RECOMANDARE referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului de modificare a Acordului privind achizițiile publice

21.10.2013 - (07917/2013 – C7‑0180/2013 – 2013/0086(NLE)) - ***

Comisia pentru comerț internațional
Raportor: Helmut Scholz

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului de modificare a Acordului privind achizițiile publice

(07917/2013 – C7‑0180/2013 – 2013/0086(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–   având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07917/2013),

–   având în vedere proiectul de Protocol de modificare a Acordului privind achizițiile publice (07918/2013),

–   având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7–0180/2013),

–   având în vedere articolul 81 și articolul 90 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0339/2013),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

EXPUNERE DE MOTIVE

Natura și structura Acordului privind achizițiile publice

Acordul privind achizițiile publice (AAP) reprezintă un acord internațional obligatoriu din punct de vedere juridic care reglementează accesul la piețele de achiziții publice, unele dintre statele membre ale OMC fiind semnatare ale acestui acord. Acest tratat plurilateral, care a fost negociat în paralel cu Runda Uruguay în 1994, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1996. Acesta este alcătuit din două părți:

· textul de bază, care definește normele în domeniul achizițiilor publice și garantează transparența procedurilor și un tratament egal al ofertanților;

· partea privind domeniul de aplicare, care este compusă din anexe care reglementează accesul la piață, în cadrul cărora părțile semnatare precizează care este segmentul din piața achizițiilor publice pe care îl deschid concurenței internaționale (așa-numitele „achiziții publice reglementate”); atunci când lansează o procedură de achiziții care se încadrează în domeniul achizițiilor publice reglementate, părțile semnatare nu pot să facă discriminare între ofertanții naționali și cei provenind din alte țări semnatare ale AAP.

În ceea ce privește asigurarea respectării caracterului obligatoriu din punct de vedere juridic al acordului, litigiile între state care au la bază prevederile AAP fac obiectul mecanismului de soluționare a litigiilor al OMC.

Există în prezent 15 părți semnatare ale AAP, marea majoritate fiind țări dezvoltate: Armenia, Canada, UE (respectiv cele 27 de state membre), Hong Kong, Islanda, Israel, Japonia, Coreea, Lichtenstein, Norvegia, Singapore, Elveția, Taiwan și Statele Unite ale Americii. Există 27 de țări cu statut de observator[1], iar următoarele 10 țări cu statut de observator se află în proces de negociere a aderării: Albania, China, Georgia, Kârgâzstan, Moldova, Noua Zeelandă, Oman, Panama și Ucraina.

Spre deosebire de acordurile bilaterale, AAP stabilește norme comune pentru un grup mai mare de țări. Cu toate acestea, versiunea din 1996 a acordului nu părea suficient de atractivă pentru marea majoritate a țărilor membre ale OMC. Ținând seama și de evoluțiile cadrului comercial global, erau necesare anumite schimbări.

Negocieri

AAP includea o clauză de revizuire integrată, pe baza căreia părțile se angajează să negocieze atât normele, cât și domeniul de aplicare al acordului. Aceasta a oferit cadrul pentru lansarea negocierilor în 1999. În decembrie 2006, părțile la AAP au ajuns la un compromis privind revizuirea textului de bază al AAP, în care sunt definite normele.

Comisia a fost mandatată să participe la negocieri în numele UE. Pe durata negocierilor a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, care face necesară obținerea aprobării Parlamentului European și a Consiliului în vederea ratificării acordului. Cu toate acestea, procedura nu permite Parlamentului European și raportorului să modifice anumite părți ale acordului. Parlamentul are doar posibilitatea de a aproba sau de a respinge întregul pachet. Prin urmare, Parlamentului îi revine sarcina de a evalua dacă avantajele acordului depășesc posibilele aspecte negative ale acestuia, precum și dacă acordul încalcă anumite norme obligatorii stabilite în decizii anterioare ale Parlamentului European.

Parlamentul European a fost informat în mod regulat, în scris, cu privire la negocieri, prin intermediul Comisiei INTA.

La 30 martie 2012, părțile la AAP au ajuns la un acord politic cu privire la ansamblul acordului - inclusiv la domeniul de aplicare. Acest acord final trebuie să fie ratificat de către toate părțile.

Procedura de modificare

Cu scopul de a ratifica AAP modificat, Comisia a propus, la 22 martie 2013, prezentarea unui proiect de decizie a Consiliului privind încheierea unui Protocol de modificare a AAP în temeiul articolului 207 alineatul (4), care să fie supus procedurii de aprobare de către Parlamentul European. La 14 iunie 2013, Consiliul a transmis sesizarea oficială Parlamentului. Consiliul este însărcinat cu adoptarea deciziei, după primirea aprobării din partea Parlamentului. Acordul este apoi depus la Secretariatul OMC. AAP modificat urmează să intre în vigoare după ce 2/3 din părțile semnatare au încheiat procedura de ratificare a acestuia.

Interesul UE în ceea ce privește îmbunătățirea domeniului de aplicare a AAP

În numeroase țări guvernul, alături de agențiile pe care le controlează, reprezintă principalii achizitori de bunuri de toate tipurile, de la produse de bază până la echipamente de ultimă generație.

UE deține o piață a achizițiilor publice care este de jure deschisă, iar autoritățile contractante europene acordă ofertanților din țări terțe acces la piața de achiziții publice depășind, în unele cazuri, limitele stabilite prin domeniul de aplicare a AAP. Cu toate acestea, numeroase țări aplică regimuri preferențiale pentru furnizorii naționali. AAP oferă întreprinderilor din UE securitate juridică în ceea ce privește accesul la piețele țărilor terțe.

În plus, UE a stabilit norme comune privind atribuirea contractelor de achiziții publice în cadrul legislației sale în domeniul achizițiilor publice aplicabile pe piața internă a UE. O parte din această legislație este supusă în prezent unui proces de revizuire[2]. UE a instituit un set de norme care sporesc transparența și promovează cele mai recente practici în domeniul achizițiilor publice, cum ar fi achizițiile publice electronice. Sporirea transparenței în conformitate cu normele UE în domeniul achizițiilor publice permite creșterea securității juridice și contribuie la combaterea corupției și a practicilor de luare de mită în țările terțe.

Asigurarea furnizării de servicii de interes general către populație, în special a accesului la servicii esențiale cum ar fi apa, locuința, gestionarea deșeurilor, serviciile de sănătate, educația și cultura, rămâne una dintre cele mai importante sarcini pentru fiecare guvern în parte. Abordările adoptate de diferite țări sunt variate, ele urmărind asigurarea unui echilibru între aceste îndatoriri și nevoia de a cheltui în mod eficient resursele publice limitate, precum și obținerea unei valori și a unei calități optime a serviciilor și bunurilor achiziționate. În multe țări, achizițiile publice reprezintă totodată un instrument esențial pentru stimularea ocupării forței de muncă și a activității economice în anumite regiuni, precum și pentru promovarea unor standarde înalte în ceea ce privește protecția mediului și condițiile de muncă decente. Diferențe există și în ceea ce privește nivelurile administrative ale entităților contractante. Sarcina dificilă pe care trebuie să o îndeplinească un acord de achiziții publice constă, așadar, în asigurarea unui cadru de concurență echitabil, oferind în același timp suficient spațiu pentru deciziile politice și pentru diversitate. În cadrul AAP se încearcă soluționarea acestei probleme prin intermediul unor dispoziții explicite vizând obiectivele de protecție a mediului și prin stabilirea unui prag relativ ridicat de 5 milioane USD pentru contractele de construcții.

Impactul asupra aspectelor sociale, de mediu și privind piața muncii în UE

AAP revizuit nu afectează statutul actual al legislației sociale, a muncii și privind mediul din UE. Directivele UE în domeniul achizițiilor publice, aflate în prezent în proces de revizuire, stabilesc măsura în care autoritățile contractante ale UE pot solicita respectarea legislației statului membru gazdă în domeniul mediului și al muncii. Totuși, AAP impune aplicarea acestor norme sociale și de mediu tuturor ofertanților, indiferent dacă aceștia provin din UE sau din țările semnatare ale AAP.

Caracteristicile AAP modificat

Revizuirea AAP îmbunătățește textul de bază, care stabilește normele privind achizițiile publice, prin asigurarea unui nivel sporit de claritate și transparență.

În privința îmbunătățirii conținutului normelor, UE a urmărit în cadrul negocierilor să restructureze textul noului AAP, pentru a respecta ordinea secvențială a unei proceduri de achiziții publice. Normele revizuite conțin o serie de elemente noi:

· Se prevede posibilitatea de a utiliza licitațiile electronice, ceea ce presupune și o mai mare flexibilitate pentru autoritățile de achiziții publice ale părților, spre exemplu sub forma unor perioade de notificare mai scurte atunci când sunt folosite instrumente electronice;

· Este necesară instituirea de către părțile la AAP a unei baze de date electronice, centralizate și cu acces gratuit, care va cuprinde anunțurile de achiziții publice publicate de ministere și de alte entități centrale care desfășoară achiziții publice; Aceste obligații sunt inspirate în mare parte de modelul UE, reprezentat de baza de date unică Tender Electronic Daily (TED);

· În mod similar cu sistemul UE, normele revizuite de selecție vor garanta că întreprinderile care au fost găsite vinovate de infracțiuni grave, de abateri grave sau de neglijență profesională pot fi excluse din procesul de achiziții publice;

· Textul AAP revizuit cuprinde noi dispoziții pentru țările în curs de dezvoltare care doresc să adere la AAP. Țările în curs de dezvoltare care au început procesul de aderare la acord pot beneficia de anumite măsuri tranzitorii. Acestea includ: (i) prețuri preferențiale; (ii) compensații; (iii) introducere treptată a unor entități și sectoare specifice; și (iv) praguri care sunt stabilite inițial la un nivel mai ridicat decât nivelul lor permanent. Au fost introduse, de asemenea, și dispoziții pentru a întârzia aplicarea oricăror obligații specifice conținute în AAP, în afara obligației de a asigura un tratament egal bunurilor, serviciilor și furnizorilor provenind din toate țările semnatare ale acordului, perioada de derogare fiind de cinci ani după aderarea la acord a țărilor cel mai puțin dezvoltate sau de până la trei ani pentru țările în curs de dezvoltare. Această perioadă poate fi extinsă ulterior;

· În normele revizuite a fost introdusă - în conformitate cu directivele UE privind achizițiile publice - o referință la specificațiile tehnice care permite autorităților contractante să țină seama de considerații de mediu în cadrul specificațiilor tehnice;

· În plus, UE a obținut posibilitatea de simplificare a obligațiilor existente în materie de raportare statistică. Aceasta presupune o limitare a numărului de date care urmează a fi transmise, posibilitatea de a furniza estimări și introducerea unei scutiri de obligații a părților care mențin (precum UE) o bază de date centralizată.

În ceea ce privește extinderea domeniului de aplicare, încheierea acordului presupune lărgirea accesului la piață prin includerea unui pachet de elemente suplimentare:

· Includerea de către părți în domeniul de aplicare a acordului a (cel puțin) peste 200 de agenții centrale, locale și a altor agenții guvernamentale;

· Includerea de către Coreea, pentru prima oară, a contractelor de construire-exploatare-transfer;

· Includerea unor servicii adiționale de către toate părțile semnatare, spre exemplu în domeniul serviciilor de telecomunicații;

· Anumite îmbunătățiri în ceea ce privește acoperirea bunurilor;

· Acoperirea de către toate părțile semnatare, pentru prima oară, a întregii game de servicii de construcții, care sunt supuse pragurilor relevante;

· Ajustări în sens negativ ale pragurilor aplicate în temeiul acordului de către o serie de părți semnatare, mai precis Israel, Japonia, Coreea și Țările de Jos față de Aruba;

· Extinderea domeniului de aplicare a inițiativei de finanțare privată de către Japonia;

· Eliminarea treptată de către Israel a regimului său de compensații (în prezent situat la 20% pentru fiecare contract de achiziții atribuit unui ofertant străin);

· Eliminarea de către SUA a dispozițiilor „Buy America” din procedurile de achiziții publice finanțate de Serviciul de Utilități Publice în Zonele Rurale (Rural Utilities Service).

În general, UE a obținut avantaje comerciale ca urmare a extinderii numărului de entități incluse în domeniul de aplicare [în special de către țările din SEE, Canada, Coreea de Sud, Statele Unite, Israel, Taiwan, Hong Kong (China)], ca urmare a includerii în domeniul de aplicare a unor bunuri și servicii, precum și în ceea ce privește pragurile aplicate bunurilor și serviciilor incluse în domeniul de aplicare (în special de către Japonia, Coreea și Israel). Aceasta înseamnă, în ansamblu, asigurarea unor oportunități suplimentare de acces la piață pentru UE în valoare de aproximativ 30 de miliarde EUR.

În schimb, UE a oferit țărilor din SEE, Elveției, Taiwanului, Japoniei și SUA avantajul extinderii numărului de entități incluse în domeniul de aplicare a acordului. UE a oferit, de asemenea, concesiuni de lucrări Coreei, țărilor din SEE și Elveției, a permis o deschidere parțială reciprocă a sectorului feroviar către Japonia, precum și a sectorului achizițiilor publice la nivel subcentral către Canada.

• [1]  Albania, Argentina, Australia, Bahrain, Camerun, Chile, China, Columbia, Croația, Georgia, India, Indonezia, Iordania, Kârgâzstan, Malaysia, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Noua Zeelandă, Oman, Panama, Federația Rusă, Arabia Saudită, Sri Lanka, Turcia, Ucraina, Vietnam.
• [2]  Negociatorii Parlamentului și ai Consiliului au ajuns la un acord politic privind textul final în luna iulie.

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (17.9.2013)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului de modificare a Acordului privind achizițiile publice

(07917/2013 – C7‑0180/2013 – 2013/0086(NLE))

Raportor pentru aviz: Filip Kaczmarek

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Acordul privind achizițiile publice din 1994 (AAP) are un număr limitat de membri, majoritatea acestora fiind economii dezvoltate. Unul dintre obiectivele revizuirii AAP este extinderea numărului actual de membri. Acordul prevede, prin urmare, stimulente pentru țările în curs de dezvoltare, cum ar fi posibilitatea de aplicare temporară a unor praguri mai ridicate și introducerea treptată a unor entități și sectoare, scopul fiind facilitarea deschiderii către concurența străină.

Cu toate acestea, nu este clar dacă clauza revizuită privind tratamentul special și diferențiat aplicat țărilor în curs de dezvoltare îmbunătățește normele aplicabile în prezent. Noul text permite protecția suplimentară tranzitorie a piețelor țărilor în curs de dezvoltare, în timp ce, în prezent, derogările pot fi negociate fără a fi limitate în timp. Pe de altă parte, noul text nu oferă țărilor în curs de dezvoltare un acces îmbunătățit semnificativ la piețele altor țări participante la AAP.

În ciuda faptului că, în general, vor exista îmbunătățiri în ceea ce privește procedurile de achiziții și transparența, nu ne putem aștepta ca țările semneze acest acord fără să se demonstreze că beneficiile vor fi mai mari decât costurile - cum ar fi costurile administrative legate de procesul de aderare și costurile sociale și economice care rezultă din pierderile înregistrate de întreprinderile interne pe piețele de achiziții - și fără crearea unor dispozitive de siguranță necesare pentru a minimaliza efectele unor astfel de pierderi.

Efectele pe termen lung ale liberalizării piețelor naționale de achiziții publice și accesul crescut pe piețe care rezultă din această liberalizare reprezintă fapte pozitive, în ciuda deficiențelor susmenționate ale textului revizuit.

*******

Comisia pentru dezvoltare solicită Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, să propună Parlamentului să își dea aprobarea.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	17.9.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	17 6 0
Membri titulari prezenți la votul final	Thijs Berman, Michael Cashman, Ricardo Cortés Lastra, Corina Crețu, Leonidas Donskis, Mikael Gustafsson, Filip Kaczmarek, Miguel Angel Martínez Martínez, Gay Mitchell, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Jean Roatta, Birgit Schnieber-Jastram, Michèle Striffler, Keith Taylor, Patrice Tirolien, Ivo Vajgl
Membri supleanți prezenți la votul final	Philippe Boulland, Edvard Kožušník, Isabella Lövin, Judith Sargentini
Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final	Emma McClarkin, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE ()

Data adoptării	14.10.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	21 0 2
Membri titulari prezenți la votul final	Laima Liucija Andrikienė, Maria Badia i Cutchet, Nora Berra, Daniel Caspary, María Auxiliadora Correa Zamora, Andrea Cozzolino, George Sabin Cutaș, Marielle de Sarnez, Christofer Fjellner, Yannick Jadot, Franziska Keller, Bernd Lange, Vital Moreira, Paul Murphy, Niccolò Rinaldi, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Jan Zahradil
Membri supleanți prezenți la votul final	Jarosław Leszek Wałęsa
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Elisabeth Jeggle, Krzysztof Lisek, Iosif Matula, Catherine Stihler