RAPORT referitor la cererea de apărare a privilegiilor și imunităților dnei Lara Comi
30.1.2014 - (2014/2014(IMM))
Comisia pentru afaceri juridice
Raportor: Bernhard Rapkay
PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la cererea de apărare a privilegiilor și imunităților dnei Lara Comi
Parlamentul European,
– având în vedere cererea depusă la 16 octombrie 2013 de Lara Comi în vederea apărării imunității sale în cadrul procedurii judiciare pendinte în fața Tribunalului din Ferrara,
– în urma audierii lui Lara Comi la 5 noiembrie 2013, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,
– având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,
– având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, din 15 și 21 octombrie 2008, din 19 martie 2010 și din 6 septembrie 2011,
– având în vedere decizia din 14 ianuarie 2014 referitoare la cererea de apărare a imunității și privilegiilor doamnei Lara Comi,
– având în vedere articolul 6 alineatul (3) și articolul 7 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0067/2014),
A. întrucât Lara Comi, deputată în Parlamentul European, a solicitat apărarea propriei imunități în legătură cu un act de chemare în judecată în fața Tribunalului, care i-a fost notificat la 1 octombrie 2013, având drept obiect o cerere de despăgubiri pentru daune care ar fi fost provocate de cuvintele pe care aceasta le-ar fi pronunțat pe parcursul unei dezbateri politice din cadru unei transmisii de televiziune;
B. întrucât, la 30 iulie 2013, Lara Comi solicitase apărarea imunității sale parlamentare în legătură cu o acțiune judiciară pe lângă Parchetul Ferrara, ca urmare a unei plângeri pentru infracțiunea de calomnie agravată, având drept obiect aceleași declarații care fac și obiectul prezentei decizii;
C. întrucât articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, la care face trimitere în mod expres Lara Comi în cererea sa de apărare, prevede că deputații în Parlamentul European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor;
D. întrucât, în exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul se preocupă în special de păstrarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și de asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin;
E. întrucât Parlamentul are o putere de apreciere în ceea ce privește direcția pe care intenționează să o confere unei decizii ca urmare a unei cereri de apărare a imunității parlamentare din partea unuia dintre deputații săi;
F. întrucât Curtea de Justiție a recunoscut că o declarație expresă a unui deputat din afara Parlamentului European poate constitui o opinie expresă în exercitarea funcțiilor sale în sensul articolului 8 din Protocol, luând în considerare nu locul în care a fost efectuată declarația, ci natura și conținutul acesteia;
G. întrucât imunitatea în acțiunile judiciare de care beneficiază deputații în Parlamentul European se extinde și la procedurile civile;
H. întrucât Lara Comi a fost invitată să participe la transmisia de televiziune în cauză în calitate de deputat în Parlamentul European și nu ca reprezentant național al unui partid, de altfel deja reprezentat de o altă gazdă, conform dispozițiilor naționale care urmăresc să asigure o prezență echilibrată a reprezentanților politici la dezbaterile de televiziune care se desfășoară pe durata unei campanii electorale, ca în cazul de față;
I. întrucât, în cadrul democrațiilor moderne, dezbaterea politică nu se desfășoară numai în Parlament, ci și prin intermediul unor mijloace de comunicare care variază de la declarațiile de presă până la internet;
J. întrucât, în transmisia de televiziune în cauză, Lara Comi a intervenit în calitate de deputat în Parlamentul European pentru a discuta despre problemele politice, inclusiv cu privire la tema contractelor de achiziții publice și a criminalității organizate, de care ea însăși s-a ocupat întotdeauna la nivel european;
L. întrucât, în ziua următoare, doamna Comi a transmis scuzele sale părții vătămate, reluate ulterior într-o altă transmisie de televiziune națională;
M. întrucât în cazul de față este vorba despre aceleași declarații pentru care Parlamentul European, prin decizia sa din 14 ianuarie 2014, a decis deja să apere imunitatea dnei Comi în cadrul unei proceduri penale pe rol la același Tribunal Ferrara,
1. decide apărarea privilegiilor și imunităților doamnei Lara Comi;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorităților competente din Republica Italiană și doamnei Lara Comi.
EXPUNERE DE MOTIVE
1. Context
În cadrul ședinței plenare din 9 septembrie 2013, Președintele a comunicat, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului European, că a primit o cerere din partea doamnei Lara Comi privind apărarea imunității sale parlamentare în sensul articolului 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. Președintele a transmis această solicitare Comisiei pentru afaceri juridice, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul de procedură.
Această solicitare, legată de o acțiune judiciară de natură penală, a fost însoțită de o a doua cerere de apărare a imunității, prezentată de Lara Comi la 16 octombrie 2013, referitoare la o citație prin care era somată să se prezinte la o audiență, fixată și notificată, la 1 octombrie 2013, în cadrul unei proceduri civile având drept obiect o cerere de despăgubiri pentru daunele care ar fi fost cauzate de aceleași fapte pentru care fusese inițiată acțiunea penală. Doamna Comi și-e exercitat dreptul de a fi audiată de Comisia pentru afaceri juridice cu privire la ambele probleme în cadrul ședinței din 5 noiembrie 2013.
Pe durata transmisiei de televiziune Servizio pubblico din 24 ianuarie 2013, Lara Comi a discutat cu Antonio Ingroia, lider al unui partid politic, pe teme privind contractele de achiziții publice și criminalitatea organizată cu referire la falimentul Coopcostruzioni. În acest context, a fost inițiată o discuție despre Roberto Soffritti, fostul primar din Ferrara și candidat la alegerile politice naționale italiene din februarie 2013 în listele partidului lui Antonio Ingroia.
Domnul Soffritti susține că afirmațiile formulate de Lara Comi împotriva sa pe durata dezbaterii în cauză erau ofensive cu privire la reputația sa și, prin urmare, a depus plângere pentru infracțiunea de defăimare agravată în sensul articolului 595 al doilea și al treilea paragraf din Codul penal italian și al articolului 30 din Legea nr. 223 din 6 august 1990. În același timp, dl Soffritti a notificat-o le Lara Comi cu privire la un act de chemare în judecată în fața tribunalului Ferrara, pentru lichidarea în acțiune civilă a daunelor care ar fi fost provocate prin aceleași declarații.
La rândul său, doamna Comi afirmă că a intervenit în calitate de deputat în Parlamentul European și că a vorbit despre contractele de achiziții publice, temă de interes public și de care s-a ocupat ea însăși în cadrul activității sale la Parlamentul European.
2. Legea și procedura privind imunitatea deputaților în cadrul Parlamentului European
Articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene prevede după cum urmează:
Articolul 8
Membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor.
Procedura în cadrul Parlamentului European este reglementată de articolele 6 și 7 din Regulamentul său de procedură. Dispozițiile relevante sunt următoarele:
Articolul 6 – Ridicarea imunității
1. În exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul urmărește în special conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin. (...)
3. Orice cerere adresată Președintelui de un deputat sau un fost deputat în vederea apărării imunității și privilegiilor este comunicată în ședință plenară și trimisă comisiei competente.
4. În cazul în care un deputat este arestat sau privat de libertatea de circulație prin presupusa încălcare a privilegiilor și imunităților sale, Președintele Parlamentului poate lua de urgență, după consultarea președintelui și a raportorului comisiei competente, o inițiativă vizând confirmarea privilegiilor și imunităților deputatului în cauză. Președintele Parlamentului comunică această inițiativă comisiei și informează Parlamentul cu privire la aceasta.
Articolul 7 – Proceduri privind imunitatea
1. Comisia competentă examinează fără întârziere și în ordinea în care i-au fost prezentate cererile de ridicare a imunității sau de apărare a imunității și privilegiilor.
2. Comisia prezintă o propunere de decizie motivată prin care se recomandă adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunității sau de apărare a imunității și privilegiilor.
3. Comisia poate solicita autorității interesate furnizarea tuturor informațiilor și precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea. Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicații; acesta poate prezenta toate documentele și mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente. Deputatul respectiv poate fi reprezentat de un alt deputat. (...)
6. În cazurile de apărare a unui privilegiu sau a unei imunități, comisia precizează dacă circumstanțele constituie un obstacol de ordin administrativ sau de altă natură în ceea ce privește, pe de o parte, libertatea de circulație a deputaților care se deplasează către sau dinspre locul de reuniune a Parlamentului sau, pe de altă parte, exprimarea unei opinii sau a unui vot în exercitarea mandatului, sau, dacă se încadrează în aspectele prevăzute la articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile care nu se află sub incidența dreptului intern și prezintă o propunere prin care invită autoritatea în cauză să tragă concluziile care se impun.
7. Comisia poate emite un aviz motivat privind competența autorității în cauză și admisibilitatea cererii, dar nu se pronunță în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției deputatului sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale a deputatului pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaștere aprofundată a cauzei. (...)
3. Justificarea deciziei propuse
Articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene a fost invocat în mod expres de Lara Comi în cererea sa.
Astfel cum a afirmat Curtea de Justiție, domeniul de aplicare al imunității absolute prevăzut la articolul 8 trebuie să fie stabilit numai în temeiul dreptului comunitar[1]. De asemenea, Curtea a afirmat recent că o declarație dată de un deputat european din afara Parlamentului European, care a dat loc unor acțiuni penale în statul membru de origine al părții interesate pentru infracțiuni de opinie, constituie un aviz expres în exercitarea funcțiilor parlamentare care beneficiază de imunitate adecvată în cazul în care acesta corespunde unei evaluări subiective care prezintă o legătura directă și evidentă cu exercitarea propriilor funcții.[2]
Principiul care se află la baza imunității parlamentare prevăzute la articolul 8 din Protocol este libertatea deputaților de a discuta cu privire la aspecte de interes public, fără a fi obligați să își adapteze opiniile astfel încât să le facă acceptabile și inofensive pentru cei care le ascultă, fără a se teme, în caz contrar, de a fi chemat în justiție[3]. Inevitabil, opiniile exprimate de un deputat în Parlamentul European vor fi considerate în anumite cazuri de către unele persoane drept excesive, iritante sau ofensatorii. Totuși, într-un context liberal și democratic, importanța unui dialog fără rezerve cu privire la aspecte publice este atât de mare, încât, în principiu, nici măcar opiniile ofensatorii sau extreme nu ar trebui reduse la tăcere. Această concepție se aplică în special deputaților în Parlamentul European care, prin însăși natura funcției lor, joacă un rol central într-un sistem de guvernare reprezentativă
Logica de la baza acestei orientări se regăsește în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a extins protejarea discursului politic până la discursurile ofensatorii sau scandaloase, care au adeseori „o capacitate unică de a concentra atenția, de a repune în discuție idei preconcepute și de a șoca publicul, făcându-l astfel să conștientizeze moduri de viață care nu îi sunt familiare”[4].
Prin urmare, articolul 8 din Protocol trebuie interpretat astfel încât să acopere nu numai opiniile și judecățile de valoare exprimate cu privire la subiecte cu relevanță publică și/sau politică, dar și declarații care, prin conținuturile sau modalităților lor, pot irita și ofensa publicul în general sau părțile care sunt vizate direct sau indirect, dacă aceste declarații sunt legate din punct de vedere funcțional de exercitarea activității parlamentare.
În acest context, Comisia pentru afaceri juridice consideră că indiciile care pot fi deduse din actul de chemare în judecată, din plângerea pentru aceleași fapte și din audierea Larei Comi, indică faptul că afirmațiile formulate de ea nu numai că privesc aspecte de interes public autentic – contracte de achiziții publice și criminalitatea organizată –, dar au și o legătură directă și evidentă cu exercitarea mandatului său de deputat în Parlamentul European. În plus, se iau în considerare scuzele personale prezentate la scurt timp de doamna Comi părții vătămate, reluate ulterior inclusiv în cadrul altei transmisii de televiziune națională.
În final, după cum a fost recunoscut de mai multe ori de Comisia pentru afaceri juridice, în cazul în care declarațiile unui deputat sunt acoperite de imunitatea prevăzută la articolul 8 din Protocol, această imunitate are efecte nu doar în procedura penală, dar și în tr-o eventuală acțiune civilă referitoare la despăgubirile pretinse ca urmare a acelorași declarații. În acest context, Comisia pentru afaceri juridice consideră că, în cazul de față, este vorba despre aceleași declarații pentru care Parlamentul European, prin decizia sa din 14 ianuarie 2014, a hotărât deja să apere imunitatea dnei Comi în cadrul unei proceduri penale.
4. Concluzie
În baza considerentelor precedente, conform articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, după examinarea motivelor care militează în favoarea sau împotriva apărării imunității, Comisia pentru afaceri juridice recomandă Parlamentului European să apere imunitățile și privilegiile doamnei Lara Comi.
- [1] Marra, hotărârea citată, punctul 26.
- [2] Patriciello, hotărârea citată, punctul 41.
- [3] Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea nr. 35373/97 A. împotriva Regatului Unit, punctul 75, Culegerea de hotărâri și decizii 2002-X.
- [4] R.Post, Constitutional Domains: Democracy, Community, Management, Harvard University Press, 1995, pag. 139.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
21.1.2014 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final
|
+: –: 0: |
10 0 1 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sajjad Karim, Klaus-Heiner Lehne, Antonio Masip Hidalgo, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Francesco Enrico Speroni, Dimitar Stoyanov, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Eva Lichtenberger |
||||