RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene
31.1.2014 - (COM(2013)0522 – C7‑0231/2013 – 2013/0248(COD)) - ***I
Comisia pentru dezvoltare regională
Raportoare: Rosa Estaràs Ferragut
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene
(COM(2013)0522 – C7‑0231/2013 – 2013/0248(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0522),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 175 al treilea paragraf și articolul 212 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0231/2013),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru bugete (A7-0078/2014),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 1 a (nou) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(1a) Deși fondul se limitează în principal la catastrofele naturale, Uniunea are nevoie de un instrument solid și flexibil, care să îi permită să transmită un mesaj politic clar cetățenilor aflați în situații de urgență majoră. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 1 b (nou) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(1b) De la instituirea fondului, numărul, gravitatea și intensitatea catastrofelor naturale din Uniune au crescut semnificativ ca o consecință a schimbărilor climatice. Prin urmare, având în vedere obiectivele Uniunii privind protecția mediului și adaptarea la schimbările climatice, funcționarea fondului trebuie să fie îmbunătățită. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 8 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(8) O „catastrofă naturală majoră” în sensul Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 ar trebui definită ca o catastrofă care a provocat daune directe peste un prag exprimat în termeni financiari și ar trebui să fie exprimată în prețurile unui an de referință sau ca procentaj din venitul național brut (VNB) al statului în cauză. |
(8) O „catastrofă naturală majoră” ar trebui definită ca o catastrofă care cauzează un prejudiciu grav și/sau care atrage după sine schimbarea profundă a condițiilor normale de viață dintr-o anumită zonă geografică, ca urmare fie a unor fenomene naturale, fie a unor consecințe dezastruoase accidentale ale acțiunilor omenești și care necesită intervenția specială a autorităților publice și a altor entități care oferă servicii umanitare sau sociale. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 8 a (nou) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(8a) Fondul ar trebui mobilizat atunci când o catastrofă naturală majoră a provocat daune directe peste un prag exprimat în termeni financiari și în prețurile unui an de referință sau ca procentaj din venitul național brut (VNB) al statului afectat. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 9 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(9) Pentru a se ține seama mai bine de caracterul specific al catastrofelor care, deși sunt importante, nu ating nivelul minim necesar pentru a se justifica o contribuție din fond, criteriile pentru catastrofele regionale ar trebui determinate pe baza daunelor care pot fi calculate prin raportarea la produsul intern brut (PIB) regional. Aceste criterii ar trebui stabilite în mod simplu și clar pentru a se reduce posibilitatea depunerii unor cereri care nu îndeplinesc cerințele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002. |
(9) Pentru a se ține seama mai bine de caracterul specific al catastrofelor care, deși au repercusiuni serioase asupra dezvoltării economice și sociale a regiunilor afectate, nu ating nivelul minim necesar pentru a se justifica o contribuție din fond, criteriile pentru catastrofele regionale ar trebui determinate pe baza daunelor care pot fi calculate prin raportarea la produsul intern brut (PIB) regional. Aceste criterii ar trebui stabilite în mod simplu și clar pentru a se reduce posibilitatea depunerii unor cereri care nu îndeplinesc cerințele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 11 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(11) Fondul ar trebui să contribuie la repunerea imediată în funcțiune a infrastructurilor, la curățarea zonelor afectate de catastrofe și la costurile aferente serviciilor de salvare și cazării temporare a populației în cauză, pe întreaga perioadă de punere în aplicare. De asemenea, ar trebui definită perioada în care poate fi considerată temporară cazarea persoanelor rămase fără adăpost din cauza catastrofei. |
(11) Fondul ar trebui să contribuie la repunerea în funcțiune a infrastructurilor sau la repunerea lor într-o stare care să le amelioreze capacitatea de a face față catastrofelor naturale, inclusiv mutarea lor, la curățarea zonelor afectate de catastrofe și la costurile aferente serviciilor de salvare și cazării temporare a populației în cauză, pe întreaga perioadă de punere în aplicare, și după caz, la asistența tehnică. De asemenea, ar trebui definită perioada în care poate fi considerată temporară cazarea persoanelor rămase fără adăpost din cauza catastrofei, luând în considerare natura și dimensiunile catastrofei și capacitatea de redresare a fiecărui stat membru sau a fiecărei regiuni. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 13 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(13) De asemenea, ar trebui să se precizeze că operațiunile eligibile nu ar trebui să includă cheltuielile aferente asistenței tehnice. |
(13) De asemenea, ar trebui să se precizeze că ar trebui să fie posibil ca operațiunile eligibile să includă și cheltuielile aferente asistenței tehnice. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 15 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(15) Anumite tipuri de catastrofe naturale, cum ar fi seceta, evoluează pe parcursul unei perioade mai lungi înainte de a se face simțite efectele lor dezastruoase. Ar trebui să se adopte dispoziții prin care să se permită utilizarea fondului și în astfel de cazuri. |
(15) Anumite tipuri de catastrofe naturale, care evoluează pe parcursul unei perioade mai lungi înainte ca efectele lor dezastruoase să devină catastrofale, ar trebui să fie eligibile pentru asistență din partea fondului. Dispozițiile ar trebui să permită suficientă flexibilitate în definirea catastrofelor naturale. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 16 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(16) Este important să se garanteze că statele eligibile depun eforturile necesare pentru a preveni catastrofele și pentru a atenua efectele acestora, inclusiv prin punerea în aplicare pe deplin a legislației relevante a Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscului de catastrofe și prin utilizarea finanțării disponibile din partea Uniunii pentru investiții relevante. Prin urmare, este necesar să se prevadă că nerespectarea de către statul membru a legislației relevante a Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscului de catastrofe după primirea unei contribuții din fond pentru o catastrofă naturală anterioară poate duce la respingerea cererii sau la o reducere a cuantumului contribuției în cazul unei cereri ulterioare pentru o catastrofă de aceeași natură. |
(16) Este important să se garanteze că statele eligibile depun eforturile necesare pentru a preveni catastrofele și pentru a atenua efectele acestora, inclusiv prin punerea în aplicare pe deplin a legislației relevante a Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscului de catastrofe și prin utilizarea finanțării disponibile din partea Uniunii pentru investiții relevante. Prin urmare, este necesar să se prevadă că nerespectarea de către statul membru a legislației relevante a Uniunii privind prevenirea și gestionarea sustenabilă a riscului de catastrofe după primirea unei contribuții din fond pentru o catastrofă naturală anterioară poate duce la respingerea cererii sau la o reducere a cuantumului contribuției în cazul unei cereri ulterioare pentru o catastrofă de aceeași natură. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 18 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(18) Procedurile administrative premergătoare plății unei contribuții ar trebui să fie cât mai simple și cât mai eficiente din punctul de vedere al timpului. Prin urmare, în cazul statelor membre, dispozițiile detaliate privind punerea în aplicare a contribuției din fond ar trebui incluse în deciziile de punere în aplicare prin care se acordă contribuția respectivă. Totuși, în cazul statelor beneficiare care nu sunt încă state membre ale Uniunii, ar trebui menținute, din motive juridice, acordurile separate de punere în aplicare. |
(18) Procedurile administrative premergătoare plății unei contribuții ar trebui să fie cât mai simple și cât mai eficiente din punctul de vedere al timpului. Prin urmare, în cazul statelor membre, dispozițiile detaliate privind punerea în aplicare a contribuției din fond ar trebui incluse în deciziile prin care se acordă contribuția respectivă. Totuși, în cazul statelor beneficiare care nu sunt încă state membre ale Uniunii, ar trebui menținute, din motive juridice, acordurile separate de punere în aplicare. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 11 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 1 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 2 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 12 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 2 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 3 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 13 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 2 – litera a Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 3 – alineatul 2 – litera ca (nouă) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 14 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 3 – literele a, b și c Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 4 – alineatele 1, 1 a și 2 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 15 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 4 a | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 16 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 7 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Amendamentul 17 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 8 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 8 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
EXPUNERE DE MOTIVE
CONTEXT
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost creat pentru a reacționa în cazul unor catastrofe naturale și pentru a face dovada solidarității europene în ceea ce privește regiunile afectate în Europa. Fondul a fost creat în urma inundațiilor din Europa Centrală din vara anului 2002. Din fond, se acordă subvenții statelor membre și țărilor candidate care se confruntă cu o catastrofă naturală.
Până în prezent, principalele caracteristici ale acestui instrument au fost:
• În cazul unei „catastrofe naturale”, există un singur criteriu de eligibilitate: prejudiciile care depășesc un prag specific fiecărei țări.
• Fondul poate fi utilizat, de asemenea, în cazul „catastrofelor regionale”, la o scară mai mică, atunci când afectează cea mai mare parte a populației unei regiuni și se consideră că dezastrul va avea consecințe grave și de durată asupra stabilității economice și a condițiilor de viață ale comunității.
• Finanțarea se acordă printr-o plată unică. Nu există programare și nu este necesară cofinanțarea.
• Dacă există resurse adiționale din afara bugetului UE, Comisia nu poate decide singură în ceea ce privește ajutorul financiar. În cazul în care consideră că o cerere îndeplinește toate cerințele, Comisia propune autorității bugetare (Consiliul și Parlamentul European) mobilizarea fondului.
FSUE reprezintă noi cheltuieli publice din partea statelor membre pentru a finanța operațiunile esențiale de urgență desfășurate de autoritățile publice, cum ar fi:
• refacerea infrastructurilor esențiale (rețele de energie, apă, transport, telecomunicații, sănătate educație);
• cazare temporară și costul serviciilor de urgență pentru a satisface nevoile imediate ale populației;
• securizarea infrastructurilor de prevenire și măsurile de protejare, cum ar fi barajele și digurile;
• măsurile de protejare a patrimoniului cultural;
• operațiunile de curățare.
Prejudiciile private, cum ar fi daunele cauzate proprietății private sau pierderea veniturilor, inclusiv din agricultură, nu sunt eligibile, întrucât se consideră că sunt acoperite de asigurări.
Autoritățile naționale ale țărilor afectate pot prezenta o cerere Comisiei în termen de 10 săptămâni de la primele daune provocate. Ulterior, Comisia evaluează cererea și decide dacă să activeze fondul și valoarea adecvată a ajutorului, propunând mobilizarea sa autorității bugetare. Ajutorul se acordă într-o singură tranșă după încheierea unui acord de punere în aplicare cu statul beneficiar.
Din 2002, fondul a fost mobilizat în cazul a 52 de catastrofe, printre care s-au numărat inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni și secete. Până în prezent, 23 de țări europene au primit asistență, a cărei valoare se ridică la 3,2 miliarde de euro.
MOTIVUL MODIFICĂRII LEGISLAȚIEI ÎN VIGOARE
Încă de la elaborarea legislației în cauză, s-au dovedit a fi necesare modificări pentru a răspunde așteptărilor țărilor și regiunilor afectate de catastrofe care așteaptă ajutor din partea UE. În general, instrumentul își îndeplinește obiectivele, însă se consideră că nu este atât de eficient cum ar trebui să fie de exemplu ca urmare a faptului că anumite criterii pentru activarea sa sunt prea complicate sau nu sunt suficient de clare.
Procesul de acordare a ajutorului este foarte lung, în condițiile în care, în general, plata subvenției are loc la aproximativ un an de la catastrofă.
Instrumentul a funcționat eficient în cazul marilor catastrofe naturale, două treimi din cererile primite venind în urma așa-numitelor catastrofe regionale, care suferiseră prejudicii aflate sub plafonul de finanțare. Cea mai mare parte a solicitărilor nu îndeplinesc criteriile și trebuie respinse, cauzând pierdere de timp, de resurse și speranțe deșarte.
Astfel, pentru ca Fondul de solidaritate să poată fi mai sensibil și mai vizibil, modul său de funcționare trebuie îmbunătățit și simplificat, trebuie introdusă plata în avans și clarificate anumite dispoziții pentru ca ajutorul să poată fi plătit mai rapid decât în prezent.
NOUA PROPUNERE LEGISLATIVĂ A COMISIEI EUROPENE
Modificările fundamentale propuse de Comisia Europeană pot fi rezumate astfel:
- Clarificarea domeniului de aplicare a fondului de solidaritate și limitarea sa la catastrofele naturale, inclusiv la secete.
- Adoptarea unor norme mai clare privind eligibilitatea pentru finanțare a catastrofelor regionale, introducându-se un plafon unic pentru prejudiciile eligibile pentru ajutoare,e gal cu 1,5% din produsul intern brut regional.
- Introducerea, pentru prima dată, a posibilității de a plăti un avans: 10% din contribuția prevăzute, cu o limită de 30 de milioane de euro.
- Proceduri administrative mai scurte pentru deblocarea ajutorului, prin unificarea celor două faze de aprobare și punere în executare într-un singur acord.
- Introducerea unor măsuri pentru consolidarea strategiilor de prevenire a riscului de catastrofe: măsuri de prezentare de rapoarte și condiții posibile de acordare a ajutorului.
Domeniul de aplicare este în continuare limitat la catastrofele naturale în statele membre și în țările a căror aderare la UE este în curs de negociere. Țările dispun de zece săptămâni pentru a-și depune cererile începând din prima zi în care s-a produs catastrofa. Plafonul prejudiciului pentru activarea fondului este în continuare același, (0,6% din VNB sau 3 000 de milioane de euro); și tipurile de operații eligibile pentru ajutoare rămân aceleași. Beneficiarul este responsabil pentru punerea în execuție a ajutorului, inclusiv pentru selectarea proiectelor și activitățile de audit și de control al acestora. Modificările nu afectează nivelul estimat al cheltuielilor.
Finanțarea FSUE provine din afara bugetului UE, prin intermediul unui buget rectificativ. Astfel, el se stabilește în acordul interinstituțional. Subvențiile se acordă separat, prin intermediul unei propuneri a Comisiei și se aprobă de statele membre și Parlamentul European. La adoptarea oricărui buget rectificativ, trebuie respectat un termen legal minim (cel puțin 8-10 săptămâni).
CONCLUZIILE RAPORTOAREI
FSUE este o expresie clară a solidarității în beneficiul regiunilor din Europa sau al țărilor care au cea mai mare nevoie de acest fond. Propunerea Comisiei Europene preia multe dintre propunerile din raportul Parlamentului European din decembrie 2012 și va face ca Fondul de Solidaritate să fie mai rapid, mai clar și mai ușor de utilizat. De asemenea, va încuraja țările să își intensifice eforturile în materie de prevenire și gestionare a dezastrelor.
Noua propunere legislativă simplifică normele existente astfel încât ajutoarele să poată fi plătite mai rapid. Propunerea prevede, de asemenea, posibilitatea ca, pentru prima dată, plățile să fie făcute anticipat. Propunerea expune cu o mai mare claritate care sunt persoanele și acțiunile eligibile, în special în ceea ce privește catastrofele regionale. În plus, reforma încurajează statele membre să stabilească pe agenda lor strategii de gestiune a riscurilor și de prevenire a dezastrelor. Nu se modifică principiile fondului și nici forma sa de finanțare exterioară bugetului UE.
Trebuie reamintit faptul că acest instrument european este unul dintre instrumentele care oferă cetățenilor europeni cel mai mare grad de satisfacție și că existența sa nu a fost niciodată discutată ca atare: s-a dorit doar remedierea unor caracteristici cum ar fi lipsa de rapiditate și de flexibilitate.
De asemenea, trebuie să se recunoască și să se accepte faptul că, după cum s-a evidențiat pe parcursul negocierilor pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, criza a cauza dificultăți serioase atât statelor membre, cât și Uniunii în ceea ce privește creșterea sumelor cheltuite, atât la scară europeană, cât și națională. De aceea, raportoarea înțelege faptul că, având în vedere tendința generală a cheltuielilor bugetare, ar fi fost de neconceput o creștere a resurselor pentru acest fond de solidaritate și, prin urmare, extinderea domeniului său de aplicare. Cu toate acestea, este dificil de acceptat reducerea sa cu 50% (fondurile s-au redus de la 1 000 milioane EUR anual în perioada actuala 2007-2013 la 500 milioane EUR anual începând din 2014) când, din nefericire, creșterea numărului și a gravității catastrofelor naturale în ultimii ani este notabilă și nu se poate spera ca numărul acestora să scadă, având în vedere consecințele schimbărilor climatice și în ciuda exercițiilor și a exigențelor în materie de prevenire.
Noul Tratat privind funcționarea UE prevede responsabilitatea Uniunii și a statelor sale membre de a face față consecințelor catastrofelor naturale sau actelor teroriste care au loc pe teritoriul UE și prevede că UE trebuie să dispună de mijloace suficiente pentru a-și ajuta cetățenii în caz de producere a acestora.
UE trebuie și dorește să fie ceva mai mult decât o piață comună; ea este o unitate de destin și trebuie să fie capabilă să demonstreze acest lucru în momentele cele mai dificile. Fondul de Solidaritate nu trebuie să se reducă la aplicarea unei serii de dispoziții administrative și birocratice, ci trebuie să fie adaptabil și flexibil. Acțiunea Uniunii ar trebui să devină mai vizibilă în beneficiul cetățenilor săi, îmbunătățindu-și capacitatea de răspuns, mai ales în caz de catastrofe care au consecințe directe asupra oamenilor. În mod paradoxal, Uniunea este mai vizibilă și dispune de mai multe resurse financiare pentru a face față catastrofelor sau crizelor umanitare din exteriorul UE decât de pe teritoriul său; UE este cel mai mare donator mondial de ajutor umanitar și de ajutor pentru dezvoltare. Din acest motiv, este uneori foarte dificil pentru cetățenii UE să înțeleagă de ce UE nu este în măsură să ofere ajutor în caz de tragedii care, chiar dacă sunt mai puțin grave comparativ cu cele care se produc în țări terțe, afectează direct oamenii de pe teritoriul propriu.
În ciuda acestui fapt și chiar dacă unele persoane ar putea fi dezamăgite de caracterul limitat al reformei propuse, nu putem minimaliza importanța modificărilor prezentate, dat fiind că acestea sunt destinate să îmbunătățească și să accelereze funcționarea actuală a acestui instrument, care va acționa negreșit cu un mai mare grad de eficacitate și eficiență.
Bugetul UE pentru următorii șapte ani, recent aprobat, a suferit o reducere în termeni reali a cuantumului resurselor și cred că nimeni nu se aștepta ca FSUE să fie reformat conform reformei care ne fusese anunțată de Comisie prin intermediul comunicării sale de anul trecut, însă trebuie menționat faptul că în 2005 s-a pierdut o excelentă ocazie pentru a transforma acest instrument european în expresia cea mai vizibilă, hotărâtă și importantă a solidarității europene față de cetățenii săi atunci când aceștia se confruntă cu o situație dificilă.
Toate criteriile abordate de Comisie în propunerea sa de reformă vor simplifica și vor facilita pentru statele membre analiza și redactarea cererilor adresate fondului și, fără îndoială, vor simplifica în mare măsură gradul de urmărire a cererilor adresate Comisiei, deoarece se va reduce în mod clar numărul de cereri primite. Nu sunt însă de acord cu convingerea Comisiei Europene conform căreia, în paralel cu scăderea numărului de cereri de ajutor, va scădea și nivelul de eșecuri sau de persoane dezamăgite deoarece vor fi respinse mai puține cereri. Acest lucru se va întâmpla pur și simplu pentru că nu vor exista ocazii de depunere a acestor cereri. Nu se vor mai depune atât de multe cereri și din acest motiv cererile respinse vor fi mai puține, dar nici nu vor exista mai multe ajutoare.
Noua propunere de act legislativ nu aduce răspunsuri pentru toți cetățenii care se confruntă cu o situație dificilă și tragică și care așteaptă, în virtutea apartenenței lor la Uniune, un gest de solidaritate atunci când sunt victime ale unei catastrofe. Dar, dată fiind imposibilitatea de a aproba un instrument îmbunătățit din punct de vedere economic, trebuie să ne dăm aprobarea față de modificările propuse, deoarece acestea accelerează funcționarea acestui instrument important de solidaritate, îmbunătățind, prin urmare, eficiența și eficacitatea sa.
AVIZ al Comisiei pentru bugete (22.1.2014)
destinat Comisiei pentru dezvoltare regională
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene
(COM(2013)0522 – C7‑0231/2013 – 2013/0248(COD))
Raportor pentru aviz: Georgios Stavrakakis
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Propunerea Comisiei urmărește să modifice actualul Regulament (CE) Nr. 2012/2002[1] de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene pentru a simplifica funcționarea acestuia și a-i spori vizibilitatea în rândul cetățenilor, aducându-i o serie restrânsă de ajustări tehnice. Principiile instrumentului rămân neschimbate, la fel ca și modalitatea de finanțare a acestuia în afara cadrului financiar multianual (CFM) și nivelul probabil al cheltuielilor.
Printre caracteristicile principale ale propunerii se numără: definirea clară a domeniului de aplicare al FSUE, limitat la catastrofele naturale; un criteriu unic, nou și simplu, pentru mobilizarea excepțională a FSUE în cazul așa-numitelor catastrofe regionale extraordinare, pe baza unui prag raportat la PIB; introducerea posibilității de a efectua plăți rapide în avans la cererea statului membru afectat; includerea unei dispoziții specifice pentru catastrofe cu evoluție lentă, precum seceta; introducerea anumitor dispoziții de încurajare a creșterii eficacității în prevenirea catastrofelor; fuzionarea într-un singur act a deciziei de acordare a ajutorului și a acordurilor de punere în aplicare.
Dintr-o perspectivă bugetară, FSUE va rămâne în afara CFM 2014-2020. În acest mod, resursele bugetare necesare pentru acordarea de ajutoare financiare sunt ridicate peste plafoanele prevăzute de CFM printr-o decizie a autorității bugetare, în limita unei alocări anuale maxime de 500 milioane EUR (la prețurile din 2011). Cheltuielile efective vor depinde de cererile de ajutor depuse de statele eligibile ca urmare a producerii unor catastrofe naturale și de cuantumul maxim al alocării anuale disponibile pentru fond, în conformitate cu decizia din acordul internațional de investiții (AII).
Decizia de a exprima alocarea anuală maximă a fondului în prețurile din 2011 (în locul prețurilor curente) se reflectă în propunere prin aplicarea aceleiași baze în cazul sumei de 3 miliarde EUR, care este unul dintre cele două praguri de prejudiciu pentru definirea „catastrofelor majore”. Celălalt prag, definit ca 0,6 % din venitul național brut, nu este afectat.
Raportorul pentru aviz se pronunță în favoarea menținerii principiilor generale și a finanțării FSUE în forma lor actuală, dar consideră că actualele norme FSUE nu oferă o capacitate de reacție și o vizibilitate adecvate, iar unele dintre criteriile pentru activarea fondului sunt reglementate de norme prea complicate și insuficient de clare. Prin urmare, raportorul pentru aviz își exprimă sprijinul ferm față de obiectivul propunerii de a îmbunătăți funcționarea acestui instrument, astfel încât să reacționeze mai prompt și să fie mai vizibil pentru cetățeni, să devină mai simplu de utilizat, iar dispozițiile sale să fie mai clare. Astfel, raportorul pentru aviz sugerează câteva modificări menite să accelereze procesul de evaluare de către serviciile Comisiei.
De asemenea, raportorul pentru aviz sprijină clarificarea definiției „catastrofelor naturale”, prin includerea unei dispoziții specifice referitoare la catastrofele cu evoluție lentă, precum seceta, care va contribui la eliminarea actualelor incertitudini juridice cu privire la domeniul de aplicare, evitându-se în acest mod depunerea unor cereri care nu îndeplinesc condițiile.
Raportorul pentru aviz aprobă introducerea unui nou criteriu unic și simplu pentru mobilizarea excepțională a FSUE ca urmare a așa-numitelor „catastrofe regionale extraordinare” pe baza unui prag legat de PIB, care ar trebui să conducă la o simplificare și să contribuie în mod semnificativ la accelerarea procesului decizional și a plății ajutoarelor. De asemenea, propune reducerea pragului legat de PIB-ul regiunii de la 1,5% la 1%, permițând astfel ca intervenția FSUE să fie posibilă într-un număr mai mare de cazuri, astfel încât să se acorde asistență unui număr mai mare de cetățeni europeni în cazuri de catastrofe regionale extraordinare.
De asemenea, raportorul pentru aviz se pronunță în favoarea introducerii posibilității de a efectua plăți rapide în avans la cererea statului membru afectat, dar consideră că limita de 10 % din valoarea preconizată a asistenței financiare, cu un plafon de 30 de milioane EUR, nu este suficientă pentru a ține seama de nevoile țărilor afectate încă din primele faze ulterioare producerii catastrofei. Prin urmare, raportorul pentru aviz consideră că este mai rezonabil să se prevadă limitele de 15 % și 40 de milioane EUR.
El sugerează, de asemenea, ca asistența tehnică să poată beneficia de contribuția din partea fondului, cu condiția să nu depășească 2 % din cuantumul total al contribuției.
Raportorul pentru aviz salută luarea în considerare, de către Comisie, a recomandărilor raportului de audit al performanței elaborat de Curtea de Conturi Europeană privind ajutorul financiar acordat Italiei pentru cutremurul din L’Aquila, prin includerea unei definiții mai clare a termenilor „cazare temporară”[2] și „operațiuni de urgență imediate”, precum și a unei dispoziții privind generarea de venituri.
Raportorul pentru aviz își exprimă convingerea că este necesar un anumit grad de flexibilitate pentru a permite punerea la dispoziție a asistenței financiare cât mai repede posibil după ce a avut loc o catastrofă majoră, inclusiv derogarea de la anumite dispoziții ale Regulamentului financiar, în special în ceea ce privește procesul îndelungat, în mod normal, de desemnare a autorităților de punere în aplicare, inclusiv a celor de audit și de control, precum și în ceea ce privește calendarul raportării anuale. Totuși, această flexibilitate nu ar trebui să pericliteze buna gestiune financiară a contribuției fondului.
Raportorul pentru aviz apreciază că prevenirea catastrofelor și activitățile de pregătire în caz de catastrofe sunt importante, întrucât, din punctul de vedere al costurilor, este mai eficace să se întreprindă acțiuni de prevenire a catastrofelor și de pregătire în caz de catastrofe decât să se reacționeze la acestea. În această privință, subliniază faptul că este necesar ca, în ceea ce privește pregătirea în caz de catastrofe și reacția la catastrofele naturale, FSUE să vină în completarea altor instrumente financiare, precum fondurile structurale, profitând de crearea unor sinergii cu aceste mecanisme și cu programele asociate.
AMENDAMENTE
Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 13 | ||||||||||||||||
Textul propus de Comisie |
Amendamentul | |||||||||||||||
(13) De asemenea, ar trebui să se precizeze că operațiunile eligibile nu ar trebui să includă cheltuielile aferente asistenței tehnice. |
eliminat | |||||||||||||||
Amendamentul 2 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 1 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 2 – alineatul 3 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 3 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 1 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 2 – alineatul 3 a (nou) | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 4 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 1 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 2 – alineatul 5 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 5 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera b Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 3 – alineatul 5 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 6 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera c Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 4 – alineatul 2 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 7 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 1 a – alineatul 2 – paragraful 4 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 8 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 4 a – alineatul 2 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 9 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 4 a – alineatul 3 | ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
Amendamentul 10 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 8 Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 Articolul 8 – alineatul 1 | ||||||||||||||||
|
PROCEDURĂ
Titlu |
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene |
||||
Referințe |
COM(2013)0522 – C7-0231/2013 – 2013/0248(COD) |
||||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen |
REGI 10.9.2013 |
|
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen |
BUDG 10.9.2013 |
||||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii |
Georgios Stavrakakis 5.9.2013 |
||||
Data adoptării |
22.1.2014 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
27 1 0 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Richard Ashworth, Zuzana Brzobohatá, Jean-Luc Dehaene, Isabelle Durant, José Manuel Fernandes, Věra Flasarová, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Ivars Godmanis, Lucas Hartong, Monika Hohlmeier, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Ivailo Kalfin, Jan Kozłowski, Alain Lamassoure, George Lyon, Jan Mulder, Juan Andrés Naranjo Escobar, Andrej Plenković, Dominique Riquet, László Surján, Helga Trüpel, Oleg Valjalo, Derek Vaughan, Angelika Werthmann |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Maria Da Graça Carvalho, Peter Šťastný, Georgios Stavrakakis |
||||
- [1] Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002.2002, p. 3).
- [2] Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 24/2012 „Răspunsul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene la cutremurul produs în 2009 în regiunea Abruzzo: Pertinența și costul acțiunilor”.
PROCEDURĂ
Titlu |
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene |
||||
Referinţe |
COM(2013)0522 – C7-0231/2013 – 2013/0248(COD) |
||||
Data prezentării la PE |
24.7.2013 |
|
|
|
|
Comisie competentă în fond Data anunţului în plen |
REGI 10.9.2013 |
|
|
|
|
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare Data anunţului în plen |
BUDG 10.9.2013 |
|
|
|
|
Raportor(i) Data numirii |
Rosa Estaràs Ferragut 24.9.2013 |
|
|
|
|
Data adoptării |
22.1.2014 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
36 0 3 |
|||
Membri titulari prezenţi la votul final |
François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Charalampos Angourakis, Francesca Barracciu, Catherine Bearder, Victor Boştinaru, Nikos Chrysogelos, Tamás Deutsch, Rosa Estaràs Ferragut, Danuta Maria Hübner, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Iñaki Irazabalbeitia Fernández, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Constanze Angela Krehl, Vladimír Maňka, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Miroslav Mikolášik, Jens Nilsson, Jan Olbrycht, Younous Omarjee, Markus Pieper, Ovidiu Ioan Silaghi, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Lambert van Nistelrooij, Justina Vitkauskaite Bernard, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler, Joachim Zeller, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska |
||||
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Maurice Ponga, Vilja Savisaar-Toomast, Elisabeth Schroedter, Richard Seeber, Evžen Tošenovský, Derek Vaughan |
||||
Data depunerii |
31.1.2014 |
||||