RAPORT referitor la proiectul de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului ca urmare a schimbării statutului Mayotte

28.11.2013 - (14220/2013 – C7‑0355/2013– 2013/0189(NLE)) - *

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Raportoare: Pervenche Berès


Procedură : 2013/0189(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0414/2013
Texte depuse :
A7-0414/2013
Dezbateri :
Texte adoptate :

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului ca urmare a schimbării statutului Mayotte

(14220/2013 – C7‑0355/2013 – 2013/0189(NLE))

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2013)0413) și proiectul Consiliului (14220/2013),

–   având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0355/2013),

–   având în vedere articolul 155 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care reprezintă temeiul juridic ales de Comisie pentru propunerea sa,

–   având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–   având în vedere articolele 55 și 37 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0414/2013),

1.  aprobă proiectul Consiliului astfel cum a fost modificat;

2.  constată că Consiliul a consultat Parlamentul European cu privire la proiectul de directivă, deși consultarea nu este obligatorie pentru temeiul juridic propus de Comisie;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial proiectul;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul  1

Propunere de directivă

Titlu

Proiectul Consiliului

Amendamentul

Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului ca urmare a modificării statutului Mayotte.

Propunere de decizie a Consiliului de modificare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului ca urmare a modificării statutului Mayotte.

Justificare

Amendamentul are ca scop revenirea la formularea din propunerea Comisiei întemeiată pe articolul 155 alineatul (2) din TFUE.

Amendamentul  2

Proiect de directivă

Referirea 1

Proiectul Consiliului

Amendamentul

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 349,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 155 alineatul (2) și articolul 349,

Justificare

Amendamentul prevede un temei juridic dublu pentru această procedură pentru a garanta statutul Parlamentului drept co-legiuitor și, ținând cont de îmbunătățirile propuse de Consiliu, pentru a integra caracteristicile și constrângerile specifice ale insulei Mayotte în calitate de regiune ultraperiferică.

Amendamentul  3

Proiect de directivă

Referirea 5

Proiectul Consiliului

Amendamentul

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

eliminat

Justificare

Amendamentul are ca scop revenirea la formularea din propunerea Comisiei întemeiată pe articolul 155 alineatul (2) din TFUE.

Amendamentul  4

Proiect de directivă

Considerentul 1

Proiectul Consiliului

Amendamentul

(1) Prin Decizia 2012/419/UE1 , Consiliul European a decis modificarea statutului Mayotte în raport cu Uniunea Europeană, cu aplicare de la 1 ianuarie 2014. În consecință, începând de la această dată, Mayotte încetează să fie teritoriu de peste mări și devine regiune ultraperiferică în sensul articolului 349 și al articolului 355 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE. În urma acestei modificări a statutului juridic al Mayotte, dreptul Uniunii se aplică pentru Mayotte de la [...] 1 ianuarie 2014. Ar trebui să se stabilească totuși anumite măsuri specifice, justificate de situația socială și economică specială a Mayotte în calitate de nouă regiune ultraperiferică, în ceea ce privește condițiile speciale de aplicare a dreptului Uniunii.

(1) Prin Decizia 2012/419/UE1, Consiliul European a decis modificarea statutului Mayotte în raport cu Uniunea Europeană, cu aplicare de la 1 ianuarie 2014. În consecință, începând de la această dată, Mayotte încetează să fie teritoriu de peste mări și devine regiune ultraperiferică în sensul articolului 349 și al articolului 355 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE. În urma acestei modificări a statutului juridic al Mayotte, dreptul Uniunii se aplică pentru Mayotte de la [...] 1 ianuarie 2014. Ar trebui să se stabilească totuși anumite măsuri specifice, justificate de situația socială și economică specială a Mayotte în calitate de nouă regiune ultraperiferică.

__________________

__________________

1JO L 204, 31.7.2012, p. 131.

1 JO L 204, 31.7.2012, p. 131

Amendamentul  5

Proiect de directivă

Formula solemnă

Proiectul Consiliului

Amendamentul

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Justificare

Amendamentul are ca scop revenirea la formularea din propunerea Comisiei întemeiată pe articolul 155 alineatul (2) din TFUE.

Amendamentul  6

Proiect de directivă

Articolul 1

Directiva 2010/18/UE

Articolul 3 – alineatul 2 – paragraful 2

 

Proiectul Consiliului

Amendamentul

La articolul 3 alineatul (2) din Directiva 20101/18/UE se adaugă următorul paragraf:

La articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2010/18/UE se adaugă următorul paragraf:

„Prin derogare de la primul paragraf, pentru Mayotte în calitate de regiune ultraperiferică în sensul articolului 349 din TFUE, perioada suplimentară menționată la respectivul paragraf se prelungește până la 31 decembrie 2018.”

„Pentru regiunea ultraperiferică franceză Mayotte, perioada suplimentară menționată la primul paragraf se prelungește până la 31 decembrie 2018.”

Amendamentul  7

Proiect de directivă

Articolul 2

Proiectul Consiliului

Amendamentul

Prezenta directivă se adresează Republicii Franceze.

Prezenta decizie se adresează Republicii Franceze.

Justificare

Amendamentul are ca scop revenirea la formularea din propunerea Comisiei întemeiată pe articolul 155 alineatul (2) din TFUE.

Amendamentul  8

Proiect de directivă

Articolul 3

Proiectul Consiliului

Amendamentul

Prezenta directivă intră în vigoare la 1 ianuarie 2014.

Prezenta decizie intră în vigoare la 1 ianuarie 2014.

Justificare

Amendamentul are ca scop revenirea la formularea din propunerea Comisiei întemeiată pe articolul 155 alineatul (2) din TFUE.

EXPUNERE DE MOTIVE

Propunerea

Ca răspuns la o solicitare din partea autorităților franceze de a acorda o amânare pentru data punerii în aplicare a Directivei 2010/18/UE[1], încheiată între partenerii sociali, care vizează implementarea unui acord privind concediul pentru creșterea copilului la nivel european, Comisia propune să acorde această amânare pentru a se asigura realizarea progresivă a egalității de tratament în domeniul specific al concediului pentru creșterea copilului și pentru a nu destabiliza dezvoltarea economică a insulei Mayotte.

Temeiurile juridice propuse

Comisia își întemeiază propunerea pe articolul 155 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), prin care Consiliul decide cu privire la aplicarea acordurilor de conducere și de muncă dintre partenerii sociali pe baza unei propuneri din partea Comisiei, iar Parlamentul European este informat. Dimpotrivă, Consiliul propune schimbarea temeiului juridic cu articolul 349 din TFUE privind măsurile specifice pentru regiunile ultraperiferice, prin care Consiliul adoptă aceste măsuri, la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului.

Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European consideră că temeiul juridic ales de către Comisie ar trebui considerat corect. Deoarece temeiul juridic al directivei modificate a fost articolul 155 alineatul (2) din TFUE, același temei juridic ar trebui folosit și pentru actuala propunere de act de modificare.

Concluzie

Raportoarea împărtășește avizul Comisiei JURI privind temeiul juridic ales, și anume că temeiul juridic corect al propunerii de decizie a Consiliului de modificare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului datorită schimbării statutului Mayotte este articolul 155 alineatul (2) din TFUE. Astfel, raportoarea propune aprobarea proiectului de propunere legislativă împreună cu amendamentele ce au drept scop să alinieze textul la temeiul juridic pe care se bazează propunerea Comisiei.

  • [1]  Directiva 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP și CES și de abrogare a Directivei 96/34/CE (JO L 68, 18.3.2010, p. 13).

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE PRIVIND BAZA JURIDICĂ

Dnei Pervenche Berès

Președintă

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

BRUXELLES

Ref.:                Aviz privind temeiul juridic al propunerii de decizie a Consiliului de modificare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului ca urmare a modificării statutului Mayotte [COM (2013) 0413]

Stimată doamnă președintă,

La reuniunea din 14 octombrie 2013 Comisia pentru afaceri juridice a adoptat un aviz destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară privind temeiul juridic al propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a anumitor directive în domeniul mediului, agriculturii, politicii sociale și sănătății publice ca urmare a modificării statutului insulei Mayotte în raport cu Uniunea [COM(2013)0418].

Concluzia avizului respectiv a fost că Consiliul a ales un temei juridic incorect și, prin urmare, Comisia pentru afaceri juridice a decis să recomande Președintelui să deschidă o cauză la Curtea de Justiție, pentru a se asigura de folosirea temeiului juridic corect pentru această propunere. În recomandarea sa, Comisia JURI și-a rezervat, de asemenea, dreptul de a continua acest demers cu recomandări privind actele legislative conexe referitoare la statutul Mayotte.

În cadrul reuniunii sale din 5 noiembrie 2013, Comisia pentru afaceri juridice a adoptat, așadar, avize din proprie inițiativă, în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, referitoare la temeiurile juridice ale celor trei propuneri legislative suplimentare privind Mayotte care sunt tratate în diferite comisii, inclusiv propunerea mai sus menționată din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.

I - Context

În urma unui referendum ce a avut loc în 2009, comunitatea franceză de peste mări Mayotte, situată la nord de Madagascar, în Oceanul Indian, a devenit un departament al Franței începând cu 31 martie 2011[1] și, prin urmare, prin scrisoarea sa din 26 octombrie 2011, Președintele Franței a solicitat, Consiliului European să inițieze procedura prevăzută la articolul 355 alineatul (6) din TFUE, prin care să adopte o decizie care să modifice statutul Mayotte în raport cu tratatele UE de la țară sau teritoriu de peste mări la regiune ultraperiferică. Scrisoarea făcea, de asemenea, referință la Declarația nr. 43 privind articolul 355 alineatul (6) din TFUE, care era formulată astfel:

Înaltele Părți Contractante convin asupra luării unei decizii de către Consiliul European, în temeiul articolului 355 alineatul (6), privind modificarea statutului insulei Mayotte în raport cu Uniunea, astfel încât acest teritoriu să devină o regiune ultraperiferică în înțelesul articolului 355 alineatul (1) și al articolului 349, atunci când Consiliului și Comisiei le este notificat de către autoritățile franceze faptul că evoluția în curs de desfășurare a statutului intern al insulei permite acest lucru.

Prin urmare, după consultarea Comisiei[2], în conformitate cu articolul 355 alineatul (6) din TFUE, la 12 iulie 2012, Consiliul European a adoptat în unanimitate Decizia susmenționată.

Articolul 1 din Decizie menționează că, începând cu 2014, Mayotte nu mai are statutul de țară și teritoriu de peste mări, căruia i se aplică dispozițiile părții a patra a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), devenind o regiune ultraperiferică a Uniunii în sensul articolului 349 din TFUE. Articolul 2 este formulat astfel:

Articolul 2

TFUE se modifică după cum urmează:

(1) La articolul 349 primul paragraf, cuvântul „Mayotte” se introduce după cuvântul „Martinica”.

(2) La articolul 355 alineatul (1), cuvântul „Mayotte” se introduce după cuvântul „Martinica”.

(3) În anexa II, se elimină a șasea liniuță.

Decizia are aceeași structură și a fost adoptată utilizând aceeași procedură ca și Decizia Consiliului European adoptată în 2010 privind modificarea statutului insulei franceze Saint-Barthélemy din Caraibe, din regiune ultraperiferică în țară sau teritoriu de peste mări[3].

Totuși, trebuie remarcat faptul că niciuna din modificările formulării din TFUE, în conformitate cu aceste două Decizii ale Consiliului European, nu se reflectă în cea mai recentă versiune consolidată a TFUE, publicată la 26 octombrie 2012[4]. Cu toate acestea, ele sunt incluse în propria versiune consolidată a textului publicată de Consiliu[5].

La 14 octombrie 2013, Comisia pentru afaceri juridice a adoptat avizul susmenționat destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care a inclus concluzia că Consiliul a ales un temei juridic incorect[6]. Comisia JURI a decis să recomande Președintelui să deschidă o cauză la Curtea de Justiție, pentru a se asigura de folosirea temeiului juridic corect pentru această propunere și să recomande Parlamentului să nu întreprindă nicio acțiune cu privire la Decizia Consiliului European 2012/419/UE de modificare a tratatului. În recomandarea sa JURI și-a rezervat, de asemenea, dreptul de a urmări acest aspect prin recomandări privind actele legislative conexe referitoare la statutul Mayotte.

În cursul reuniunii din 5 noiembrie 2013, Comisia pentru afaceri juridice a verificat așadar, temeiul juridic al celor trei propuneri legislative suplimentare, inclusiv propunerea de mai jos, pentru care Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale este competentă în fond.

I - Temeiul juridic al propunerii de modificare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului ca urmare a modificării statutului Mayotte

Propunerea

Ca răspuns la o solicitare din partea autorităților franceze de a acorda o amânare pentru data punerii în aplicare a Directivei 2010/18/UE[7], care vizează implementarea unui acord privind concediul pentru creșterea copilului între partenerii sociali la nivel european, Comisia propune să acorde această amânare pentru a se asigura realizarea progresivă a egalității de tratament și pentru a nu destabiliza dezvoltarea economică a Mayotte.

Temeiurile juridice propuse

Comisia își bazează propunerea pe articolul 155 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), prin care Consiliul decide cu privire la aplicarea acordurilor între partenerii sociali pe baza unei propuneri din partea Comisiei, iar Parlamentul European este informat. Cu toate acestea, Consiliul propune schimbarea temeiului juridic al articolului 349 din TFUE privind măsurile specifice pentru regiunile ultraperiferice, prin care Consiliul adoptă aceste măsuri, la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului.

Analiză

Serviciul Juridic consideră că temeiul juridic ales de către Comisie ar trebui considerat corect deoarece, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, alegerea temeiului juridic nu se poate baza exclusiv pe referința la prerogativele unei instituții, deși Parlamentul ar avea un rol mai mare în temeiul articolului 349 din TFUE, existând o corespondență factuală între deferitele propuneri din pachetul Mayotte, iar toate aceste dosare ar trebui analizate conform acelorași principii. Deoarece temeiul juridic al directivei modificate fost articolul 155 alineatul (2) din TFUE, același temei juridic ar trebui folosit și pentru actuala propunere de act de modificare.

VII - Concluzii și recomandare

Temeiul juridic corect al propunerii de decizie a Consiliului de modificare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului datorită schimbării statutului Mayotte este articolul 155 alineatul (2) din TFUE.

Prin urmare, în cursul reuniunii sale din 5 noiembrie 2013, Comisia pentru afaceri juridice, a hotărât în unanimitate[8], să adopte poziția potrivit căreia temeiul juridic propus de Consiliu, și anume articolul 349 din TFUE, este incorect, iar temeiul juridic propus de Comisie este corect.

Pe această bază, prin urmare, Comisia pentru afaceri juridice a decis, de asemenea, să recomande Președintelui Parlamentului, în conformitate cu articolul 128 din Regulamentul de procedură, să introducă o acțiune în fața Curții de Justiție, odată ce decizia Consiliului de a solicita avizul Parlamentului a fost publicată în Jurnalul Oficial, pentru a proteja prerogativele Parlamentului în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din TUE.

Cu deosebită considerație,

Klaus-Heiner Lehne

  • [1]  A se vedea Documentul EUCO 114/11 al Consiliului din 15 noiembrie 2011.
  • [2]  C(2012) 3506 final, disponibil în documentul Consiliului 11006/12.
  • [3]  Decizia 2010/718/UE a Consiliului European din 29.10.2010 de modificare a statutului insulei Saint-Barthélemy în raport cu Uniunea Europeană (JO L 325, 9.12.2010, p. 4).
  • [4]  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2012:326:FULL:EN:PDF.
  • [5]  http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/08/st06/st06655-re07.en08.pdf.
  • [6]  A se vedea scrisoarea din 16 octombrie 2013 din partea dlui Lehne către dl Groote.
  • [7]  Directiva 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP și CES și de abrogare a Directivei 96/34/CE (JO L 68, 18.3.2010, p. 13).
  • [8]  La votul final au fost prezenți următorii: Baldassarre (Vice-Chair), Luigi Berlinguer, Sebastian Valentin Bodu (Vice-Chair), Françoise Castex (Vice-Chair), Christian Engström, Marielle Gallo, Giuseppe Gargani, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sajjad Karim, Klaus-Heiner Lehne (Chair), Eva Lichtenberger, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner (Vice-Chair), József Szájer, Rebecca Taylor, Alexandra Thein, Cecilia Wikström, Zbigniew Ziobro, Tadeusz Zwiefka.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.11.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Heinz K. Becker, Phil Bennion, Pervenche Berès, Vilija Blinkevičiūtė, Alejandro Cercas, Derek Roland Clark, Minodora Cliveti, Emer Costello, Frédéric Daerden, Sari Essayah, Richard Falbr, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Ádám Kósa, Jean Lambert, Patrick Le Hyaric, Verónica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Csaba Őry, Konstantinos Poupakis, Sylvana Rapti, Elisabeth Schroedter, Nicole Sinclaire, Jutta Steinruck, Ruža Tomašić, Traian Ungureanu

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Jürgen Creutzmann, Liisa Jaakonsaari, Jelko Kacin, Anthea McIntyre, Birgit Sippel, Csaba Sógor

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Maurice Ponga