Procedură : 2013/2170(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0109/2014

Texte depuse :

A7-0109/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 12/03/2014 - 8.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2014)0209

RAPORT     
PDF 143kWORD 78k
14.2.2014
PE 521.746v02-00 A7-0109/2014

referitor la un scut antirachetă pentru Europa și la implicațiile sale politice și strategice

(2013/2170(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Sampo Terho

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 OPINIE MINORITARĂ
 OPINIE MINORITARĂ
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la un scut antirachetă pentru Europa și la implicațiile sale politice și strategice

(2013/2170(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 222 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–   având în vedere articolul 24 și articolul 42 alineatul (2) din TUE, articolele 122 și 196 din TFUE și Declarația nr. 37 privind articolul 222 din TFUE,

–   având în vedere Strategia europeană de securitate adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003, precum și raportul privind punerea sa în aplicare aprobat de Consiliul European din 11 și 12 decembrie 2008,

–   având în vedere Strategia de securitate internă a Uniunii Europene adoptată de Consiliul European din 25 și 26 martie 2010,

–   având în vedere Concluziile Consiliului European din 19 decembrie 2013 privind politica comună de securitate și apărare,

–   având în vedere Conceptul strategic privind apărarea și securitatea membrilor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, adoptat la Summitul NATO de la Lisabona din 19 și 20 noiembrie 2010,

–   având în vedere Declarația Summitului de la Chicago prezentată de șefii de stat și de guvern care au luat parte la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord de la Chicago din 20 mai 2012,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A7‑0109/2014),

A. întrucât problema apărării împotriva rachetelor balistice (BMD) a fost deja ridicată în trecut, dar a devenit mai de actualitate în ultimii ani din cauza înmulțirii amenințărilor în urma proliferării armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă și a proliferării rachetelor balistice căreia NATO și aliații săi europeni trebuie să îi poată răspunde în mod eficace;

B.  întrucât apărarea împotriva atacurilor cu rachete balistice și de alt tip poate constitui o evoluție pozitivă a securității europene în contextul unei dinamici rapide observate la nivelul securității internaționale, mai mulți actori statali și nestatali dezvoltând tehnologii aferente rachetelor și diverse capabilități de apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN) care au potențialul de a atinge teritoriul european;

C. întrucât NATO elaborează un sistem de apărare împotriva rachetelor balistice pentru a-și îndeplini sarcina de bază de apărare colectivă, vizând să asigure acoperire și protecție deplină pentru toate populațiile, teritoriile și forțele europene membre ale NATO împotriva amenințărilor tot mai intense prezentate de proliferarea rachetelor balistice;

D. întrucât contribuția principală a SUA la apărarea împotriva rachetelor balistice o reprezintă confirmarea angajamentului său față de NATO și față de securitatea Europei și a aliaților acesteia și întrucât trebuie subliniată importanța legăturii transatlantice, în România fiind plasate deja instalații, urmând să fie plasate în viitorul apropiat instalații și în Polonia;

E.  întrucât politica de securitate și apărare comună se va dezvolta în deplină complementaritate cu NATO, în cadrul de parteneriat strategic convenit între UE și NATO și confirmat de Consiliul European la 19 decembrie 2013,

1.  susține că, odată cu dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de apărare împotriva rachetelor balistice, o nouă dinamică ia naștere în aria securității europene, ceea ce obligă statele membre să țină seama de implicațiile pentru securitatea lor a apărării împotriva rachetelor balistice;

2.  reamintește că măsurile de apărare împotriva rachetelor balistice adoptate de NATO sunt elaborate și întocmite astfel încât să apere statele membre ale organizației de eventuale atacuri cu rachete balistice; solicită Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant să urmărească un parteneriat strategic cu NATO, ținând seama de problema apărării împotriva rachetelor balistice, ceea ce ar trebui să aibă ca rezultat acoperirea integrală și protecția tuturor statelor membre ale UE, evitându-se astfel situația în care acestora li s-ar conferi grade diferite de securitate, sub orice aspect;

3.  salută realizarea capacității intermediare a NATO de protecție împotriva rachetelor balistice, care va asigura acoperire maximă în limita mijloacelor disponibile pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete balistice a populațiilor, teritoriilor și a forțelor din statele membre ale NATO situate în partea de sud a Europei; salută, de asemenea, obiectivul de a asigura până la sfârșitul deceniului acoperire și protecție depline pentru statele membre ale NATO din Europa;

4.  subliniază faptul că inițiativele UE, precum punerea în comun și partajarea, pot contribui la consolidarea cooperării statelor membre în sfera apărării împotriva rachetelor balistice, precum și la desfășurarea de lucrări comune de cercetare și dezvoltare; observă că, pe termen lung, această cooperare ar putea duce la o consolidare și mai puternică a industriei europene de apărare;

5.  solicită Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei, Agenției Europene de Apărare și Consiliului să includă aspecte legate de apărarea împotriva rachetelor balistice în viitoarele strategii, studii și cărți albe din domeniul securității;

6.  subliniază faptul că, din cauza crizei financiare și a reducerilor bugetare, nu sunt folosite destule resurse pentru a menține capabilități de apărare suficiente, ceea ce conduce la reducerea capabilităților și a capacității industriale militare ale UE;

7.  subliniază că planul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice nu este în niciun caz îndreptat împotriva Rusiei și că NATO este dispusă să coopereze cu Rusia pe baza principiului cooperării între două sisteme independente de apărare împotriva rachetelor ‑ sistemul BMD al NATO și sistemul Rusiei; subliniază faptul că, deși o colaborare efectivă cu Rusia poate aduce beneficii reale, aceasta trebuie urmărită pe baza unei reciprocități și a unei transparențe depline, întrucât întărirea încrederii reciproce este esențială pentru dezvoltarea treptată a acestei colaborări; observă în acest sens că deplasarea rachetelor rusești mai aproape de frontierele NATO și ale UE este o măsură contraproductivă;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, Consiliului, Comisiei, parlamentelor statelor membre, Adunării Parlamentare a NATO și Secretarului General al NATO.


OPINIE MINORITARĂ

referitoare la un scut antirachetă pentru Europa și la implicațiile sale politice și strategice (2013/2170(INI))

Comisia pentru afaceri externe, raportor: Sampo Terho

Opinie minoritară depusă de deputata Verts/ALE Tarja Cronberg

Raportul salută proiectul NATO privind apărarea împotriva rachetelor balistice (BMD) și invită UE să contribuie la acest proiect. Raportul are ca intenție, de asemenea, să promoveze ideea unei legături între proiectul BMD al NATO și politica de securitate și apărare comună a UE (PSAC).

Grupul Verts/ALE respinge proiectul, deoarece acesta:

–   sprijină ideea conform căreia se va pune capăt indivizibilității securității europene prin crearea mai multor zone de protecție împotriva rachetelor;

–   ignoră faptul că înființarea proiectului BMD al NATO va provoca o nouă cursă a înarmării la nivel regional, internațional și în spațiu și va crea, drept urmare, o situație de instabilitate și insecuritate regională și mondială;

–   legitimează mari investiții financiare și politice - în această perioadă de criză financiară și economică - într-un sistem a cărui fiabilitate tehnică nu este demonstrată;

–   sprijină proiectul BMD al NATO, care ar putea consuma peste 20 de miliarde de euro și, deci, mijloacele financiare limitate care ar putea fi investite mai rațional în dezarmare, în neproliferarea armelor de distrugere în masă și a mijloacelor de transportare a acestora, în diplomație și în alte strategii nemilitare care să urmărească îmbunătățirea securității Europei, cum ar fi crearea unei zone în Orientul Mijlociu fără arme de distrugere în masă;

–   subminează actualul proces de punere în comun și partajare și realocă de la PSAC către BMD resursele de importanță critică necesare pentru sarcinile stabilite la articolul 42 din TUE;

–   promovează o politică contradictorie față de Rusia oferindu-i, la nivel general, cooperare, dar refuzându-i integrarea în BMD, pentru ca mai târziu să se poată face trimitere la pericolul pe care îl prezintă rachetele (rusești) cu rază scurtă de acțiune. Această abordare ar putea da naștere unor probleme în legătură cu viitoarele negocieri dintre SUA și Rusia privind dezarmarea nucleară.


OPINIE MINORITARĂ

referitoare la proiectul de raport privind un scut antirachetă pentru Europa și la implicațiile sale politice și strategice (2013/2170(INI))

Comisia pentru afaceri externe, raportor: Sampo Terho

Opinie minoritară depusă de deputata GUE/NGL Sabine Lösing

Acest raport, extrem de contradictoriu, susține, pe de o parte, că un scut antirachetă (AMS) este un proiect „extrem de costisitor”, iar pe de altă parte promovează AMS susținând că există „motive legitime în favoarea unui scut antirachetă” deși acesta „ar putea oferi o falsă impresie de securitate”. În raport se pune accentul pe pericolul de atac nuclear (acesta fiind însă doar „un risc printre multe altele”).

Noi ne opunem acestui raport deoarece prezintă o imagine înșelătoare și contradictorie a situației actuale și a conflictului privind AMS/scutul de apărare/programe similare. De asemenea, raportul avertizează cu privire la faptul că reducerea bugetului pentru domeniul apărării duce la lipsa de capacitate industrială și militară, susținând sistemul militar al NATO, care este costisitor, ineficient și de ofensivă.

Cerem să fie abandonate toate planurile de creare a unui scut antirachetă, deoarece un astfel de sistem:

–   poate duce la alimentarea unei noi curse a înarmării și la militarizarea relațiilor cu Rusia și cu alte țări, punând în pericol populația statelor membre ale UE;

–   utilizează în mod ineficient sume enorme de resurse financiare de care este urgent nevoie pentru cheltuielile sociale, asistența de dezvoltare etc.

Solicităm:

–   dezarmarea radicală (inclusiv CBRN) la nivelul UE și la nivel mondial;

–   o zonă fără arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu și în bazinul Mării Mediterane;

–   nicio finanțare din bugetul UE în scopuri militare;

–   desfășurarea tuturor activităților strict în cadrul Cartei ONU și al dreptului internațional;

–   separarea strictă a UE de NATO (dizolvarea NATO).


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

11.2.2014

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

7

3

Membri titulari prezenți la votul final

Sir Robert Atkins, Bastiaan Belder, Hiltrud Breyer, Elmar Brok, Michael Gahler, Marietta Giannakou, Andrzej Grzyb, Takis Hadjigeorgiou, Richard Howitt, Jelko Kacin, Tunne Kelam, Nicole Kiil-Nielsen, Andrey Kovatchev, Wolfgang Kreissl-Dörfler, Eduard Kukan, Vytautas Landsbergis, Krzysztof Lisek, Sabine Lösing, Marusya Lyubcheva, Willy Meyer, Francisco José Millán Mon, María Muñiz De Urquiza, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Norica Nicolai, Raimon Obiols, Kristiina Ojuland, Ria Oomen-Ruijten, Justas Vincas Paleckis, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Bernd Posselt, Hans-Gert Pöttering, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Werner Schulz, Sophocles Sophocleous, Davor Ivo Stier, Charles Tannock, Eleni Theocharous, Geoffrey Van Orden, Sir Graham Watson, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Jörg Leichtfried, Doris Pack, Sampo Terho, Janusz Władysław Zemke

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Ivari Padar, Dubravka Šuica

Aviz juridic - Politica de confidențialitate