RAPORT referitor la modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului în ceea ce privește ridicarea și apărarea imunității parlamentare

20.12.2013 - (2013/2031(REG))

Comisia pentru afaceri constituționale
Raportoare: Anneli Jäätteenmäki

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului în ceea ce privește ridicarea și apărarea imunității parlamentare

(2013/2031(REG))

Parlamentul European,

–   având în vedere scrisoarea președintelui Comisiei pentru afaceri juridice din 9 noiembrie 2012,

–   având în vedere articolele 211 și 212 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0012/2014),

1.  hotărăște să aducă Regulamentului său de procedură modificările de mai jos;

2.  atrage atenția asupra faptului că aceste modificări vor intra în vigoare în prima zi a următoarei perioade de sesiune;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

Amendamentul  1 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 5 – alineatul 1 a (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	(1a) Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție pentru independența Parlamentului în ansamblu și a membrilor săi.
Amendamentul  2 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 – alineatul 1
Textul în vigoare	Amendamentul
(1) În exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul urmărește în special conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin.	(1) În exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul acționează pentru conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin. Cererile de ridicare a imunității se analizează în conformitate articolele 7, 8 și 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și cu principiile menționate în prezentul articol.
Amendamentul  3 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 – alineatul 2
Textul în vigoare	Amendamentul
(2) Orice cerere adresată Președintelui de o autoritate competentă a unui stat membru în vederea ridicării imunității unui deputat este comunicată în ședință plenară și trimisă comisiei competente.	eliminat
Justificare
Acest text ar trebui deplasat la articolul 7, care se referă la chestiunile de procedură.
Amendamentul  4 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 – alineatul 3
Textul în vigoare	Amendamentul
(3) Orice cerere adresată Președintelui de un deputat sau un fost deputat în vederea apărării imunității și privilegiilor este comunicată în ședință plenară și trimisă comisiei competente.	eliminat
Justificare
Acest text ar trebui deplasat la articolul 7, care se referă la chestiunile de procedură.
Amendamentul  5 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 – alineatul 4
Textul în vigoare	Amendamentul
(4) În cazul în care un deputat este arestat sau privat de libertatea de circulație prin presupusa încălcare a privilegiilor și imunităților sale, Președintele Parlamentului poate lua de urgență, după consultarea președintelui și a raportorului comisiei competente, o inițiativă vizând confirmarea privilegiilor și imunităților deputatului în cauză. Președintele Parlamentului comunică această inițiativă comisiei și informează Parlamentul cu privire la aceasta.	eliminat
Justificare
Acest text ar trebui deplasat într-un nou articol 6b, care să reglementeze situațiile de urgență.
Amendamentul  6 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 – alineatul 4 a (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	(4a) În cazul în care un deputat este obligat să compară în calitate de martor sau de expert, nu este necesar să se solicite ridicarea imunității sale, cu condiția ca deputatul:
	‑ să nu fie obligat să compară la o dată sau într-un moment care împiedică sau îngreunează exercitarea activității sale parlamentare, sau să aibă posibilitatea de a prezenta o declarație scrisă ori în orice altă formă care să nu îngreuneze îndeplinirea funcțiilor sale parlamentare și
	‑ să nu fie obligat să depună mărturie în legătură cu informații obținute în mod confidențial în timpul exercitării mandatului său pe care nu consideră oportun să le divulge.
Justificare
Acest text a fost transferat de la articolul 7, deoarece clarifică necesitatea de a ridica imunitatea unui deputat în cazul în care acesta este citat ca martor.
Amendamentul  7 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 a (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	Articolul 6a
	Apărarea privilegiilor și imunităților
	(1) În cazul în care are loc o presupusă încălcare a privilegiilor și imunităților unui deputat sau ale unui fost deputat de către autoritățile unui stat membru, se poate solicita, în conformitate cu articolul 7 alineatul (-1), o decizie a Parlamentului care să determine dacă, într-adevăr, a avut loc o încălcare a acestor privilegii și imunități.
	(2) Se poate depune o astfel de cerere de apărare a privilegiilor și imunităților în special în cazul în care se consideră că circumstanțele respective constituie o restricționare administrativă sau de altă natură a liberei circulații a deputaților în deplasarea către și de la locul de întrunire a Parlamentului sau a libertății de exprimare ori a unei opinii sau unui vot exprimate în exercițiul funcției lor, sau în cazul în care se consideră că intră sub incidența articolului 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene.
	(3) O cerere de apărare a privilegiilor și imunităților unui deputat nu este admisibilă dacă a fost deja depusă o cerere de apărare sau de ridicare a imunității deputatului respectiv în legătură cu aceleași proceduri judiciare, indiferent dacă s-a luat sau nu o decizie până în momentul respectiv.
	(4) O cerere de apărare a privilegiilor și imunităților unui deputat nu mai este luată în considerație dacă s-a primit o cerere de ridicare a imunității deputatului respectiv în cadrul aceleiași proceduri judiciare.
	(5) În cazurile în care s-a luat decizia de a nu se apăra privilegiile și imunitățile unui deputat, acesta poate solicita reanalizarea deciziei, prezentând noi probe. Cererea de reanalizare nu este admisibilă în cazul în care a fost deschisă deja o procedură de contestare a deciziei în temeiul articolului 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau în cazul în care Președintele consideră că noile mijloace de probă prezentate nu sunt suficiente pentru a justifica reanalizarea deciziei.
Amendamentul  8 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 b (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	Articolul 6b
	Acțiunea de urgență a Președintelui pentru susținerea imunității
	(1) În cazul în care un deputat este arestat sau privat de libertatea de circulație pe motivul unei presupuse încălcări a privilegiilor și imunităților sale, Președintele poate lua de urgență, după consultarea președintelui și a raportorului comisiei competente, inițiativa de a susține privilegiile și imunitățile deputatului în cauză. Președintele Parlamentului comunică această inițiativă comisiei și informează Parlamentul cu privire la aceasta.
	(2) În cazul în care Președintele face uz de competențele conferite la alineatul (1), comisia ia act de inițiativa Președintelui în cursul reuniunii următoare. Dacă este necesar, comisia poate întocmi un raport care să fie prezentat Parlamentului.
Justificare
Acest amendament introduce un nou articol 6b, care reglementează situațiile de urgență, pentru mai multă claritate. Amendamentul nu introduce modificări de fond.
Amendamentul  9 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul -1 (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	(-1) Orice cerere adresată Președintelui de către o autoritate competentă a unui stat membru în vederea ridicării imunității unui deputat, sau de către un deputat sau un fost deputat în vederea apărării privilegiilor și imunităților, se comunică în Parlament și se transmite comisiei competente.
Justificare
Acesta este un nou alineat, care explică primul pas al procedurii, înlocuind articolul 6 alineatele (2) și (3) privind procedura de ridicare și, respectiv, de apărare a imunității, fără a face modificări de fond.
Amendamentul  10 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 1
Textul în vigoare	Amendamentul
(1) Comisia competentă examinează fără întârziere și în ordinea în care i-au fost prezentate cererile de ridicare a imunității sau de apărare a imunității și privilegiilor.	(1) Comisia examinează fără întârziere, dar ținând cont de complexitatea lor relativă, cererile de ridicare a imunității sau de apărare a privilegiilor și imunităților.
Justificare
În practică, diferențele de complexitate tehnică între cazurile de imunitate nu permit întotdeauna ca cererile să fie examinate într-o ordine strict cronologică. Aplicarea strictă a acestei dispoziții ar determina întârzieri inutile în cazurile simple, din cauza celor complexe. Comisia parlamentară competentă trebuie să examineze cazurile cât mai rapid, dar are nevoie de o oarecare marjă de manevră în ceea ce privește calendarul fiecărui caz.
Amendamentul  11 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 3
Textul în vigoare	Amendamentul
(3) Comisia poate solicita autorității interesate furnizarea tuturor informațiilor și precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea. Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicații, poate prezenta toate documentele și mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente și poate fi reprezentat de un alt deputat.	(3) Comisia poate solicita autorității interesate furnizarea tuturor informațiilor și precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea.
Justificare
Dispozițiile privind audierile ar trebui deplasate la un nou alineat, mai detaliat.
Amendamentul  12 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 3 a (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	(3a) Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicații, poate prezenta toate documentele și mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente și poate fi reprezentat de un alt deputat.
	Deputatul nu asistă la dezbaterile privind cererea de ridicare sau de apărare a imunității sale, cu excepția audierii propriu-zise.
	Președintele comisiei invită deputatul pentru a fi audiat, precizând data și ora. Deputatul poate renunța la dreptul de a fi audiat.
	Dacă deputatul nu se prezintă la audierea la care a fost invitat, se consideră că a renunțat la dreptul de a fi audiat, cu excepția cazului în care anunță că nu poate participa la audiere la data și ora indicate, motivând această imposibilitate. Președintele comisiei decide dacă motivele invocate justifică absența, neexistând posibilitatea atacării acestei decizii.
	Dacă decide că absența este justificată, președintele comisiei îl invită pe deputat la audiere la o altă dată și oră. Dacă deputatul nu dă curs celei de-a doua invitații la audiere, procedura continuă fără audierea deputatului. Nu se acceptă noi justificări pentru neprezentare sau noi cereri de audiere.
Justificare
Acest amendament vizează dreptul deputaților de a fi audiați în cazurile legate de imunitate. Clarificările sunt justificate de faptul că, în trecut, anumiți deputați au abuzat de dreptul de a fi audiați, utilizându-l ca mijloc de a întârzia procedurile și de a împiedica Parlamentul să ia o decizie. Amendamentul își propune să asigure dreptul deputaților de a fi audiați, fără însă ca aceștia să poată amâna în mod repetat audierea (lor) pentru a bloca procedurile judiciare împotriva lor. Președintelui i se conferă competența de a preveni astfel de întârzieri nejustificate.
Amendamentul  13 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 5
Textul în vigoare	Amendamentul
(5) În cazul în care un deputat este obligat să compară în calitate de martor sau de expert, nu este necesar să se solicite ridicarea imunității sale, dacă deputatul:	eliminat
- nu este obligat să compară la o dată sau într-un moment care împiedică sau afectează exercitarea activității sale parlamentare sau poate să prezinte o declarație scrisă sau de orice altă natură care nu afectează îndeplinirea funcțiilor sale parlamentare,
- nu este obligat să depună mărturie în legătură cu informații obținute în mod confidențial în timpul exercitării mandatului său pe care nu consideră oportun să le divulge.
Justificare
Acest alineat ar trebui mutat la articolul 6, deoarece se referă la necesitatea de a ridica imunitatea unui deputat în cazurile în care acesta este citat ca martor.
Amendamentul  14 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 6
Textul în vigoare	Amendamentul
(6) În cazurile de apărare a unui privilegiu sau a unei imunități, comisia precizează dacă circumstanțele constituie un obstacol de ordin administrativ sau de altă natură în ceea ce privește, pe de o parte, libertatea de circulație a deputaților care se deplasează către sau dinspre locul de reuniune a Parlamentului sau, pe de altă parte, exprimarea unei opinii sau a unui vot în exercitarea mandatului, sau dacă se încadrează în aspectele prevăzute la articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile care nu se află sub incidența dreptului intern și prezintă o propunere prin care invită autoritatea în cauză să tragă concluziile care se impun.	eliminat
Justificare
Acest alineat ar trebui transferat la articolul 6a, deoarece se referă la criteriile de bază pentru apărarea imunității unui deputat.
Amendamentul  15 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 10
Textul în vigoare	Amendamentul
(10) În cazul în care Președintele face uz de competențele care îi sunt conferite prin articolul 6 alineatul (4), comisia competentă ia act de inițiativa Președintelui în cursul reuniunii următoare. Dacă este necesar, comisia poate întocmi un raport care să fie prezentat Parlamentului.	eliminat
Justificare
Acest alineat ar trebui deplasat la articolul 6b, deoarece vizează competențele Președintelui în cazurile urgente.
Amendamentul  16 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 12 a (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	(12a) Comisia stabilește principiile pentru aplicarea prezentului articol.
Justificare
Adăugarea acestei precizări nu are scopul de a împuternici comisia să efectueze aprecieri de fond, care țin, în cele din urmă, de competența Parlamentului. Scopul este acela de a garanta că, în cazuri similare, la fel vor fi și abordările propuse de Comisia pentru afaceri juridice, punând, astfel, bazele unui fel de „jurisprudență”.

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Introducere

În scrisoarea sa din 9 noiembrie 2012, președintele Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) a ridicat mai multe probleme legate de aplicarea normelor privind imunitatea deputaților. În conformitate cu această scrisoare, deși Regulamentul de procedură prevede în mod expres doar cererile de ridicare sau de apărare a imunității, s-ar părea că ar trebui să existe și posibilitatea ca un deputat care a solicitat apărarea imunității sale să ceară Parlamentului să reexamineze decizia de a nu-i apăra imunitatea. Comisia competentă a considerat că sfera cererii de revizuire, în special termenul efectuării acesteia, ar trebui strict delimitată. În plus, Comisia JURI a ridicat, de asemenea, problema inadmisibilității unei cereri de apărare a imunității în cazul în care Parlamentul a ridicat deja imunitatea deputatului în legătură cu aceleași fapte. Comisia JURI a atras atenția asupra faptului că, în formularea actuală, articolul 7 nu prevede nicio soluție la aceste probleme.

La 9 iulie 2013, Comisia JURI a adoptat un aviz adresat Comisiei AFCO. Acest aviz propune reformularea reglementărilor existente privind imunitatea, pentru a reflecta atât jurisprudența Curții de Justiție a UE, cât și practica Comisiei JURI. De asemenea, se propune o structură nouă, mai logică, a articolelor în cauză. Raportoarea s-a bazat, pentru acest proiect de raport, pe proiectele de aviz și pe avizele JURI - comisia competentă pentru „privilegiile și imunitățile” deputaților, în conformitate cu punctul XVI/10 din anexa VII din Regulamentul de procedură.

2. Dreptul primar relevant

Ca și majoritatea sistemelor juridice continentale, legislația primară a UE tratează două aspecte ale imunității parlamentare. Primul aspect este de fond: un deputat ales nu poate fi tras la răspundere pentru nicio acțiune efectuată în calitatea sa de membru al unui organ legislativ în cursul mandatului său (immunitas). Al doilea aspect este de natură procedurală: orice procedură pentru tragerea la răspundere a unui deputat ales pentru acte comise în afara calității sale de membru al unui organ legislativ poate fi inițiată numai cu acordul prealabil al organului legislativ respectiv (inviolabilitas).

Primul aspect este reglementat de articolul 8 (fostul articol 9) din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. În conformitate cu acest articol, membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor.

Al doilea aspect, cel procedural, este reglementat de articolul 9 (fostul articol 10), conform căruia, în timpul sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia beneficiază:

(a) pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări;

(b) pe teritoriul oricărui alt stat membru, de imunitate privind orice măsură de detenție sau urmărire jurisdicțională.

Imunitatea este valabilă inclusiv pe perioada deplasării la locul reuniunii Parlamentului European, cât și la întoarcere.

Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict și nici nu poate constitui o piedică pentru Parlamentul European în ceea ce privește ridicarea imunității unuia dintre deputați.

3. Jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a UE

Trebuie luate în considerare trei cauze: Marra[1], Patricello[2] și Gollnisch[3].

3.1. În cauza Marra, Curtea a decis că normele Comunității [în prezent: ale Uniunii] referitoare la imunitatea deputaților în Parlamentul European trebuie interpretate în sensul că, într-o acțiune în despăgubiri introdusă împotriva unui deputat pentru opiniile exprimate de acesta,

‑ în cazul în care instanța națională care trebuie să se pronunțe cu privire la o astfel de acțiune nu a primit nicio informație privind o cerere din partea deputatului respectiv, adresată Parlamentului European, de apărare a imunității prevăzute la articolul 9 [în prezent, articolul 8] din Protocolul nr. 7, aceasta nu este obligată să solicite Parlamentului European să se pronunțe dacă sunt îndeplinite condițiile pentru imunitatea respectivă;

‑ în cazul în care instanța națională este informată despre faptul că deputatul a cerut Parlamentului European apărarea imunității (respective), în sensul articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, aceasta trebuie să suspende procedurile judiciare și să solicite Parlamentului European să se pronunțe cât mai curând;

‑ în cazul în care instanța națională consideră că deputatul beneficiază de imunitatea prevăzută la articolul 9 [în prezent, articolul 8] din protocol, aceasta este obligată să respingă acțiunea introdusă împotriva deputatului în cauză.

3.2. În cauza Patricello, Curtea a decis că articolul 8 din protocol trebuie interpretat în sensul că o declarație făcută de un deputat în Parlamentul European în afara incintei Parlamentului European, care a condus la declanșarea urmăririi în justiție în statul membru de origine sub aspectul infracțiunii de denunțare calomnioasă, nu constituie o opinie exprimată în cadrul exercitării funcțiilor parlamentare acoperite de imunitatea conferită de dispoziția respectivă decât dacă declarația în cauză reprezintă o apreciere subiectivă care are o legătură directă evidentă cu îndeplinirea îndatoririlor deputatului. Este de competența instanței de trimitere să verifice dacă aceste condiții au fost îndeplinite în cauza respectivă în acțiunea principală.

3.3. În cauza Gollnisch, Tribunalul, pe baza jurisprudenței anterioare, a prezentat o imagine de ansamblu a imunității parlamentare în dreptul Uniunii, și în special cu privire la distincția dintre ridicarea și apărarea imunității. Referindu-se la concluziile sale anterioare din cauza Marra, Tribunalul a subliniat că Regulamentul de procedură reprezintă un set de norme de organizare internă și nu poate acorda Parlamentului competențe care nu sunt recunoscute în mod expres printr-o măsură legislativă, în speță de Protocol. Rezultă că deși Parlamentul, ca urmare a unei cereri din partea deputatului în cauză, adoptă, pe baza acestor norme, o decizie de apărare a imunității, aceasta constituie un aviz care nu are caracter obligatoriu pentru autoritățile judiciare naționale. În plus, faptul că legislația unui stat membru[4] prevede o procedură în apărarea membrilor parlamentului național - care permite intervenția parlamentului în cazul în care instanța națională nu recunoaște imunitatea respectivă - nu înseamnă că aceleași puteri sunt conferite Parlamentului European în raport cu deputații din cadrul său care provin din acel stat membru, întrucât articolul 9 din Protocol nu-i acordă în mod explicit o astfel de competență și nu face trimitere la normele de drept național.

Din doctrina prezentată mai sus rezultă că apărarea imunității poate fi aplicabilă doar într-o cauză în care imunitatea unui deputat, așa cum decurge din dreptul național al statului său, este compromisă (în special printr-o acțiune a poliției sau a autorităților judiciare ale statului respectiv) și nu există nici o cerere de ridicare a imunității deputatului. În astfel de cazuri, deputatul are dreptul să solicite apărarea imunității sale, în conformitate cu Regulamentul de procedură al PE. Prin urmare, apărarea imunității constituie o modalitate de intervenție a Parlamentului, la cererea unui deputat, atunci când autoritățile naționale încalcă sau se pregătesc să încalce imunitatea deputatului respectiv. Pe de altă parte, dacă autoritățile naționale prezintă o cerere de ridicare a imunității, Parlamentul trebuie să decidă dacă să ridice sau nu imunitatea respectivă. În astfel de cazuri, apărarea imunității nu mai are sens. Parlamentul fie ridică imunitatea, și atunci apărarea sa nu mai este posibilă, fie refuză să ridice imunitatea, apărarea devenind astfel inutilă pentru că autoritățile naționale sunt informate că solicitarea lor de ridicare a imunității a fost respinsă și, prin urmare, imunitatea parlamentară le împiedică să ia măsurile pe care intenționau să le ia.

4. Concluzie

Pe baza contextului juridic explicat mai sus, precum și a proiectelor de aviz și a avizelor Comisiei JURI, raportorul propune reformularea articolelor în cauză, astfel încât structura lor să fie mai coerentă, iar fondul să fie mai bine aliniat la jurisprudența recentă și la practicile comisiei competente. Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței și integrității Parlamentului în ansamblu și a membrilor săi. Regulamentul de procedură ar trebui, prin urmare, să reglementeze această chestiune într-o manieră impecabilă din punct de vedere juridic și suficient de detaliată, pentru a proteja poziția acestei instituții, în care sunt reprezentați direct cetățenii Uniunii[5].

• [1]  Hotărârea din 21 octombrie 2008 din cauzele conexate C-200/07 și 201/07, Marra / De Gregorio și Clemente.
• [2]  Hotărârea din 6 septembrie 2011 în cauza C-163/10, Aldo Patricello.
• [3]  Hotărârea 17 ianuarie 2013 în cauzele comune T-346/11 și T-347/11, Bruno Gollnisch.
• [4]  Cf., de exemplu, articolul 68 primul paragraf din Constituția italiană.
• [5]  Articolul 10 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (10.7.2013)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la modificarea articolului 7 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European

(2013/2031(REG))

Raportor pentru aviz: Klaus-Heiner Lehne

AMENDAMENTE

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 5 – alineatul 1 a (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	(1a) Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului, în ansamblu, și a membrilor săi.
Amendamentul  2 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 – alineatul 1
Textul în vigoare	Amendamentul
(1) În exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul urmărește în special conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin.	(1) În exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul acționează pentru conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin. Orice cerere de ridicare a imunității se analizează în conformitate cu dispozițiile articolelor 7, 8 și 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și cu principiile menționate în prezentul alineat.
Amendamentul  3 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 – alineatul 2
Textul în vigoare	Amendamentul
(2) Orice cerere adresată Președintelui de o autoritate competentă a unui stat membru în vederea ridicării imunității unui deputat este comunicată în ședință plenară și trimisă comisiei competente.	eliminat
Justificare
Acest text ar trebui mutat la articolul 7, care se referă la aspectele procedurale.
Amendamentul  4 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 – alineatul 3
Textul în vigoare	Amendamentul
(3) Orice cerere adresată Președintelui de un deputat sau un fost deputat în vederea apărării imunității și privilegiilor este comunicată în ședință plenară și trimisă comisiei competente.	eliminat
Justificare
Acest text ar trebui mutat la articolul 7, care se referă la aspectele procedurale.
Amendamentul  5 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 – alineatul 4
Textul în vigoare	Amendamentul
(4) În cazul în care un deputat este arestat sau privat de libertatea de circulație prin presupusa încălcare a privilegiilor și imunităților sale, Președintele Parlamentului poate lua de urgență, după consultarea președintelui și a raportorului comisiei competente, o inițiativă vizând confirmarea privilegiilor și imunităților deputatului în cauză. Președintele Parlamentului comunică această inițiativă comisiei și informează Parlamentul cu privire la aceasta.	eliminat
Justificare
Acest text ar trebui mutat într-un nou articol 6b, care să reglementeze situațiile urgente.
Amendamentul  6 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 – alineatul 5 (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	(5) În cazul în care un deputat este obligat să compară în calitate de martor sau de expert, nu este necesar să se solicite ridicarea imunității sale, dacă deputatul:
	- nu este obligat să compară la o dată sau într-un moment care împiedică sau afectează exercitarea activității sale parlamentare sau poate să prezinte o declarație scrisă sau de orice altă natură care nu afectează îndeplinirea funcțiilor sale parlamentare,
	- nu este obligat să depună mărturie în legătură cu informații obținute în mod confidențial în timpul exercitării mandatului său pe care nu consideră oportun să le divulge.
Justificare
Acest text a fost mutat de la articolul 7, deoarece clarifică necesitatea de a ridica imunitatea unui deputat în cazurile în care acesta este citat ca martor.
Amendamentul  7 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 a (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	Articolul 6a – Apărarea imunității
	(1) În cazul în care are loc o presupusă încălcare a privilegiilor și imunităților unui deputat sau ale unui fost deputat de către autoritățile unui stat membru, se poate solicita, în conformitate cu articolul 7 alineatul (-1), o decizie a Parlamentului care să determine dacă, într-adevăr, a avut loc o încălcare a acestor privilegii și imunități.
	(2) Se poate depune o astfel de cerere de apărare a privilegiilor și imunităților în special în cazurile în care se consideră că circumstanțele respective constituie o restricție administrativă sau de altă natură asupra liberei circulații a deputaților în deplasarea către și de la locul de reuniune al Parlamentului, asupra libertății de exprimare ori în legătură cu o opinie exprimată sau un vot dat în îndeplinirea mandatului ori intră sub incidența articolului 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene.
	(3) O cerere de apărare a privilegiilor și imunităților unui deputat nu este admisibilă dacă a fost deja depusă o cerere de apărare sau de ridicare a imunității deputatului respectiv în legătură cu aceleași proceduri judiciare, indiferent dacă s-a luat sau nu o decizie până în momentul respectiv.
	(4) O cerere de apărare a privilegiilor și imunităților unui deputat nu mai este luată în considerație dacă s-a primit o cerere de ridicare a imunității deputatului respectiv în cadrul aceleiași proceduri judiciare.
	(5) În cazurile în care s-a luat decizia de a nu se apăra privilegiile și imunitățile unui deputat, acesta poate solicita reanalizarea deciziei, prezentând noi probe. Cererea de reanalizare este inadmisibilă dacă au fost declanșate proceduri împotriva deciziei luate în temeiul articolului 263 din TFUE sau dacă Președintele consideră că noile mijloace de probă prezentate nu sunt suficiente pentru a justifica reanalizarea deciziei.
Justificare
Scopul acestui amendament este de a introduce un nou articol care să reglementeze cererile de apărare a imunității parlamentare și să prevadă principiile fundamentale în acest sens. El vizează prevenirea utilizării unor cereri recurente de apărare a imunității ca tactică de amânare. În plus, se clarifică procedura de urmat în cazurile în care, pentru aceleași fapte, se depune o cerere de ridicare și una de apărare a imunității.
Amendamentul  8 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 b (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	Articolul 6b – Acțiuni urgente ale Președintelui de apărare a imunității
	(1) În cazul în care un deputat este arestat sau privat de libertatea de circulație prin presupusa încălcare a privilegiilor și imunităților sale, Președintele Parlamentului poate lua de urgență, după consultarea președintelui și a raportorului comisiei competente, o inițiativă vizând confirmarea privilegiilor și imunităților deputatului în cauză. Președintele Parlamentului comunică această inițiativă comisiei și informează Parlamentul cu privire la aceasta.
	(2) În cazul în care Președintele face uz de competențele care îi sunt conferite prin alineatul (1), comisia competentă ia act de inițiativa Președintelui în cursul reuniunii următoare. Dacă este necesar, comisia poate întocmi un raport care să fie prezentat Parlamentului.
Justificare
Acest amendament introduce un nou articol 6b, care reglementează situațiile urgente, pentru mai multă claritate. Amendamentul nu introduce modificări de fond.
Amendamentul  9 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul -1 (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	(-1) O autoritate competentă dintr-un stat membru poate adresa Președintelui o cerere privind ridicarea imunității unui deputat, iar un deputat sau un fost deputat poate adresa Președintelui o cerere de apărare a privilegiilor și imunităților. Aceste cereri sunt comunicate în ședință plenară și sunt transmise comisiei competente.
Justificare
Acesta este un nou alineat care explică primul pas al procedurii, înlocuind articolul 6 alineatele (2) și (3) privind procedura de ridicare și, respectiv, de apărare a imunității, fără să fi fost făcute modificări de fond.
Amendamentul  10 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 1
Textul în vigoare	Amendamentul
(1) Comisia competentă examinează fără întârziere și în ordinea în care i-au fost prezentate cererile de ridicare a imunității sau de apărare a imunității și privilegiilor.	(1) Comisia examinează fără întârziere, dar ținând cont de complexitatea lor relativă, cererile de ridicare a imunității sau de apărare a imunității și privilegiilor.
Justificare
În practică, diferențele de complexitate tehnică între cazurile de imunitate nu permit întotdeauna ca cererile să fie examinate într-o ordine strict cronologică. Aplicarea acestei dispoziții ar determina întârzieri inutile în cazurile simple, din cauza celor complexe. Comisia pentru afaceri juridice trebuie să examineze cazurile cât mai rapid posibil, dar are nevoie de o oarecare marjă de manevră în ceea ce privește calendarul fiecărui caz.
Amendamentul  11 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 3
Textul în vigoare	Amendamentul
(3) Comisia poate solicita autorității interesate furnizarea tuturor informațiilor și precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea. Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicații, poate prezenta toate documentele și mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente și poate fi reprezentat de un alt deputat.	(3) Comisia poate solicita autorității interesate furnizarea tuturor informațiilor și precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea.
Justificare
Dispozițiile privind audierile ar trebui mutate la un nou alineat, mai detaliat.
Amendamentul  12 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 3 a (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	(3a) Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicații, poate prezenta toate documentele și mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente și poate fi reprezentat de un alt deputat.
	Deputatul nu este prezent la dezbaterile privind cererea de ridicare sau de apărare a imunității sale, cu excepția audierii propriu-zise.
	Președintele comisiei invită deputatul pentru a fi audiat, precizând data și ora. Deputatul poate renunța la dreptul de a fi audiat.
	Dacă deputatul nu participă la audierea la care este invitat, se consideră că a renunțat la dreptul de a fi audiat, cu excepția cazului în care anunță că nu poate participa la audieri la data și ora indicate, motivându-și absența. Președintele comisiei este singura autoritate împuternicită să decidă dacă motivele invocate justifică absența și nu există căi de atac în această privință.
	Dacă decide că absența este justificată, președintele comisiei îl invită pe deputat la audiere la o altă dată și oră. Dacă deputatul nu dă curs celei de-a doua invitații la audiere, procedura continuă fără audierea deputatului. Nu se acceptă noi justificări pentru neprezentare sau noi cereri de audiere.
Justificare
Acest amendament vizează dreptul deputaților de a fi audiați în cazurile de imunitate. Clarificările sunt justificate de faptul că, în trecut, anumiți deputați au abuzat de dreptul de a fi audiați, utilizându-l ca mijloc de a întârzia procedurile și de a împiedica Parlamentul să ia o decizie. Amendamentul își propune să asigure dreptul deputaților de a fi audiați, fără însă ca aceștia să poată amâna în mod repetat audierea lor pentru a bloca procedurile judiciare împotriva lor. Președintelui comisiei i se conferă competența de a preveni astfel de întârzieri nejustificate.
Amendamentul  13 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 5
Textul în vigoare	Amendamentul
(5) În cazul în care un deputat este obligat să compară în calitate de martor sau de expert, nu este necesar să se solicite ridicarea imunității sale, dacă deputatul:	eliminat
- nu este obligat să compară la o dată sau într-un moment care împiedică sau afectează exercitarea activității sale parlamentare sau poate să prezinte o declarație scrisă sau de orice altă natură care nu afectează îndeplinirea funcțiilor sale parlamentare,
- nu este obligat să depună mărturie în legătură cu informații obținute în mod confidențial în timpul exercitării mandatului său pe care nu consideră oportun să le divulge.
Justificare
Acest alineat ar trebui mutat la articolul 6, deoarece se referă la necesitatea de a ridica imunitatea unui deputat în cazurile în care acesta este citat ca martor.
Amendamentul  14 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 6
Textul în vigoare	Amendamentul
(6) În cazurile de apărare a unui privilegiu sau a unei imunități, comisia precizează dacă circumstanțele constituie un obstacol de ordin administrativ sau de altă natură în ceea ce privește, pe de o parte, libertatea de circulație a deputaților care se deplasează către sau dinspre locul de reuniune a Parlamentului sau, pe de altă parte, exprimarea unei opinii sau a unui vot în exercitarea mandatului, sau dacă se încadrează în aspectele prevăzute la articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile care nu se află sub incidența dreptului intern și prezintă o propunere prin care invită autoritatea în cauză să tragă concluziile care se impun.	eliminat
Justificare
Acest alineat ar trebui mutat la alineatul 6a, deoarece vizează criteriile de bază pentru apărarea imunității unui deputat.
Amendamentul  15 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 10
Textul în vigoare	Amendamentul
(10) În cazul în care Președintele face uz de competențele care îi sunt conferite prin articolul 6 alineatul (4), comisia competentă ia act de inițiativa Președintelui în cursul reuniunii următoare. Dacă este necesar, comisia poate întocmi un raport care să fie prezentat Parlamentului.	eliminat
Justificare
Acest alineat ar trebui mutat la articolul 6b, deoarece vizează competențele Președintelui în cazurile urgente.
Amendamentul  16 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 – alineatul 12 a (nou)
Textul în vigoare	Amendamentul
	(12a) Comisia stabilește principiile pentru aplicarea prezentului articol.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	9.7.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	19 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Luigi Berlinguer, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Marielle Gallo, Giuseppe Gargani, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sajjad Karim, Klaus-Heiner Lehne, Antonio López-Istúriz White, Antonio Masip Hidalgo, Jiří Maštálka, Bernhard Rapkay, Rebecca Taylor, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final	Piotr Borys, Eva Lichtenberger, Axel Voss
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Jörg Leichtfried, Anna Záborská

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	17.12.2013
Rezultatul votului final	+: –: 0:	22 0 1
Voturi pentru	Alfredo Antoniozzi, Elmar Brok, Zdravka Bušić, Andrew Duff, Ashley Fox, Roberto Gualtieri, Enrique Guerrero Salom, Sylvie Guillaume, Gerald Häfner, Daniel Hannan, Stanimir Ilchev, Anneli Jäätteenmäki, Constance Le Grip, David Martin, Sandra Petrović Jakovina, Paulo Rangel, Algirdas Saudargas, Helmut Scholz, György Schöpflin, Indrek Tarand, Manfred Weber, Luis Yáñez-Barnuevo García
Voturi împotrivă
Abțineri	Andrew Henry William Brons
Membri titulari prezenți la votul final	Alfredo Antoniozzi, Andrew Henry William Brons, Zdravka Bušić, Carlo Casini, Andrew Duff, Ashley Fox, Roberto Gualtieri, Enrique Guerrero Salom, Gerald Häfner, Daniel Hannan, Stanimir Ilchev, Constance Le Grip, David Martin, Morten Messerschmidt, Sandra Petrović Jakovina, Paulo Rangel, Algirdas Saudargas, Indrek Tarand, Manfred Weber, Luis Yáñez-Barnuevo García
Membri supleanți prezenți la votul final	Elmar Brok, Sylvie Guillaume, Anneli Jäätteenmäki, Helmut Scholz, György Schöpflin