic o platformă pentru cetățeni cu scopul ca aceștia să își exprime preocupările direct către deputații europeni și care favorizează un dialog multipartit între instituțiile UE, autoritățile naționale și petiționari, într-un spațiu de transparență totală.
o Organizarea vizitelor de informare
Delegațiile membrilor PETI în zonele vizate de petiții au loc aproximativ o dată până la de patru ori pe an și constituie o componentă esențială a activității comisiei. Decizia de a trimite o delegație răspunde în mod normal necesității de a obține date privind petițiile care au fost dezbătute în cadrul reuniunilor comisiei. Vizitele necesită multe săptămâni de pregătiri, cu scopul de a asigura faptul că membrii și personalul PETI pot vizita locurile afectate și se pot întâlni cu petiționarii, cu autoritățile naționale și cu alți reprezentanți ai societății civile. Vizitele sunt intense și de scurtă durată și sunt urmate de dezbateri suplimentare în cadrul reuniunilor comisiei și de un document de lucru care prezintă concluzii și recomandări.
În 2012, Comisia pentru petiții a trimis o delegație de două zile în regiunile Campania și Lazio, în Italia, cu scopul de a examina problemele legate de gestionarea deșeurilor (a se vedea secțiunea specifică referitoare la petițiile privind mediul și deșeurile).
În așteptarea anului 2013, PETI a decis asupra delegațiilor din Galicia, Spania, unde va vizita o serie de Rías și va examina chestiunile legate de poluarea apei, din Madrid, Spania, cu scopul de a continua dialogul cu autoritățile spaniole privind Legea zonelor de coastă, din Grecia, unde va studia petițiile privind gestionarea deșeurilor, din Polonia, o vizită amânată din anul 2012, pentru a examina o serie de proiecte de exploatare minieră în carieră din Silezia Inferioară și, în cele din urmă, din Irlanda, unde PETI va examina, de asemenea, problemele legate de poluarea apei din jurul localităților Cork și Kilkenny, la invitația Comisiei pentru petiții din cadrul Oireachtas.
o Îmbunătățirea accesului electronic la informații
Site-ul Comisiei pentru petiții conține numeroase informații cu privire la dreptul de a adresa o petiție și la procesul de admisibilitate și examinare. De asemenea, acesta permite cetățenilor să adreseze petiții prin intermediul site-ului, completând un formular scurt și direct. În 2012, 70 % dintre petiții au fost adresate online în timp ce restul au fost primite prin poștă. Aceasta reprezintă o creștere de la 58 % în 2011 și de la 63 % atât în 2010, cât și în 2009.
Pentru a îmbunătăți accesul cetățenilor la procesul de adresare a unei petiții, PETI lucrează în continuare la conceperea și lansarea unui nou portal web. Acest nou site va furniza informații noi și, cel mai important, va oferi noi caracteristici, cum ar fi informații privind petițiile existente și posibilitatea de a adăuga semnături la acestea. Beneficiile pentru cetățeni nu vor fi doar de ordin participativ, ci și educațional, deoarece portalul web va furniza un tablou transparent al chestiunilor care privesc cetățenii și al activității pe care PETI o întreprinde în vederea abordării acestora.
o Publicarea buletinului PETI-Journal și a raportului anual
Șase ediții ale buletinului PETI-Journal au fost publicate și distribuite către peste 1 500 de părți interesate. Buletinul PETI-Journal este distribuit în cadrul reuniunilor comisiei și al altor evenimente, rămâne disponibil pe site-ul comisiei și este lansat și prin intermediul platformelor sociale precum Facebook. Aproximativ jumătate dintre beneficiari sunt deputați europeni sau membrii ai personalului Parlamentului European, în timp ce restul este reprezentat de personalul altor instituții UE, petiționari și alte părți interesate ale publicului larg.
Raportul anual din 2011 al Comisiei pentru petiții a fost primul care a fost publicat într-un format ușor de utilizat pentru a fi distribuit publicului larg. Acesta a ajuns la peste 18 000 de cetățeni, o cifră considerabilă. Comisia speră că prezentul raport anual din 2012 implică și ajunge la un număr de cetățeni tot mai mare.
o Introducerea interactivității
Difuzarea online (web-streaming) a reuniunilor comisiei este extrem de importantă pentru Comisia pentru petiții. Un mare număr de petiții este semnat de numeroși petiționari care adesea nu pot călători la Bruxelles pentru a fi prezenți la reuniuni. Prin urmare, difuzarea online permite unui număr mare de cetățeni să urmărească dezbaterea „în direct” pe internet. PETI a promovat în continuare sensibilizarea cu privire la și participarea la difuzarea online a reuniunilor și evenimentelor sale, ca modalitate de abordare a cât mai multor părți interesate posibil.
Pentru a crește vizibilitatea și interactivitatea, PETI diseminează, de asemenea, informații și reacționează la acestea prin intermediul platformelor sociale, cum ar fi Facebook și Twitter. Postările sunt urmărite, apreciate pozitiv, preluate și comentate de un public de aproximativ 2 500 de persoane, în principal membri ai publicului larg și au o acoperire globală de 1,5 milioane de utilizatori.
În cele din urmă, PETI face tot posibilul pentru a-și asigura prezența la ziua porților deschise, organizată anual. Sâmbătă, 12 mai 2012, membrii și personalul secretariatului au întâmpinat sute de vizitatori care s-au prezentat la centrul de informare al DG IPOL pentru a afla informații despre activitatea Parlamentului European și dreptul de a adresa petiții.
o Cooperarea cu birourile de informare ale PE din statele membre
Rolul birourilor de informare ale Parlamentului European din statele membre este esențial, acestea funcționând ca surse descentralizate de acces al societății civile și al organismelor oficiale la toate serviciile Parlamentului. În mod deosebit, pe perioada vizitelor de informare, PETI cooperează cu birourile de informare relevante pentru a disemina informații către cetățeni și pentru a organiza conferințe de presă. Pe de altă parte, cetățenii adresează ocazional petiții prin intermediului birourilor naționale de informare ale PE, care transmit petițiile către PETI.
ANEXĂ STATISTICĂ
Rezumatul tabelelor
Tabelul 1. Înregistrarea și adoptarea petițiilor
Tabelul 2. Clasificarea petițiilor în funcție de formatul depunerii
Tabelul 3. Clasificarea petițiilor în funcție de temă
Tabelul 3.a. Principalele teme în 2012
Tabelul 3.b. Alte teme în 2012
Tabelul 4. Clasificarea petițiilor în funcție de țara vizată
Tabelul 5. Clasificarea petițiilor în funcție de naționalitatea petiționarului
Tabelul 6. Clasificarea petițiilor în funcție de limba depunerii
Tabelul 7. Clasificarea petițiilor în funcție de anul înregistrării și statutul actual
Tabelul 8. Participarea publicului la reuniunile comisiei și rambursări
Tabelul 1. Înregistrarea și adoptarea petițiilor (2009 - 2012), cu procente din cifrele totale
|
|
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
|||||
|
|
|||||||||
|
TOTAL DEPUNERI |
1924 |
- |
1746 |
- |
2091 |
- |
2322 |
- |
|
|
dintre care neînregistrate* |
0 |
0,0% |
91 |
5,2% |
677 |
32,4% |
337 |
14,5% |
|
|
dintre care înregistrate ca petiții |
1924 |
100,0% |
1655 |
94,8% |
1414 |
67,6% |
1986 |
85,5% |
|
|
|
|||||||||
|
TOTAL DE PETIȚII ÎNREGISTRATE |
1924 |
- |
1655 |
- |
1414 |
- |
1986 |
- |
|
|
DECLARATE INADMISIBILE |
816 |
42,4% |
667 |
40,3% |
416 |
29,4% |
580 |
29,2% |
|
|
DECLARATE ADMISIBILE |
1108 |
57,6% |
988 |
59,7% |
998 |
70,6% |
1406 |
70,8% |
|
|
|
|||||||||
|
TOTAL DE PETIȚII DECLARATE ADMISIBILE |
1108 |
- |
988 |
- |
998 |
- |
1406 |
- |
|
|
dintre care închise cu răspuns direct |
424 |
38,3% |
405 |
41,0% |
315 |
31,6% |
510 |
36,2% |
|
|
trimise la CE pentru aviz |
710 |
64,1% |
607 |
61,4% |
649 |
65,0% |
853 |
60,7% |
|
|
trimise altor părți pentru aviz |
29 |
2,6% |
26 |
2,6% |
26 |
2,6% |
59 |
4,2% |
|
|
trimise altor părți pentru informare |
211 |
19,0% |
184 |
18,6% |
162 |
16,2% |
297 |
21,1% |
|
|
*Depunerile care nu sunt în conformitate cu articolul 227 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (fostul articol 194 din TCE) nu sunt înregistrate ca petiții. |
|||||||||
Tabelul 2. Clasificarea petițiilor în funcție de formatul depunerilor (2009 - 2012), cu procente din totalul înregistrat
|
Formatul depunerilor |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
|||||
|
Electronice |
1204 |
63% |
1046 |
63% |
815 |
58% |
1387 |
70% |
|
|
Pe suport din hârtie |
720 |
37% |
609 |
37% |
599 |
42% |
599 |
30% |
|
|
TOTAL DE PETIȚII ÎNREGISTRATE |
1924 |
- |
1655 |
- |
1414 |
- |
1986 |
- |
|
Tabelul 3. Clasificarea petițiilor în funcție de temă (2009 - 2012), cu procente din totalul înregistrat
Tabelul 3.a. Principalele teme în 2012
|
Tema (sortate în funcție de procentul din 2012) |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
|||||
|
Drepturi fundamentale |
430 |
22,3% |
338 |
20,4% |
297 |
21,0% |
500 |
25,1% |
|
|
Dizabilități |
0 |
0,0% |
0 |
0,0% |
1 |
0,1% |
10 |
0,5% |
|
|
Justiție |
159 |
8,3% |
125 |
7,6% |
131 |
9,3% |
242 |
12,2% |
|
|
Proprietate |
106 |
5,5% |
61 |
3,7% |
51 |
3,6% |
47 |
2,4% |
|
|
Mediu |
229 |
11,9% |
246 |
14,9% |
260 |
18,4% |
279 |
14,1% |
|
|
Evaluări de impact |
40 |
2,1% |
43 |
2,6% |
26 |
1,8% |
23 |
1,2% |
|
|
Poluare |
53 |
2,8% |
48 |
2,9% |
49 |
3,5% |
57 |
2,9% |
|
|
Protecție și conservare |
48 |
2,5% |
62 |
3,7% |
38 |
2,7% |
31 |
1,6% |
|
|
Deșeuri |
18 |
0,9% |
25 |
1,5% |
25 |
1,8% |
37 |
1,9% |
|
|
Apă |
11 |
0,6% |
14 |
0,8% |
19 |
1,3% |
24 |
1,2% |
|
|
Piața internă |
142 |
7,4% |
135 |
8,2% |
116 |
8,2% |
143 |
7,2% |
|
|
Libera circulație a produselor și serviciilor |
17 |
0,9% |
22 |
1,3% |
19 |
1,3% |
17 |
0,9% |
|
|
Libera circulație a persoanelor |
71 |
3,7% |
52 |
3,1% |
33 |
2,3% |
53 |
2,7% |
|
|
Recunoașterea calificărilor |
20 |
1,0% |
23 |
1,4% |
24 |
1,7% |
31 |
1,6% |
|
|
Sănătate |
104 |
5,4% |
83 |
5,0% |
74 |
5,2% |
110 |
5,5% |
|
|
Drepturile consumatorilor |
96 |
5,0% |
84 |
5,1% |
55 |
3,9% |
101 |
5,1% |
|
|
Bunăstarea animalelor |
37 |
1,9% |
34 |
2,1% |
36 |
2,5% |
60 |
3,0% |
|
|
TOTAL DE PETIȚII ÎNREGISTRATE |
1924 |
- |
1655 |
- |
1414 |
- |
1986 |
- |
|
Tabelul 3. Clasificarea petițiilor în funcție de temă (2009 - 2012), cu procente din totalul înregistrat (continuare)
Tabelul 3.b. Alte teme în 2012
|
Tema (sortare în ordine alfabetică) |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
|||||
|
Agricultură |
22 |
1,1% |
21 |
1,3% |
21 |
1,5% |
31 |
1,6% |
|
|
Azil |
6 |
0,3% |
12 |
0,7% |
6 |
0,4% |
12 |
0,6% |
|
|
Concurență |
25 |
1,3% |
20 |
1,2% |
14 |
1,0% |
27 |
1,4% |
|
|
Afaceri constituționale |
26 |
1,4% |
27 |
1,6% |
26 |
1,8% |
63 |
3,2% |
|
|
Cultură și patrimoniu |
35 |
1,8% |
26 |
1,6% |
21 |
1,5% |
25 |
1,3% |
|
|
Afaceri economice și monetare |
27 |
1,4% |
26 |
1,6% |
53 |
3,7% |
75 |
3,8% |
|
|
Educație |
47 |
2,4% |
46 |
2,8% |
53 |
3,7% |
48 |
2,4% |
|
|
Ocuparea forței de muncă |
105 |
5,5% |
62 |
3,7% |
45 |
3,2% |
74 |
3,7% |
|
|
Energie |
30 |
1,6% |
24 |
1,5% |
43 |
3,0% |
48 |
2,4% |
|
|
Extindere |
5 |
0,3% |
1 |
0,1% |
1 |
0,1% |
0 |
0,0% |
|
|
Egalitatea de șanse și de gen |
14 |
0,7% |
12 |
0,7% |
6 |
0,4% |
6 |
0,3% |
|
|
Relații externe |
38 |
2,0% |
18 |
1,1% |
16 |
1,1% |
26 |
1,3% |
|
|
Servicii financiare |
26 |
1,4% |
19 |
1,1% |
24 |
1,7% |
45 |
2,3% |
|
|
Pescuit și afaceri maritime |
11 |
0,6% |
5 |
0,3% |
9 |
0,6% |
6 |
0,3% |
|
|
Siguranță alimentară |
3 |
0,2% |
9 |
0,5% |
7 |
0,5% |
12 |
0,6% |
|
|
Fraudă și corupție |
22 |
1,1% |
32 |
1,9% |
25 |
1,8% |
66 |
3,3% |
|
|
Imigrație |
38 |
2,0% |
37 |
2,2% |
45 |
3,2% |
33 |
1,7% |
|
|
Industrie și întreprinderi |
45 |
2,3% |
33 |
2,0% |
21 |
1,5% |
48 |
2,4% |
|
|
Societatea informațională și media |
33 |
1,7% |
26 |
1,6% |
27 |
1,9% |
27 |
1,4% |
|
|
Instituții |
36 |
1,9% |
30 |
1,8% |
17 |
1,2% |
64 |
3,2% |
|
|
Pensie |
51 |
2,7% |
68 |
4,1% |
30 |
2,1% |
51 |
2,6% |
|
|
Problemă personală |
216 |
11,2% |
191 |
11,5% |
97 |
6,9% |
150 |
7,6% |
|
|
Politica regională |
13 |
0,7% |
10 |
0,6% |
8 |
0,6% |
7 |
0,4% |
|
|
Cercetare și inovare |
9 |
0,5% |
3 |
0,2% |
1 |
0,1% |
6 |
0,3% |
|
|
Restituire |
27 |
1,4% |
9 |
0,5% |
1 |
0,1% |
3 |
0,2% |
|
|
Securitate |
10 |
0,5% |
8 |
0,5% |
10 |
0,7% |
21 |
1,1% |
|
|
Afaceri sociale |
93 |
4,8% |
77 |
4,7% |
78 |
5,5% |
89 |
4,5% |
|
|
Impozitare |
61 |
3,2% |
63 |
3,8% |
48 |
3,4% |
67 |
3,4% |
|
|
Comerț |
9 |
0,5% |
8 |
0,5% |
6 |
0,4% |
18 |
0,9% |
|
|
Transporturi |
101 |
5,2% |
101 |
6,1% |
69 |
4,9% |
91 |
4,6% |
|
|
Dezvoltare urbană |
77 |
4,0% |
35 |
2,1% |
28 |
2,0% |
11 |
0,6% |
|
|
Drepturi de vot și alegeri |
23 |
1,2% |
4 |
0,2% |
7 |
0,5% |
8 |
0,4% |
|
|
TOTAL DE PETIȚII ÎNREGISTRATE |
1924 |
- |
1655 |
- |
1414 |
- |
1986 |
- |
|
Tabelul 4. Clasificarea petițiilor în funcție de țara vizată (2009 - 2012), cu procente din totalul înregistrat
|
Statul membru (sortare în ordine alfabetică) |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
|||||
|
Austria |
34 |
1,8% |
36 |
2,2% |
18 |
1,3% |
19 |
1,0% |
|
|
Belgia |
30 |
1,6% |
28 |
1,7% |
12 |
0,8% |
21 |
1,1% |
|
|
Bulgaria |
56 |
2,9% |
36 |
2,2% |
52 |
3,7% |
55 |
2,8% |
|
|
Cipru |
13 |
0,7% |
18 |
1,1% |
10 |
0,7% |
14 |
0,7% |
|
|
Republica Cehă |
13 |
0,7% |
15 |
0,9% |
15 |
1,1% |
18 |
0,9% |
|
|
Danemarca |
14 |
0,7% |
25 |
1,5% |
14 |
1,0% |
21 |
1,1% |
|
|
Estonia |
4 |
0,2% |
7 |
0,4% |
3 |
0,2% |
4 |
0,2% |
|
|
„Uniunea Europeană” |
404 |
21,0% |
285 |
17,2% |
311 |
22,0% |
542 |
27,3% |
|
|
Finlanda |
20 |
1,0% |
26 |
1,6% |
11 |
0,8% |
18 |
0,9% |
|
|
Franța |
73 |
3,8% |
62 |
3,7% |
64 |
4,5% |
77 |
3,9% |
|
|
Germania |
299 |
15,5% |
273 |
16,5% |
183 |
12,9% |
249 |
12,5% |
|
|
Grecia |
74 |
3,8% |
71 |
4,3% |
48 |
3,4% |
79 |
4,0% |
|
|
Ungaria |
25 |
1,3% |
36 |
2,2% |
23 |
1,6% |
62 |
3,1% |
|
|
Irlanda |
37 |
1,9% |
27 |
1,6% |
22 |
1,6% |
28 |
1,4% |
|
|
Italia |
177 |
9,2% |
183 |
11,1% |
138 |
9,8% |
170 |
8,6% |
|
|
Letonia |
11 |
0,6% |
7 |
0,4% |
3 |
0,2% |
8 |
0,4% |
|
|
Lituania |
14 |
0,7% |
7 |
0,4% |
8 |
0,6% |
19 |
1,0% |
|
|
Luxemburg |
4 |
0,2% |
3 |
0,2% |
4 |
0,3% |
7 |
0,4% |
|
|
Malta |
9 |
0,5% |
13 |
0,8% |
9 |
0,6% |
21 |
1,1% |
|
|
Țările de Jos |
35 |
1,8% |
12 |
0,7% |
20 |
1,4% |
25 |
1,3% |
|
|
Polonia |
100 |
5,2% |
66 |
4,0% |
104 |
7,4% |
80 |
4,0% |
|
|
Portugalia |
37 |
1,9% |
26 |
1,6% |
30 |
2,1% |
31 |
1,6% |
|
|
România |
143 |
7,4% |
102 |
6,2% |
106 |
7,5% |
146 |
7,4% |
|
|
Slovacia |
19 |
1,0% |
7 |
0,4% |
8 |
0,6% |
18 |
0,9% |
|
|
Slovenia |
12 |
0,6% |
6 |
0,4% |
7 |
0,5% |
6 |
0,3% |
|
|
Spania |
279 |
14,5% |
288 |
17,4% |
216 |
15,3% |
298 |
15,0% |
|
|
Suedia |
17 |
0,9% |
16 |
1,0% |
13 |
0,9% |
17 |
0,9% |
|
|
Regatul Unit: |
83 |
4,3% |
66 |
4,0% |
60 |
4,2% |
73 |
3,7% |
|
|
Total state terțe |
95 |
4,9% |
84 |
5,1% |
74 |
5,2% |
70 |
3,5% |
|
|
TOTAL DE PETIȚII ÎNREGISTRATE* |
1924 |
- |
1655 |
- |
1414 |
|
1986 |
- |
|
|
*De remarcat că nr. total de petiții înregistrate nu reprezintă suma petițiilor în funcție de țara vizată. |
|||||||||
Tabelul 5. Clasificarea petițiilor în funcție de naționalitatea petiționarului (2009 - 2012), cu procente din totalul înregistrat
|
Statul membru (sortare în ordine alfabetică) |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
|||||
|
Austria |
38 |
2,0% |
25 |
1,5% |
24 |
1,7% |
29 |
1,5% |
|
|
Belgia |
27 |
1,4% |
29 |
1,8% |
22 |
1,6% |
33 |
1,7% |
|
|
Bulgaria |
54 |
2,8% |
40 |
2,4% |
49 |
3,5% |
57 |
2,9% |
|
|
Cipru |
8 |
0,4% |
8 |
0,5% |
4 |
0,3% |
7 |
0,4% |
|
|
Republica Cehă |
6 |
0,3% |
9 |
0,5% |
10 |
0,7% |
14 |
0,7% |
|
|
Danemarca |
13 |
0,7% |
17 |
1,0% |
11 |
0,8% |
11 |
0,6% |
|
|
Estonia |
3 |
0,2% |
2 |
0,1% |
3 |
0,2% |
2 |
0,1% |
|
|
Finlanda |
26 |
1,4% |
25 |
1,5% |
12 |
0,8% |
15 |
0,8% |
|
|
Franța |
79 |
4,1% |
78 |
4,7% |
78 |
5,5% |
92 |
4,6% |
|
|
Germania |
496 |
25,8% |
409 |
24,7% |
315 |
22,3% |
475 |
23,9% |
|
|
Grecia |
78 |
4,1% |
69 |
4,2% |
49 |
3,5% |
74 |
3,7% |
|
|
Ungaria |
17 |
0,9% |
31 |
1,9% |
26 |
1,8% |
62 |
3,1% |
|
|
Irlanda |
31 |
1,6% |
27 |
1,6% |
16 |
1,1% |
34 |
1,7% |
|
|
Italia |
219 |
11,4% |
215 |
13,0% |
166 |
11,7% |
241 |
12,1% |
|
|
Letonia |
11 |
0,6% |
8 |
0,5% |
3 |
0,2% |
8 |
0,4% |
|
|
Lituania |
8 |
0,4% |
12 |
0,7% |
6 |
0,4% |
21 |
1,1% |
|
|
Luxemburg |
2 |
0,1% |
0 |
0,0% |
4 |
0,3% |
7 |
0,4% |
|
|
Malta |
11 |
0,6% |
11 |
0,7% |
6 |
0,4% |
7 |
0,4% |
|
|
Țările de Jos |
44 |
2,3% |
18 |
1,1% |
23 |
1,6% |
31 |
1,6% |
|
|
Polonia |
129 |
6,7% |
94 |
5,7% |
125 |
8,8% |
99 |
5,0% |
|
|
Portugalia |
32 |
1,7% |
25 |
1,5% |
24 |
1,7% |
33 |
1,7% |
|
|
România |
152 |
7,9% |
101 |
6,1% |
102 |
7,2% |
140 |
7,1% |
|
|
Slovacia |
14 |
0,7% |
4 |
0,2% |
7 |
0,5% |
11 |
0,6% |
|
|
Slovenia |
10 |
0,5% |
4 |
0,2% |
7 |
0,5% |
7 |
0,4% |
|
|
Spania |
237 |
12,3% |
261 |
15,8% |
204 |
14,4% |
311 |
15,7% |
|
|
Suedia |
13 |
0,7% |
11 |
0,7% |
12 |
0,8% |
17 |
0,9% |
|
|
Regatul Unit: |
122 |
6,3% |
91 |
5,5% |
80 |
5,7% |
105 |
5,3% |
|
|
Total state terțe |
44 |
2,3% |
31 |
1,9% |
26 |
1,8% |
43 |
2,2% |
|
|
TOTAL DE PETIȚII ÎNREGISTRATE |
1924 |
- |
1655 |
- |
1414 |
- |
1986 |
- |
|
|
*De remarcat că este cetățenia „principalului” petiționar. |
|||||||||
Tabelul 6. Clasificarea petițiilor în funcție de limba depunerii (2009 - 2012), cu procente din totalul înregistrat
|
Statul membru (sortate în func ție de procentul din 2012) |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
|||||
|
Germană |
548 |
28,5% |
430 |
26,0% |
348 |
24,6% |
498 |
25,1% |
|
|
Engleză |
343 |
17,8% |
295 |
17,8% |
263 |
18,6% |
360 |
18,1% |
|
|
Spaniolă |
237 |
12,3% |
260 |
15,7% |
200 |
14,1% |
303 |
15,3% |
|
|
Italiană |
203 |
10,6% |
199 |
12,0% |
145 |
10,3% |
224 |
11,2% |
|
|
Franceză |
107 |
5,6% |
100 |
6,0% |
91 |
6,4% |
123 |
6,2% |
|
|
Română |
110 |
5,7% |
72 |
4,4% |
74 |
5,2% |
105 |
5,3% |
|
|
Poloneză |
116 |
6,0% |
86 |
5,2% |
112 |
7,9% |
86 |
4,3% |
|
|
Greacă |
61 |
3,2% |
58 |
3,5% |
41 |
2,9% |
68 |
3,4% |
|
|
Maghiară |
16 |
0,8% |
23 |
1,4% |
16 |
1,1% |
53 |
2,7% |
|
|
Bulgară |
37 |
1,9% |
25 |
1,5% |
38 |
2,7% |
37 |
1,9% |
|
|
Neerlandeză |
46 |
2,4% |
23 |
1,4% |
22 |
1,6% |
28 |
1,4% |
|
|
Portugheză |
27 |
1,4% |
19 |
1,1% |
17 |
1,2% |
28 |
1,4% |
|
|
Lituaniană |
7 |
0,4% |
5 |
0,3% |
2 |
0,1% |
15 |
0,8% |
|
|
Finlandeză |
19 |
1,0% |
21 |
1,3% |
6 |
0,4% |
11 |
0,6% |
|
|
Slovacă |
11 |
0,6% |
4 |
0,2% |
6 |
0,4% |
10 |
0,5% |
|
|
Suedeză |
8 |
0,4% |
5 |
0,3% |
10 |
0,7% |
10 |
0,5% |
|
|
Cehă |
4 |
0,2% |
5 |
0,3% |
1 |
0,1% |
7 |
0,4% |
|
|
Letonă |
7 |
0,4% |
6 |
0,4% |
1 |
0,1% |
5 |
0,3% |
|
|
Daneză |
9 |
0,5% |
13 |
0,8% |
8 |
0,6% |
4 |
0,2% |
|
|
Slovenă |
4 |
0,2% |
3 |
0,2% |
7 |
0,5% |
4 |
0,2% |
|
|
Catalană |
0 |
0,0% |
1 |
0,1% |
0 |
0,0% |
4 |
0,2% |
|
|
Estonă |
1 |
0,1% |
1 |
0,1% |
2 |
0,1% |
2 |
0,1% |
|
|
Text în mai multe limbi |
1 |
0,1% |
1 |
0,1% |
3 |
0,2% |
1 |
0,1% |
|
|
Malteză |
2 |
0,1% |
1 |
0,1% |
1 |
0,1% |
0 |
0,0% |
|
|
TOTAL DE PETIȚII ÎNREGISTRATE |
1924 |
- |
1655 |
- |
1414 |
- |
1986 |
- |
|
Tabelul 7. Clasificarea petițiilor în funcție de anul înregistrării (1997 - 2012) și statutul actual*, cu procente din totalul înregistrat
|
Anul înregistrării |
totalde peti ții înregistrate |
Deschise |
Închise |
|||
|
2012 |
1986 |
894 |
45,0% |
1092 |
55,0% |
|
|
2011 |
1414 |
299 |
21,1% |
1115 |
78,9% |
|
|
2010 |
1655 |
176 |
13,5% |
1480 |
86,5% |
|
|
2009 |
1924 |
141 |
9,3% |
1783 |
90,7% |
|
|
2008 |
1886 |
109 |
7,5% |
1777 |
92,5% |
|
|
2007 |
1506 |
102 |
8,0% |
1506 |
92,0% |
|
|
2006 |
1021 |
44 |
4,4% |
977 |
95,6% |
|
|
2005 |
1016 |
28 |
2,8% |
988 |
97,0% |
|
|
2004 |
2002 |
15 |
1,6% |
987 |
98,4% |
|
|
2003 |
1315 |
6 |
0,5% |
1309 |
99,5% |
|
|
2002 |
1601 |
4 |
0,3% |
1597 |
99,7% |
|
|
2001 |
1132 |
0 |
0,0% |
1132 |
100,0% |
|
|
2000 |
908 |
1 |
0,1% |
907 |
99,9% |
|
|
1999 |
934 |
1 |
0,1% |
933 |
99,9% |
|
|
1998 |
1127 |
2 |
0,2% |
1125 |
99,8% |
|
|
1997 |
1306 |
1 |
0,1% |
1305 |
99,9% |
|
|
*începând cu 1.7.2013 |
||||||
Tabelul 8. Participarea publicului la reuniunile comisiei și rambursări (2009 - 2012)
|
|
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
|
|
Număr total de persoane care au participat |
245 |
243 |
242 |
234 |
|
|
dintre care, petiționari principali |
86 |
89 |
148 |
62 |
|
|
Petiționari care au beneficiat de rambursare |
24 |
12 |
10 |
22 |
|
|
Costul rambursărilor |
€10.665 |
€5.710 |
€6.513 |
€13.447 |
|
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
17.9.2013 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
26 0 1 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Marta Andreasen, Margrete Auken, Heinz K. Becker, Victor Boștinaru, Philippe Boulland, Michael Cashman, Giles Chichester, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Iñaki Irazabalbeitia Fernández, Carlos José Iturgaiz Angulo, Peter Jahr, Lena Kolarska-Bobińska, Miguel Angel Martínez Martínez, Erminia Mazzoni, Edward McMillan-Scott, Roberta Metsola, Jaroslav Paška, Nicole Sinclaire, Jarosław Leszek Wałęsa, Angelika Werthmann, Rainer Wieland, Tatjana Ždanoka |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Pablo Arias Echeverría, Birgit Collin-Langen, Vicente Miguel Garcés Ramón, Norica Nicolai, Ioannis A. Tsoukalas |
||||