RAPORT referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea I – Parlamentul European

30.3.2015 - (2014/2078(DEC))

Comisia pentru control bugetar
Raportor: Gilles Pargneaux

Amendamente

• 007-007 (PDF - 91 KB)
• 007-007 (DOC - 294 KB)
• 015-017/REV1 (PDF - 106 KB)
• 015-017/REV1 (DOC - 298 KB)
• 018-020 (PDF - 100 KB)
• 018-020 (DOC - 238 KB)
• 020-020/REV1 (PDF - 101 KB)
• 020-020/REV1 (DOC - 228 KB)
• 021-021/REV1 (PDF - 106 KB)
• 021-021/REV1 (DOC - 293 KB)
• 022-027 (PDF - 108 KB)
• 022-027 (DOC - 250 KB)
• 028-029 (PDF - 92 KB)
• 028-029 (DOC - 232 KB)
• 030-036 (PDF - 120 KB)
• 030-036 (DOC - 261 KB)
• 037-038 (PDF - 98 KB)
• 037-038 (DOC - 299 KB)
• 039-040 (PDF - 90 KB)
• 039-040 (DOC - 232 KB)
• 041-041 (PDF - 86 KB)
• 041-041 (DOC - 293 KB)

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea I – Parlamentul European

(2014/2078(DEC))

Parlamentul European,

–       având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013[1],

–       având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0147/2014)[2],

–       având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2013, secțiunea I – Parlamentul European[3],

–       având în vedere Raportul anual al auditorului intern privind exercițiul financiar 2013,

–       având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor[4],

–       având în vedere declarația de asigurare[5] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–       având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene[6],

–       având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[7], în special articolele 164, 165 și 166,

–       având în vedere Decizia Biroului din 27 aprilie 2005 privind normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European[8], mai ales articolul 13,

–       având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2012 referitoare la orientările pentru procedura bugetară 2013 – secțiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX și X[9],

–       având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2012 privind estimarea veniturilor și cheltuielilor Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2013[10],

–       având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa V din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0082/2015),

A.     întrucât Președintele a adoptat conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2013 la 25 iunie 2014;

B.     întrucât Secretarul General, în calitate de ordonator de credite delegat principal, a confirmat la 6 noiembrie 2014 că deține asigurări rezonabile că resursele alocate la bugetul Parlamentului au fost utilizate conform obiectivelor stabilite și conform principiilor bunei gestiuni financiare,

C.     întrucât auditul Curții de Conturi a arătat că, în ceea ce privește cheltuielile administrative din 2013, sistemele de supraveghere și control impuse de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 au funcționat satisfăcător în toate instituțiile;

D.     întrucât articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 prevede că fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

1.      acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2013;

2.      își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.      încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea I – Parlamentul European

(2014/2078(DEC))

Parlamentul European,

–       având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea I – Parlamentul European,

–       având în vedere Decizia Ombudsmanului European din 26 februarie 2015 prin care a închis ancheta din proprie inițiativă OI/1/2014/PMC referitoare la denunțare,

–       având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa V din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0082/2015),

A.     întrucât în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului European și că nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

B.     întrucât, pe baza auditului său, Curtea de Conturi nu a identificat nicio deficiență majoră referitoare la domeniile auditate pentru Parlament și a conchis că, în ceea ce privește cheltuielile administrative din 2013, sistemele de control și monitorizare au fost evaluate ca fiind efective;

C.     întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-a trimis un chestionar, iar majoritatea răspunsurilor primite au fost discutate de Comisia pentru control bugetar în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget, a Secretarului General și a auditorului intern; întrucât, pentru prima dată, o serie de întrebări ale deputaților nu au primit niciun răspuns, nici în scris, nici oral, împiedicând astfel Parlamentul să obțină informații pertinente și să poată lua o decizie informată referitoare la anumite aspecte importante privind descărcarea de gestiune a PE;

D.     întrucât se impune controlul necesar pentru a asigura că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii; întrucât sunt posibile în continuare ameliorări în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice,

Conturile Parlamentului European

1.  constată că creditele finale ale Parlamentului în 2013 s-au ridicat la 1 750 463 939 EUR, respectiv 19,07% din rubrica V din cadrul financiar multianual destinat cheltuielilor administrative în 2013 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor, reprezentând o creștere de 1,9% față de bugetul 2012 (1 717 868 121 EUR);

2.  constată că veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2013 au fost de 158 117 371 EUR (2012: 175 541 860), inclusiv 25 991 783 EUR în venituri alocate (2012: 22 274 843 EUR);

3.  ia act de faptul că patru capitole au însumat 70% din totalul angajamentelor: capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare);

4.  ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2013, și anume:

(a) Credite disponibile (EUR)
credite pentru 2013:	1 750 463 939
reportări neautomate din exercițiul financiar 2012:	0
reportări automate din exercițiul financiar 2012:	305 457 875
credite din venituri alocate pentru 2013:	25 991 783
reportări din venituri alocate pentru 2012:	106 900 532
Total:	2 188 814 129
(b) Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2013 (EUR)
angajamente:	2 162 476 429
plăți efectuate:	1 769 756 705
credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:	384 709 057
credite reportate neautomat:	734 000
credite anulate:	33 114 755
(c) Încasări bugetare (EUR)
încasate în 2013:	158 117 371
(d) Total bilanț la 31 decembrie 2013 (EUR)	1 573 957 198

5.  constată că, în 2013, 99,02 % din creditele înregistrate în bugetul Parlamentului au fost angajate, cu o rată de anulare de 0,8 % și că, la fel ca în exercițiile precedente, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuție bugetară;

6.  subliniază, cu toate acestea, că un asemenea procentaj ridicat al execuției bugetare nu dezvăluie dacă conține transferuri în scopul transferării tuturor creditelor disponibile la sfârșitul exercițiului către liniile bugetare pentru clădiri și, în special, pentru plăți anticipate de capital în vederea reducerii viitoarelor dobânzi; solicită, prin urmare, să primească cifra referitoare la execuția bugetară înainte de începerea procedurii transferurilor colectoare;

7.  constată, în acest context, că 54 000 000 EUR au fost transferați de la rubrici de credite provizorii și din alte surse pentru a sprijini finanțarea extinderii și modernizării clădirii Konrad Adenauer (KAD), principalul proiect imobiliar din Luxemburg;

8.  înțelege că acest lucru va avea ca rezultat o reducere de aproximativ 18 100 000 EUR a cheltuielilor de finanțare pe durata construcției și a perioadei de amortizare a împrumutului; reamintește organelor sale competente că prefinanțarea sau rambursarea împrumuturilor imobiliare ar trebui incluse în strategia bugetară; solicită organelor sale competente, prin urmare, să integreze cu suficientă claritate politica imobiliară a Parlamentului în buget, pentru viitoare achiziții;

9.  reamintește administrației sale că Parlamentul a solicitat în mod repetat ca politica sa imobiliară să fie inclusă în buget în mod adecvat; așteaptă ca acest lucru să se întâmple până la exercițiul bugetar 2016;

10. subliniază nivelul din ce în ce mai crescut al reportărilor în 2013, de 305 457 875 EUR (2012: 222 900 384 EUR);

Avizele Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor pentru 2013 și legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente acestor conturi

11. salută faptul că auditul nu a identificat nicio deficiență majoră referitoare la domeniile auditate pentru Parlament;

12. reamintește că Curtea de Conturi efectuează o evaluare specifică pentru cheltuielile administrative și de alt tip ca grup unic de politici pentru toate instituțiile Uniunii;

13. ia act de concluzia Curții de Conturi că auditarea tranzacțiilor indică că rata cea mai probabilă de eroare depistată în rândul grupului-țintă de politici este de 1%, respectiv tranzacțiile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, iar sistemele de supraveghere și control au fost evaluate ca fiind efective;

14. constată că auditul a presupus analizarea unui eșantion de 153 de tranzacții de plăți, din care 95 de tranzacții privind cheltuieli cu personalul, 17 privind cheltuieli cu clădirile și 41 privind alte tipuri de cheltuieli; subliniază că cheltuielile administrative și de alt tip sunt considerate ca prezentând un risc scăzut și solicită Curții de Conturi să își concentreze viitoarele analize pe domenii mai susceptibile de erori, și anume nerespectarea procedurilor în materie de achiziții, cheltuielile cu clădirile și executarea contractelor;

Raportul anual al auditorului intern

15. ia act de faptul că, în cursul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern din 26 ianuarie 2015, auditorul intern și-a prezentat raportul anual semnat la 23 iulie 2014 și a precizat că a efectuat în 2013 următoarele activități de audit asupra activității administrației Parlamentului:

-    o misiune de consultare privind cheltuielile de reprezentare și protocol ale comisiilor parlamentare și ale delegațiilor interparlamentare;

-    o monitorizare transversală a acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern, fazele I și II din 2013;

-    un audit la expertiza externă contractată de Evaluarea opțiunilor științifice și tehnologice (STOA);

-    o revizuire periodică a proiectului imobiliar Konrad Adenauer (KAD) – faza 1: administrarea proiectului și sisteme de gestiune;

-    o revizuire a proiectului pentru noul Sistem de management financiar (SMF) – faza 1: domeniul de aplicare a proiectului, administrarea, resursele și managementul riscurilor;

-    un audit la expertiza externă contractată de Direcția Generală Politici Externe;

-    auditarea birourilor de informare și a procesului de reglare a cheltuielilor privind conturile de avans („regularizare”);

16. subliniază, în cadrul evaluării auditului efectuat în cazul proiectului imobiliar Konrad Adenauer („KAD”), că:

-   trebuie asigurată în continuare eficiența și eficacitatea parteneriatului cu autoritățile luxemburgheze pe întreaga durată a proiectului;

-   trebuie asigurat un nivel corespunzător al personalului în echipa de proiect „KAD” pe întreaga durată a acestuia;

-   trebuie definite și clarificate pe deplin gestiunea financiară și procedurile de control aplicabile contractului de închiriere încheiat cu societatea imobiliară „SI KAD PE”;

17. solicită o prezentare succintă (trei pagini) a celor mai importante concluzii critice ale raportului anual de audit intern până la 20 mai 2015;

Auditul cadrului de control intern al Parlamentului

18. constată că, la sfârșitul lui 2013, după audituri de urmărire subsecventă succesive, încă mai erau deschise 13 dintre cele 452 de acțiuni vizând cadrul de control intern convenite inițial; ia act de progresele înregistrate la 4 din cele 13 acțiuni, ce au permis reevaluarea riscului rezidual de la „semnificativ” la „moderat”;

19. îndeamnă conducerea direcțiilor și conducerea centrală să pună în aplicare cât mai repede acțiunile deschise restante; le solicită să respecte calendare mai stricte pentru acțiunile care trebuie realizate; solicită auditorului intern să informeze permanent Comisia pentru control bugetar cu privire la progresele realizate în direcția acestor acțiuni;

Acțiunile întreprinse ca urmare a Rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2012

20. ia act de răspunsurile scrise la Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 furnizate Comisiei pentru control bugetar la 28 octombrie 2014 și de prezentarea efectuată de Secretarul General ca răspuns la diferitele întrebări și solicitări adresate în Rezoluția referitoare la acordarea descărcării de gestiune Parlamentului pentru exercițiul financiar 2012, precum și de schimbul de opinii ulterior cu deputații; regretă faptul că nu s-a dat curs în mod adecvat anumitor recomandări ale PE;

21. constată că, la cinci ani de la punerea în aplicare a noului Statut al asistenților parlamentari, evaluarea ar fi trebuit să fie prezentată la sfârșitul lui 2014, conform angajamentului luat de Secretarul General în răspunsurile sale orale și în scris privind urmărirea recomandărilor PE pentru descărcarea de gestiune 2012; solicită ca evaluarea să se realizeze în asociere cu reprezentanții asistenților parlamentari acreditați (APA) din legislatura anterioară care continuă să lucreze în cadrul PE, să fie prezentată înainte de 30 iunie 2015, iar Comisia pentru control bugetar să fie informată cu privire la rezultatele evaluării; subliniază că, la 31 decembrie 2013, 1763 de asistenți parlamentari acreditați erau angajați în Parlament;

22. constată că serviciul de catering a înregistrat un deficit de 3 500 000 EUR la sfârșitul lui 2013; se declară surprins că o creștere de circa 150% a numărului de clienți în perioada 2002-2011 nu a oferit ocazia pentru o situație financiară echilibrată; își reiterează solicitarea, în contextul celei de-a doua revizuiri a prețurilor (aprobată de Birou la 10 iunie 2013), ca politicile de prețuri din Parlament să nu difere față de cele din alte instituții; subliniază, de exemplu, structura diferită a prețurilor practicate în cadrul serviciilor de catering și ale restaurantelor cu autoservire ale Comisiei; subliniază, în plus, că creșterea substanțială a prețurilor meniurilor oferite nu a fost însoțită de nicio îmbunătățire, nici a calității și nici a varietății, care, dimpotrivă, s-au deteriorat în mod considerabil;

23. dorește să afle motivul pentru care prețul cafelei propuse la intrarea în anumite săli de reuniuni ale comisiilor parlamentare este majorat cu 20% față de același produs care se poate obține fie de la același tip de mașini, fie de la cafenelele Parlamentului; subliniază că serviciul este gestionat de aceeași societate responsabilă de restaurante, care, la rândul ei, gestionează distribuitoarele automate de cafea Nespresso din Parlament; consideră că este necesar să se ofere o explicație cu privire la costul suplimentar al prelungirii contractului dintre Parlament și această societate contractantă;

24. consideră că trebuie să se acorde o importanță deosebită îmbunătățirii posibilităților de acces al IMM-urilor la ansamblul piețelor concesiunilor din UE; consideră că concesiunea acordată de către PE actualei societăți responsabile de catering la sediul de la Bruxelles reprezintă un obstacol în calea libertății de a presta servicii, dat fiind că privează alte întreprinderi mici sau mijlocii de drepturile și oportunitățile în materie de comerț de care beneficiau până de curând; solicită Parlamentului să aibă în vedere introducerea unui anumit grad de flexibilitate în contractele de concesiune pentru a garanta că alți operatori dispun de un acces real și nediscriminatoriu la servicii specifice; consideră că acest lucru va favoriza, de asemenea, o utilizare optimă a resurselor și va permite servicii de o mai bună calitate la un preț mai bun;

Descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul financiar 2013

25. ia act de schimbul de opinii care a avut loc la 26 ianuarie 2015 între vicepreședinții responsabili pentru buget, Secretarul General și Comisia pentru control bugetar, în prezența membrului de resort al Curții de Conturi și a auditorului intern;

26. își reafirmă opinia că organele de conducere și administrația Parlamentului sunt trase la răspundere pentru resursele alocate Parlamentului în cadrul procesului de descărcare de gestiune și că este, prin urmare, esențial ca întregul proces decizional să se desfășoare într-o manieră pe deplin transparentă, pentru a se asigura că cetățenilor Uniunii li se oferă o imagine precisă și conformă cu realitatea a modului în care Parlamentul își adoptă deciziile și utilizează resursele care îi sunt puse la dispoziție;

27. în acest sens, regretă faptul că Secretarul General nu a răspuns unei serii de întrebări adresate de către deputați; subliniază că supravegherea eficace a execuției bugetului PE a necesitat și va necesita mereu o strânsă cooperare între administrația Parlamentului și Comisia pentru control bugetar; în consecință, solicită Secretarului General să completeze chestionarul răspunzând în scris la următoarele întrebări:

Cadrul de execuție strategică pentru Parlamentul European

(a)    Secretarul General, în prezentarea sa privind Cadrul de execuție strategică (CES) pentru Parlamentul European din 3 iunie 2014, a indicat că CES se bazează pe o teorie academică dezvoltată la Stanford School of Engineering din Palo Alto (California). Poate Secretarul General să explice în ce mod sau prin ce procedură a ales PE această teorie ca bază pentru CES? Înainte de a se opta pentru teoria de la Stanford s-au avut în vedere, examinat sau comparat și alte teorii dezvoltate de alte universități sau instituții specializate, în special europene, sau de alte instituții internaționale? Dacă da, de ce a fost reținută teoria dezvoltată de Stanford School of Engineering? Cum s-a luat decizia și de către cine?

(b)    Teoria de la Stanford se poate utiliza în mod gratuit sau trebuie plătite drepturi ori alte taxe? Dacă da, la cât se ridică costul?

(c)    A fost necesar ca personalul Parlamentului să urmeze cursuri de formare specifice la Stanford sau la alte instituții academice în cadrul dezvoltării CES? Dacă da, cine (ce grade și funcții) a participat la cursuri și cât a costat fiecare dintre acestea? Sunt planificate alte cursuri de formare în viitor? Dacă da, care vor fi costurile?

(d)    S-a planificat lansarea unei dezbateri interservicii, precum și cu Comitetul personalului și sindicatele în ceea ce privește CES? Care va fi modul, termenul și costurile estimate pentru punerea în aplicare a CES?

Documente strategice

(e)    În ultimele luni, Secretarul General a prezentat Biroului PE o serie de documente strategice privind funcționarea Parlamentului, care afectează în mod direct și esențial atât viața administrativă, cât și abordarea PE privind legislația și politicile europene. Având în vedere importanța acestor documente pentru organizarea și dezvoltarea în viitor a activității noastre, de ce nu există o procedură de dezbatere și decizie în afara Biroului PE care să permită participarea tuturor părților interesate?

Strategia privind măsurile de utilizare eficientă a resurselor

(f)     Înainte de a propune și de a introduce noile intervale orare pentru reuniuni, s-a realizat o evaluare a impactului pe care aceste modificări ale programului – limitarea intervalelor orare pentru ședințe, reuniuni de lucru, întâlniri cu organizații și cetățeni în afara reuniunilor oficiale etc. – le au asupra activității deputaților? De ce nu au fost consultați deputații cu privire la o decizie care le afectează în mod direct activitatea?

Deputații în Parlamentul European

(g)    Care este bilanțul primelor luni de funcționare ale ghișeului unic pentru serviciile parlamentare oferite deputaților?

Direcția Generală Comunicare

Strategia de comunicare și pregătirea campaniei de informare pentru alegerile europene din 2014

(h)    Evenimentul tineretului european face parte din această campanie și a avut loc în mai 2014, 5°000 de tineri fiind invitați la Strasbourg. În cadrul pregătirilor pentru acest eveniment s-a ținut seama în mod corespunzător de situația economică din Europa și de imaginea pe care cheltuielile aferente unui eveniment de o asemenea amploare ar putea să le transmită tinerilor europeni?

(i)     Este conceptul „ACȚIONEZĂ. REACȚIONEAZĂ. DECIDE.” considerat în general a fi un succes? Care sunt indicatorii de performanță utilizați pentru a măsura acest succes? Cum se utilizează acest concept în urma alegerilor? S-a întocmit un raport de evaluare în urma campaniilor privind activitatea legislativă și valorile PE? Vă rugăm să prezentați Comisiei pentru control bugetar o copie a evaluării.

(l)     Ce evaluare s-a efectuat privind programul multianual de granturi pentru perioada 2012-2014 care să vizeze sensibilizarea publicului cu privire la rolul Parlamentului European? Se pot pune aceste evaluări la dispoziția Comisiei pentru control bugetar?

Asistenții parlamentari acreditați (APA)

(m)   S-a evaluat deja eficacitatea instrumentului de recrutare a asistenților parlamentari acreditați, „APA-PEOPLEˮ, lansat cu ocazia noii legislaturi?

(n)    Care a fost motivul pentru care s-a întârziat timp de câteva luni includerea unor APA pe listele relevante de adrese electronice ale PE (Asistenți a 8-a legislatură –Bruxelles) și care nu le-a permis acestora să primească informații referitoare la activitatea lor? Au fost luate măsuri în acest sens?

Direcția Generală Infrastructură și Logistică

Serviciile de catering

(o)    Din ce motiv prețurile din clădirea SQM sunt cu 25 % mai ridicate decât în cantina din clădirea ASP și nu este acest fapt contrar intenției de a îndepărta clienții de la cantina supraaglomerată din ASP?

Direcția Generală Securitate și Siguranță

(p)    Ce măsuri au fost identificate pentru a crește securitatea în urma recentelor breșe de securitate, în special a celei realizate la 7 octombrie 2014 de către protestatarii kurzi? Va fi actualizat noul concept de securitate globală?

(q)    A achiziționat Parlamentul un sistem de recunoaștere electronică pentru plăcuțele de înmatriculare ale automobilelor? La cât se ridică costul? A fost acest sistem instalat și utilizat la intrările în garaj pentru a verifica dacă plăcuța de înmatriculare corespunde cu informațiile de pe legitimația de intrare?

28. pentru a asigura o mai mare transparență și eficacitate a activităților politice și administrative ale Parlamentului European, recomandă ca toți deputații, personalul Parlamentului și publicul larg să fie informați imediat și în mod general cu privire la toate ordinile de zi și procesele-verbale ale reuniunilor, precum și de hotărârile adoptate de organele decizionale ale Parlamentului; reamintește utilitatea fostei Comisii pentru Regulamentul de procedură ca forum pentru discutarea și îmbunătățirea, într-un mod transparent și public, atât a procedurii de reglementare, cât și a afacerilor interne ale Parlamentului; recomandă, în această privință, crearea unei comisii pentru Regulamentul de procedură și afacerile interne, care să fie neutră și să permită abordarea acestor aspecte și ulterior legitimarea lor de către Parlament în sesiunea plenară;

29. este profund îngrijorat de faptul că Parlamentul European a alocat 17°800°000 EUR pentru activități de promovare descrise drept campanie electorală instituțională în perioada 2013-2014, în timp ce participarea la vot la alegerile europene din 2014 a scăzut din nou, la 42,54% (2009: 43%); încurajează Parlamentul să adopte o nouă strategie care să vizeze creșterea atractivității alegerilor europene în statele membre;

30. subliniază că o evaluare ex post externă a strategiei de comunicare pentru alegerile din 2014 este așteptată până în 2015; solicită să fie informată Comisia pentru control bugetar cu privire la data publicării; așteaptă o analiză detaliată a fondurilor în cadrul raportului;

31. ia act de faptul că sondajul Eurobarometru privind Parlamentul European (EB/EP 82.5) arată că, în cursul campaniei electorale din 2014, 23% dintre respondenți aveau o imagine foarte defavorabilă despre Parlamentul European, în timp ce 43% aveau o imagine neutră; subliniază că analiza mass-media învață că o imagine negativă este adesea legată de regimul financiar al deputaților, de exemplu indemnizațiile, salariile și bugetul Parlamentului European în general; este convins, prin urmare, că sunt necesare îmbunătățiri structurale, de exemplu transparența și contabilizarea deplină a indemnizației pentru cheltuieli generale, cu scopul de a îmbunătăți nivelul de încredere și sprijin pentru Parlamentul European;

32. constată înființarea noii Direcții Generale Servicii de Cercetare Parlamentară, care va oferi consiliere academică independentă, în principal pentru deputați, completând astfel activitatea departamentelor tematice care se ocupă de necesitățile organelor parlamentare;

33. salută instituirea unui serviciu pentru evaluarea impactului legislației europene; solicită ca acest serviciu să se concentreze pe compromisurile negociate de Parlamentul European și pe amendamentele aduse de Parlament la propunerile Comisiei; solicită ca până la până la 30 octombrie 2015 să se elaboreze un plan pentru evaluarea în timp util a legislației și a impactului acesteia, să se crească vizibilitatea serviciului în rândul deputaților și să se realizeze o prezentare defalcată a costurilor totale; solicită întreținerea unor schimburi periodice de opinii între acest serviciu și serviciile corespunzătoare din cadrul Comisiei, Consiliului și parlamentelor naționale;

34. ia act de acordul de cooperare încheiat între Comitetul Economic și Social (CESE), Comitetul Regiunilor (CoR) și Parlamentul European, care a fost semnat în cele din urmă la 5 februarie 2014 și care a demarat cu un transfer important de personal de la ambele comitete la noul Serviciu de Cercetare al Parlamentului European (EPRS); consideră că ar trebui îmbunătățită cooperarea interinstituțională efectivă și crede că punerea în comun a resurselor în materie de expertiză și a puterii de cumpărare în domenii în care instituțiile au nevoie de asistență de aceeași natură ar trebui să îmbunătățească rezultatele obținute și ar putea să reducă costurile generale; speră ca aplicarea acestui acord între cele trei instituții să fie utilă în vederea realizării acestor obiective, să aibă un caracter echilibrat și să aducă beneficii egale pentru cele trei instituții; invită fiecare dintre aceste instituții, după trecerea unui an de la punerea în aplicare a acestei colaborări, să efectueze o evaluare individuală a impactului acestui acord din punctul de vedere al resurselor umane, cheltuielilor, sinergiilor, valorii adăugate și conținutului;

35. ia act de înființarea Direcției Generale Securitate și Siguranță; reamintește că internalizarea serviciilor de securitate ale Parlamentului a generat economii de 195 000 EUR în 2013 și se preconizează că va genera economii de peste 11 milioane EUR în perioada 2013-2016; consideră că este oportun să se negocieze cu guvernul belgian majorarea contribuției acestuia la securitatea Parlamentului European, dat fiind faptul că Belgia beneficiază de avantaje economice în urma prezenței instituțiilor europene pe teritoriul său; solicită ca o evaluare a calității serviciului de securitate înainte și după crearea Direcției Generale Securitate și Siguranță să fie prezentată Comisiei pentru control bugetar până la 30 septembrie 2015; insistă să se efectueze un studiu comparativ al sistemelor de securitate ale altor instituții;

36. repetă că menținerea securității în clădirile Parlamentului și în imediata lor vecinătate trebuie să fie o prioritate absolută; solicită să fie îmbunătățită în acest context securitatea din parcări;

37. este îngrijorat de lipsa parității în cadrul administrației, femeile ocupând 29 % din posturile de șef de unitate, 34 % din posturile de director și 33 % din posturile de director general conform situației de la 31 decembrie 2013; solicită elaborarea unui plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru;

38. solicită să se încerce ocuparea echilibrată în funcție de statele de origine a posturilor de conducere din administrația Parlamentului; așteaptă, până la sfârșitul lui 2015, un raport referitor la măsura în care a fost realizat acest obiectiv;

39. solicită, până la sfârșitul lui 2015, prezentări anuale privind evoluția resurselor umane și cheltuielile cu personalul, defalcate pe grade și niveluri de conducere; invită administrația Parlamentului să sugereze dacă studii similare privind administrațiile adunărilor parlamentare internaționale ar putea furniza concluzii importante pentru activitatea Parlamentului;

40. ia act de faptul că Biroul a adoptat măsurile de punere în aplicare a Codului de conduită a deputaților în Parlamentul European la 15 aprilie 2013; este totuși îngrijorat de absența punerii în aplicare și de diferențele de interpretare raportate de o coaliție de ONG-uri[11] și solicită consolidarea poziției Comitetului consultativ, oferind acestuia un drept de inițiativă pentru a efectua verificări aleatorii ale declarațiilor de interese depuse de deputați;

41. salută faptul că deputații trebuie să dea dovadă de o mai mare transparență cu privire la activitățile lor secundare în timp ce exercită mandatul de deputat; reamintește totodată că, la fel ca în parlamentele naționale, mandatul deputaților în Parlamentul European nu are caracter exclusiv și, prin urmare, deputații au dreptul să exercite și alte activități profesionale; consideră că o declarație-tip mai precisă pentru deputați ar contribui la sporirea gradului de transparență și la evitarea potențialelor conflicte de interese; solicită Secretarului General să înființeze o bază de date publică, care să poată fi accesată pe site-ul de internet al Parlamentului, cu privire la toate activitățile secundare ale fiecărui deputat;

42. subliniază necesitatea unei transparențe sporite în ceea ce privește indemnizațiile pentru cheltuieli generale ale deputaților; consideră că ar fi oportun ca fiecare deputat să prezinte la sfârșit de an un raport public cu privire la astfel de indemnizații;

43. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că indemnizația pentru cheltuieli generale nu face obiectul auditurilor și este plătită fără documente justificative adecvate;

44. regretă că, până în prezent, indemnizația pentru cheltuieli generale este considerată o sumă forfetară și că nu există norme precise în ceea ce privește cheltuielile care pot fi acoperite de indemnizație; este extrem de surprins de faptul că deputații nu trebuie să răspundă pentru modul în care au utilizat indemnizația și că, pentru deputații care doresc să facă acest lucru, verificarea conturilor lor de către auditorul intern al Parlamentului nu este posibilă; solicită clarificări suplimentare în ceea ce privește tipul de cheltuieli pentru care indemnizația pentru cheltuieli generale urmează să fie utilizată și introducerea raportării anuale obligatorii de către deputați cu privire la cheltuielile lor plătite din indemnizația pentru cheltuieli generale sau, în lipsa acesteia, cel puțin introducerea unei proceduri de verificare a conturilor deputaților pe bază voluntară;

45. ia act cu îngrijorare de faptul că indemnizația de distanță pentru deputați este plătită fără dovezi suficiente;

46. își exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa verificărilor ex post cu privire la utilizarea autoturismelor de serviciu de către deputați și pune sub semnul întrebării disponibilitatea a două autoturisme de serviciu pentru Președintele Parlamentului;

47. salută faptul că reducerea cu 5 % a cheltuielilor de călătorie ale deputaților și a cheltuielilor de misiune ale personalului a generat economii de 4 milioane EUR în 2013; consideră că ar fi oportun să se aplice o politică strictă de reducere a cheltuielilor de călătorie prin intermediul unor acorduri negociate cu companiile aeriene; îl invită pe Secretarul General să prezinte propuneri în acest sens;

Gestiunea programului de indemnizații pentru grupurile de vizitatori

48. este profund îngrijorat de constatarea inclusă de Curtea de Conturi în analiza sa panoramică a gestiunii financiare a bugetului Uniunii, potrivit căreia practica plăților în numerar la care se recurge pentru a rambursa cheltuielile suportate de grupurile de vizitatori reprezintă o expunere la „un risc ridicat”; subliniază că, în 2013, 73 % din indemnizații au fost plătite în numerar și numai 27 % au fost plătite prin transfer bancar; își exprimă preocuparea cu privire la riscul semnificativ pentru reputația Parlamentului și pentru securitatea instituției pe care îl implică plățile în numerar către grupurile de vizitatori;

49. subliniază necesitatea și importanța informării grupurilor de vizitatori, înainte de vizita acestora, în legătură cu existența unor mijloace de transport durabile către Parlamentul European; recomandă introducerea unor rate diferite de rambursare în funcție de mijlocul de transport ales și de nivelul său de emisii;

50. subliniază că Parlamentul și Consiliul, pentru a crea economii pe termen lung la bugetul Uniunii, trebuie să abordeze necesitatea unei foi de parcurs către un sediu unic, așa cum a subliniat Parlamentul în mai multe rezoluții anterioare;

Direcția Generală Politici Interne și Direcția Generală Politici Externe

51. atrage atenția asupra costurilor generate în 2013 de delegații, adunările parlamentare paritare, delegațiile ad-hoc și misiunile de observare a alegerilor în afara Uniunii, care s-au ridicat la 5º794º360 EUR; solicită, până la sfârșitul lui 2015, o prezentare defalcată a costurilor în aceste domenii pentru perioada 2005-2015;

52. constată cu îngrijorare că costurile aferente unei delegații la o adunare parlamentară s-au ridicat la 493°193 EUR; invită Biroul să elaboreze principii simple și eficace care să conducă la crearea unei structuri mai economice a costurilor aferente vizitelor delegațiilor, luând în considerare în special importanța politică, durata și rezultatele acestora;

Delegațiile interparlamentare

53. consideră că este urgent și important să se dezvolte și să se îmbogățească conținutul site-urilor de internet ale delegațiilor interparlamentare; consideră, de asemenea, că este esențial ca, în limitele bugetului, întrunirile publice ale delegațiilor să fie transmise în direct prin webstreaming, cum este cazul reuniunilor comisiilor parlamentare;

Direcția Generală Comunicare

54. deplânge faptul că programul multianual de granturi pentru perioada 2012-2014, al cărui scop este sensibilizarea cu privire la rolul Parlamentului, a costat circa 14°500°000 EUR; își exprimă îndoielile cu privire la faptul că acest program de granturi se încadrează în competențele de bază ale Parlamentului și în sarcinile care decurg din prerogativele sale legislative, bugetare și de descărcare de gestiune; solicită administrației sale să prezinte Comisiei pentru control bugetar o evaluare externă a acestui program de granturi în timp util pentru procedura de descărcare de gestiune 2014;

55. solicită o prezentare defalcată completă a tuturor granturilor pentru proiecte de comunicare acordate din bugetul Parlamentului, care să includă sumele aferente și beneficiarii acestora;

56. solicită o prezentare defalcată a cheltuielilor din bugetul Parlamentului în legătură cu organizațiile „MEP Ranking” și „Vote Watch Europe”; regretă faptul că activitatea deputaților în aceste organizații este evaluată pe baza unor criterii cantitative, ceea ce poate genera stimulentele false și activități superflue; constată o birocratizare a mandatului, precum și restrângerea libertății de exercitare mandatului;

EuroparlTV

57. reamintește faptul că bugetul alocat EuroparlTV a fost de 8º000º000 EUR în 2013 și de 5º000º000 EUR în 2014 și apreciază că performanța acestui serviciu s-a îmbunătățit prin introducerea unor activități și proiecte noi; constată că, în perioada 2012-2014, media lunară a vizualizărilor secvențelor video a crescut de la 53º000 la 400º000;

58. reamintește că, în urma unei decizii a Biroului din 12 decembrie 2012, în 2014 a fost lansat un studiu extern care va contribui la planificarea evoluției viitoare a serviciului video online al Parlamentului (EuroparlTV); observă că recomandările acestui studiu urmează să fie puse în practică în prima jumătate a lui 2015;

Premiul LUX

59. constată că cheltuielile aferente premiului LUX s-au ridicat în 2013 la 448º000 EUR, ceea ce este coerent cu costurile din 2012 (434º421 EUR), și au acoperit următoarele:

-    procedura aferentă selecției și competiției oficiale;

-    acțiunile de comunicare la Bruxelles și la Strasbourg;

-    promovarea pe lângă deputați și partenerii mass-media specializați, precum și pe lângă publicul larg;

-    costurile aferente subtitrării în 24 de limbi oficiale;

-    crearea unei versiuni a filmului câștigător adaptate pentru publicul cu deficiențe de auz sau de vedere;

-    participarea Parlamentului la principalele evenimentele europene din domeniul cinematografiei pentru a promova premiul LUX;

60. consideră că Premiul LUX nu reprezintă o activitate esențială a Parlamentului European și solicită o analiză cost-beneficiu pentru a permite Parlamentului să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la continuarea acestui premiu;

61. își exprimă îndoiala cu privire la relevanța Premiului LUX; recomandă cu fermitate Parlamentului să-și reconsidere poziția cu privire la continuarea premiului;

62. solicită creșterea eficienței în cadrul bugetului său;

63. solicită un sondaj reprezentativ în rândul deputaților până la sfârșitul anului cu privire la gradul de notorietate al Premiului LUX și, după caz, cu privire la modul în care acesta este perceput în propriul stat membru;

Birourile de informare

64. constată cu îngrijorare că cheltuielile de misiune ale birourilor de informare s-au ridicat în 2013 la 1º839º696 EUR, misiunile la Strasbourg reprezentând 1º090º290 EUR; regretă faptul că cheltuielile aferente misiunilor între birourile de informare și Strasbourg au crescut cu aproximativ 7 % din 2012, o creștere suplimentară de 2 % fiind determinată de crearea unui nou birou de informare în Croația; solicită prezentarea principalelor motive ale misiunilor întreprinse de personalul birourilor de informare la Strasbourg, respectiv la Bruxelles; solicită o prezentare defalcată a misiunilor fiecărui birou în anii de referință 2005, 2010 și 2015, astfel încât să se poată realiza comparații între acestea; insistă că ar trebui utilizate cu prioritate videoconferințele, contribuindu-se astfel atât la reducerea structurală a cheltuielilor suportate din bugetul Parlamentului, cât și la protecția mediului, fără a afecta activitatea instituției;

65. subliniază faptul că site-urile de internet ale mai multor birouri de informare din statele membre nu au fost actualizate după alegeri; atrage atenția asupra implicațiilor pe care acest lucru le-ar putea avea pentru credibilitatea Parlamentului în rândul publicului larg; insistă asupra efectuării unei anchete cu privire la utilizarea fondurilor alocate birourilor de informare, care să ofere o explicație a variației semnificative a costurilor de conectare la internet între diferitele state membre;

Logoul Parlamentului

66. ia act de modificarea logoului Parlamentului European; își exprimă dezacordul referitor la faptul că, încă o dată, nu a fost informat cu privire la o decizie în timp util; invită serviciile competente să explice motivele care au dus la realizarea acestei modificări, care a fost procesul decizional și care sunt costurile asociate;

67. solicită o prezentare detaliată a tuturor costurilor externe și interne ale Parlamentului European aferente Casei Istoriei Europene, defalcate pe costuri de planificare (inclusiv planificarea preliminară), costuri de investiție și costuri de funcționare (inclusiv rezerva de construcție și întreținere, cheltuielile cu personalul, costurile de expoziție);constată că Comisia sprijină finanțarea Casei Istoriei Europene cu o alocare anuală de 800º000 EUR; subliniază că vor exista efecte pozitive ale Casei Istoriei Europene nu doar pentru instituțiile europene, ci și pentru statul belgian, sub forma unei noi atracții turistice, generatoare de venituri; recomandă, prin urmare, să i se solicite statului belgian să sprijine înființarea Casei Istoriei Europene;

Direcția Generală Personal

68. ia act de faptul că funcționarii Parlamentului (personalul permanent cu statut de funcționar) pot fi recrutați, în principiu, numai prin intermediul unor concursuri publice la care reușesc aproximativ 10 % din candidați, vârsta medie a acestora fiind de 34 de ani; își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deși ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor este o prioritate de prim rang pentru Uniune, instituțiile europene, inclusiv Parlamentul European, nu dispun de nicio politică pentru a stimula ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor cu vârsta mai mică de 30 ani;

69. atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate în recrutarea de funcționari sau agenți, în special din anumite state membre; observă că grila de salarii actuală și condițiile inițiale de angajare oferite de instituții sunt mai puțin atrăgătoare pentru personalul nou; subliniază că pentru mulți dintre cetățenii statelor UE-15, în special pentru aceia care ajung în prezent la vârsta de pensionare, acestea nu oferă nici salarii competitive, nici perspective atrăgătoare de carieră; insistă asupra faptului că, în această situație, reducerea obligatorie a dimensiunii administrației publice europene va afecta, în viitorul apropiat, în mod negativ calitatea serviciilor furnizate și va conduce la un risc de dezechilibru geografic pronunțat;

70. solicită DG Personal și serviciilor competente să promoveze în mod activ femeile în poziții de conducere în Parlament sau să evalueze motivele pentru lipsa parității și, ulterior, să propună măsuri care să faciliteze integrarea femeilor în pozițiile de conducere din administrația PE;

71. ia act de costul ridicat al zilelor de activitate în afara biroului („away days”) și al evenimentelor similare organizate în beneficiul personalului în anul 2013 (140º730 EUR pentru opt evenimente); consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de „away days” organizate în beneficiul personalului instituțiilor europene trebuie reduse în consecință, fiind necesar ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;

Asistenții parlamentari

72. își exprimă sprijinul față de măsurile adoptate pentru a gestiona procedura de reziliere a contractelor ale unui număr de aproximativ 1 700 de asistenți parlamentari acreditați în procesul de pregătire a sfârșitului celei de-a șaptea legislaturi și a începutului celei de-a opta legislaturi, în special punerea în aplicare a instrumentului „APA-Peopleˮ; cu toate acestea, consideră că ar fi fost necesar să se aloce mai mult personal administrativ unor servicii implicate în procesul de recrutare a APA pentru mai multă rapiditate și eficiență; subliniază faptul că resursele umane și tehnice puse la dispoziție nu au fost suficiente pentru a se evita întârzierea în semnarea contractelor unor asistenți, întreruperea unor contracte, precum și în ceea ce privește plata cheltuielilor, a indemnizațiilor și, prin urmare, plata salariilor; recunoaște, cu toate acestea, că procesul s-a îmbunătățit în mod semnificativ în comparație cu 2009 și remarcă totodată că Parlamentul trebuie să persevereze în eforturile sale de a îmbunătăți rapiditatea și eficiența procedurilor sale de recrutare; este îngrijorat de faptul că nu s-a găsit o soluție pentru APA ale căror drepturi au fost subminate în urma reducerii contractelor lor cu cel puțin o lună, ca rezultat al devansării alegerilor pentru Parlamentul European; subliniază necesitatea de a adapta legislația referitoare la durata de cotizație necesară pentru a avea acces la dreptul la pensie la modificările care afectează legislatura reală;

73. regretă faptul că raportul social al Parlamentului European pentru anul 2013, la fel ca cele anterioare, conține foarte puține informații referitoare la asistenții parlamentari acreditați, deși aceștia reprezintă 29,4 % din personalul PE; solicită Parlamentului European să remedieze această problemă, având în vedere rolul fundamental al acestui document în îmbunătățirea administrării personalului instituției;

74. deplânge hotărârea Tribunalului Funcției Publice din 12 decembrie 2013 în cauza F-129/12 și regretă profund că Parlamentul a fost condamnat deoarece nu a fost capabil să sprijine asistenții parlamentari acreditați în cazurile de hărțuire și concedieri ilegale; ia act de decizia Biroului din 14 aprilie 2014 de instituire a Comitetului consultativ pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă, cu scopul de a se evita expunerea APA la astfel de situații; totuși, își exprimă îngrijorarea cu privire la dezechilibrul în ceea ce privește componența acestui comitet, care este alcătuit din trei chestori, un reprezentant al administrației și un reprezentant al APA; ia act de faptul că, cel puțin până în noiembrie 2014, Comitetul a tratat trei cazuri, iar chestorii au decis că nu există motive pentru continuarea acțiunii; solicită, prin urmare, Biroului Parlamentului să reexamineze decizia sa privind componența Comitetului, astfel încât să se asigure o reprezentare mai echilibrată cu cel puțin doi reprezentanți din partea APA;

75. constată cu îngrijorare nivelul ridicat de abandon al cursurilor de limbi străine în rândul APA, care se ridică la 32 %, în comparație cu 8 % pentru celelalte categorii de personal; solicită modificarea programei cursurilor de limbi, astfel încât acestea să fie adaptate într-o mai mare măsură în funcție de condițiile particulare de lucru ale asistenților parlamentari acreditați;

76. solicită Parlamentului să analizeze care sunt motivele posibile care cauzează marea diferență în ceea ce privește utilizarea concediului medical de către APA în comparație cu celelalte categorii de personal;

77. atrage atenția asupra faptului că diurnele primite de către asistenții parlamentari acreditați care se deplasează la Strasbourg sunt cu 30-45 % mai mici decât cele încasate de celelalte categorii de personal; atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că există, chiar și în rândul APA, trei niveluri de rambursare a acestor cheltuieli, ceea ce înseamnă că, în anumite cazuri, există posibilitatea de a nu se rambursa o misiune la Strasbourg; solicită Biroului să ia măsurile necesare pentru a remedia această inegalitate și să alinieze drepturile APA cu cele ale altor membri ai personalului;

78. își exprimă îngrijorarea că numărul de asistenți locali angajați de fiecare deputat a variat considerabil în 2013, între zero și 43 de asistenți; solicită o investigație pentru a evalua dacă procedurile de recrutare au fost urmate în cazurile unde se înregistrează un număr ridicat de asistenți locali și să se evalueze motivele unui astfel de număr ridicat; solicită o evaluare a procedurilor de recrutare a asistenților locali, precum și propuneri de raționalizare pentru a evita un număr excesiv de asistenți locali pentru fiecare deputat; îndeamnă Parlamentul să asigure o transparență sporită în ceea ce privește angajarea asistenților locali și a prestatorilor de servicii; solicită publicarea pe internet a unei liste care să cuprindă numele tuturor prestatorilor de servicii angajați de către deputați;

79. atrage atenția asupra faptului că articolul 43 litera (d) din Normele de aplicare a Statutului deputaților adoptate în iulie 2008 exclude posibilitatea ca deputații să-și angajeze în calitate de asistenți soțiile sau partenerii stabili nematrimoniali și nici părinții, copiii, frații sau surorile;

80. își exprimă îngrijorarea cu privire la adoptarea întârziată a normelor interne referitoare la avertizarea în interes public; solicită implementarea fără întârziere a acestor norme;

Direcția Generală Infrastructură și Logistică

Politica imobiliară a Parlamentului

81. ia act de faptul că, în cele trei locuri de desfășurare a activității, Parlamentul ocupă 1,1 milioane m² și deține în proprietate 81 % din această suprafață; consideră că este primordial să se stabilească măsuri corespunzătoare prin care să se asigure sustenabilitatea clădirilor Parlamentului în raport cu creșterea costurilor de întreținere;

82. solicită să se încheie un acord de cooperare între Parlament și Comisie cu privire la gestionarea în comun a Caselor Europei, pentru a stabili un cadru de planificare multianuală pentru evaluarea pieței imobiliare cu scopul de a cumpăra sau a închiria pe termen lung imobile, pe de o parte, și pentru a simplifica procedurile administrative și financiare ce vizează gestiunea lor de zi cu zi, pe de altă parte;

83. ia act de faptul că Casa Europei din Sofia este pe deplin funcțională din iulie 2013; ia act de faptul că, înainte de a se semna actul de cumpărare, cheltuielile generate de defectele și neconformitatea structurii clădirii au fost imputate vânzătorului;

Direcția Generală Interpretare și Conferințe și Direcția Generală Traduceri

84. constată cu satisfacție că punerea în aplicare a deciziei Biroului privind un multilingvism eficient din punct de vedere al utilizării resurselor a dus, în 2013, la economii de 15 milioane EUR în cadrul serviciului de interpretare și de 10 milioane EUR în cadrul serviciului de traducere, fără a afecta principiul multilingvismului, nici calitatea activității parlamentare; afirmă din nou că, în ceea ce privește schimbul de bune practici prin care să se promoveze eficacitatea și să realizeze economii, un rol esențial îi revine cooperării interinstituționale;

Direcția Generală Finanțe

Fondul facultativ de pensii

85. constată că deficitul actuarial estimat al Fondului facultativ de pensii, calculat pe baza activelor fondului, a crescut la 197,5 milioane EUR la sfârșitul anului 2013; subliniază că aceste datorii viitoare preconizate vizează mai multe decenii;

86. observă că nu se poate aprecia într-un final dacă Fondul are este gestionat în mod eficient și corespunzător și recomandă să se efectueze o evaluare externă;

87. constată însă că acest lucru stârnește îngrijorare în legătură cu posibila epuizare a Fondului și că Parlamentul garantează plata pensiilor în cazul în care Fondul nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile;

88. ia act de faptul că, în 2013, Curtea de Justiție a validat decizia de majorare a vârstei de pensionare pentru cotizanții la Fond, de la 60 la 63 de ani, pentru a evita epuizarea prematură a capitalului și pentru a-l alinia la noul Statut al deputaților în Parlamentul European;

Servicii oferite deputaților

89.      solicită să se pună la dispoziția publicului, pe pagina principală a deputaților în Parlamentul European, numele prestatorilor de servicii și serviciile furnizate deputaților, pe lângă datele privind asistenții parlamentari acreditați și asistenții locali

Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică

90. ia act de procesul de internalizare a personalului Direcției Generale Inovare și Asistență Tehnică și de reducerea promisă a costurilor și creșterea nivelului competențelor de specialitate al angajaților din domeniul IT; reamintește că nivelul crescut al competențelor de specialitate în ceea ce privește inovațiile permanente a fost și motivul oferit, în urmă cu câțiva ani, în favoarea externalizării acestui sector; invită Secretarul General să coopereze cu Oficiul European pentru Selecția Personalului pentru a găsi modalități de accelerare a procedurii de recrutare și pentru a atrage cei mai buni experți din domeniul tehnologiilor și securității informatice;

91. reamintește faptul că au fost compromise căsuțele de e-mail personale și confidențiale ale unor deputați, asistenți parlamentari și funcționari după ce Parlamentul a fost supus unui atac de tip „man-in-the-middle”, în cadrul căruia un hacker a interceptat comunicațiile dintre anumite telefoane inteligente personale și rețeaua publică Wi-Fi a Parlamentului;

92. ia act de faptul că a fost efectuat un audit de securitate TIC de către o parte terță independentă, care a vizat toate sistemele parlamentare TIC și de telecomunicații, în vederea finalizării unei foi de parcurs clare către o politică de securitate TIC mai solidă în 2015; evidențiază faptul că rezultatele auditului securității în domeniul TIC ar fi trebuit să fie prezentate în decembrie 2014; reiterează că, având în vedere recenta amenințare majoră la adresa securității, acest lucru ar trebui să fie prioritar și solicită informarea Comisiei pentru control bugetar cu privire la rezultate de îndată ce raportul va fi finalizat;

93. ia act de măsurile cu aplicare imediată și pe termen mediu adoptate de Birou la 9 decembrie 2013 în vederea întăririi normelor de securitate din cadrul Parlamentului în ceea ce privește utilizarea telefoanelor mobile;

94. insistă ca Parlamentul să coopereze în continuare cu Direcția Generală Informatică a Comisiei, pentru a identifica produse adecvate care să înlocuiască vechile instrumente și infrastructuri TIC și care să favorizeze soluții deschise, compatibile între ele și nedependente de un singur furnizor, în vederea obținerii unui mediu informatic rentabil și de înaltă calitate pentru Parlamentul European;

95. salută punerea în aplicare în ultimii ani a „at4amˮ, o aplicație extrem de utilă și reușită pentru depunerea amendamentelor; consideră că este necesar ca aceasta să fie îmbunătățită și actualizată, în special în ceea ce privește anumite aspecte foarte utile, precum funcțiile de autocorectare și de realizare a unei copii de siguranță (back up);

96. solicită, din motive de transparență și egalitate de acces la documente, ca aplicația ePetition care permite accesul la toate petițiile depuse de către cetățeni la Comisia pentru petiții a Parlamentului European, să fie accesibilă tuturor deputaților din Parlament și nu numai membrilor titulari și/sau supleanților din cadrul comisiei respective;

Parlamentul ecologic

97. ia act de concepția Parlamentului privind „Lumea profesională nouă” (New World of Work), de acreditarea și de procesul EMAS și de programul „Fără documente pe suport de hârtie”, inclusiv de aplicațiile e-Committee și e-Meeting; solicită îmbunătățirea acestui program cu aplicații disponibile pentru telefoane inteligente și tablete;

98. atrage atenția asupra faptului că teleconferințele și munca la distanță ar putea contribui la utilizarea mai eficientă a timpului și la întărirea aspectului ecologic al Parlamentului, reducându-se costurile administrative și cele de deplasare;

99. ia act de faptul că emisiile de gaze cu efect de seră generate de deplasările personalului Parlamentului între Bruxelles, Luxemburg și Strasbourg au fost cu 34 % mai scăzute în 2012 decât în 2006; invită Biroul să asigure o transparență totală și să ia în considerare și emisiile generate de deplasările deputaților din țările lor de origine la Bruxelles și Strasbourg; salută măsurile vizând compensarea acelor emisii care nu pot fi reduse și sunt inevitabile; recomandă punerea în aplicare și a altor politici care să urmărească compensarea emisiilor de dioxid de carbon prin intermediul unor proiecte care să fie în conformitate cu standardul „Gold”, recunoscut de ONU, al mecanismului de dezvoltare nepoluantă;

100. invită Secretarul General să elaboreze un plan pentru reducerea numărului de cufere disponibile pentru deplasările parlamentare; propune să se utilizeze cufere mai mici sau să se introducă un sistem de partajare, reducându-se astfel impactul acestui sistem în ceea ce privește cheltuielile financiare și amprenta de carbon;

invită serviciile responsabile să dezvolte un concept sustenabil și coerent pentru a utiliza pe deplin linia bugetară 239 pentru compensarea emisiilor de CO² în limita sumei maxime, cu scopul de a compensa emisiile inevitabile de CO² ale instituției cu proiecte în conformitate cu standardul „Gold” al CDM, recunoscut de ONU;

Raportul anual privind contractele atribuite

102. observă că, din totalul de 264 de contracte atribuite în 2013, 120 au avut la bază proceduri deschise sau restrânse (valoarea lor fiind de 465 milioane EUR), iar 144 au avut la bază proceduri de negociere (valoarea lor fiind de 152 milioane EUR); ia act de faptul că, deși numărul total al contractelor atribuite în urma unor proceduri de negociere a fost cu 37º% mai mic în 2013 (144 față de 241 în 2012), valoarea acestor proceduri nu a suferit o schimbare semnificativă;

103. subliniază, în acest context, necesitatea de a pune în aplicare conceptul de achiziții publice ecologice pentru toate contractele și procedurile de ofertare; solicită obiective obligatorii treptate și ambițioase pentru contractele ecologice, în special în materie de alimentație și cantine, vehicule și transport, apă și echipamente sanitare, hârtie, gestionarea deșeurilor, echipamente informatice și de procesare a imaginii, iluminat, curățenie, precum și mobilier;

104. constată că majoritatea contractelor atribuite în 2013 au fost contracte de prestări de servicii (61 %), cu o valoare totală de 374 milioane EUR, și că trei direcții generale au atribuit 14 contracte cu o valoare de peste 10 milioane EUR; subliniază necesitatea de a se asigura monitorizarea în permanență a executării comenzilor îndeosebi pentru aceste contracte de mare valoare prin intermediul unor sisteme de control adecvate;

105. ia act de defalcarea contractelor atribuite în 2013 și 2012 în funcție de tipul contractului, după cum urmează:

Tipul contractului	2013		2012
	Număr	Procente	Număr	Procente
Servicii Furnizare Lucrări Imobile	189 48 19 8	72 % 18 % 7 % 3 %	242 62 36 4	70 % 18 % 12 % 1 %
Total	264	100 %	344	100 %

Tipul contractului	2013		2012
	Valoare (EUR)	Procente	Valoare (EUR)	Procente
Servicii Furnizare Lucrări Imobile	374 147 951 91 377 603 15 512 763 136 289 339	61 % 15 % 2 % 22 %	493 930 204 145 592 868 48 386 872 180 358 035	57 % 17 % 5 % 21 %
Total	617 327 656	100 %	868 267 979	100 %
(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2013, pagina 7)

106. ia act de defalcarea contractelor atribuite în 2013 și 2012 în funcție de tipul de procedură utilizată, după cum urmează:

Tipul procedurii	2013		2012
	Număr	Procente	Număr	Procente
Deschisă Restrânsă De negociere Competitivă Excepție	106 14 144 - -	40 % 5 % 55 % - -	98 5 241 - -	28 % 2 % 70 % 0 % 0 %
Total	264	100 %	344	100 %

Tipul procedurii	2013		2012
	Valoare (EUR)	Procente	Valoare (EUR)	Procente
Deschisă Restrânsă De negociere Competitivă Excepție	382 045 667 83 288 252 151 993 737 - -	62 % 13 % 25 % - -	381 116 879 245 156 318 241 994 782 - -	44 % 28 % 28 % 0 % 0 %
Total	724 297 066	100 %	603 218 807	100 %
((Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2013, pagina 9)

Proceduri de negociere excepționale

107. ia act de faptul că procedurile de negociere excepționale au reprezentat 39 % din procedurile de negociere lansate în 2013; este preocupat de faptul că Parlamentul a recurs în 2013 la proceduri de negociere excepționale pentru a atribui 56 de contracte și solicită să se indice nu numai numărul total al contractelor, ci și valoarea cumulată a acestora;

108. consideră că ordonatorii de credite trebuie să prezinte justificări cuprinzătoare și transparente atunci când recurg la procedura de negociere excepțională; solicită ca Unitatea financiară centrală să compileze aceste informații în cuprinsul raportului anual privind contractele atribuite adresat autorității care acordă descărcarea de gestiune;

Grupurile politice (postul bugetar 4 0 0)

109. constată că, în 2013, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează:

Grupul	2013						2012
	Credite anuale		Resurse proprii și credite reportate	Cheltuieli	Rata utilizării creditelor anuale	Sume reportate în următorul exercițiu	Credite anuale	Resurse proprii și credite reportate	Cheltuieli	Rata utilizării creditelor anuale	Sume reportate în următorul exercițiu (2011)
PPE	21 680		4 399	18 437	85,04%	7 642	21 128	2 024	18 974	89,81 %	4 178
S&D	15 388		6 849	17 649	114,69%	4 588	14 908	6 313	14 520	97,40 %	6 702
ALDE	6 719		2 172	7 142	106,30%	1 749	6 673	2 281	6 855	102,72 %	2 100
Verts/ALE	4 366		1 787	4 778	109,44%	1 375	4 319	1 460	4 002	92,65 %	1 778
GUE/NGL	2 658		1 076	3 317	124,79%	416	2 563	1 094	2 602	101,52 %	1 055
ECR	4 046		1 602	4 598	113,64%	1 050	3 765	1 219	3 407	90,51 %	1 577
EFD	2 614		939	2 422	92,65%	1 132	2 538	881	2 494	98,29 %	925
Deputați neafiliați	1 316		367	931	70,74%	441	1 362	413	963	70,73 %	367
Total	58 786		19 193	59 274	100,83%	18 394	57 255	15 687	53 817	94,00 %	18 680
*          toate sumele sunt exprimate în mii EUR

Partide politice europene și fundații politice la nivel european

110. constată că, în 2013, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează[12]:

Partidul	Abrevierea	Resurse proprii*	Subvenții de la PE	Total venituri	Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)	Excedent de venituri (transfer în rezerve) sau pierdere
Partidul Popular European	PPE	1.439	6.464	9.729	85%	192
Partidul Socialiștilor Europeni	PES	1.283	4.985	6.841	85%	118
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa	ALDE	518	2.232	3.009	85%	33
Partidul Ecologist European	EGP	461	1.563	2.151	78%	-36
Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni	AECR	307	1.403	1.970	85%	45
Partidul Stângii Europene	EL	233	948	1.180	68%	-258
Partidul Democrat European	EDP/PDE	91	437	528	85%	0
Democrații Europeni	EUD	48	197	245	85%	12
Alianța Liberă Europeană	EFA	93	439	592	85%	12
Mișcarea Politică Creștină Europeană	ECPM	61	305	366	85%	8
Alianța europeană pentru Libertate	EAF	68	384	452	85%	1
Alianța mișcărilor naționale europene	AEMN	53	350	403	85%	-38
Mișcarea pentru o Europă a Libertăților și Democrației	MELD	107	594	833	85%	0
Total		4.762	20.301	28.299	83%	89
(*)          toate sumele sunt exprimate în mii EUR

111. consideră că ar fi oportun să se reducă treptat, până la eliminarea completă, contribuțiile din bugetul Parlamentului destinate partidelor politice europene, dat fiind faptul că, la nivel național, partidele politice sunt adesea deja subvenționate de către statele membre;

112. constată că, în 2013, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 au fost utilizate după cum urmează[13]:

Fundația	Abrevierea	Afiliată partidului	Resurse proprii*	Subvenții de la PE	Total venituri	Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)
Centrul pentru Studii Europene	CES	PPE	772	3.985	4.757	85%
Fundația pentru Studii Progresive Europene	FEPS	PES	491	2.762	3.253	85%
Forumul Liberal European	ELF	ALDE	214	1.108	1.322	85%
Fundația Ecologică Europeană	GEF	EGP	158	881	1.039	85%
Transformă Europa	TE	EL	130	538	668	85%
Institutul Democraților Europeni	IED	PDE	50	219	269	85%
Centrul Maurits Coppieters	CMC	EFA	50	227	277	85%
Noua Direcție – Fundația pentru Reformă în Europa	ND	AECR	183	645	828	85%
Fundația europeană pentru Libertate	EFF	EAF	39	210	249	85%
Organizația pentru Cooperare Europeană Interstatală	OEIC	EUD	20	123	143	85%
Fundația Politică Creștină Europeană	ECPF	ECPM	31	170	201	85%
Fundația pentru o Europă a Libertăților și Democrației	FELD	MELD	60	280	340	85%
Identități și tradiții europene	ITE	AEMN	31	177	208	85%
Total		-	2.229	11.325	13.554	85%
(*)          toate sumele sunt exprimate în mii EUR								-	2.229	11.325	13.554	85%

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.3.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 4 0
Membri titulari prezenți la votul final	Nedzhmi Ali, Jonathan Arnott, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Ryszard Czarnecki, Dennis de Jong, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Bernd Kölmel, Bogusław Liberadzki, Verónica Lope Fontagné, Monica Macovei, Fulvio Martusciello, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Bart Staes, Michael Theurer, Marco Valli, Derek Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Tomáš Zdechovský
Membri supleanți prezenți la votul final	Iris Hoffmann, Karin Kadenbach, Andrey Novakov, Markus Pieper, Julia Pitera

• [1]  JO L 66, 8.3.2013.
• [2]  JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
• [3]  JO C 201, 30.6.2014, p. 1.
• [4]  JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
• [5]  JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
• [6]  JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
• [7]  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
• [8]  PE 349.540/Bur/ann/def.
• [9]  JO C 249 E, 30.8.2013, p. 18.
• [10]  JO C 257E, 6.9.2013, p. 104.
• [11]  ALTER-EU: Mind the Gap (http://www.alter-eu.org/sites/default/files/documents/Mind%20the%20Gap%20briefing.pdf)
• [12]          Sursă: PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.295/BUR) și PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.297/BUR) punctul 12.
• [13]  Sursă: PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.295/BUR) și PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.297/BUR) punctul 12.