Procedură : 2014/2080(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0111/2015

Texte depuse :

A8-0111/2015

Dezbateri :

PV 28/04/2015 - 16
CRE 28/04/2015 - 16

Voturi :

PV 29/04/2015 - 10.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0124

RAPORT     
PDF 151kWORD 92k
31.3.2015
PE 539.743v01-00 A8-0111/2015

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea IV – Curtea de Justiție

(2014/2080(DEC))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Ryszard Czarnecki

AMENDAMENTE
1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea IV – Curtea de Justiție

(2014/2080(DEC))

Parlamentul European,

–       având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(1),

–       având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 - C8-0149/2014)(2),

–       având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–       având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–       având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–       având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5),

–       având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–       având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0111/2015),

1.   acordă grefierului Curții de Justiție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Justiție aferent exercițiului financiar 2013;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, Secțiunea IV – Curtea de Justiție

(2014/2080(DEC))

Parlamentul European,

–       având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea IV – Curtea de Justiție,

–       având în vedere Decizia Ombudsmanului European din 26 februarie prin care a închis ancheta din proprie inițiativă OI/1/2014/PMC referitoare la denunțare,

–       având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0111/2015),

1.   constată cu satisfacție faptul că, în Raportul său anual pe 2013, în cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea de Justiție”), Curtea de Conturi nu a constat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții;

2.   salută faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi estimează că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor, aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2013, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;

3.   remarcă faptul că, în 2013, Curtea de Justiție a dispus de credite în valoare de 354 880 000 EUR (348 300 000 EUR în 2012), iar rata de execuție a fost de 96,3 %; regretă faptul că rata de execuție a creditelor a scăzut în 2013 față de 2012 (98,6 %);

4.   constată că rata mai scăzută de execuție poate fi pusă pe seama faptului că creditele inițiale pentru 2013 includeau o propunere de ajustare a salariilor și pensiilor cu un total de 6 000 000 EUR, ajustare care în cele din urmă nu a fost aprobată de Consiliu; subliniază că motivația din spatele neașteptatei hotărâri privind adaptarea salariilor nu mai este de actualitate, după convenirea unui acord privind noul Statut al funcționarilor în 2014;

5.   subliniază totuși că bugetul Curții de Justiție este pur administrativ, o sumă mare fiind utilizată pentru cheltuielile pentru persoanele care lucrează în instituție; ia act de justificarea oferită în raportul anual de activitate pentru exercițiul financiar 2013 al Curții de Justiție privind scăderea ratei de utilizare;

6.   constată că Curtea de Justiție a închis 701 cauze în 2013 (față de 595 în 2012), a fost sesizată pentru 699 de cauze noi (față de 632 în 2012), inclusiv 450 de apeluri și acțiuni pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare; aprobă rezultatele statistice pozitive și constată că, în ciuda rezultatelor satisfăcătoare, există încă loc pentru îmbunătățiri;

7.   ia act de faptul că, în 2013, Tribunalul a înregistrat 790 de cauze noi, a închis 702 cauze și avea 1 325 de cauze pe rol, ceea ce constituie o creștere generală a numărului de proceduri față de 2012; constată, de asemenea, că durata procedurilor s-a redus ușor; subliniază că crearea unei a noua camere nu a contribuit la creșterea eficienței Tribunalului în 2013 dar, în pofida acestui fapt, își reiterează poziția potrivit căreia Tribunalul trebuie să își consolideze resursele umane;

8.   constată că, în 2013, Tribunalul Funcției Publice a înregistrat, în raport cu 2012, o scădere a numărului de cauze noi și o creștere a cauzelor pendinte și finalizate; consideră că, în ciuda acestor rezultate slabe, eliminarea Tribunalului Funcției Publice este o măsură inadecvată pentru soluționarea blocajului pe termen lung al Consiliului;

9.   consideră că încă mai sunt multe de îmbunătățit în ceea ce privește resursele aflate la dispoziția Curții de Justiție; subliniază că reformele interne puse în aplicare în 2013, și anume crearea unei noi camere în cadrul Tribunalului și noul avocat general, precum și reformarea Regulamentului de procedură prin care este reglementată funcționarea Curții de Justiție, în special domeniile lingvistic și tehnologic, și a altor norme suplimentare, au contribuit la anumite schimbări pozitive în cadrul sistemului care au permis optimizarea resurselor într-o mai mare măsură; încurajează Curtea de Justiție să continue cu această abordare;

10. recomandă reorganizarea instituției astfel încât funcțiile judiciare să fie separate mai clar de cele administrative pentru a asigura în mai mare măsură conformitatea cu articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, cu scopul de a evita riscul ca judecătorii să se pronunțe eventual asupra unor acțiuni introduse împotriva actelor în cazul cărora autoritățile lor au fost implicate în mod direct;

11. reamintește că, la observațiile formulate în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2012, Curtea de Justiție a răspuns că desfășurarea mai multor audieri și pronunțarea mai multor hotărâri nu ar duce la creșterea semnificativă a productivității;subliniază că, pe de altă parte, Curtea de Justiție a solicitat creșterea numărului de judecători;îndeamnă Curtea de Justiție să solicite o evaluare inter pares externă cu scopul de a i se pune la dispoziție instrumentele externe necesare pentru a identifica posibile soluții la problemele ridicate de Curtea de Justiție;

12. subliniază cât este de important să se respecte multilingvismul în cadrul Curții de Justiție, întrucât aceasta trebuie să garanteze nu doar accesul egal la jurisprudența Curții de Justiție, ci și egalitatea de șanse între părțile implicate într-un litigiu aflat pe rolul Curții de Justiție;

13. regretă faptul că în timpul procedurii de descărcare de gestiune nu au fost furnizate suficiente informații legate de lista activităților externe ale judecătorilor; solicită Curții de Justiție să publice pe pagina sa principală de internet un registru cu informații detaliate privind activitățile externe ale fiecărui judecător;

14. solicită Curții de Justiție ca, în cazul celor doi funcționari traducători pensionați care au obținut contracte de traducere, să prezinte un raport care să permită evaluarea acestei situații și a măsurii în care au fost respectate cerințele prevăzute în Statutul funcționarilor Uniunii Europene atât în ceea ce privește conflictele de interese, cât și plățile efectuate;

15. solicită Curții de Justiție să aibă în vedere unificarea registrelor Curții de Justiție într-un singur registru pentru a asigura o mai bună coordonare a acțiunilor procedurale între instanțe;

16. ia act de ameliorările aduse aplicației e-Curia; recunoaște că aplicația nu și-a atins încă potențialul maxim; recomandă Curții de Justiție să stabilească un plan pentru a încuraja toate statele membre să o folosească;

17. recunoaște lansarea în 2013 a proiectului privind rapoartele de jurisprudență digitale, care înlocuiesc rapoartele pe hârtie; consideră că acest proiect ar fi putut fi pus în aplicare mai devreme;

18. consideră că Curtea de Justiție, ținând seama de informațiile furnizate în raportul său anual de activitate, poate reduce într-o mai mare măsură numărul de copii pe hârtie fără a își submina responsabilitățile;

19. încurajează Curtea de Justiție, care a realizat prima sa transmisiune în direct pe internet în 2013, să utilizeze într-o mai mare măsură această tehnologie și să îi extindă aplicabilitatea la chestiuni legate de activitatea Curții;

20. recunoaște că, în cadrul Curții de Justiție, calitatea interpretării este fundamentală și nu este posibilă menținerea sub control a numărului de audieri; totuși, consideră că este posibilă o planificare mai eficientă a calendarului audierilor; sugerează Curții de Justiție ca, în cadrul relațiilor sale interinstituționale, să identifice cele mai bune practici adoptate de alte instituții în acest sens;

21. ia act de politica Curții de Justiție de a acorda întâietate utilizării resurselor interne, în special în ceea ce privește serviciile de traducere; înțelege dificultățile legate de găsirea unor specialiști pe anumite combinații de limbi și care să dețină și competențe juridice; cu toate acestea, este extrem de preocupat de valoarea foarte mare a creditelor neutilizate (2 200 000 EUR) alocate traducerii externe; prin urmare, consideră că, în măsura în care este necesară, externalizarea ar trebui să ducă la realizarea de economii suplimentare;

22. solicită Curții de Justiție să aibă în vedere implementarea unui sistem de traducere „la cerere” pentru anumite cauze specifice și să utilizeze mai frecvent instrumentele tehnologice de traducere;

23. solicită Curții ca, dacă relevanța traducerii este limitată pentru cetățenii UE, să verifice necesitatea realizării acesteia de la caz la caz;

24. ia act cu îngrijorare de diferențele enorme dintre costurile de traducere suportate de diferitele instituții ale Uniunii; în consecință, solicită ca Grupul de lucru interinstituțional pentru traduceri să identifice cauzele acestor diferențe și să propună soluții cu scopul de a corecta acest dezechilibru și de a armoniza costurile de traducere, asigurând totodată că se respectă pe deplin calitatea și diversitatea lingvistică; observă, ținând seama de aceste considerente, că grupul de lucru ar trebui să redemareze colaborarea între instituții cu scopul de a se face schimb de bune practici și a se împărtăși rezultatele obținute, precum și pentru a identifica domeniile în care cooperarea sau acordurile dintre instituții pot fi îmbunătățite; remarcă faptul că grupul de lucru ar trebui să își propună elaborarea unei metodologii unitare de prezentare a costurilor de traducere care să poată fi utilizată de toate instituțiile, cu scopul de a simplifica analiza și compararea acestor costuri; observă că grupul de lucru ar trebui să prezinte rezultatele obținute până la sfârșitul anului 2015; solicită tuturor instituțiilor să participe activ la lucrările grupului de lucru interinstituțional; în acest sens, reamintește importanța deosebită a respectării multilingvismului în instituțiile Uniunii pentru a garanta egalitatea de tratament și de șanse a tuturor cetățenilor Uniunii;

25. consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de „away days” în beneficiul personalului instituțiilor Uniunii trebuie reduse, fiind necesar ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;

26. se așteaptă ca Curtea de Justiție să aibă în vedere în continuare noi sinergii interne, îndeosebi în domeniul traducerii și în cel al interpretării;

27. reiterează solicitarea privind anexarea ordinii de zi a reuniunilor Curții de Justiție la raportul anual de activitate din anul corespunzător;

28. recomandă stabilirea anumitor criterii obiective pentru definirea întârzierii excesive în pronunțarea hotărârilor;

29. regretă faptul că statele membre care au aderat la Uniune după 2004 nu sunt reprezentate la nivelul conducerii de vârf în cadrul instituției; reiterează necesitatea de a asigura într-o mai mare măsură echilibrul geografic la toate nivelurile administrației;

30. își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de femei care ocupă posturi de conducere în cadrul Curții de Justiție (70 % - 30 %); solicită elaborarea unui plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru;

31. ia act de faptul că normele aplicate de Curtea de Justiție cu privire la utilizarea în scopuri private a autoturismelor oficiale sunt similare celor aplicate în alte instituții; este de părere că aceste norme ar trebui actualizate în vederea reducerii costurilor, îndeosebi în situația utilizării autoturismelor în scopuri private;

32. invită Curtea de Justiție să aibă în vedere o reducere a numărului de autoturisme oficiale puse la dispoziția membrilor săi și a personalului său și să comunice Parlamentului un raport referitor la economiile realizate; consideră că, prin urmare, va fi necesară o revizuire a atribuirii posturilor de șofer; subliniază că serviciile de natură privată prestate în plus de șoferi sunt suportate din banii contribuabililor Uniunii;

33. consideră că Curtea de Justiție ar trebui să își consolideze angajamentul în domeniul mediului prin dezvoltarea în continuare a măsurilor existente în vederea reducerii emisiilor și a includerii criteriilor ecologice în achizițiile publice;

34. ia act de angajamentul Curții de Justiție de a-și îmbunătăți în continuare sistemul de monitorizare și control la timp al procedurilor de recrutare și de achiziții publice; sprijină Curtea de Justiție în eforturile sale continue de a monitoriza gestiunea indemnizațiilor și de a-și îmbunătăți nivelul de performanță;

35. consideră că numărul contractelor încheiate în temeiul procedurii de negociere este destul de mare; solicită să fie informat în detaliu cu privire la motivele care stau la baza acestor decizii;

36. invită Curtea de Justiție să includă în rapoartele sale anuale de activitate, respectând normele privind confidențialitatea și protecția datelor în vigoare, rezultatele și consecințele cazurilor închise de OLAF care au vizat instituția sau oricare dintre persoanele care lucrează pentru ea;

37. ia act de politica imobiliară a Curții de Justiție atașată la raportul anual de activitate;

38. constată cu satisfacție că Curtea de Justiție a elaborat un raport anual de activitate cuprinzător și detaliat și a inclus în cadrul său informații aprofundate privind managementul resurselor sale umane, așa cum a solicitat Parlamentul;

39. este îngrijorat de întârzierea adoptării normelor interne privind denunțarea; invită Curtea de Justiție să pună în aplicare aceste norme fără întârzieri suplimentare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

23.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

5

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Ryszard Czarnecki, Dennis de Jong, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Rina Ronja Kari, Bogusław Liberadzki, Verónica Lope Fontagné, Monica Macovei, Fulvio Martusciello, Dan Nica, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Bart Staes, Michael Theurer, Marco Valli, Derek Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Caterina Chinnici, Iris Hoffmann, Andrey Novakov

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Laura Ferrara

(1)

JO L 66, 8.3.2013.

(2)

JO C 403, 13.11.2014, p. 1.

(3)

JO C 398, 12.11.2014, p. 1.

(4)

JO C 403, 13.11.2014, p. 128.

(5)

JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(6)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate