RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 55/2008 al Consiliului de introducere a unor preferințe comerciale autonome pentru Republica Moldova

5.12.2014 - (COM(2014)0542 – C8-0128/2014 – 2014/0250(COD)) - ***I

Comisia pentru comerț internațional
Raportor: Sorin Moisă

Erată/AddendumSelectareERR01

• ERR01 (PDF - 398 KB)
• ERR01 (DOC - 94 KB)

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 55/2008 al Consiliului de introducere a unor preferințe comerciale autonome pentru Republica Moldova

(COM(2014)0542 – C8-0128/2014 – 2014/0250(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–       având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0542),

–       având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0128/2014),

–       având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–       având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din … 2014, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–       având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0053/2014),

1.      adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.      solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.      încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

EXPUNERE DE MOTIVE

Preferințe comerciale autonome („PCA”) pentru Republica Moldova („Moldova”) au fost inițial introduse de UE prin Regulamentul (CE) nr. 55/2008 al Consiliului din 21 ianuarie 2008 (denumit în continuare „Regulament PCA”). Acordarea unor astfel de preferințe a fost prevăzută în planul de acțiune din cadrul Politicii europene de vecinătate din 2005 și a fost condiționată de o serie de îmbunătățiri substanțiale, din partea Moldovei, a sistemului său de control și certificare a mărfurilor. Moldova și-a respectat angajamentele pe care și le-a asumat, prin reformarea legislației vamale și transpunerea satisfăcătoare a acesteia în practica administrativă, până în 2007.

PCA din partea UE au fost, prin urmare, acordate Moldovei începând cu ianuarie 2008, până la 31 decembrie 2015.

PCA au înlocuit preferințele SPG+ pe care UE le acordase Moldovei în cadrul sistemului SPG al UE. Comparativ cu preferințele SPG+, Regulamentul PCA elimină toate taxele vamale rămase pentru produsele industriale din Republica Moldova și îmbunătățește accesul la piața UE pentru produsele agricole din Republica Moldova. În consecință, s-a acordat acces liber pe piața UE pentru toate produsele originare din Republica Moldova, cu excepția anumitor produse agricole enumerate în anexa I la Regulamentul PCA (în principal carnea de vită, de porc și de pasăre, produsele lactate, orzul, porumbul, zahărul).

În ultimii ani, UE și Moldova și-au intensificat relațiile politice și economice, în special prin încheierea unui acord de asociere. Acordul, semnat la 27 iunie 2014, include un pilon comercial, care va conduce la crearea unei „zone de liber schimb aprofundat și cuprinzător” (ZLSAC) între părți. ZLSAC se aplică provizoriu de la 1 septembrie 2014. Prin ZLSAC, Republica Moldova își va extinde accesul pe piața UE, în special prin apropierea cu legislația și standardele relevante ale UE. Este important de menționat faptul că PCA ale UE au un caracter suplimentar și complementar în raport cu regimul de liberalizare pentru mărfurile din ZLSAC.

Datorită intensificării relațiilor economice și politice dintre UE și Moldova, Rusia a impus, începând cu 21 iulie 2014, o interdicție de import motivată politic asupra produselor agricole din Republica Moldova. Această interdicție are un impact negativ semnificativ asupra economiei Moldovei. Agricultura reprezintă aproximativ 40% din economia Moldovei. Sectorul horticol, în special, are o importanță vitală, oferind locuri de muncă pentru aproximativ 250 000 de persoane (în jur de 10% din populația activă), care locuiesc, în principal, în zone rurale și cultivă parcele familiale de dimensiuni mici și mijlocii. În plus, nivelurile exporturilor horticole au scăzut în ultimii ani și orice scădere suplimentară semnificativă ar avea un efect negativ disproporționat, atât pentru economie, cât și pentru întreaga societate. Căutând ajutor și sprijin în acest moment critic, autoritățile moldovene au decis să apeleze la UE, solicitând sprijin urgent pentru a reduce impactul economic al interdicției impuse de Rusia, în special pentru produsele cele mai importante pentru cultivatorii de fructe din Republica Moldova: mere, prune și struguri de masă.

În consecință, ca un act de solidaritate, Comisia a propus modificarea Regulamentului PCA prin introducerea a trei noi contingente tarifare cu exonerare de taxe vamale pentru mere proaspete (40 000 de tone), struguri de masă proaspeți și prune proaspete (10 000 de tone fiecare) în conformitate cu Regulamentul PCA, în plus față de contingentele tarifare propuse în cadrul ALSAC. Preferințele propuse ar oferi anumite avantaje și sprijin imediat economiei moldovene, având în același timp un impact foarte limitat asupra pieței UE. Contingentele tarifare sunt retroactive începând cu 1 august 2014, având în vedere vârful de sezon pentru cele trei produse, însă se va aplica numai până la sfârșitul anului 2015, când expiră regimul PCA.

Contingentele tarifare scutite de taxe vamale pentru cele 3 produse în cauză sunt foarte limitate ca volum în comparație cu producția UE din sector (0,4 % pentru mere, 0,7 % pentru prune și 0,6 % struguri de masă). Chiar dacă luăm în calcul efectul combinat al PCA și ALSAC, procentele respective sunt tot foarte scăzute și privesc segmente de piață diferite față de cele vizate de majoritatea producției UE.

Mai exact, având în vedere proximitatea geografică și culturală, asemănările dintre piețe lor agricole în ceea ce privește condiționarea și ambalarea produselor, precum și situația actuală a pieței, este foarte probabil ca cea mai mare parte volumului suplimentar al celor 3 produse în cauză care va intra în UE să fie absorbite de piața românească. De exemplu, conform previziunilor Asociației europene a producătorilor de mere și de pere (WAPA), în privința merelor, România va cunoaște în acest an o scădere a producției de 22 %, urmând tendința descrescătoare din ultimii 5 ani[1], în timp ce cota PCA reprezintă doar 8 % din producția României. Importurile de mere în România aproape s-au dublat (+ 93 %) în cursul aceleiași perioade, în timp ce exporturile au scăzut (- 7 %).

Conform informațiilor Comisiei, totalul importurilor din Republica Moldova către UE în 2013 a reprezentat 0,1% din importurile totale ale UE. Dacă aproximativ 90 % din totalul importurilor originare din Republica Moldova intră în UE scutite de plata taxelor vamale, importurile de mere proaspete, prune proaspete și struguri de masă proaspeți la prețul de intrare din Republica Moldova au reprezentat mai puțin de 0,01 % din totalul importurilor UE de aceste produse. Pierderile aferente de venituri tarifare vor avea, prin urmare, un impact neglijabil asupra bugetului UE.

În cele din urmă, propunerea include și amendamente la codurile NC ale câtorva produse (secară, grâu comun și borceag, orz) indicate în anexa la Regulamentul PCA, pentru a reflecta modificările introduse în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind nomenclatura tarifară și statistică și tariful vamal comun de către Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1001/2013. Aceasta este o adaptare de natură pur tehnică.

Având în vedere considerațiile de mai sus, raportorul propune ca Parlamentul European să aprobe propunerea Comisiei fără amendamente.

• [1]  http://www.wapa-association.org/docs/2014/European_apple_and_pear_crop_forecast_2014_-_Summary.pdf

AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (3.12.2014)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 55/2008 al Consiliului de introducere a unor preferințe comerciale autonome pentru Republica Moldova

(COM(2014)0542 – C8-0128/2014 – 2014/0250(COD))

Raportor pentru aviz: Laurențiu Rebega

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Propunerea de modificare a Regulamentului (CE) nr. 55/2008 al Consiliului, care introduce trei noi contingente tarifare scutite de taxe vamale pentru merele proaspete, strugurii de masă proaspeți și prunele proaspete, este o măsură de sprijin în favoarea Republicii Moldova, aflată într-o situație socială și financiară dificilă.

Susținem propunerea Comisiei din următoarele motive:

•   impactul financiar asupra pieței Uniunii este foarte limitat comparativ cu beneficiile pe care această scutire le poate aduce pentru redresarea financiară;

•   propunerea va sprijini procesul actual de reformă a agriculturii din Republica Moldova, care încearcă să se apropie tot mai mult de standardele europene;

•   propunerea va îmbunătăți relațiile comerciale dintre Uniune și Republica Moldova.

Considerăm că cantitățile care vor face obiectul regimului comercial preferențial nu vor crea o presiune suplimentară pentru produsele similare de pe piața Uniunii.

De exemplu, în cazul strugurilor proaspeți, datele de la autoritățile vamale indică că doar 575 de tone (32 de camioane) au fost exportate în România. Situația este similară și pentru prune și mere: din contingentele preferențiale existente, doar 650 de tone de prune (36 de camioane) și 59 de tone de mere (3 camioane) au fost exportate în România. În plus, nu se preconizează ca utilizarea totală a acestor contingente să crească în următoarea perioadă.

De asemenea, având în vedere că este vorba despre fructe proaspete, aceste produse nu pot fi transportate pe distanțe lungi. Distanțele relativ scurte permit un flux de mărfuri proaspete pe piață, pe termen scurt și foarte scurt. Produsele din Moldova vor ajunge în țările învecinate, și nu pe piețele țărilor care sunt cele mai importante producătoare de fructe proaspete și care au fost direct afectate de embargoul rusesc.

Cunoaștem situația producătorilor de fructe și legume din Uniune, însă, acceptând această modificare, care va avea un impact minim asupra resurselor proprii ale Uniunii, dovedim că Uniunea este capabilă să își mențină angajamentele față de Republica Moldova. Chiar dacă situația pieței de fructe și legume a Uniunii s-a schimbat, Uniunea va ajuta agricultorii moldoveni.

Această modificare va avea și un impact social, în special pentru producătorii moldoveni care cultivă aceste produse în ferme familiale mici și medii și care sunt cel mai afectați, în ultima perioadă, de situația economică a țării. Acești agricultori vor putea, datorită schimbărilor pe care le susținem, să își păstreze locurile de muncă și să asigure resursele financiare necesare în sectorul agricol pentru anul următor.

Acceptarea de către piața Uniunii a acestei propuneri de modificare a Regulamentului (CE) nr. 55/2008 va permite, în viitor, și crearea unor noi oportunități de schimburi comerciale cu Republica Moldova, pentru alte produse comunitare.

******

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, să propună ca Parlamentul European să își adopte poziția în primă lectură preluând propunerea Comisiei.

PROCEDURĂ

Titlu	Preferințe comerciale autonome pentru Republica Moldova
Referințe	COM(2014)0542 – C8-0128/2014 – 2014/0250(COD)
Comisie competentă în fond        Data anunțului în plen	INTA 15.9.2014
Aviz emis de către        Data anunțului în plen	AGRI 15.9.2014
Raportor pentru aviz:        Data numirii	Laurențiu Rebega 6.10.2014
Data adoptării	3.12.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	35 5 2
Membri titulari prezenți la votul final	John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, José Bové, Paul Brannen, Daniel Buda, Nicola Caputo, Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Edouard Ferrand, Beata Gosiewska, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Zbigniew Kuźmiuk, Mairead McGuinness, Giulia Moi, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Marit Paulsen, Laurențiu Rebega, Jens Rohde, Bronis Ropė, Jordi Sebastià, Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Marc Tarabella, Marco Zullo
Membri supleanți prezenți la votul final	Gianluca Buonanno, Norbert Lins, Sofia Ribeiro, Annie Schreijer-Pierik

PROCEDURĂ

Titlu	Preferințe comerciale autonome pentru Republica Moldova
Referințe	COM(2014)0542 – C8-0128/2014 – 2014/0250(COD)
Data prezentării la PE	1.9.2014
Comisie competentă în fond        Data anunțului în plen	INTA 15.9.2014
Comisii sesizate pentru aviz        Data anunțului în plen	AGRI 15.9.2014
Raportori        Data numirii	Sorin Moisă 24.9.2014
Examinare în comisie	5.11.2014	3.12.2014
Data adoptării	4.12.2014
Rezultatul votului final	+: –: 0:	34 4 3
Membri titulari prezenți la votul final	William (The Earl of) Dartmouth, Maria Arena, Tiziana Beghin, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Yannick Jadot, Jude Kirton-Darling, Alexander Graf Lambsdorff, Gabrielius Landsbergis, Bernd Lange, Jörg Leichtfried, Marine Le Pen, David Martin, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Viviane Reding, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Matteo Salvini, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, Iuliu Winkler, Jan Zahradil
Membri supleanți prezenți la votul final	Fabio Massimo Castaldo, Dita Charanzová, Georgios Epitideios, Sander Loones, Fernando Ruas, József Szájer, Ramon Tremosa i Balcells, Marita Ulvskog, Jarosław Wałęsa
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Tunne Kelam, Judith Sargentini
Data depunerii	5.12.2014