Procedură : 2014/2259(IMM)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0045/2015

Texte depuse :

A8-0045/2015

Dezbateri :

Voturi :

Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0060

RAPORT     
PDF 162kWORD 90k
9.3.2015
PE 551.869v02-00 A8-0045/2015

privind cererea de ridicare a imunității lui Serghei Stanișev

(2014/2259(IMM))

Comisia pentru afaceri juridice

Raportor: Andrzej Duda

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind cererea de ridicare a imunității lui Serghei Stanișev

(2014/2259(IMM))

Parlamentul European,

–       având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Serghei Stanișev, transmisă de Procurorul general al Republicii Bulgaria la 24 noiembrie 2014 (ref. CCAN nr. C-280/2013), și comunicată în ședința plenară din 15 decembrie 2014,

–       în urma audierii dlui Stanișev în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–       având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010 și 17 ianuarie 2013(1),

–       având în vedere articolul 70 din Constituția Republicii Bulgaria,

–       având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0045/2015),

A.     întrucât Procurorul general al Republicii Bulgaria a înaintat o cerere din partea Parchetului Sofia prin care se solicită autorizația de a continua urmărirea penală a lui Serghei Stanișev, pentru o infracțiune prevăzută la articolul 358(1), coroborat cu articolul 26(1) din Codul penal bulgar;

B.     întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European nu pot face obiectul niciunei forme de urmărire, detenției sau vreunei proceduri judiciare pentru opiniile sau voturile exprimate în exercițiul funcției lor;

C.     întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European trebuie să se bucure, pe teritoriul propriului lor stat, de imunitățile acordate membrilor parlamentului lor;

D.     întrucât, în conformitate cu articolul 70 alineatul (1) din Constituția Republicii Bulgaria, un membru al Adunării Naționale beneficiază de imunitate și nu poate fi reținut sau urmărit penal decât pentru săvârșirea unei infracțiuni penale, iar în astfel de cazuri, cu excepția reținerii in flagrante delicto, se cere autorizarea Adunării Naționale sau, dacă aceasta este în vacanță, a Președintelui Adunării Naționale; întrucât, în conformitate cu articolul 70 alineatul (2) din Constituția Republicii Bulgaria, autorizația pentru începerea unei urmăriri penale nu se solicită în cazul în care deputatul în Adunarea Națională își dă acordul în acest sens în scris;

E.     întrucât numai Parlamentul este în măsură să hotărască dacă este sau nu cazul ca imunitatea să fie ridicată; întrucât Parlamentul poate ține seama, în mod rezonabil, de poziția deputatului în cauză la luarea deciziei sale cu privire la ridicarea sau nu a imunității acestuia(2);

F.     întrucât delictul prezumtiv nu are o legătură directă sau evidentă cu exercitarea de către dl Stanișev a funcțiilor sale de deputat în Parlamentul European și nu reprezintă opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor sale de deputat în Parlamentul European, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

G.     întrucât cercetarea preliminară a dlui Serghei Stanișev a fusese deja pusă în mișcare cu mult înainte ca acesta să devină deputat în Parlamentul European și, în consecință, procedura în cauză nu are nicio legătură cu calitatea sa de membru al Parlamentului European;

H.     întrucât, în perioada în care a fost, mai întâi, prim-ministru și, ulterior, deputat în Adunarea Națională, Serghei Stanișev i-a transmis Președintelui Adunării Naționale două declarații în scris, în care consimte ca urmărirea penală să fie începută împotriva sa în conformitate cu articolul 70 alineatul (2) din Constituția Republicii Bulgaria;

I.      întrucât, în cazul de față, Parlamentul nu a identificat nicio dovadă de fumus persecutionis, și anume o suspiciune suficient de serioasă și precisă cu privire la faptul că această cauză a fost intentată cu intenția de a cauza prejudicii politice deputatului în cauză;

1.      hotărăște să ridice imunitatea lui Serghei Stanișev;

2.      încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorității competente a Republicii Bulgaria și lui Serghei Stanișev.

(1)

hotărârea pronunțată în cauza 101/63 Wagner / Fohrmann și Krier, EU:C:1964:28; hotărârea pronunțată în cauza 149/85 Wybot / Faure și alții, EU:C:1986:310; hotărârea pronunțată în cauza T-345/05 Mote / Parlament, EU:T:2008:440; hotărârea pronunțată în cauzele conexate C-200/07 și C-201/07 Marr / De Gregorio și Clemente, EU:C:2008:579; hotărârea pronunțată în cauza T-42/06 Gollnisch / Parlament, EU:T:2010:102; hotărârea pronunțată în cauza C-163/10 Patriciello, EU:C:2011:543; hotărârea pronunțată în cauzele conexate T-346/11 și T-347/11 Gollnisch / Parlament, EU:T:2013:23.

(2)

Cauza T-345/05 Mote/Parlament, citată mai sus, punctul 28.


EXPUNERE DE MOTIVE

1. Istoricul dosarului

Conform alegațiilor, Serghei Stanișev, în calitatea deținută anterior, de Prim-ministru al Republicii Bulgaria, ar fi pierdut, în perioada dintre 4 noiembrie 2005 și 27 iulie 2009, șapte documente conținând informații care, în conformitate cu legea bulgară privind protecția informațiilor clasificate (denumită, în continuare, legea PCI), constituiau secrete de stat. În fapt, se presupune că dl Stanișev ar fi transmis aceste documente cu încălcarea reglementărilor instituite, deoarece transferul nu a fost înregistrat în bună și cuvenită formă în registrul informațiilor clasificate al Consiliului de Miniștri.

Din acest motiv, acuzarea afirmă că Serghei Stanișev nu a procedat cu atenția necesară la salvgardarea, transmiterea și punerea în circulație a documentelor ce intră sub incidența legii PCI și a normelor de punere în aplicare a acesteia, precum și a regulamentului de procedură al Consiliului de Miniștri cu privire la lucrul cu informații clasificate. Această conduită constituie o infracțiune pedepsită în temeiul articolului 358 alineatul (1) din Codul penal bulgar (infracțiuni în legătură cu informațiile care constituie un secret de stat și informațiile străine clasificate), coroborat cu articolul 26 alineatul (1).

La 3 noiembrie 2009, Procurorul general de atunci al Bulgariei a adresat o cerere Adunării Naționale, solicitând autorizația de a începe urmărirea penală împotriva Prim-ministrului Stanișev. Imediat, dl Stanișev a consimțit el însuși la începerea urmăririi penale împotriva sa, prezentându-i Președintelui Adunării Naționale o declarație scrisă, în conformitate cu articolul 70 alineatul (2) din Constituția bulgară.

După ce urmărirea penală a fost pusă în mișcare, în 2010, aceasta a trebuit să fie încetată deoarece, între timp, dl Stanișev a devenit deputat în Adunarea Națională și, în consecință, a beneficiat de un nou tip de imunitate. Dl Stanișev a consimțit, din nou, ca urmărirea penală împotriva sa să fie continuată, iar procedura a fost reluată la 4 noiembrie 2013.

La 19 decembrie 2013, Parchetul a propus ca dl Stanișev să fie absolvit de răspundere penală pentru infracțiunea prevăzută la articolul 358 alineatul (1) din Codul penal și ca, în loc de aceasta, să-i fie aplicată o amendă administrativă, în conformitate cu articolul 78a din Codul penal. În consecință, i-a fost intentat un proces penal cu caracter administrativ (CCAN). Atunci când dl Stanișev a fost ales deputat în Parlamentul European, instanța a hotărât însă oprirea procedurii din cauza noii sale imunități.

În cursul ședinței plenare din 15 decembrie 2014, Președintele a anunțat, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, că a primit o scrisoare din partea Procurorului general al Bulgariei, prin care se solicită ridicarea imunității parlamentare a dlui Stanishev, în vederea continuării procedurii penale împotriva sa.

Președintele a transmis cererea Comisiei pentru afaceri juridice, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1). Dl Stanișev a fost audiat de comisie la 9 martie 2015, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.

2. Legislația și procedura privind imunitatea deputaților din Parlamentul European

Articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind imunitățile și privilegiile Uniunii Europene dispun următoarele:

Articolul 8

Deputații în Parlamentul European nu pot fi cercetați, urmăriți sau deținuți ca urmare a opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor.

Articolul 9

„Pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia beneficiază:

a. pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor parlamentului propriei țări…”;

b. pe teritoriul oricărui alt stat membru, de exceptare privind orice măsură de detenție sau urmărire penală.

Imunitatea se aplică, de asemenea, membrilor Parlamentului European atunci când aceștia se deplasează sau se înapoiază de la locul de întrunire a Parlamentului European.

Imunitatea nu poate fi invocată în cazul în care un membru al Parlamentului European este surprins în flagrant delict și nici nu poate împiedica Parlamentul European să își exercite dreptul de a ridica imunitatea unuia dintre membrii săi.

Articolele 6 alineatul (1) și 9 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European prevăd:

Articolul 6

Ridicarea imunității

1. În exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul acționează pentru conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin. Cererile de ridicare a imunității se analizează în conformitate articolele 7, 8 și 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și cu principiile menționate în prezentul articol.

(...)

Articolul 9

Proceduri privind imunitatea

1. Orice cerere adresată Președintelui de către o autoritate competentă a unui stat membru în vederea ridicării imunității unui deputat, sau de către un deputat sau un fost deputat în vederea apărării privilegiilor și imunităților, se anunță în Parlament și se transmite comisiei competente.

Deputatul sau fostul deputat poate fi reprezentat de un alt deputat. Cererea nu poate fi adresată de către un alt deputat fără acordul deputatului în cauză.

2. Comisia examinează fără întârziere, dar ținând cont de complexitatea lor relativă, cererile de ridicare a imunității sau de apărare a privilegiilor și imunităților.

3. Comisia prezintă o propunere de decizie motivată prin care se recomandă adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunității sau de apărare a imunității și privilegiilor

4. Comisia poate solicita autorității interesate furnizarea tuturor informațiilor și precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea.

5. Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicații; acesta poate prezenta toate

documentele și mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente. Deputatul respectiv poate fi reprezentat de un alt deputat.

Deputatul nu asistă la dezbaterile privind cererea de ridicare sau de apărare a imunității sale, cu excepția audierii propriu-zise.

Președintele comisiei invită deputatul la audiere, precizând data și ora. Deputatul poate renunța la dreptul de a fi audiat.

Dacă deputatul nu se prezintă la audierea la care a fost invitat, se consideră că a renunțat la dreptul de a fi audiat, cu excepția cazului în care deputatul a anunțat că nu poate participa la audiere la data și ora indicate, motivând această imposibilitate. Președintele comisiei decide dacă motivele invocate justifică absența, neexistând posibilitatea atacării acestei decizii.

Dacă decide că absența este justificată, președintele comisiei îl invită pe deputat la audiere la o altă dată și oră. Dacă deputatul nu dă curs celei de-a doua invitații la audiere, procedura continuă fără audierea deputatului. Nu se acceptă noi justificări pentru neprezentare sau noi cereri de audiere.

(...)

7. Comisia poate emite un aviz motivat privind competența autorității în cauză și admisibilitatea cererii, dar nu se pronunță în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției deputatului sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale a deputatului pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaștere aprofundată a cauzei.

(...)

Articolul 70 din Constituția Republicii Bulgaria prevede următoarele:

(1) Un deputat în Adunarea Națională beneficiază de imunitate și nu poate fi reținut sau urmărit penal decât pentru săvârșirea unei infracțiuni penale, iar în aceste cazuri se solicită permisiunea Adunării Naționale sau, dacă aceasta este în vacanță, a Președintelui Adunării Naționale. În cazul în care un deputat este reținut in flagrante delicto, nu se solicită nicio autorizare; Adunarea Națională sau, dacă aceasta este în vacanță, Președintele Adunării Naționale, este încunoștiințat fără întârziere.

(2) Nu este necesară nicio autorizare de a intenta un proces penal în cazul în care membrul Adunării Naționale își dă acordul în scris.

Articolul 358 alineatul (1) din Codul penal bulgar dispune următoarele:

Persoana care pierde documente, publicații sau materiale conținând informații considerate secret de stat sau informații străine clasificate obținute în virtutea unui acord internațional la care Republica Bulgaria este parte se pedepsește cu lipsire de libertate de până la doi ani cu executare sau cu suspendare sub control judiciar.

Articolul 78a alineatul (1) din Codul penal bulgar dispune următoarele:

1. Instanța absolvă de răspunderea penală persoanele majore, aplicându-le o pedeapsă cu amendă de 500 BGN până la 5 000 BGN , atunci când sunt întrunite concomitent următoarele condiții:

a) pentru o astfel de infracțiune, se aplică o pedeapsă privativă de libertate de până la trei ani sau o pedeapsă mai blândă, dacă este săvârșită cu intenție, sau o pedeapsă privativă de libertate de până la cinci ani sau o pedeapsă mai blândă, dacă este comisă din neglijență;

b) făptuitorul nu a fost condamnat pentru o infracțiune de drept comun și nu a fost absolvit anterior de răspundere în temeiul prezentei secțiuni și

c) daunele aduse proprietății provocate de infracțiune au fost reparate.

3. Justificarea deciziei propuse

În baza faptelor menționate mai sus, prezentul caz justifică aplicarea articolului 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene.

În temeiul dispoziției respective, deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări. La rândul său, articolul 70 din Constituția bulgară stipulează faptul că urmărirea penală a deputaților în Adunarea Națională este condiționată de autorizarea prealabilă de către aceasta din urmă. Prin urmare, pentru ca urmărirea în justiție a dlui Stanișev să-și urmeze cursul, este necesară o decizie a Parlamentului European.

Pentru a decide asupra ridicării imunității parlamentare a unui deputat, Parlamentul își aplică propriile principii consecvente. Unul dintre aceste principii constă din aceea că imunitatea este, de obicei, ridicată atunci când infracțiunea nu are nicio legătură cu exercitarea îndatoririlor deputatului, deoarece ea cade sub incidența articolului 9 din protocol, cu condiția să nu existe un fumus persecuționis, adică o suspiciune serioasă și exactă conform căreia instanța a fost sesizată cu intenția de a-i provoca daune politice deputatului în cauză.

Din cele expuse mai sus se desprinde faptul că presupusa infracțiune ar fi fost comisă în timp ce dl Stanișev era Prim-ministru al Bulgariei și exclusiv în contextul respectivei funcții, iar cercetarea preliminară fusese deja pusă în mișcare cu mult înainte ca acesta să devină deputat în Adunarea Națională. Procedura penală care urmează să fie îndreptată împotriva lui Serghei Stanișev nu are, prin urmare, nicio legătură cu actuala sa calitate de deputat în Parlamentul European.

Mai mult decât atât, dl Stanișev și dat el însuși, de două ori, în cursul stadiilor anterioare ale cercetării, acordul în scris pentru începerea urmăririi penale împotriva sa pentru alegațiile menționate mai sus. Din faptul că dl Stanișev și-a dat personal acordul se poate deduce că el însuși recunoaște lipsa unui fumus persecutionis.

Având în vedere cele de mai sus, comisia nu a identificat în cazul de față vreo dovadă de fumus persecutionis.

4. Concluzie

Pe baza considerațiilor de mai sus și în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, Comisia pentru afaceri juridice recomandă Parlamentului European să ridice imunitatea parlamentară a dlui Serghei Stanișev.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

9.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Kostas Chrysogonos, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Andrzej Duda, Mary Honeyball, Dietmar Köster, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Emil Radev, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, József Szájer, Axel Voss

Membri supleanți prezenți la votul final

Mario Borghezio, Heidi Hautala, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Constance Le Grip, Virginie Rozière

Aviz juridic - Politica de confidențialitate