Procedură : 2013/2196(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0246/2014

Texte depuse :

A7-0246/2014

Dezbateri :

PV 02/04/2014 - 24
CRE 02/04/2014 - 24

Voturi :

PV 03/04/2014 - 7.13
CRE 03/04/2014 - 7.13
PV 16/04/2014 - 7.33
CRE 16/04/2014 - 7.33
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2014)0289
P7_TA(2014)0428

RAPORT     
PDF 278kWORD 317k
24.3.2014
PE 521.588v01-00 A7-0246/2014

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2012, secțiunea I – Parlamentul European

COM(2013)0570 – C7‑0274/2013 – 2013/2196(DEC))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Cătălin Sorin Ivan

 1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN


1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2012, secțiunea I – Parlamentul European

(COM(2013)0570 – C7-0274/2013 – 2013/2196(DEC))

Parlamentul European,

–       având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012(1),

–       având în vedere Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2013)0570 - C7-0274/2013)(2),

–       având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară – secțiunea I - Parlamentul European - exercițiul financiar 2012(3),

–       având în vedere raportul anual al auditorului intern privind exercițiul financiar 2012,

–       având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2012, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–       având în vedere Declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2012 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–       având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–       având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolele 145, 146 și 147,

–       având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(7), în special articolele 164, 165 și 166,

–       având în vedere articolul 13 din normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European(8),

–       având în vedere articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, în temeiul căruia fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

–       având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la orientările pentru procedura bugetară 2012 – secțiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX și X(9),

–       având în vedere Rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2012 - Secțiunea I - Parlamentul(10),

–       având în vedere articolul 77, articolul 80 alineatul (3) și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0246/2014),

A.     întrucât auditul Curții de Conturi a arătat că, în ceea ce privește cheltuielile administrative din 2012, sistemele de supraveghere și control impuse de Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 au funcționat satisfăcător în toate instituțiile;

B.     întrucât Secretarul General a atestat la 6 septembrie 2013 că deține asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat conform principiilor bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control aplicat oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

C.     întrucât Secretarul General a certificat, de asemenea, că nu are cunoștință de fapte care nu au fost declarate și care ar putea aduce prejudicii intereselor instituției;

1.      acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2012;

2.      își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.      încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2012, secțiunea I – Parlamentul European

(COM(2013)0570 – C7-0274/2013 – 2013/2196(DEC))

Parlamentul European,

–       având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012(11),

–       având în vedere Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2013)0570 - C7-0274/2013)(12),

–       având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară – secțiunea I - Parlamentul European - exercițiul financiar 2012(13),

–       având în vedere raportul anual al auditorului intern privind exercițiul financiar 2012,

–       având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2012, însoțit de răspunsurile instituțiilor(14),

–       având în vedere Declarația de asigurare(15) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2012 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–       având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–       având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(16), în special articolele 145, 146 și 147,

–       având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(17), în special articolele 164, 165 și 166,

–       având în vedere articolul 13 din normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European(18),

–       având în vedere articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, în temeiul căruia fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

–       având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la orientările pentru procedura bugetară 2012 – secțiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX și X(19),

–       având în vedere Rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2012 - Secțiunea I - Parlamentul(20),

–       având în vedere articolul 77, articolul 80 alineatul (3) și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0246/2014),

A.     întrucât Președintele a adoptat conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2012 la 4 iulie 2013;

B.     întrucât în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului European și că nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

C.     întrucât Secretarul General a atestat la 6 septembrie 2013 că deține asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat conform principiilor bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control aplicat oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

D.     întrucât Secretarul General a certificat, de asemenea, că nu are cunoștință de fapte care nu au fost declarate și care ar putea aduce prejudicii intereselor instituției;

E.     întrucât, pe baza auditului său, Curtea de Conturi a conchis că, în ceea ce privește cheltuielile administrative din 2012, sistemele de supraveghere și control aplicate de fiecare instituție sunt conforme cerințelor din Regulamentul financiar; întrucât din cele 151 de tranzacții auditate de Curte, una a fost afectată de erori, iar Curtea estimează că, cel mai probabil, rata de eroare este de 0%;

F.     întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-a trimis un chestionar, iar răspunsurile primite au fost discutate de Comisia pentru control bugetar în prezența Secretarului General și a auditorului intern,

G.     întrucât procedura anuală de descărcare de gestiune a Parlamentului oferă valoare adăugată, câtă vreme implică o examinare detaliată a conturilor, obiectivul avut în vedere fiind să i se permită Parlamentului să își îndeplinească responsabilitățile față de cetățenii Uniunii și să acționeze într-o transparență completă, oferindu-le acestora informații detaliate legate de gestiunea sa financiară; întrucât, în al doilea rând, această procedură oferă oportunitatea pentru autocritică și pentru îmbunătățirea performanțelor proprii în acele domenii în care sunt în continuare necesare ameliorări în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice și, prin urmare, a banilor contribuabililor;

Gestiunea bugetară și financiară a Parlamentului în 2012

Valoarea adăugată a procedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului

1.  subliniază valoarea adăugată a procedurii parlamentare a descărcării anuale de gestiune a Parlamentului;

2.  subliniază că prezenta rezoluție se concentrează în principal pe execuția bugetară și pe descărcarea de gestiune aferentă exercițiului financiar 2012 și că obiectivul său principal este de a asigura utilizarea optimă a banilor publici, indicând totodată aspectele care pot fi îmbunătățite; încurajează organismele responsabile din cadrul Parlamentului să continue să îmbunătățească, la toate nivelurile posibile, eficiența activității zilnice a instituției;

3.  reiterează solicitarea adresată Biroului de a distribui mai multe „cărți albe” privind chestiunile de politică tuturor deputaților, ceea ce ar permite discutarea subiectelor politice în cadrul grupurilor politice înaintea unei decizii finale;

4.  observă că bugetul Uniunii pentru 2012 a totalizat credite de angajament în valoare de 148 200 milioane EUR, din care bugetul Parlamentului a reprezentat 1 718 milioane EUR; observă în continuare că această cifră reprezintă puțin peste 1% din bugetul general al Uniunii și, respectiv, 20 % din cele 8 278 milioane EUR destinate cheltuielilor administrative ale instituțiilor Uniunii Europene în ansamblu în 2012; constată că, astfel, este respectat Acordul interinstituțional dintre Parlament, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară în ceea ce privește cheltuielile cu clădirile și infrastructura, salariile personalului și pensiile, tehnologia informației și securitatea;

5.  constată că, în bugetul Parlamentului, cele patru capitole majore au fost capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și costuri conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare), care au reprezentat 70% din angajamentele totale;

6.  constată că, în bugetul final al Parlamentului pentru 2012, creditele autorizate s-au ridicat la 1 717 868 121 EUR, reprezentând o majorare cu 1,9 % față de bugetul 2011 (1 685 829 393 EUR), și că în 2011 nu s-a introdus niciun buget rectificativ; consideră că Parlamentul a dat dovadă de responsabilitate bugetară și de moderație, rămânând sub rata inflației, care a fost de 2,6% în 2012; se așteaptă ca aceeași moderație să predomine și în cazul bugetului 2015, păstrându-se bugetul sub 20 % din rubrica 5;

7.  atrage atenția că în 2012 au fost angajate 99 % (93 % în 2011) din creditele curente finale, cu o rată de anulare de 1 % (6 % în 2011) și că, la fel ca în exercițiile anterioare, s-a atins un nivel ridicat de execuție bugetară, deși acest lucru a fost influențat de transferarea fondurilor necheltuite la sfârșitul exercițiului la cererea Grupului comun de lucru al Biroului și al Comisiei pentru control bugetar, cu avizul favorabil al Comisiei pentru bugete;

Raportul Parlamentului privind gestiunea bugetară și financiară

8.  remarcă faptul că veniturile totale înscrise în conturile Parlamentului la 31 decembrie 2012 s-au ridicat la 175 541 860 EUR în 2012 (173 293 432 EUR în 2011), inclusiv 22 274 843 EUR (23 815 077 EUR în 2011) în venituri alocate;

9.  remarcă faptul că Parlamentul a decis să efectueze un transfer colector la sfârșitul exercițiului din diverse linii bugetare, constând în fonduri necheltuite în valoare de 45 000 000 EUR destinate celei de-a doua rate pentru cumpărarea clădirii Trebel din Bruxelles (35 000 000 EUR) și construcției noii clădiri KAD de la Luxembourg; înțelege că, astfel, vor fi economisite costuri de finanțare estimate la 10,4 milioane EUR în perioada de construcție și de amortizare a împrumutului; regretă, cu toate acestea, faptul că Parlamentul a solicitat în mod repetat ca, în interesul clarității bugetare, cheltuielile cu clădirile să fie mai degrabă incluse în buget, decât finanțate printr-un transfer colector, după cum s-a solicitat în mai multe rezoluții anterioare privind descărcarea de gestiune;

Conturile Parlamentului în 2012

10.    ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2012, și anume:

(a) Credite disponibile (EUR)

credite pentru 2012:

1 717 868 121

reportări neautomate din exercițiul financiar 2011:

21 700 000

reportări automate din exercițiul financiar 2011:

222 900 384

credite din venituri alocate pentru 2012:

22 274 843

reportări din venituri alocate pentru 2011:

107 592 247

Total personal:

2 092 335 595

(b) Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2012 (EUR)

angajamente:

2 061 149 089

plăți efectuate:

1 623 172 878

credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:

412 253 714

credite reportate neautomat:

0

credite anulate:

55 790 384

(c) Încasări bugetare (EUR)

încasate în 2012:

175 541 860

(d) Total bilanț la 31 decembrie 2012 (EUR)

1 539 591 147

11.    subliniază nivelul ridicat al reportărilor în 2012 (244 600 384 EUR) și solicită îmbunătățirea planificării cheltuielilor;

12.    ia act de faptul că, la certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului a dat asigurări rezonabile că aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului; ia act în continuare de declarația sa conform căreia nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

13.    reamintește decizia Președintelui din 4 iulie 2013 privind adoptarea conturilor aferente exercițiului financiar 2012;

Avizele Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor pentru 2012 și legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente acestor conturi

14.    salută faptul că, în evaluarea sa specifică privind cheltuielile administrative și de altă natură în ansamblul lor, Curtea de Conturi a constatat că testarea tranzacțiilor arată că rata de eroare cea mai probabilă este zero, iar sistemele de supraveghere și control pentru cheltuielile administrative au fost evaluate a fi eficace; salută, de asemenea, faptul că auditul Curții de Conturi arată că plățile din 2012 efectuate în contul unor cheltuieli acceptate nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare; ia act de faptul că, în cadrul auditului, a fost examinat un eșantion de 151 de tranzacții de plată, din care 91 de plăți de salarii, pensii și indemnizații aferente și 60 de plăți aferente unor contracte de construcții și altor cheltuieli; reamintește că în 2011 au fost auditate 56 de plăți;

15.    remarcă faptul că în categoria cheltuielilor administrative și a altor cheltuieli sunt incluse cheltuielile cu resursele umane (salarii, alocații și pensii), care reprezintă 60 % din totalul acestei categorii de cheltuieli, și cheltuielile referitoare la clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației, această categorie fiind considerată un domeniu cu risc redus; atrage atenția asupra faptului că, în opinia Curții de Conturi, principalele riscuri pentru cheltuielile administrative și alte cheltuieli sunt legate de nerespectarea procedurilor de achiziții, de executare a contractelor, de recrutare și de calculare a salariilor și a alocațiilor;

Recrutarea agenților temporari și a agenților contractuali

16.    constată cu satisfacție că auditul Curții de Conturi asupra a 15 proceduri de recrutare din Parlament în 2012 nu a revelat erori sau deficiențe; invită, cu toate acestea, Secretarul General să aplice cu strictețe normele în vigoare privind numirea sau promovarea angajaților, în general, și în special a angajaților aflați în funcții de conducere;

Achizițiile publice

17.    ia act de faptul că Curtea de Conturi a auditat 18 proceduri de achiziții publice ale Parlamentului; subliniază că Curtea de Conturi a constat deficiențe în aplicarea unui criteriu de atribuire într-unul din cazuri și în gestionarea și documentarea procedurii de achiziții într-un alt caz;

18.    recomandă ca ordonatorii de credite să îmbunătățească concepția, coordonarea și aplicarea cadrului și procedurilor de achiziții publice ale Parlamentului prin verificări adecvate și orientări mai clare; remarcă faptul că aplicarea noului Regulament financiar și a normelor sale de aplicare ar trebui să fie însoțită de elaborarea de noi modele de contracte și invitații de participare, precum și de cursuri specifice de formare privind definirea și aplicarea criteriilor de selecție și de atribuire;

19.    aprobă răspunsurile date de Parlament în cadrul procedurii contradictorii cu Curtea de Conturi;

Examinarea de către Curtea de Conturi a progreselor înregistrate în aplicarea recomandărilor din rapoartele anuale anterioare

Efectuarea verificării ex ante a procedurilor de recrutare

20.    reamintește constatarea Curții de Conturi conform căreia în dosarele auditate de recrutare a unor asistenți parlamentari acreditați (APA) nu existau documente la dosar care să ateste efectuarea de controale ex ante a documentelor necesare recrutării; ia act de faptul că Curtea de Conturi a considerat că Parlamentul a dat pe deplin curs recomandării sale de a se asigura că se constituie documentația necesară și că, în prezent, documentele justificative pentru verificările respective sunt păstrate pentru a justifica deciziile de recrutare a agenților temporari și contractuali; invită Secretarul General să informeze Comisia pentru control bugetar, până în septembrie 2014, cu privire la eficacitatea măsurilor adoptate, inclusiv a celor bazate pe constatările auditorului intern, având în vedere, printre altele, și recrutarea multor asistenți parlamentari (APA) noi în urma alegerilor;

Achizițiile publice

21.    regretă faptul că examinarea de către Curtea de Conturi a unui eșantion de proceduri de achiziții publice a arătat că încă mai există erori în conceperea, coordonarea și aplicarea procedurilor de achiziții publice și că, prin urmare, analiza Curții de Conturi privind progresele înregistrate a conchis că recomandarea sa anterioară este, din multe puncte de vedere, în curs de aplicare; își reiterează apelul de a se realiza progrese veritabile, fără întârziere, în legătură cu toate mecanismele de control pentru achizițiile publice, pentru a soluționa deficiențele identificare de Curtea de Conturi și a asigura cele mai competitive prețuri pentru bunurile și serviciile achiziționate;

Plata alocațiilor și a prestațiilor sociale către membrii personalului

22.    reamintește constatarea specifică a Curții de Conturi privind informațiile de care dispun serviciile Parlamentului cu privire la situația membrilor personalului; își exprimă satisfacția față de faptul că auditul Curții de Conturi nu a revelat noi deficiențe, deși persistă riscul de a se efectua plăți incorecte sau nejustificate; constată, de asemenea, că în 2012 Parlamentul a luat măsuri care au îmbunătățit și mai mult rata de răspuns la procedura anuală de verificare și actualizare electronică a datelor personale ale membrilor personalului și că, atunci când este necesar, declarațiile sunt însoțite de documente justificative adecvate;

Raportul anual al auditorului intern

23.    ia act de faptul că, în cursul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern din 21 ianuarie 2014, auditorul intern și-a prezentat raportul anual semnat la 12 iulie 2013 și a precizat că a efectuat în 2012 următoarele activități de audit în cadrul administrației Parlamentului:

-  o consultare cu Serviciul de Audit Intern (IAS) privind procesele de selectare a telefoanelor ToIP(21);

-  o monitorizare transversală a acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern, faza I 2012;

-  o monitorizare transversală a acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern, faza II 2012;

- un audit privind asistenții parlamentari acreditați angajați ca alți agenți ai Uniunii;

- un audit al procesului de contabilizare pe bază de angajamente;

- acțiuni ulterioare la auditul privind politica imobiliară: planificarea, evaluarea și gestionarea nevoilor de spații;

24.    evidențiază câteva dintre concluziile cele mai semnificative cuprinse în raportul anual al auditorului intern:

-  regularizarea bugetară a cheltuielilor din anumite fonduri permanente de avans (birourile de informații și deplasările deputaților) înregistrează în continuare întârzieri semnificative;

-  s-au înregistrat progrese în domeniul contribuțiilor la partidele politice și fundațiile la nivel european;

-  procesul de consultare cu IAS în legătură cu selectarea telefoanelor ToIP a revelat deficiențe în formalizarea procesului decizional din cadrul acestui proiect; DG ITEC a indicat că a luat deja măsurile necesare pentru atenuarea eventualelor riscuri conexe;

-  au fost luate măsuri importante în domeniul guvernanței informatice și al dezvoltării de aplicații informatice, remarcându-se în special îmbunătățirile metodologice din cadrul DG ITEC în ceea ce privește dezvoltarea aplicațiilor;

-  prima monitorizare după auditul referitor la grupurile de vizitatori a demonstrat că toate acțiunile sunt în continuare deschise, cu o reducere parțială a riscului rezidual conex;

-  cele cinci acțiuni deschise pentru care măsurile necesare nu intră în sfera de competență a direcțiilor generale în cauză au fost înaintate unui nivel superior de autoritate pentru soluționare;

25.    remarcă și susține opiniile exprimate de auditorul intern privind acțiunile ulterioare auditului privind politica imobiliară: planificarea, evaluarea și gestionarea nevoilor de spații”, pe care le sprijină, în legătură cu:

- o planificare adecvată a nevoilor de spații pe termen mediu și lung, corelată cu creșterea preconizată a populației de ocupanți de birouri;

- atribuirea spațiilor de birouri pe baza criteriilor convenite la nivel interinstituțional și existența unor norme și proceduri care să permită aplicarea criteriilor respective; precum și

- utilizarea eficientă și eficace a spațiilor de birouri;

26.    evidențiază și susține opiniile exprimate de auditorul intern în legătură cu „auditul privind asistenții parlamentari acreditați angajați ca alți agenți ai Uniunii Europene” conform cărora, în ansamblul lor, mediul și activitățile de control din DG Personal și DG Finanțe oferă asigurări rezonabile că asistenții parlamentari acreditați au fost recrutați în conformitate cu normele statutare și că drepturile lor financiare au fost plătite în mod corect din alocația de asistență parlamentară a deputaților; invită ambele Direcții Generale să se asigure că aceste garanții devin permanente și lipsite de ambiguitate, prin orice mijloace necesare;

27.    ia act de faptul că, în 2012, a fost necesar un transfer de la subpostul pentru asistenți locali (linia 4220-01) către subpostul 4220-02 (asistenți acreditați,) în valoare de 7,3 milioane EUR, iar subpostul 4220-01 a fost redus cu o sumă totală de 14,1 milioane EUR (14,3 %), din cauza estimării incorecte a nevoilor, atât în ceea ce privește asistenții locali, cât și asistenții acreditați, în ciuda faptului că numărul asistenților acreditați a crescut foarte puțin în 2012 față de 2011; consideră că, în viitor, va fi necesară o mai bună estimare a nevoilor pentru aceste subposturi, pentru a se respecta principiile bunei gestiuni financiare și pentru a se răspunde unor nevoi reale;

28.    remarcă, cu toate acestea, că pentru a îndeplini integral și consecvent obiectivele de control intern și pentru a asigura aplicarea corectă nu doar a Regulamentului de procedură al Parlamentului și a normelor aferente derivate din acesta și adoptate de organismele competente ale Parlamentului, ci și a Regulamentului financiar, sunt posibile noi îmbunătățiri ale procedurilor de gestiune și control care implică o expunere moderată la riscuri reziduale și vizează următoarele domenii:

-  asigurarea în timp util a informării regulate a asistenților parlamentari acreditați cu privire la orice actualizare sau modificare a normelor aplicabile care îi vizează și a normelor aplicabile prin analogie și prezentarea către reprezentanții lor a unui raport motivat referitor la modificările sau actualizările respective, în scopul garantării transparenței și a principiului egalității de tratament și de șanse;

-  informarea la timp și adecvată a deputaților și asistenților parlamentari acreditați cu privire la drepturile și obligațiile de muncă legate de finalizarea contractelor asistenților parlamentari acreditați (concediu, șomaj, drepturi la pensie etc.);

-  consolidarea controalelor interne pentru a monitoriza utilizarea indemnizației de asistență parlamentară;

-  asigurarea unor proceduri administrative mai fluide și mai eficiente la recrutarea noilor APA după alegerile din 2014 printr-o planificare timpurie și prin asigurarea resurselor necesare, în special a resurselor umane, și garantarea unei asistențe continue oferite deputaților aleși în noua legislatură prin asigurarea lipsei oricăror lacune în contractele asistenților parlamentari acreditați care oferă în continuare asistență;

29.    reamintește încă o dată că, după cinci ani de aplicare a noului statut al asistenților, este necesar să se realizeze o evaluare integrală a acestuia, incluzându-se posibilele adaptări ale normelor cât mai curând posibil;

Auditul cadrului de control intern

30.    reamintește că revizuirea inițială a cadrului de control intern în 2003 și 2004 a condus la elaborarea a 14 rapoarte de audit privind toate departamentele și serviciile centrale, conținând 452 de acțiuni convenite menite să îmbunătățească nivelul general:

– de respectare a standardelor minime de control intern ale instituției;

– de realizare a obiectivelor-cheie de control ale instituției (respectarea legislației, reglementărilor și politicilor aplicabile, fiabilitatea informațiilor de gestiune și a înregistrărilor și economia, eficiența și eficacitatea operațiunilor);

Acțiuni deschise restante

31.    constată că, la sfârșitul lui 2012, după audituri suplimentare succesive, încă mai erau deschise 15 dintre cele 452 de acțiuni vizând cadrul de control intern convenite inițial; ia act de concluzia auditorului intern conform căreia, pentru două direcții generale (DG Finanțe și DG Infrastructură și Logistică), există dovezi că procesele lor de achiziții publice s-au îmbunătățit;

32.    ia act de noul proces transversal de monitorizare ce are loc în contextul auditului intern și constă în monitorizarea acțiunilor convenite în rapoarte și în cadrul căruia toate sarcinile de monitorizare sunt transversale, vizând simultan toate acțiunile deschise care trebuie realizate; remarcă, de asemenea, că sarcinile sunt realizate acum bianual, conform Rezoluției Parlamentului din 10 mai 2011 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2009;

33.    constată că, până la sfârșitul lui 2012, auditorul intern a conchis că mai erau de realizat 73 de acțiuni, din care două critice, 35 vizând riscuri semnificative și 36 vizând riscuri moderate; constată cu satisfacție că, în 2012, au fost finalizate și închise 80 de acțiuni, din care două critice; încurajează toate direcțiile generale vizate să își continue eforturile de îmbunătățire a procedurilor lor de gestiune și control; solicită auditorului intern să fixeze calendare mai stricte pentru acțiunile care trebuie realizate; solicită auditorului intern să informeze permanent Comisia pentru control bugetar cu privire la toate acțiunile restante din cadrul examinării inițiale a cadrului de control intern; își reiterează solicitarea adresată conducerii direcțiilor și celei centrale să realizeze acțiunile deschise restante până la sfârșitul actualului mandat parlamentar;

34.    ia act de concluziile Serviciului de Audit Intern conform cărora procesul de monitorizare din 2012 a revelat îmbunătățiri globale, fiind închise 80 din cele 153 de acțiuni deschise validate și înregistrându-se o reducere a numărului de acțiuni critice de mare risc (de la opt la trei); își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la numărul relativ ridicat de acțiuni restante (73) care au fost reportate în 2013; recunoaște că profilul de risc al Parlamentului pentru acțiunile deschise la sfârșitul exercițiului arată o proporție mai mare de acțiuni vizând riscuri moderate decât la începutul lui 2012, ceea ce dovedește că serviciile au făcut progrese, chiar și în domenii în care acțiunile nu au fost încă finalizate;

Acțiunile întreprinse de Secretarul General ca urmare a rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2011

35.    ia act de răspunsurile scrise la rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2011 pe care Comisia pentru control bugetar le-a primit la 25 octombrie 2013, adică înainte de exercițiul de descărcare de gestiune pentru 2012; salută prezentarea ulterioară a Secretarului General, din 25 noiembrie 2013, privind răspunsurile și măsurile luate de administrația Parlamentului în urma diverselor chestiuni ridicate și solicitări exprimate în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2011, precum și schimbul de opinii cu deputații care a avut loc după prezentare;

36.    salută faptul că, începând din 2011, serviciile de traducere și de interpretariat ale Parlamentului trec prin schimbări semnificative; ia act de faptul că, pe parcursul acestui proces, eficiența ar putea fi sporită în mod considerabil, iar mijloacele financiare reduse, menținându-se totodată calitatea serviciilor și oferta pentru deputații în Parlamentul European; constată că, în cadrul politicii privind multilingvismul integral eficient din punct de vedere al utilizării resurselor, traducerea la cerere a stenogramelor dezbaterilor și a întrebărilor cu solicitare de răspuns scris a permis reducerea cu caracter permanent a traducerilor externe cu 11 milioane EUR;

37.    reamintește a doua decizie adoptată de Birou la 12 martie 2012 referitoare la multilingvismul integral eficient din punct de vedere al utilizării resurselor, conform căreia delegațiile care solicită derogări pentru deplasări în cursul săptămânilor destinate reuniunilor comisiilor urmează să beneficieze de un regim lingvistic limitat, în cadrul căruia este asigurată interpretarea în cel mult o limbă; constată că, datorită acestei măsuri, numărul misiunilor organizate în timpul săptămânilor rezervate pentru activitățile parlamentare externe a crescut de la 36 % din numărul total al misiunilor în 2011 la 46 % în 2012, în vreme ce numărul zilelor de interpretare în misiune a scăzut cu 23 % în 2012 față de 2011;

38.    ia act de decizia ulterioară a Secretarului General, din 23 martie 2013, în temeiul căreia după-amiezile de marți și de miercuri din săptămânile destinate reuniunilor comisiilor sunt de acum înainte rezervate exclusiv pentru reuniunile comisiilor și ale trilogurilor; apreciază faptul că, datorită măsurilor care au fost deja puse în aplicare, procentul cheltuielilor cu interpretarea externă din bugetul total al Parlamentului s-a redus de la 3,5 % în 2011 la 2,6 % în 2012; consideră că principiul bunei gestiuni financiare trebuie să se aplice și în cazul interpretării și că, în vederea asigurării unei utilizări optime a banilor contribuabililor europeni, ar trebui să se efectueze permanent o analiză critică pentru a se stabili în ce privință și în ce mod poate fi sporită eficiența, iar costurile pot fi controlate sau limitate; invită Secretarul General să pună raportul anual privind aplicarea Codului de conduită al multilingvismului la dispoziția deputaților membri ai comisiei responsabile;

39.    ia act de răspunsul Secretarului General, care menționează că s-au redus cheltuielile cu Premiul LUX, astfel cum a propus Comisia pentru control bugetar și cum s-a votat în plen în cadrul raportului de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2010; ia act de faptul că au fost luate o serie de măsuri concrete în vederea minimizării cheltuielilor cu Premiul LUX, reducându-se, în special, costurile legate de activitățile de promovare la festivalurile internaționale și în clădirile Parlamentului; ia act de faptul că, în 2012, cheltuielile cu Premiul LUX au fost de 434 421 EUR, ceea ce reprezintă o reducere de 24 % față de 2011 (când s-au cheltuit 573 722 EUR); solicită găsirea unor modalități suplimentare de eficientizare;

40.    consideră că premiile nu reprezintă o activitate principală a Parlamentului și solicită efectuarea unei analize cost-beneficiu înaintea elaborării oricărei inițiative vizând un nou premiu;

41.    constată că, dat fiind numărul tot mai mare de clienți și evoluția instituției, Biroul a adoptat, în cadrul reuniunii sale din 10 iunie 2013, o strategie globală care stabilește principalele orientări ale politicii privind cantinele și restaurantele Parlamentului până în 2019; reamintește că activitățile totale de alimentație publică au crescut cu aproximativ 150 % în perioada 2002-2011, în 2002 înregistrându-se 1,472 milioane de clienți, față de 3,711 milioane în 2011; constată că serviciile de alimentație publică ale Parlamentului suferă în continuare de un deficit operațional care nu ar trebui compensat exclusiv prin creșterea prețurilor; constată că politica de prețuri a Parlamentului ar trebui să rămână conformă cu cea din celelalte instituții și că Parlamentul se află într-o situație avantajoasă, dat fiind numărul clienților deserviți, care îi permite să obțină condiții mai bune din partea contractorilor și să facă economii de scară în ceea ce privește aceste operațiuni;

Descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul financiar 2012

42.    constată că domeniul de aplicare al procedurii de descărcare de gestiune ar trebui să vizeze nu doar execuția bugetară și activitățile administrative ale Secretarului General și ale Administrației pentru exercițiul financiar 2012, ci și deciziile adoptate de organele sale de conducere, cum sunt Președintele, Biroul și Conferința președinților; subliniază că Parlamentul, realizând un control critic al gestiunii financiare a instituției, acordă descărcarea de gestiune nu Secretarului General, ci mai degrabă Președintelui Parlamentului;

43.    salută, în acest sens, calitatea schimbului de opinii dintre Secretarul General și Comisia pentru control bugetar, care a avut loc la 21 ianuarie 2014 în prezența auditorului intern, în contextul descărcării de gestiune a Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2012; își reafirmă opinia că organele de conducere și administrația Parlamentului sunt trase la răspundere în cadrul acestui proces și că este prin urmare esențial ca întregul proces decizional să se desfășoare într-o manieră pe deplin transparentă, pentru a se asigura că cetățenilor Uniunii li se oferă o imagine precisă și conformă cu realitatea a modului în care Parlamentul își adoptă deciziile și utilizează resursele care îi sunt puse la dispoziție; solicită astfel ca ordinile de zi ale reuniunilor, precum și hotărârile adoptate de organele decizionale ale Parlamentului să fie comunicate fără întârziere atât deputaților și personalului instituției, cât și publicului larg;

44.    subliniază că referințele principale, lipsite de orice considerații politice, utilizate la evaluarea execuției bugetului Parlamentului ar trebui să fie, în primul rând, avizul auditorului său extern independent și, în al doilea rând, avizul emis de auditorul intern al Parlamentului și evaluarea acestuia asupra sistemului de control intern al instituției; își reafirmă satisfacția cu privire la avizul pozitiv al Curții de Conturi referitor la fiabilitatea conturilor Parlamentului și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestor conturi;

45.    reamintește că Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European în materie de interese financiare și conflicte de interese, adoptat în sesiune plenară la 1 decembrie 2011, prevede obligația deputaților de a declara orice activitate remunerată desfășurată în afara Parlamentului, remunerația pe care o primesc și orice altă funcție pe care o exercită și care ar putea duce la un conflict de interese și că documentul le interzice, de asemenea, în mod expres deputaților să accepte orice sumă de bani sau orice alt cadou în schimbul influențării deciziilor Parlamentului; constată că codul prevede reguli clare privind acceptarea cadourilor, precum și activitatea foștilor deputați în grupurile de lobby; solicită ca administrația să verifice anual și în mod regulat cel puțin 15 % din aceste declarații;

46.    ia act de faptul că Biroul a adoptat Măsurile de punere în aplicare a Codului de conduită a deputaților în Parlamentul European la 15 aprilie 2013; constată cu satisfacție că măsurile de punere în aplicare în ceea ce privește articolul 5 alineatul (3), menite să asigure transparența în legătură cu deplasările, cazarea și diurna deputaților achitate de părți terțe, în vigoare din 1 iulie 2013, prevăd că trebuie declarate toate cheltuielile cu deplasarea, cazarea sau diurna ocazionate de participarea deputaților la evenimente organizate de părți terțe și rambursate de acestea; constată, în plus, că, în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt rambursate, ci doar costul unei mese, al unui bilet de intrare sau al unui alt avantaj similar, cu o valoarea mai mică de 150 EUR, întocmirea unei declarații nu este obligatorie;

47.    critică faptul că un raport al Comitetului de supraveghere a OLAF adresat Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului European nu a fost transmis acesteia de către Președintele Parlamentului, ci a fost reținut mai mult de două luni; critică întârzierea de trei luni cu care administrația Parlamentului a transmis o citație din partea unei instanțe belgiene celor trei deputați vizați; critică faptul că activitatea Comisiei pentru control bugetar a fost îngreunată deoarece o audiere privind lucrările Grupului operativ pentru Grecia a fost anulată, iar o audiere intitulată „Guvernanța – Comisia Europeană ca autoritate administrativă” a avut loc cu o întârziere de peste un an;

48.    solicită ca toate anexele la întrebări parlamentare cu solicitare de răspuns scris (articolul 117 din Regulamentul de procedură al Parlamentului) să fie publicate împreună cu întrebările în cauză pe site-ul de internet al Parlamentului;

Activitățile politice ale Președintelui

49.    solicită informații detaliate privind modul în care Președintele își separă atribuțiile sale ca figură neutră din punct de vedere politic de pregătirea candidaturii din partea social-democraților la alegerile europene, în special în ceea ce privește personalul din cadrul cabinetului său și al birourilor de informare ale Parlamentului, precum și cheltuielile de deplasare; consideră că în cazul a numeroase astfel de activități nu s-a făcut nicio distincție între cele două roluri; solicită o separare clară a funcțiilor în cazul demnitarilor, după modelul Comisiei, astfel încât contribuabilii europeni să nu trebuiască să plătească pentru campania electorală a candidaților europeni de frunte;

Locurile de desfășurare a activității Parlamentului

50.    constată că Protocolul nr. 6 privind stabilirea sediilor instituțiilor, anexat la tratate, hotărât prin acordul comun al guvernelor statelor membre, impune Parlamentului cele trei locuri de desfășurare a activității; reamintește invitația formulată, în rezoluția sa din 17 aprilie 2013 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2011, ca „Secretarul General și Biroul să transmită deputaților statistici și informații actualizate privind impactul financiar și de mediu al desfășurării activității în mai multe locuri”, cerință care a intervenit în urma Rezoluției Parlamentului din 6 februarie 2013 referitoare la orientările pentru procedura bugetară 2014, și Raportul privind stabilirea sediilor instituțiilor adoptat la 20 noiembrie 2013;

51.    reamintește că sediul Parlamentului a fost stabilit din motive istorice importante și că stabilirea sediului instituțiilor Uniunii Europene ține exclusiv de competența statelor membre; constată, în acest sens, că orice decizie de modificare a sediului Parlamentului ar necesita o modificare a tratatelor, iar o astfel de hotărâre ar trebui să fie adoptată cu unanimitate de statele membre;

52.    constată că cheltuielile ocazionate de răspândirea geografică a Parlamentului reprezintă unul dintre sectoarele identificate ca având un potențial important de economisire; salută raportul Secretarului General(22) din august 2013 privind impactul financiar al răspândirii geografice a Parlamentului European; subliniază că raportul a luat în calcul următorii parametri:

-  proiectul de buget pentru 2014 a fost folosit ca referință;

-  calculele subiacente au fost actualizate acolo unde date mai recente au devenit disponibile (de exemplu, statisticile privind misiunile);

-  metoda de evaluare a cheltuielilor de amortizare a fost adaptată, pentru a reflecta propunerea ca Bruxelles-ul să fie singurul loc de desfășurare a activității, ceea ce a dus la scăderea acestor costuri;

-  costurile legate de locurile de desfășurare a activității din Strasbourg și Luxemburg au fost declarate separat;

-  s-au realizat noi estimări, pentru a scoate în evidență orice cheltuieli suplimentare recurente ocazionate de existența unui singur loc de desfășurare a activității, precum și investițiile izolate și costurile legate de fuzionarea locurilor de desfășurare a activității;

53.    subliniază că raportul constată o reducere teoretică netă, prin reunirea celor trei locuri de desfășurare a activității în unul singur, la Bruxelles, estimată la 88,9 milioane EUR pe an, ceea ce reprezintă circa 5 % din bugetul Parlamentului pentru 2014, 1,03 % din bugetul administrativ total al Uniunii și 0,06 % din bugetul total al Uniunii; ia act de economia netă estimată a fi de 0,18 EUR pe an pentru fiecare cetățean al Uniunii dacă cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului ar fi consolidate în unul singur;

54.    atrage atenția asupra faptului că raportul menționează că o posibilă fuzionare a Luxemburgului cu Bruxelles-ul ar duce la cheltuieli suplimentare de 14 milioane EUR pe an; subliniază nivelurile diferite raportate, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, ale sprijinului acordat Parlamentului de statele-gazdă; constată că aceste costuri potențiale nu au fost transpuse în ecuația privind economiile potențiale pe care le-ar implica stabilirea unui loc unic de desfășurare a activității la Bruxelles;

55.    subliniază că emisiile de CO2 s-ar reduce cu 10 703 tone pe an dacă Strasbourg-ul (10 235) și Luxemburgul (468) nu ar mai fi folosite ca locuri de desfășurare a activității; regretă că acest impact asupra mediului al răspândirii geografice a Parlamentului din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon reprezintă 11,16 % din totalul amprentei de carbon a Parlamentului din 2011;

56.    așteaptă cu interes publicarea studiului Curții de Conturi care va oferi o analiză cuprinzătoare a economiilor potențiale din bugetul Uniunii în cazul în care Parlamentul ar avea un singur loc de desfășurare a activității, conform solicitării din rezoluția sa referitoare la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene din 20 noiembrie 2013(23), și solicită ca această analiză să includă aspecte bugetare și costuri auxiliare, ca de pildă economiile realizate prin reducerea irosirii timpului de lucru și prin creșterea eficienței; solicită nu doar examinarea costurilor de deplasare pentru personalul Parlamentului (inclusiv personalul interimar, experții externi și agenții contractuali), ci și a costurilor de deplasare crescute pentru personalul Comisiei și al Consiliului, cauzate de cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului;

Gestionarea serviciilor administrative ale Parlamentului: consolidarea eficienței operaționale

57.    reafirmă, încă o dată, că prezenta rezoluție se concentrează în principal pe execuția bugetară și pe descărcarea de gestiune aferentă exercițiului financiar 2012 și că obiectivul său principal este de a asigura optima utilizare a banilor publici, indicând totodată aspectele ce pot fi îmbunătățite din punctul de vedere al eficienței; invită entitățile responsabile din cadrul Parlamentului să continue să îmbunătățească, la toate nivelurile posibile, eficiența activității cotidiene a instituției, pentru a furniza cetățenilor Uniunii un serviciu public de calitate; se așteaptă ca Secretarul General să se concentreze mai mult pe eficiența și eficacitatea cheltuielilor în următorul său raport anual prezentat Comisiei pentru control bugetar;

58.    consideră că, pe perioada legislaturii 2009-2014, într-un context economic și financiar dificil, s-au realizat economii importante, chiar dacă acestea au fost adeseori aleatorii și temporare; consideră că administrația Parlamentului ar trebui să identifice măsuri de eficientizare suplimentare care să aibă drept rezultat economii structurale sistematice și definitive, reducând în primul rând bugetul Parlamentului și permițând în al doilea rând realocarea resurselor către noi zone de intervenție ale Parlamentului, în special în vederea consolidării controlului asupra modului în care Comisia pune în aplicare politicile Uniunii;

59.    invită administrația Parlamentului să ia în considerare o creștere a gradului de utilizare a tehnologiilor disponibile, cum sunt teleconferințele și munca la distanță, în vederea reducerii costurilor administrative și de deplasare; solicită prezentarea unei propuneri concrete privind extinderea utilizării ambelor tehnologii; estimează că se pot realiza economii suplimentare considerabile, fără a se compromite calitatea prestațiilor, și că, pe lângă câștigurile financiare, videoconferințele și munca la distanță ar putea contribui, de asemenea, la o utilizare mai eficientă a timpului și la un Parlament mai ecologic;

60.    invită administrația să aplice măsuri suplimentare ingenioase de reducere a costurilor, care să permită economisirea fără a afecta eficacitatea, eficiența și calitatea activităților parlamentare;

Direcția Generală Președinție

61.    ia act de reorganizarea DG PRES, care a dus la crearea unei noi Direcții Generale Servicii de Cercetare Parlamentară (DG EPRS), precum și de internalizarea serviciilor de securitate ale Parlamentului, în urma căreia a fost înființată Direcția Generală Securitate; își exprimă satisfacția cu privire la faptul că internalizarea serviciilor de securitate se preconizează că va produce economii de peste 11 milioane EUR în perioada 2013-2016; observă, cu toate acestea, că cinci membri ai cabinetului Președintelui urmează să ocupe posturi de directori generali sau de directori în administrația Parlamentului European; critică această acaparare politică a unor posturi de conducere și subminarea Statutului funcționarilor; reamintește că UE critică clientelismul politic de pretutindeni și solicită ca aceste principii să fie respectate și în ceea ce privește administrația Parlamentului European; își exprimă dorința ca Secretarul General să îl informeze anual cu privire la suma exactă economisită, care ar putea reprezenta un exemplu pentru internalizarea altor servicii furnizate în prezent de terțe părți;

62.    constată că un post de director general a fost ocupat, dar că, la șase luni de la numirea sa, persoana aleasă nu și-a preluat mandatul; solicită desființarea acestui post de director general;

Direcția Generală Politici Externe

63.    constată cu preocupare că, din cauza solicitărilor generale de economisire, delegațiile interparlamentare ar putea fi tot mai puțin în măsură să mențină profilul Parlamentului în relațiile externe, permițându-i să se bucure de aceeași vizibilitate ca celelalte instituții europene, în special Comisia și Consiliul, și că acest lucru ar putea duce la subminarea abordării parlamentare a politicii externe și a consolidării diplomației parlamentare care să completeze activitățile Comisiei și ale SEAE; consideră că este esențial, prin urmare, să se păstreze cunoștințele și experiențele acumulate de Parlament în cadrul activităților de supraveghere și de promovare a proiectelor europene și să se asigure că măsurile propuse nu slăbesc din forța și din eficacitatea dialogului interparlamentar purtat de instituție cu alte state, în special în perioade de instabilitate politică, în care democrația este amenințată (Primăvara arabă, conflictul din Orientul Mijlociu, conflictul din Ucraina, perioadele premergătoare unor alegeri controversate etc.);

Direcția Generală Comunicare

64.    constată că Direcția Generală Comunicare are alocat un buget important la linia 3242, „Publicare, informare și participare la manifestări publice”; constată că se realizează tot mai multe externalizări, care implică costuri suplimentare pentru contribuabili; solicită o listă detaliată privind măsurile de externalizare și costurile aferente din cadrul Direcției Generale Comunicare;

65.    este preocupat de eventualele conflicte de interese nedetectate în legătură cu atribuirea de subvenții de la bugetul Parlamentului; atrage atenția asupra articolului 58 din Regulamentul financiar și a obligației administrației de a verifica declarațiile beneficiarilor subvențiilor și ale contractanților; solicită informații cu privire la analizele de risc efectuate de administrația Parlamentului în ceea ce privește aceste declarații pentru a verifica veridicitatea lor;

Birourile de informare

66.    constată că, în 2012, cheltuielile cu misiunile ale personalului birourilor de informare au totalizat 1,8 milioane EUR, misiunile la Strasbourg reprezentând doar puțin peste 1 milion EUR; insistă că ar trebui utilizate cu prioritate videoconferințele, contribuindu-se astfel la reducerea cheltuielilor Parlamentului și la protecția mediului, fără a afecta activitatea instituției;

Grupuri de vizitatori

67.    constată că, începând din ianuarie 2012, a intrat în vigoare un nou set de norme care reglementează primirea grupurilor de vizitatori, inclusiv metoda de plată a subvențiilor; constată că Biroul a decis să mențină opțiunea plăților în numerar acordate grupurilor de vizitatori; își exprimă preocuparea cu privire la riscul semnificativ din punctul de vedere al reputației și al securității pe care îl implică plățile în numerar către grupurile de vizitatori; solicită emiterea unei noi decizii a Biroului de eliminare a plăților în numerar, care reprezintă o încălcare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului(24); ia act de faptul că, din aproximativ 2 000 de grupuri de vizitatori în 2012, doar 365 au primit peste 15 000 EUR, dar că majoritatea acestor grupuri de vizitatori aleg metoda plăților în numerar, deși administrația Parlamentului încurajează folosirea, în schimb, a plăților prin virament bancar sau a unei combinații între cele două metode;

Casa istoriei europene

68.    ia act de faptul că cofinanțarea acordată de Comisie pentru costurile de funcționare a Casei istoriei europene a fost asigurată cu 800 000 EUR în credite de angajament în bugetul său aferent exercițiului financiar 2014, sub rubrica 3 din cadrul financiar multianual; constată, de asemenea, că această sumă corespunde unui procent de 30 % din costurile de funcționare bugetate pentru anul în cauză și că este destinată să acopere și cheltuielile ocazionate de deschiderea în a șaptea zi în fiecare săptămână;

69.    constată că, la 22 octombrie 2012, Biroul a aprobat liniile majore ale conceptului expoziției permanente de la Casa istoriei europene;

EuroparlTV

70.    constată că, în cadrul bugetului aferent exercițiului financiar 2012 adoptat de Parlament în sesiune plenară, 8,5 milioane EUR au fost alocate pentru EuroparlTV în cadrul liniei bugetare 3246; recunoaște că, în vreme ce bugetul EuroparlTV a fost redus în mod substanțial, de la 9 milioane EUR în 2008 la 5 milioane EUR în 2014, performanțele serviciului s-au îmbunătățit datorită unui număr de activități și proiecte noi, printre care se numără o proporție mai mare de produse audiovizuale gata de utilizare cu o durată de viață mai mare și o serie de coproducții exclusive în colaborare cu canale de televiziune naționale din mai multe state membre, ceea ce a dus la creșterea numărului de telespectatori; salută numărul tot mai mare al persoanelor care urmăresc activitățile Parlamentului pe platformele de comunicare socială, în special pe Facebook, unde instituția are peste 1,2 milioane de „prieteni”, pentru care EuroparlTV dezvoltă producții exclusive; așteaptă cu interes să primească studiul independent de evaluare al producției online a Parlamentului, comandat în conformitate cu decizia Biroului din 3 decembrie 2012;

71.    își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, în pofida cheltuielilor suportate pentru a echipa Parlamentul cu studiouri de ultimă oră și a angajării unei echipe extinse de profesioniști în domeniul comunicării, acoperirea mediatică a activității Parlamentului poate fi descurajată de cerința ca posturile de radiodifuziune care utilizează studiourile Parlamentului să plătească taxe de satelit; solicită Secretarului General să verifice dacă o modificare a dispozițiilor ar favoriza o acoperire mai largă a dezbaterilor parlamentare și a discuțiilor la care participă deputații și să prezinte ulterior un raport privind această chestiune;

72.    consideră că EuroparlTV nu reprezintă o activitate principală a Parlamentului și solicită efectuarea unei analize cost-beneficiu înaintea elaborării oricăror noi activități ale EuroparlTV;

Direcția Generală Personal

73.    subliniază dificultățile întâmpinate în procesul recrutării de funcționari sau agenți din anumite state membre, cum ar fi Germania, Regatul Unit, Austria sau Țările de Jos, proporția personalului din cadrul Secretariatului Parlamentului care este originar din aceste state fiind semnificativ mai scăzută decât „ponderea demografică” individuală a acestor state în Uniune, și observă că numărul membrilor personalului care au cetățenia belgiană (13,6 %) sau luxemburgheză (2,2 %) este relativ ridicat, ca urmare a locurilor de desfășurare a activității Parlamentului; solicită Biroului să reexamineze cerințele și procedurile de recrutare pentru a stabili în ce măsură acestea ar putea crea dificultăți în recrutarea de personal din statele membre în cauză;

74.    solicită informații privind modelul de ocupare a aprozilor locali din Strasbourg și informații privind ocuparea aprozilor din Bruxelles în timpul sesiunilor de la Strasbourg; solicită un raport al administrației Parlamentului dacă în cazul aprozilor locali din Strasbourg se respectă legislația Uniunii în domeniul muncii și în cel social, precum și cu privire la măsurile de prevenire a falsei activități independente; solicită o comparare a costurilor pentru a stabili cea mai avantajoasă opțiune pentru contribuabil;

75.    ia act de hotărârea Tribunalului Funcției Publice din 12 decembrie 2013 în Cauza F-129/12 și regretă profund că Parlamentul a fost condamnat fiindcă nu a fost capabil să ofere asistență în cazuri de hărțuire și concedieri ilegale; prin urmare, încredințează serviciilor competente sarcina de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații similar în viitor;

76.    solicită un raport privind creșterea numărului de posturi AD și AST în administrația Parlamentului între 2005 și exercițiul financiar curent; solicită o defalcare în funcție de grad și de naționalitate;

77.    solicită un raport privind creșterea numărului de posturi de directori și de directori generali în administrația Parlamentului din 2005; solicită o defalcare în funcție de naționalitate;

78.    solicită un raport cu privire la numărul colaboratorilor grupurilor politice care au devenit funcționari din 2009 (a) printr-o procedură de selecție convențională și (b) pe baza procedurii-pasarelă;

79.    subliniază că peste 1 500 dintre angajații Parlamentului au copii înscriși la școlile europene; își reiterează opinia că Parlamentul trebuie să joace un rol principal în structura organizațională a acestor școli;

Direcția Generală Infrastructură și Logistică (DG INLO)

Politica imobiliară a Parlamentului

80.    subliniază faptul că Parlamentul a devenit, de-a lungul anilor, proprietar de clădiri și că această strategie prezintă o serie de riscuri inerente, iar costurile de utilizare și de întreținere a instalațiilor tehnice vor crește cu siguranță în următorii ani, pe măsură ce clădirile se vor învechi; subliniază în special că orice strategie imobiliară trebuie să țină, de asemenea, seama de aceste costuri în creștere și de necesitatea renovării clădirilor pe termen mediu; atrage atenția asupra faptului că strategia imobiliară trebuie să asigure sustenabilitatea bugetului Parlamentului și să mențină un anumit grad de flexibilitate printr-o combinație de achiziții, închirieri și drepturi de folosință, pentru a asigura cel mai bun raport cost-eficacitate pentru Parlament; subliniază că achiziționarea unei clădiri s-ar putea să nu fie de fiecare dată cea mai bună soluție;

81.    ia act de faptul că, în 2012, s-a început revizuirea contractelor, caz cu caz, în ceea ce privește condițiile financiare, în special din perspectiva tendințelor de pe piața închirierii de proprietăți; salută faptul că aceste renegocieri vor duce, în următorii ani, la economiile structurale prezentate în continuare:

- dreptul de folosință asupra clădirii Wiertz a însemnat o reducere a cheltuielilor de 0,45 milioane EUR pe an cu impozitele și taxele pe clădiri;

- transferul în clădirea Geos în 2014 înseamnă o reducere a cheltuielilor de 5 milioane EUR timp de 45 de luni;

- revizuirea contractului de închiriere a clădirii Goldbell a însemnat o reducere a cheltuielilor cu 2,5 milioane EUR până la sfârșitul lui 2017;

- revizuirea contractului de închiriere a Biroului de informare de la Madrid a însemnat o reducere a cheltuielilor de 0,27 milioane EUR;

Clădirea Konrad Adenauer (KAD)

82.    reamintește eșecul inițial în selecționarea candidaților în urma invitației de participare la licitație pentru proiectul clădirii Konrad Adenauer, deoarece prețurile propuse în răspunsurile la invitația de participare la licitație au fost mult mai mari decât estimările; ia act de decizia ulterioară a Biroului din 2012 de a reformula invitația de participare la licitația pentru clădirea KAD, în urma căreia au fost prezentate oferte considerabil mai scăzute, ceea ce a permis respectarea bugetului convenit inițial pentru acest proiect de construcție; ia act de faptul că lucrările au început în septembrie 2013 cu un nou manager de proiect și acorduri de parteneriat consolidate implicând sprijinul guvernului luxemburghez; se așteaptă ca bugetul global convenit inițial pentru proiectul de construcție să fie respectat, în ciuda întârzierilor de neevitat;

Hemiciclul Parlamentului de la Bruxelles

83.    ia act de faptul că reparațiile la structura de susținere a tavanului hemiciclului Parlamentului din Bruxelles vor ocaziona cheltuieli în valoare de puțin peste 2 milioane EUR, mai puțin decât cele 3 milioane EUR estimate, și că, din cauza vechimii clădirii, nu a putut fi declanșată nicio acțiune în justiție; ia act de faptul că politica de mentenanță preventivă și inspecție regulată a clădirilor Parlamentului, introdusă în 2012, a permis depistarea unor defecte structurale ale bârnelor din lemn din tavan, evitându-se astfel un dezastru major, care ar fi putut duce la pierderea de vieți omenești și ar fi putut provoca daune uriașe clădirii în cauză; ia act de faptul că serviciile afectate au putut fi transferate în alte clădiri ale Parlamentului, zona A a clădirii Paul-Henri Spaak (PHS) fiind închisă temporar, și că hemiciclul urmează să fie deschis din nou spre utilizare la începutul lui aprilie 2014;

Direcția Generală Interpretare și Conferințe și Direcția Generală Traduceri

84.    constată cu satisfacție că punerea în aplicare a deciziei Biroului privind un multilingvism eficient din punct de vedere al utilizării resurselor a dus, în 2012, la economii de 10,9 milioane EUR în cadrul serviciului de interpretare și de 10 milioane EUR în cadrul serviciului de traducere, fără a afecta principiul multilingvismului sau calitatea activității parlamentare; afirmă din nou că, pentru schimbul de bune practici care să susțină eficacitatea și să permită realizarea de economii, cooperarea interinstituțională are un rol esențial;

Direcția Generală Finanțe

Fondul facultativ de pensii

85.    constată că, în 2012, valoarea activelor Fondului facultativ de pensii(25) a crescut, rentabilitatea investițiilor fiind de 9,4 %, în condițiile în care piețele și-au continuat redresarea în urma crizei financiare mondiale;

86.    constată, cu toate acestea, că deficitul actuarial estimat al Fondului facultativ de pensii, calculat pe baza activelor fondului, a crescut la 207,9 milioane EUR la sfârșitul anului 2012; subliniază că aceste elemente viitoare de pasiv proiectate se întind pe mai multe decenii;

87.    constată însă că acest lucru stârnește îngrijorare în legătură cu posibila epuizare a Fondului și că Parlamentul garantează plata pensiilor pentru toți foștii și unii dintre membrii actuali ai Fondului, în cazul în care acesta nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile; reamintește că Fondul facultativ de pensii a fost conceput ca o soluție de tranziție înaintea intrării în vigoare a noului Statut al deputaților în Parlamentul European, la 14 iulie 2009;

88.    ia act de faptul că, în 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a validat deciziile adoptate de Birou în 2009, în special decizia de creștere a vârstei de pensionare pentru membrii Fondului, de la 60 la 63 de ani, pentru a evita epuizarea prematură a capitalului și pentru a-l alinia la noul Statut al deputaților în Parlamentul European; reamintește că două treimi din contribuțiile la fond au fost făcute direct de Parlament și nu de deputați în mod individual;

Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică

89.    este profund îngrijorat de faptul că căsuțele de e-mail personale și confidențiale ale unor deputați, asistenți parlamentari și funcționari au fost compromise după ce Parlamentul a fost supus unui atac de tip „man-in-the-middle”, în cadrul căruia un hacker a preluat controlul asupra comunicațiilor dintre smartphone-urile private și rețeaua publică Wi-Fi a Parlamentului; insistă asupra realizării de către o terță parte a unui audit de securitate TIC independent asupra tuturor sistemelor parlamentare TIC și de telecomunicații, în conformitate cu specificațiile prevăzute în anexa I, în vederea finalizării unei foi de parcurs clare pentru o politică de securitate TIC mai robustă în 2015;

90.    consideră că utilizatorii din exterior ar trebui să aibă acces la o rețea Wi-Fi care nu le permite accesul la intranet sau la serviciile IT interne ale Parlamentului, cum este webmail-ul, separând astfel funcționalitățile celor două rețele Wi-Fi; consideră că ar trebui efectuat un audit independent de securitate al întregii structuri IT și de telecomunicații a Parlamentului, care să ofere asigurări că instituția respectă cele mai înalte standarde de securitate în vigoare împotriva activităților de hacking și de ascultare a telefoanelor;

91.    consideră că progresele importante trebuie susținute prin investiții corespunzătoare în activități de suport și de mentenanță pentru aceste proiecte, precum și prin cooperarea adecvată cu deputații și cu personalul; atrage atenția în special asupra lansării cu succes a sistemului AT4AM; regretă întreruperea distribuirii în cadrul Parlamentului a sistemului de operare Linux, care nu a fost niciodată prezentat deputaților sau membrilor personalului care ar fi fost interesați de un astfel de proiect; observă că se presupune că, la introducerea unor noi instrumente de lucru pentru deputați și membrii personalului, testarea în etapa-pilot a acestor instrumente de lucru se realizează doar în cooperare cu acei deputați și membri ai personalului care sunt dispuși să își asume sarcinile suplimentare pe care le implică testarea proiectelor-pilot;

92.    insistă, în același spirit, ca Parlamentul să își consolideze cooperarea cu Direcția Generală Informatică a Comisiei, pentru a identifica nu doar instrumente TIC noi din partea unor producători noi, ci și produse adecvate care să înlocuiască vechile instrumente și infrastructuri TIC și care să meargă în direcția unor soluții deschise, compatibile între ele și nedependente de un singur furnizor, având în vedere răspunderea socială, etică și economică;

93.    ia act de procesul de internalizare a personalului Direcției Generale Inovare și Asistență Tehnică și de reducerea promisă a costurilor și creșterea nivelului de expertiză și de identitate corporativă al angajaților din sectorul IT; reamintește că nivelul crescut de expertiză în ceea ce privește inovațiile permanente a fost și motivul oferit, în urmă cu câțiva ani, în favoarea externalizării acestui sector; pune sub semnul întrebării argumentul legat de reducerea costurilor; este conștient de constrângerile și provocările legate de recrutarea celor mai buni profesioniști disponibili pe piață; invită Secretarul General să coopereze cu Oficiul European pentru Selecția Personalului pentru a găsi metode de accelerare a procedurii de recrutare și pentru a atrage cei mai buni experți din domeniul tehnologiilor IT și al securității;

94.    susține că Parlamentul însuși trebui să aibă ultimul cuvânt în toate chestiunile legate de TIC;

95.    constată că infrastructura TIC actuală a Parlamentului este doar parțial bazată pe programe de tip open source, ceea ce limitează, prin urmare, posibilitățile de utilizare a echipamentelor hardware și a aplicațiilor software; solicită trecerea treptată la o infrastructură TIC bazată pe programe de tip open source, ceea ce ar duce la o mai bună eficiență din punct de vedere al costurilor și la o mai bună interoperabilitate, permițând, în același timp, cel mai înalt nivel de securitate; solicită, în acest sens, suport tehnic și administrativ suficient care să asigure o mentenanță corespunzătoare;

96.    propune utilizarea pe scară mai largă a noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor în cadrul serviciilor de traducere și interpretare;

97.    îndeamnă Secretarul General să se asigure că angajați ai departamentului de suport TCI se află la dispoziția deputaților și a personalului la locul de desfășurare a activității, pentru a le oferi atât echipei de suport TIC, cât și deputaților și personalului securitatea și confortul unei interacțiuni față în față; reamintește Secretarului General că suportul TIC la distanță poate fi inconfortabil și mai puțin adecvat pentru stabilirea unor relații de încredere între personalul care oferă mentenanța TIC și persoanele care au nevoie de aceste servicii; atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că nu este oportun să se conteze integral pe soluții aflate la distanță, până la finalizarea corespunzătoare a auditului de securitate menționat anterior;

98.    solicită Secretarului General să se asigure că, până la 1 decembrie 2014, se desfășoară cel puțin următoarele acțiuni de audit:

-  testul de penetrare prin metoda cutiei negre (Black Box)

-  testul de penetrare prin metoda cutiei albe (White Box)

-  reexaminarea protocoalelor criptografice

-  reexaminarea aplicațiilor

-  reexaminarea listelor de control al accesului (ACL) la aplicații

-  reexaminarea listelor de control al accesului (ACL) la infrastructurile fizice

-  reexaminarea lanțului de instrumente de compilare (compilation chain) pentru aplicații

-  reexaminarea codului-sursă al aplicațiilor;

așteaptă ca rezultatele auditului să fie prezentate Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru bugete împreună cu o estimare a cheltuielilor, resurselor umane și timpului necesare pentru remedierea și securizarea deficiențelor constatate în cadrul auditului;

99.    este de părere că datele nu ar trebui supuse unor constrângeri legate de arhitectura specifică platformei sau sistemului și că formatul lor trebuie să se bazeze pe standarde utilizate pe scară largă și accesibile gratuit, iar asistența și mentenanța trebuie să fie asigurate de organizații care să fie independente de producători; subliniază că trebuie să fie pusă la dispoziție gratuit documentația completă referitoare la format și la toate extensiile;

Agenția de voiaj

100.  salută faptul că, după cum a solicitat Comisia pentru control bugetar, noul contract al agenției de voiaj, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, permite efectuarea unor audituri financiare și de performanță; observă că singura companie care a prezentat o ofertă a fost BCD Travel N.V., agenția căreia i-a fost încredințat și contractul anterior, și că actualul contract este valabil doi ani;

101.  solicită ca, în cazul zborurilor intraeuropene ale deputaților în Parlamentul European, doar biletele la clasa economică, respectiv suma corespunzătoare, să poată fi rambursate de la bugetul PE;

Raportul anual privind contractele atribuite

102.  reamintește că Regulamentul financiar (RF) și Normele sale de aplicare (NAP), care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013, prevăd informațiile care trebuie furnizate autorității bugetare și publicului în ceea ce privește atribuirea contractelor de către instituție; constată că noul RF prevede obligativitatea publicării contractelor atribuite cu o valoare mai mare de 15 000 EUR (față de 25 000 EUR, suma prevăzută anterior), valoare ce corespunde noii limite peste care o licitație deschisă a devenit obligatorie;

103.  constată că toate direcțiile generale ale Parlamentului au atribuit contracte cu o valoare mai mare de 25 000 EUR în 2012 și că valoarea combinată a acestor contracte a fost de 724 milioane EUR (603 milioane EUR în 2011); constată, de asemenea, că serviciile centrale au întocmit, pe baza informațiilor introduse de serviciile ordonatoare în registrul contractelor atribuite, raportul anual privind contractele atribuite în 2012 destinat autorității bugetare;

104.  ia act de defalcarea contractelor atribuite în 2012 și 2011 pe tip de procedură utilizată, astfel:

Tipul contractului

(între 15 000 EUR și 25 000 EUR)

2012

 

Număr

Valoare (EUR)

Servicii

Consumabile

Lucrări

Construcții

66

13

15

0

1 363 733

246 663

289 561

0

Total

94

1 899 957

Tipul contractului

(în valoare de cel puțin 25 000 EUR)

2012

2011

1.      

Număr

Procente

Număr

Procente

Servicii

Consumabile

Lucrări

Construcții

167

39

21

3

73 %

17 %

9 %

1 %

168

43

29

5

68 %

18 %

12 %

2 %

Total

230

100 %

245

100 %

Tipul contractului

(în valoare de cel puțin 25 000 EUR)

2012

2011

1.      

Valoare (EUR)

Procente

Valoare (EUR)

Procente

Servicii

Consumabile

Lucrări

Construcții

478 867 118

20 050 555

48 097 311

177 282 082

66 %

3 %

7 %

24 %

372 679 542

181 515 814

33 142 238

15 881 213

61 %

30 %

6 %

3 %

Total

724 297 066

100 %

603 218 807

100 %

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2012, p. 6)

105.  ia act de defalcarea contractelor atribuite în 2012 și 2011 pe tip de procedură utilizată, după cum urmează:

Tipul procedurii

(între 15 000 EUR și 25 000 EUR)

2012

 

Număr

Valoare (EUR)

Deschisă

Restrânsă

Negociată

Dialog competitiv

Excepție

0

0

94

-

-

0

0

1 899 958

-

-

Total

94

1 899 958

Tipul procedurii

(în valoare de cel puțin 25 000 EUR)

2012

2011

1.    

Număr

Procente

Număr

Procente

Deschisă

Restrânsă

Negociată

Dialog competitiv

Excepție

93

4

133

-

-

40 %

2 %

58 %

-

-

90

12

138

2

3

37 %

5 %

56 %

1 %

1 %

Total

230

100 %

245

100 %

Tipul procedurii

(în valoare de cel puțin 25 000 EUR)

2012

2011

1.      

Valoare (EUR)

Procente

Valoare (EUR)

Procente

Deschisă

Restrânsă

Negociată

Dialog competitiv

Excepție

268 775 678

245 111 639

210 409 749

-

-

37 %

34 %

29 %

-

-

436 253 061

126 420 563

31 283 089

4 668 600

4 593 494

72 %

21 %

5 %

1 %

1 %

Total

724 297 066

100 %

603 218 807

100 %

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2012, pagina 8)

106.  observă că, dintr-un total de 230 de contracte atribuite în 2012, 97 au avut la bază proceduri deschise sau restrânse (valoarea lor fiind de 514 milioane EUR), iar 133 au avut la bază proceduri negociate (valoarea lor fiind de 210 de milioane EUR); ia act de faptul că ponderea procedurilor negociate, din punct de vedere al valorii acestora, a crescut considerabil în 2012 față de 2011, și că acest lucru se datorează celor trei proceduri imobiliare, cu o valoare totală de 177,28 milioane EUR;

107.  regretă faptul că, din cauza reducerii sarcinii administrative în cazul contractelor cu valoare scăzută, având drept obiectiv creșterea numărului de IMM-uri care participă la procedurile de ofertare pentru aceste contracte, administrația nu cunoaște numărul IMM-urilor care au obținut contracte cu valoare scăzută; Secretariatul General nu este, așadar, în măsură să indice dacă reducerea sarcinii administrative a dus efectiv la creșterea participării IMM-urilor și, astfel, eficacitatea măsurilor luate; solicită monitorizarea numărului de IMM-uri care au obținut contracte cu valoare scăzută;

108.  consideră că, pentru contractele sub pragul de 60 000 EUR, criteriile de atribuire ar trebui să fie pe deplin transparente și ar trebui să se prevadă o verificare a conflictelor de interese;

Proceduri negociate excepționale

109.  semnalează faptul că utilizarea procedurilor negociate excepționale de către Parlament a scăzut din punct de vedere numeric în 2012 (de la 59 în 2011 la 43 în 2012), reducându-se cu 27 % pentru întreaga instituție, iar cinci direcții generale nu au recurs la acest tip de procedură în 2012, în timp ce o direcție generală a atribuit același număr de contracte conform acestei proceduri ca în 2011, iar două direcții generale au atribuit mai multe contracte; atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că, începând din 2012, ordonatorul de credite responsabil trebuie să prezinte în mod sistematic, într-o anexă la rapoartele anuale de activitate, motivele pentru care s-a recurs la procedura negociată excepțională;

Grupuri politice (postul bugetar 4 0 0)

110.  consideră că grupurile politice sunt actori-cheie pentru Parlamentul European și pentru Uniune în general, deoarece caracterul lor transnațional reprezintă un model unic în lume, iar rolul lor este esențial pentru garantarea unei responsabilități democratice puternice a tuturor instituțiilor Uniunii;

111.  constată că, în 2012, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0 au fost utilizate după cum urmează:

Grupul

2012

2011

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu (2011)

PPE

21 128

2 024

18 974

89,81 %

4 178

20 336

1 918

20 442

100,42 %

1 832

S&D

14 908

6 313

14 520

97,40 %

6 702

14 302

5 499

13 696

95,76 %

6 105

ALDE

6 673

2 281

6 855

102,72 %

2 100

6 477

2 416

6 676

103,07 %

2 217

Verts /ALE

4 319

1 460

4 002

92,65 %

1 778

4 025

1 242

3 820

94,91 %

1 447

GUE/NGL

2 563

1 094

2 602

101,52 %

1 055

2 535

1 088

2 553

100,71 %

1 070

ECR

3 765

1 219

3 407

90,51 %

1 577

3 831

720

3 375

88,09 %

1 176

EFD

2 538

881

2 494

98,29 %

925

2 088

835

2 046

98,03 %

876

Deputați neafiliați

1 362

413

963

70,73 %

367

1 270

409

924

72,72 %

413

Total

57 255

15 687

53 817

94,00 %

18 680

54 866

14 126

53 514

97,53 %

15 137

*          toate sumele sunt exprimate în mii EUR

 

 

Partide politice europene și fundații politice europene

112.  constată că, în 2012, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează(26):

Partidul

Abrevierea

Resurse proprii*

Subvenții de la PE

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85%)

Excedent de venituri (transfer în rezerve) sau pierdere

Partidul Popular European

PPE

1 471

6 483

8 863

85 %

242

Partidul Socialiștilor Europeni

PSE

977

4 323

5 514

85 %

91

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa

ALDE

440

1 950

2 784

85 %

60

Partidul Ecologist European

EGP

397

1 333

1 908

84 %

127

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

AECR

216

1 139

1 701

85 %

13

Partidul Stângii Europene

EL

269

835

1 263

79 %

47

Partidul Democrat European

PDE

79

363

630

84 %

0

Alianța Liberă Europeană

ALE

91

382

530

85 %

23

Democrații Europeni

EUD

29

195

271

85 %

-6

Mișcarea Politică Creștină Europeană

ECPM

44

242

285

85 %

0,6

Alianța europeană pentru libertate

EAF

65

357

428

85 %

2

Alianța mișcărilor naționale europene

AEMN

44

186

333

85 %

-2

Mișcarea pentru o Europă a Libertăților și Democrației

MELD

81

458

702

85 %

0

Total

 

4 203

18 247

25 214

84 %

598

(*)          toate sumele sunt exprimate în mii EUR

113.  constată că, în 2012, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 au fost utilizate după cum urmează(27):

Fundația

Abrevierea

Afiliată partidului

Resurse proprii*

Subvenții de la PE

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85%)

Centrul pentru Studii Europene

CES

PPE

786

3 719

4 505

83 %

Fundația pentru Studii Progresive Europene

FEPS

PSE

517

2 795

3 312

85 %

Forumul Liberal European

ELF

ALDE

183

996

1 179

85 %

Fundația Ecologică Europeană

GEF

EGP

156

865

1 020

85 %

Transformă Europa

TE

EL

120

550

671

83 %

Institutul Democraților Europeni

IED

PDE

48

238

286

85 %

Organizația pentru cooperare europeană interstatală

OEIC

EUD

20

132

152

85 %

Centrul Maurits Coppieters

CMC

ALE

36

200

235

85 %

Direcția Nouă

ND

AECR

141

679

820

85 %

Fundația Politică Creștină Europeană

ECPF

ECPM

30

167

197

82 %

Fundația europeană pentru libertate

FEP

EAF

44

234

279

84 %

Fundația pentru o Europă a Libertăților și Democrației

FELD

MELD

56

194

250

78 %

Total

 

 

2 136

10 768

12 905

84 %

(*)          toate sumele sunt exprimate în mii EUR

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

18.3.2014

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

2

2

Membri titulari prezenți la votul final

Marta Andreasen, Jean-Pierre Audy, Inés Ayala Sender, Zuzana Brzobohatá, Tamás Deutsch, Martin Ehrenhauser, Jens Geier, Gerben-Jan Gerbrandy, Ingeborg Gräßle, Cătălin Sorin Ivan, Rina Ronja Kari, Monica Luisa Macovei, Jan Mulder, Eva Ortiz Vilella, Monika Panayotova, Crescenzio Rivellini, Bogusław Sonik, Bart Staes, Georgios Stavrakakis, Michael Theurer, Derek Vaughan

Membri supleanți prezenți la votul final

Amelia Andersdotter, Philip Bradbourn, Esther de Lange, Vojtěch Mynář, Jan Olbrycht, Markus Pieper

(1)

      JO L 56, 29.2.2012.

(2)

      JO C 334, 15.11.2013, p. 1.

(3)

      JO C 188, 29.6.2013, p. 1.

(4)

     JO C 331, 14.11.2013, p. 1.

(5)

     JO C 334, 15.11.2013, p. 122.

(6)

     JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(7)

      JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(8)

      PE 349.540/Bur/ann/def.

(9)

      JO C 199 E, 7.7.2012, p. 90.

(10)

   JO C 296 E, 2.10.2012, p. 226.

(11)

   JO L 56, 29.2.2012.

(12)

   JO C 334, 15.11.2013, p. 1.

(13)

    JO C 188, 29.6.2013, p. 1.

(14)

   JO C 331, 14.11.2013, p. 1.

(15)

   JO C 334, 15.11.2013, p. 122.

(16)

   JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(17)

    JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(18)

    PE 349.540/Bur/ann/def.

(19)

    JO C 199 E, 7.7.2012, p. 90.

(20)

    JO C 296 E, 2.10.2012, p. 226.

(21)

Telefonie pe bază de protocol internet.

(22)

           „Cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului European – efectele financiare, de mediu și regionale ale răspândirii geografice”, notă întocmită de Secretarul General al Parlamentului European la 30 august 2013.

(23)

   Texte adoptate, P7_TA(2013)0498.

(24)

   Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (JO L 309, 25.11.2005, p. 15).

(25)

Fondul facultativ de pensii a fost înființat ca Association sans but lucratif (ASBL) – asociație fără scop lucrativ – conform legislației luxemburgheze, la 14 iulie 1993.

(26)

   Sursă: PV BUR. 9.9.2013 (PE 512.496/BUR) punctul 14 și PV BUR. 7.10.2013 (PE 516.110/BUR) punctul 12

(27)

   Sursă: PV BUR. 9.9.2013 (PE 512.496/BUR) punctul 14, Nota Secretarului General adresată Biroului: D(2013)33164

Aviz juridic - Politica de confidențialitate