Procedură : 2013/2092(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0338/2013

Texte depuse :

A7-0338/2013

Dezbateri :

PV 09/12/2013 - 26
CRE 09/12/2013 - 26

Voturi :

PV 10/12/2013 - 7.16
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0534

RAPORT     
PDF 186kWORD 156k
18.10.2013
PE 514.925v02-00 A7-0338/2013

referitor la politica industrială spațială a UE – Valorificarea potențialului de creștere economică în sectorul spațial

(2013/2092(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportoare: Angelika Niebler

ERATE/ADDENDA
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la politica industrială spațială a UE – Valorificarea potențialului de creștere economică în sectorul spațial

(2013/2092(INI))

Parlamentul European,

   având în vedere titlul XIX articolul 189 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la politica în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice și la politica spațiului și menționând, în special, elaborarea unei politici europene a spațiului pentru a promova progresul științific și tehnic, competitivitatea industrială și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene,

   având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 februarie 2013 intitulată „Politica industrială spațială a UE” (COM(2013)0108),

   având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

   având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2010 intitulată ,,O politică industrială integrată adaptată erei globalizării - Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității”(COM(2010)0614),

   având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),

   având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 aprilie 2011 intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului” (COM(2011)0152),

   având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 noiembrie 2012 intitulată „Stabilirea unor relații adecvate între Uniunea Europeană și Agenția Spațială Europeană” (COM(2012)0671),

   având în vedere Decizia Consiliului nr. 2004/578/CE din 29 aprilie 2004 privind încheierea Acordului-cadru dintre Comunitatea Europeană și Agenția Spațială Europeană(1),

   având în vedere Concluziile Consiliului din 11 octombrie 2010, 31 mai 2011, 2 decembrie 2011 și 30 mai 2013,

   având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2012(2) referitoare la o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A7-0338/2013),

A. întrucât articolul 189 din TFUE conferă Uniunii Europene un rol explicit în elaborarea unei politici a spațiului în scopul promovării progresului științific și tehnic, a competitivității industriale, precum și pentru punerea în aplicare a politicilor sale;

B.  întrucât, dată fiind concurența tot mai mare din partea noilor națiuni deținătoare de tehnologie spațială, cum ar fi China și India, greutatea politică a statelor membre ale UE, în termeni naționali, s-ar putea să nu mai fie suficientă pentru a face față provocărilor viitoare în acest sector;

C. întrucât politica spațială reprezintă un element cheie al Strategiei Europa 2020;

D. întrucât nenumărate servicii utilizate de către cetățeni în viața de zi cu zi, cum ar fi televiziunea, internetul de mare viteză, sistemele de navigație sau sistemul automat de apel de urgență eCall sunt dependente în mod direct sau indirect de industria spațială;

E.  întrucât industria spațială europeană generează anual o cifră de afaceri consolidată de aproximativ 6,5 miliarde EUR și are peste 34 500 de angajați permanenți cu înaltă calificare și întrucât în această perioadă de dificultate economică importanța industriei respective ca sector cu un potențial de creștere și inovare puternic și ca un creator de locuri de muncă cu o valoare adăugată ridicată ar trebui adusă în prim plan;

F.  întrucât în prezent nu există încă o coordonare suficientă a măsurilor în domeniul politicii spațiale între UE, statele membre și ESA și întrucât această situație a avut drept consecință o duplicare a structurilor și a împiedicat exploatarea în mod suficient a sinergiilor; subliniază că introducerea unui cadru de guvernanță clar în sectorul spațial ar aduce economii uriașe în ceea ce privește eficiența;

G. întrucât ESA, în calitate de organizație interguvernamentală, nu are o relație formală cu Parlamentul European, neexistând astfel un feedback direct către cetățeni, așa cum există în alte domenii ale politicii Uniunii;

H. întrucât industria spațială este caracterizată de investiții intensive și cunoaște cicluri de evoluție neobișnuit de lungi, astfel încât consecvența planificării are un rol hotărâtor pentru industria spațială; Întrucât vizibilitatea pe care aceasta o oferă va beneficia în mod considerabil de pe urma faptului că există un cadru de reglementare stabil și un cadru de guvernanță clar;

I.   întrucât operarea unui sistem de lansatoare ar contribui la asigurarea unui acces independent la spațiu;

J. întrucât UE depinde în prezent de GNSS non-european militar, iar Galileo a fost conceput și dezvoltat și va rămâne sub controlul civil;

K. întrucât vânzările comerciale au un rol mult mai important pentru industria spațială europeană decât pentru principalii săi concurenți pe plan internațional;

L.  întrucât serviciile prin satelit au un rol important în furnizarea de informații sectoarelor în creștere ale societății digitale și contribuie la atingerea scopurilor Agendei digitale a UE;

M. întrucât experții estimează că peste zece ani piața pentru serviciile de navigație și de observare a Pământului ar putea ajunge la un volum de 300 de miliarde USD și întrucât deja în prezent între 6% și 7% din PIB-ul țărilor vestice din UE este dependent de navigația prin satelit;

N. întrucât, datorită creșterii cererii de servicii de comunicații fără fir și datorită proprietăților fizice ale propagării undelor și a insuficienței aferente de frecvențe radio, devine tot mai importantă coordonarea pe plan internațional a utilizării spectrului,

Configurarea politicii spațiale în funcție de prioritățile europene

1.  salută Comunicarea Comisiei privind o politică industrială spațială a UE; consideră că Comisia ar trebui să se concentreze asupra unui număr limitat de măsuri vizând politica industrială spațială, menționate în comunicare, pentru a valorifica în mod real potențialul de creștere economică în sectorul spațial;

2.  subliniază că toți actorii implicați în guvernarea politicilor spațiale ale UE, inclusiv Comisia, Agenția GNSS european, ESA, agențiile naționale și agențiile specializate precum EUMETSAT, trebuie să fie interconectate și să funcționeze pe termen lung;

3.  consideră că agențiile naționale ar putea veni cu propuneri concrete în această direcție astfel încât să poată raționaliza intrările provenite de la statele membre și să definească o viziune a UE;

4.  subliniază că Comisia trebuie, cât mai curând posibil, să ne prezinte o foaie de parcurs clară pentru GMES/Copernicus și pentru dezvoltarea și desfășurarea diferiților sateliți „Santinele”, precum și cadrul juridic și operațional propus pentru acest sistem complex;

5.  sprijină intenția Comisiei de a adopta măsuri în vederea creării unui cadru de reglementare coerent privind spațiul, la nivelul UE; sprijină instituirea unei adevărate piețe interne a UE pentru produsele și serviciile spațiale; consideră important faptul că politica ar trebui formulată și elaborată fără punerea sa în aplicare în mod advers care afectează sau denaturează condițiile de piață comerciale; observă că neutralitatea și transparența competitive constituie, ambele, elemente fundamentale ale elaborării unei politici spațiale europene;

6.  constată că până acum nu există nicio abordare orizontală din partea Comisiei care să vizeze integrarea politicii spațiale și a obiectivelor acesteia în diferitele domenii ale politicii Uniunii; îndeamnă Comisia să facă acest lucru în viitor, ținând cont de politica spațială și în domenii cum ar fi telecomunicațiile, transportul, mediul, agricultura, siguranța sau cultura;

7.  salută declarația Comisiei potrivit căreia telecomunicațiile, navigația și observarea pământului bazate pe tehnologia spațială furnizează UE cunoștințe importante din punct de vedere strategic, care sprijină relațiile externe ale UE în domeniul asistenței pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar;

8.  solicită Comisiei să acorde prioritate următoarelor aspecte: aspectele instituționale; Galileo și Copernicus; industria spațială ca generator de creștere economică și de locuri de muncă; evaluarea impactului activităților asociate cu spațiul; accesul independent la spațiu; rolul cercetării și dezvoltării; comunicațiile prin satelit; supravegherea și urmărirea spațială; și deșeurile spațiale;

9.  sprijină punctul de vedere al Comisiei cu privire la faptul că multe componente ale sistemelor spațiale au utilizare dublă sau natură militară și, prin urmare, fac obiectul Directivei 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității(3), modificată de Directiva 2012/47/UE a Comisiei din 14 decembrie 2012 în ceea ce privește lista produselor din domeniul apărării, Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare(4) și Poziției comune privind exporturile de arme; salută propunerea din comunicare de a prezenta Parlamentului un raport oficial privind sistemul de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare, înainte de sfârșitul anului 2013; solicită Comisiei, statelor membre și Grupului de lucru al Consiliului pentru exportul de arme convenționale (COARM) să clarifice ce cadru de reglementare ar trebui aplicat fiecărei categorii de bunuri și tehnologii;

Chestiuni instituționale

10. recunoaște succesele realizate de ESA pentru Europa în ultimele decenii în domeniul politicii spațiului și încurajează celelalte statele membre non-ESA să ia în considerare aderarea și consolidarea cooperării; constată, cu toate acestea, că, pe termen lung, se poate ajunge la o eficiență operațională și la o coordonare și responsabilitate sporite printr-o apropiere mai mare a ESA de UE în cadrul cooperării lor, între altele pentru a evita dublarea activităților și suprapunerile; solicită Comisiei să analizeze cu cea mai mare atenție dacă, de exemplu, ESA ar putea fi legată în viitor de structurile de guvernanță ale Uniunii în calitate de organizație inter-statală, atât timp cât nu se consideră drept adecvată transformarea ESA într-o agenție europeană;

11. consideră că, între timp, UE, în foarte strânsă cooperare cu ESA, ar trebui să coordoneze mai intens politica și programele spațiale ale statelor membre, pentru a adopta o adevărată abordare europeană, garantând, totodată, că interesele ESA și ale statelor sale membre sunt respectate; constată că doar prin intermediul unei abordări europene i se poate oferi industriei spațiale oportunitatea de a deveni și de a rămâne competitivă;

12. solicită Comisiei, statelor membre și ESA să instituie un tip de grup de coordonare ai cărui membri ar trebui să coordoneze, în cadrul unor reuniuni regulate, strategiile și măsurile în domeniul politicii spațiului, pentru a evita duplicarea structurilor și a elabora o abordare comună a problemelor și forurilor internaționale;

13. subliniază că creșterea utilizării de către armată a activelor spațiale nu trebuie să reducă sau să limiteze utilizarea civilă și posibilele aplicații civile viitoare; solicită statelor membre și VP/ÎR să inițieze o revizuire a Tratatului privind spațiul cosmic din 1967, care este acum depășit, sau să creeze un nou cadru de reglementare care să țină seama de progresele tehnologice înregistrate din anii 60;

Galileo și Copernicus (GMES)

14. subliniază că finalizarea Galileo și continuarea Copernicus ar trebui să aibă prioritate absolută, dat fiind statutul emblematic al acestora în cadrul politicii spațiale europene, astfel încât primele servicii Galileo să poată fi deschise în mod real publicului în 2014;

15. subliniază că EGNOS este primul program operațional GNSS european; invită Comisia și statele membre să promoveze și să pună în aplicare utilizarea EGNOS în diferite domenii, precum transporturile;

16. regretă faptul că, în trecut, au avut loc amânări în instituirea programului de navigație prin satelit Galileo; salută faptul că, între timp, au fost lansați patru sateliți pe orbita terestră; subliniază că avantajele și utilitatea Galileo în special și ale unei industrii spațiale europene în general ar trebui comunicate societății în mod mai eficient și invită Comisia, în coroborare cu lansările viitoare de sateliți Galileo, să organizeze evenimente publice de vârf în capitalele UE pentru a promova Galileo și eventualele sale aplicații;

17. subliniază că UE trebuie să informeze oamenii, să atragă viitori ingineri, să răspândească informații privind navigația prin satelit a UE și să propună o serie de stimulente pentru toți utilizatorii pentru a utiliza tehnologiile facilitate de Galileo și EGNOS;

18. are convingerea că scopul capacității operaționale depline (FOC), bazată pe o constelație de 27 de sateliți și un număr adecvat de sateliți de rezervă și pe o infrastructură adecvată la sol, este o condiție necesară pentru ca Galileo să ajungă să ofere valoarea adăugată prevăzută în ceea ce privește, în special, înalta precizie și un serviciu neîntrerupt și, prin urmare, pentru a culege multe roade economice și sociale;

19. regretă că, în prezent, sistemul EGNOS nu acoperă întregul teritoriu al UE și solicită extinderea sistemului în sudul, estul și sud-estul Europei, astfel încât să fie posibilă utilizarea sa în întreaga Europă;

20. invită Comisia și statele membre să informeze Parlamentul cu privire la planurile de utilizare a programului Copernicus și a serviciului public reglementat din programul Galileo pentru a sprijini misiuni și operațiuni PSAC;

Industria spațială ca generator de creștere economică și de locuri de muncă

21. constată că IMM-urile (nu numai IMM-urile, dar acestea în mod special) necesită un tip de finanțare inițială rapidă din partea sectorului public, astfel încât să aibă la dispoziție fonduri suficiente pentru investițiile pe termen lung în cercetare și dezvoltare; este convins că finanțarea publică și existența unor clienți publici pentru produsele și serviciile industriei spațiului pot stimula inovările și genera, astfel, creștere economică și locuri de muncă;

22. reamintește că UE nu trebuie să piardă oportunitatea de a dezvolta o piață din aval pentru serviciile de navigație prin satelit și subliniază importanța unui plan de acțiune pentru Agenția GNSS european pentru a extinde piața GNSS, care va fi esențială pentru viitorul economiei UE;

23. reamintește că noile aplicații de navigație prin satelit pot spori siguranța, eficacitatea și fiabilitatea în sectoarele aviatic, maritim, rutier și agricol, al siguranței rutiere, colectării taxelor, gestionării traficului și parcărilor, gestionării flotei, apelurilor de urgență, urmăririi și monitorizării mărfurilor, rezervării online, siguranței navelor, tahografelor digitale, transportului de animale și al terenurilor sustenabile;

24. subliniază informația menționată în comunicare, conform căreia 60 % dintre aparatele electronice de la bordul sateliților europeni sunt importate în prezent din Statele Unite; solicită lansarea unei inițiative privind modalitățile de protejare a datelor personale sau sensibile în acest context și de utilizare a procedurii actuale de achiziții publice pentru a se asigura, unde este posibil, că achiziționarea de infrastructură spațială din statele membre este folosită ca un factor suplimentar de creștere economică în acest sector;

25. îndeamnă Comisia, ESA, AEA și statele membre să identifice tehnologii critice în contextul procesului comun ce vizează non-dependența Europei și să dezvolte alternative care sunt mai puțin dependente de țări terțe; reamintește că există riscul ca, în cazul unui dezacord, SUA să închidă sau să blocheze infrastructura spațială europeană;

26. solicită Comisiei și statelor membre să creeze stimulente pentru industria europeană, pentru a dezvolta componente pentru spațiu la nivel european, pentru a reduce dependența de importuri din țări terțe;

27. observă că întreprinderile care nu aparțin industriei spațiale pot profita de pe urma produselor apărute în urma cercetării spațiale; prin urmare, solicită tuturor părților implicate să dezvolte schimburi între actorii din cadrul industriei spațiale și al celei nespațiale și să lucreze în parteneriat pentru a dezvolta tehnologii care pot conduce la inovări deschizătoare de drumuri în beneficiul societății; subliniază valoarea unei publicități mai mari a beneficiilor tangibile pe care industria spațială le poate aduce în viața zilnică a europenilor;

28. subliniază că în special serviciile spațiale din sectorul economic și robotica oferă multe oportunități de piață, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM);

29. subliniază că sistemele robotice autonome și inteligente constituie tehnologii cheie pentru explorarea în continuare a spațiului; evidențiază în acest context utilizarea eficientă a fondurilor europene din cadrul Orizont 2020, în special pentru activități mai apropiate de piață;

30. Subliniază că o bază adecvată de angajați cu înalte calificări este esențială pentru o industrie spațială europeană competitivă; solicită, prin urmare, tuturor părților interesate să aprofundeze cooperarea între universități și industrie și să încurajeze tinerii talentați, în special tinerele talentate, să se îndrepte către acest sector (de exemplu, prin instituirea unor programe universitare și sisteme de formare la nivel național, precum și prin concursuri pentru cercetători europeni și non-europeni); observă, în continuare, că achiziționarea de talente din țările terțe (inclusiv prin atragerea de talente europene din țările terțe) este indispensabilă;

Accesul la spațiu

31. subliniază importanța accesului la spațiu pentru toate statele membre și al vânzărilor comerciale pentru industria spațială europeană; observă, în același timp, că accesul la piețele instituționale din țările terțe rămâne parțial blocat pentru industria europeană; subliniază importanța unor „condiții echitabile” pentru industria spațială europeană la nivel internațional; solicită, prin urmare, Comisiei să promoveze reciprocitatea și să asigure oportunități egale și condiții concurențiale echitabile în contextul acordurilor comerciale (de exemplu, TTIP);

32. subliniază importanța dezvoltării și operării lansatoarelor europene pentru un acces independent la spațiu; îndeamnă, prin urmare, Comisia și statele membre să mențină și să extindă pe termen lung, împreună cu ESA, un sistem de lansare și un serviciu de lansare european;

33. consideră că industria spațială europeană ar trebui să utilizeze infrastructura spațială europeană existentă, finanțată parțial din fonduri publice europene;

Rolul cercetării și dezvoltării

34. Salută, în plus, faptul că, în cadrul noului program-cadru pentru cercetare (Orizont 2020), urmează să fie investite 1,5 miliarde Euro în cercetare și inovare spațială; solicită, de asemenea, Comisiei ca, în contextul Orizont 2020, să pună la dispoziție o parte din buget programelor de cercetare și dezvoltare aferente aplicațiilor comunicațiilor prin satelit;

35. consideră că, în special în domeniul activităților de cercetare, este necesară o mai mare coordonare între UE, ESA și statele membre; îndeamnă cei trei actori să dezvolte o „foaie de parcurs privind cercetarea” comună pentru perioada de până la sfârșitul anului 2020, pentru a defini prioritățile și obiectivele politicii spațiale care ar trebui realizate împreună, astfel încât să se asigure o planificare sigură pentru actorii implicați, în special în cadrul industriei; subliniază importanța cooperării pentru cercetare cu țările terțe;.

36. subliniază că dezvoltarea aplicațiilor și serviciilor GNSS este esențială pentru a asigura că investiția în infrastructura pe care o reprezintă Galileo este pe deplin exploatată și că sistemul Galileo este dezvoltat la capacitate maximă; insistă asupra necesității asigurării unui nivel adecvat de finanțare pentru cercetarea și dezvoltarea GNSS, precum și pentru implementarea sa; regretă faptul că fondurile reduse alocate cercetării și inovării în domeniul aplicațiilor bazate pe sistemele EGNOS și Galileo întârzie considerabil progresul tehnologic și creșterea capacității industriale, precum și o implementare eficace din punct de vedere ecologic, în UE și, prin urmare, îndeamnă Comisia să introducă opțiuni care să faciliteze accesul la finanțare pentru IMM-uri;

37. constată că, în Europa, există mai multe obstacole care încetinesc dezvoltarea unor aplicații inovatoare; reamintește, în acest context, Comisiei că există o piață neexploatată pentru valorificarea comercială a datelor spațiale generate de programe de satelit și de observare a Pământului; îndeamnă Comisia să realizeze un studiu pentru a identifica aceste obstacole (cum ar fi, răspunderea pentru daunele cauzate de obiectele/deșeurile spațiale, nesiguranța în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor, rezerve cu privire la securitate și protecția datelor, neconștientizarea potențialului și lipsa interoperabilității) și să prezinte propuneri posibile vizând modalitățile de dezvoltare a acestor piețe;

Comunicațiile prin satelit

38. subliniază că comunicațiile prin satelit au un rol important în cadrul industriei spațiale europene, deoarece contractele din acest sector oferă o utilizare continuă a navelor spațiale și a lansatoarelor, contribuind astfel la obiectivul vizând un acces independent la spațiu pentru UE; atrage atenția în acest context asupra rolului capacității independente de sarcină utilă, care devine disponibilă în momentul lansării sateliților comerciali (așa-numitele „hosted payloads”), ce pot fi utilizate la testarea unor noi produse și tehnologii în spațiu și contribuie astfel la reducerea atât a costurilor, cât și a timpului necesar pentru a putea oferi servicii noi;

39. subliniază că comunicațiile prin satelit reprezintă o modalitate eficientă de a furniza servicii multimedia și acelora din cadrul industriei și societății care nu au putut beneficia până acum de servicii prin intermediul tehnologiilor terestre;

40. subliniază că rețelele prin satelit contribuie la realizarea obiectivelor Agendei digitale a UE în ceea ce privește acoperirea integrală a UE cu internet de bandă largă, în special în regiunile îndepărtate; invită Comisia, prin urmare, să asigure că, cu referire la neutralitatea tehnologică, internetul prin satelit este luat în considerare în mod corespunzător în mixul tehnologic de utilizat pentru a extinde banda largă, de exemplu, în politica de coeziune a UE;

40. observă că comunicațiile prin satelit capătă o funcție logistică tot mai importantă în situații de criză, cum ar fi dezastrele naturale, sau în menținerea securității pe plan intern, deoarece legăturile de date și comunicații ale acestora sunt indispensabile în situații în care nu există nicio infrastructură terestră sau aceasta a fost distrusă;

41. solicită, prin urmare, Comisiei să analizeze disponibilitatea actuală și nevoile viitoare în ceea ce privește frecvențele radio pentru comunicațiile prin satelit și să garanteze, în cadrul următoarei Conferințe Mondiale pentru Radiocomunicații, că interesele UE și cele ale industriei comunicațiilor în domeniul alocării spectrului la nivel mondial și regional sunt apărate în mod adecvat;

42. consideră că potențialul de inovare în domeniul comunicațiilor prin satelit nu este încă nici pe departe epuizat; atrage atenția asupra potențialului reprezentat de tehnologiile cele mai recente, cum ar fi „Laser Communication Terminals” (LCT) sau „High Throughput Satellites” (HTS), pentru a răspunde nevoii de un schimb tot mai intens de date, cu viteze de transfer al datelor tot mai ridicate;

43. subliniază că Europa nu își poate menține avansul tehnologic în ceea ce privește comunicațiile prin satelit decât dacă sunt continuate eforturile de cercetare în acest domeniu la nivel european;

Deșeurile spațiale

44. subliniază că infrastructura bazată în spațiu constituie fundamentul pentru numeroase servicii utilizate de industrie și societate în viața de zi cu zi; observă că lipsa accesului la această infrastructură, de exemplu, în urma unor coliziuni între sateliți și alte obiecte sau deșeuri spațiale, ar putea afecta în mod negativ siguranța actorilor economici și a cetățenilor;

45. constată că deșeurile spațiale devin o problemă tot mai mare; solicită Comisiei și statelor membre să coopereze în vederea realizării unei guvernanțe globale pentru spațiu; solicită, în același timp, Comisiei și statelor membre să încurajeze țările terțe să semneze Codul de conduită privind spațiul cosmic, redactat de către UE, prin toate canalele diplomatice;

46. solicită Comisiei să sprijine stabilirea la nivel european cât mai repede posibil a programului de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială, propus la începutul acestui an, pentru a garanta o independență tot mai mare față de instituțiile din SUA care emit avertizări privind coliziunile;

47. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 261, 6.8.2004, p. 63.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0013.

(3)

JO L 146, 10.6.2009, p. 1.

(4)

JO L 134, 29.5.2009, p. 1.


EXPUNERE DE MOTIVE

Deși industria spațială este un sector de nișă, în care își desfășoară activitatea doar aproximativ 35 000 de angajați cu înalte calificări, această industrie generează o cifră de afaceri anuală consolidată de peste 6,5 miliarde Euro. Nenumărate servicii sunt dependente în mod direct sau indirect de tehnologiile spațiale. În același timp, spațiul a devenit un motor al creșterii și inovării. Multe industrii nespațiale beneficiază de pe urma realizărilor tehnologice ale industriei spațiale. În multe domenii, cum ar fi serviciile de comunicații prin satelit, industria europeană ocupă o poziție de vârf.

Cu toate acestea, SUA continuă să fie „națiunea spațială nr. 1”, fapt datorat în largă măsură dimensiunii bugetului investit în tehnologia spațială civilă și militară. Dar și alte națiuni, cum ar fi China sau India, realizează în prezent progrese considerabile în sectorul spațial. În acest context, noi, europenii, ar trebui să ne întrebăm dacă dorim să menținem sau, în cel mai bun caz, să consolidăm în viitor anumite poziții de frunte, sau doar să urmăm celelalte națiuni.

Parlamentul European a promovat întotdeauna o politică spațială europeană ambițioasă, așa cum o face și în prezentul raport din proprie inițiativă.

În comunicarea sa din 28 februarie 2013, Comisia propune o serie de măsuri diferite vizând „valorificarea potențialului de creștere economică în sectorul spațial”; Parlamentul European consideră, de asemenea, că industria spațială are un potențial considerabil de a genera creștere economică și locuri de muncă, contribuind, astfel, și la îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020.

Pentru aceasta, vor trebui, totuși, luate câteva decizii importante în lunile și anii ce vin. În primul rând, este necesar un grad sporit de coordonare între activitățile spațiale ale UE, ESA și cele ale statelor membre, pentru a evita duplicarea structurilor și a realiza sinergii. În cele din urmă, UE are nevoie de o adevărată piață internă pentru industria spațială, cu un cadru juridic coerent, fără a urmări, totuși, o armonizare totală a legislațiilor statelor membre. Acest echilibru reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru viitor.

În plus, industria europeană, beneficiind de sprijinul factorilor de decizie politici, ar trebui să se concentreze asupra acelor sectoare în care există deja un potențial considerabil de creștere și inovare. Printre acestea se numără, fără îndoială, programul european de navigație prin satelit Galileo, programul european pentru observarea Pământului Copernicus (GMES) și comunicațiile prin satelit în general.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (24.9.2013)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la politica industrială spațială a UE – Valorificarea potențialului de creștere economică în sectorul spațial

(2013/2092(INI))

Raportoare: Tarja Cronberg

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută Comunicarea Comisiei din 28 februarie 2013 intitulată „Politica industrială spațială a UE - valorificarea potențialului de creștere economică în sectorul spațial” (COM(2013)0108), ca un pas important către independența strategică a UE în ceea ce privește tehnologia spațială; solicită Comisiei și statelor membre să își intensifice eforturile de a construi capacități care să garanteze accesul autonom la spațiu prin intermediul lansatoarelor și al sateliților europeni; subliniază nevoia de a sprijini eforturile de consolidare a cooperării europene în acest sector pentru a depăși nivelul ridicat de fragmentare, în special în ceea ce privește partea cererii instituționale; este convins că numai o industrie spațială europeană mai rentabilă și consolidată poate fi competitivă pe plan internațional; subliniază că politica industrială spațială europeană trebuie dezvoltată în continuare în coordonare cu Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru a se asigura complementaritatea;

2.  subliniază că este necesar, înainte de a lua decizii cu privire la noi inițiative și contribuții la bugetul UE, să se clarifice în primul rând nivelul aspirațiilor UE, îndeosebi în ceea ce privește obiectivele sale strategice și geopolitice; constată că comunicarea nu definește relația dintre politica industrială spațială și politica de securitate și apărare comună (PSAC) ale UE; consideră că politica spațială a UE ar trebui văzută ca o valoare pentru PSAC, asigurând o mai bună sinergie între mijloacele spațiale civile și mijloacele spațiale militare, reflectând însuși rolul dual, civil și militar, al PSAC; solicită Comisiei, statelor membre și ÎR/VP să definească în mod clar potențiala contribuție a acestui sector la PSAC, măsura în care există sinergii între sectoarele civil și militar și natura lor, rolul unor astfel de tehnologii în desfășurarea eficace de operațiuni de ajutor umanitar și de anticipare a fluxurilor și a tiparelor de migrație ca urmare a conflictelor sau a dezastrelor naturale și relevanța acesteia pentru operațiunile și misiunile PSAC și alte acțiuni ale UE în domenii precum prevenirea conflictelor, controlul armelor, neproliferarea tehnologiilor armelor de distrugere în masă, combaterea terorismului, migrația și controlul la frontiere; invită Comisia și statele membre să informeze Parlamentul cu privire la planurile de utilizare a programului Copernicus și a serviciului public reglementat din programul Galileo pentru a sprijini misiuni și operațiuni PSAC;

3.  invită Comisia și statele membre să informeze Parlamentul cu privire la modul în care cooperarea spațială militară ar putea avea loc în cadrul cooperării permanente structurate; recomandă creșterea nivelului de cooperare între Comisie, ESA, Agenția Europeană de Apărare (AEA) și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea în comun a activelor spațiale ale UE pentru a sprijini misiunile și operațiunile PSAC;

4.  salută declarația Comisiei potrivit căreia telecomunicațiile, navigația și observarea pământului bazate pe tehnologia spațială furnizează UE cunoștințe importante din punct de vedere strategic, care sprijină relațiile externe ale UE în domeniul asistenței pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar;

5.  sprijină dimensiunea de securitate a programului Copernicus [fostul program de Monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES)], în special aplicațiile de prevenire a crizelor și de reacție în caz de criză, de ajutor umanitar și cooperare, de prevenire a conflictelor, care implică monitorizarea conformității cu tratate internaționale și supravegherea maritimă;

6.  îndeamnă Comisia să adere la calendarul și cadrul financiar privind programul Galileo; subliniază dubla utilizare a radionavigației și a funcției de poziționare, inclusiv al aplicațiilor relevante atât pentru activități civile, cât și militare, în special posibilitatea ca statele membre să utilizeze în scopuri militare serviciul public reglementat; subliniază nevoia de a clarifica în ce măsură serviciul public reglementat și alte servicii vor fi utilizate pentru misiuni PSAC sau alte misiuni militare naționale în afara cadrului UE;

7.  subliniază informația menționată în comunicare, conform căreia 60 % dintre aparatele electronice de la bordul sateliților europeni sunt importate în prezent din Statele Unite; solicită lansarea unei inițiative privind modalitățile de protejare a datelor personale sau sensibile în acest context și, de asemenea, de utilizare a procedurii actuale de achiziții publice pentru a se asigura, unde este posibil, că achiziționarea de infrastructură spațială din statele membre este folosită ca un factor suplimentar de creștere economică în acest sector; recunoaște că lucrătorii din sectorul spațial dețin cele mai înalte calificări educaționale și tehnice. cu toate acestea, constată că sectorul are în continuare un deficit de competențe-cheie specifice care variază de la discipline de inginerie până la licențe în fizică, care trebuie abordat; îndeamnă Comisia, ESA, AEA și statele membre să identifice tehnologii critice în contextul procesului comun ce vizează non-dependența Europei și să dezvolte alternative care sunt mai puțin dependente de țări terțe; reamintește că există riscul ca, în cazul unui dezacord, SUA să închidă sau să blocheze infrastructura spațială europeană;

8.  sprijină punctul de vedere al Comisiei cu privire la faptul că multe componente ale sistemelor spațiale au utilizare dublă sau natură militară și, prin urmare, fac obiectul Directivei 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității(1), modificată de Directiva 2012/47/UE a Comisiei din 14 decembrie 2012 în ceea ce privește lista produselor din domeniul apărării, Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare(2) și Poziției comune privind exporturile de arme; salută propunerea din comunicare de a prezenta Parlamentului un raport oficial privind sistemul de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare, înainte de sfârșitul anului 2013; solicită Comisiei, statelor membre și Grupului de lucru al Consiliului pentru exportul de arme convenționale (COARM) să clarifice ce cadru de reglementare ar trebui aplicat fiecărei categorii de bunuri și tehnologii;

9.  sprijină atenția acordată sprijinirii cercetării și inovării spațiale în temeiul PC7 și Orizont 2020, care trebuie să fie o condiție prealabilă pentru dezvoltarea viitoare a acestui domeniu, și acordarea în Cadrul financiar multianual (CFM) a 3,786 miliarde euro pentru Programul de monitorizare globală pentru mediu și securitate (Copernicus), care va oferi servicii fiabile, la timp și exacte pentru a gestiona mediul global și pentru a înțelege și a atenua efectele schimbărilor climatice și pentru a reacționa în caz de criză;

10. subliniază că creșterea utilizării de către armată a activelor spațiale nu trebui să reducă și să limiteze utilizarea civilă și posibilele aplicații civile viitoare; solicită statelor membre și ÎR/VP să inițieze fie o revizuire a Tratatului privind spațiul cosmic din 1967, care este depășit, fie un nou cadru de reglementare care să țină seama de progresele tehnologice înregistrate din anii 60; subliniază nevoia urgentă de a reduce riscul de coliziune din cauza creșterii numărului de sateliți și de deșeuri cosmice; salută inițiativa Comisiei de a propune cadrul organizatoric pentru crearea și funcționarea unui sistem european de supraveghere și urmărire spațială (SST); de asemenea, salută inițiativa multilaterală aflată sub egida UE privind un cod internațional de conduită pentru activitățile spațiale ca modalitate de a introduce norme de comportament în spațiu întrucât încearcă să obțină consolidarea siguranței, a securității și a sustenabilității în spațiu, subliniind că activitățile spațiale ar trebui să implice un nivel ridicat de atenție, de diligență și o transparență corespunzătoare, cu scopul de a consolida încrederea între actorii spațiali la nivel mondial; consideră că orice nou cadru trebuie să țină seama de opiniile tuturor statelor membre și să fie conceput în mod strategic, să vizeze viitorul pe termen lung al industriei, să prevină în mod eficient o cursă a înarmării în spațiul cosmic și asigură interzicerea interferențelor dăunătoare cu obiecte spațiale;

11. reamintește Comisiei și statelor membre nevoia unei cooperări internaționale mai profunde în afacerile spațiale; solicită creșterea nivelului de cooperare cu parteneri, precum SUA, Rusia și China, pentru a consolida cooperarea pașnică în domeniul spațiului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.9.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

52

6

5

Membri titulari prezenți la votul final

Pino Arlacchi, Elmar Brok, Jerzy Buzek, Susy De Martini, Mark Demesmaeker, Michael Gahler, Marietta Giannakou, Ana Gomes, Takis Hadjigeorgiou, Anna Ibrisagic, Liisa Jaakonsaari, Tunne Kelam, Nicole Kiil-Nielsen, Evgeni Kirilov, Maria Eleni Koppa, Andrey Kovatchev, Paweł Robert Kowal, Wolfgang Kreissl-Dörfler, Vytautas Landsbergis, Ryszard Antoni Legutko, Sabine Lösing, Marusya Lyubcheva, Willy Meyer, Francisco José Millán Mon, María Muñiz De Urquiza, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Norica Nicolai, Raimon Obiols, Justas Vincas Paleckis, Pier Antonio Panzeri, Alojz Peterle, Bernd Posselt, Cristian Dan Preda, Fiorello Provera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Werner Schulz, Sophocles Sophocleous, Laurence J.A.J. Stassen, Davor Ivo Stier, Charles Tannock, Eleni Theocharous, Geoffrey Van Orden, Nikola Vuljanić

Membri supleanți prezenți la votul final

Charalampos Angourakis, Jean-Jacob Bicep, Biljana Borzan, Kinga Gál, Metin Kazak, Barbara Lochbihler, Emilio Menéndez del Valle, Norbert Neuser, Doris Pack, Jean Roatta, Potito Salatto, Marietje Schaake, Alf Svensson, Renate Weber

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

José Manuel Fernandes, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Isabella Lövin, Antonio Masip Hidalgo, Antigoni Papadopoulou, Jarosław Leszek Wałęsa

(1)

JO L 146, 10.6.2009, p. 1.

(2)

JO L 134, 29.5.2009, p. 1.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

7.10.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

6

0

Membri titulari prezenți la votul final

Amelia Andersdotter, Josefa Andrés Barea, Jean-Pierre Audy, Ivo Belet, Fabrizio Bertot, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Vicky Ford, Adam Gierek, Norbert Glante, Fiona Hall, Kent Johansson, Romana Jordan, Lena Kolarska-Bobińska, Philippe Lamberts, Marisa Matias, Angelika Niebler, Vittorio Prodi, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Michèle Rivasi, Jens Rohde, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Evžen Tošenovský, Catherine Trautmann, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Adina-Ioana Vălean

Membri supleanți prezenți la votul final

Maria Badia i Cutchet, Antonio Cancian, António Fernando Correia de Campos, Françoise Grossetête, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Marian-Jean Marinescu, Alajos Mészáros, Mario Pirillo, Laurence J.A.J. Stassen

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Ramon Tremosa i Balcells

Aviz juridic - Politica de confidențialitate