RECOMANDARE referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, a protocolului adițional la Acordul pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană

28.4.2015 - (07657/2015 – C8-0103/2015 – 2014/0236(NLE)) - ***

Comisia pentru dezvoltare
Raportor: Davor Ivo Stier

Procedură : 2014/0236(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0146/2015
Texte depuse :
A8-0146/2015
Dezbateri :
Texte adoptate :

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, a protocolului adițional la Acordul pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană

(07657/2015 – C8-0103/2014 – 2014/0236(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–       având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07657/2015),

–       având în vedere proiectul de protocol adițional la Acordul pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (13175/2014),

–       având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 217 și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0103/2015),

–       având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere recomandarea Comisiei pentru dezvoltare (A8-0146/2015),

1.      aprobă încheierea protocolului;

2.      încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Africa de Sud.

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

I.         Protocolul adițional la Acordul pentru comerț, dezvoltare și cooperare (ACDC) dintre Uniunea Europeană și Republica Africa de Sud pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană: Procedură

Acordul pentru comerț, dezvoltare și cooperare (ACDC) dintre UE și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, a fost semnat la Pretoria, la 11 octombrie 1999, și a intrat în vigoare la 1 mai 2004. El a fost revizuit la Kleinmond (Africa de Sud), la 11 septembrie 2009.

La 1 iulie 2013, Republica Croația a aderat la UE, devenind cel de-al 28-lea stat membru al acesteia. Propunerea de decizie a Consiliului vizează să aprobe, în numele Uniunii și al statelor membre ale acesteia, protocolul adițional la ACDC UE-Africa de Sud, pentru a ține seama de aderarea Croației la Uniunea Europeană. (La 24 septembrie 2012, Consiliul a autorizat Comisia să inițieze negocieri cu Africa de Sud în vederea încheierii protocolului adițional. Negocierile s-au încheiat cu succes la 19 mai 2014).

Protocolul adițional a fost aprobat de către Consiliu la 9 octombrie 2014 și de către Africa de Sud la sfârșitul lunii decembrie 2014.

Guvernul Africii de Sud este, în prezent, în curs de a decide pe care plenipotențiar să-l mandateze pentru semnarea protocolului adițional. Consiliul așteaptă decizia respectivă înainte de a organiza ceremonia semnării. Odată ce protocolul va fi semnat, Consiliul va solicita în mod oficial Parlamentului să aprobe încheierea protocolului. În același timp, nimic nu împiedică Parlamentul să continue cu primele etape ale procedurii de aprobare, la nivel de comisie (însă votarea, în plen cel puțin, nu poate avea loc înainte de semnarea protocolului și de transmiterea oficială ulterioară - „saisine” - a cererii de aprobare de către Consiliu către Parlamentul European; aplicarea provizorie a protocolului adițional va depinde, de asemenea, de semnarea acestuia de către ambele părți contractante, cu excepția articolelor 3 și 4 din Protocolul adițional, care sunt direct aplicabile de la data aderării Croației, și anume de la 1 iulie 2013, a se vedea următorul punct).

II.       Protocolul adițional la ACDC UE-Africa de Sud Cuprins

Protocolul adițional vizează doar să insereze în ACDC cele câteva adaptări tehnice și lingvistice necesare în urma aderării Croației la UE. Semnarea protocolului adițional este necesară pentru a permite Republicii Croația să devină parte contractantă la ACDC. Protocolul adițional (articolul 2) adaugă limba croată pe lista limbilor autentice ale ACDC. Acesta adaugă formulări în limba croată ce trebuie utilizate în certificatul de circulație, în dublu exemplar, și în declarația pe factură menționată la articolele 16 alineatul (4), 17 alineatul (2) și la anexa IV din Protocolul 1 la ACDC (articolul 3 din protocolul adițional, aplicabile de la 1 iulie 2013). Protocolul stabilește dispoziții de tranziție pentru produsele aflate pe drum sau depozitate temporar în Croația sau în Africa de Sud, sau între cele două țări (articolul 4 din protocolul adițional, aplicabil de la 1 iulie 2013). El oferă detalii cu privire la procedura de aprobare și privind aplicarea cu titlu provizoriu a protocolului adițional (articolul 6 din protocolul adițional) și intrarea acestuia în vigoare (articolul 7 din protocolul adițional).

III.      Poziția raportorului

Raportorul consideră că Comisia pentru dezvoltare ar trebui să recomande Parlamentului să-și dea aprobarea cu privire la încheierea protocolului adițional.

IV.      ACDC: Context și procedură

Geneza acordului a fost relativ lungă, iar procedura utilizată destul de complexă.

Un prim acord pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, a fost semnat la Pretoria la 11 octombrie 1999 și a intrat în vigoare la 1 mai 2004, pe o durată nedeterminată.

Acordul dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, de modificare a Acordului pentru comerț, dezvoltare și cooperare a fost semnat la Kleinmond (Africa de Sud), la 11 septembrie 2009.

V.       ACDC și protocolul adițional: Consecințele Tratatului de la Lisabona și aprobarea Parlamentului

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, organismul care trebuie să aprobe acordul (și protocoalele acestuia) în mod oficial nu mai este Comunitatea Europeană, ci Uniunea Europeană.

Din punct de vedere tehnic, acordul, și orice protocol la acesta, trebuie considerat drept un acord de asociere în sensul articolului 217 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 218 alineatul (6) din același tratat, un asemenea acord nu poate fi încheiat (prin decizia Consiliului) decât după aprobarea Parlamentului.

Din tratat (în special din articolul 218) și din Regulamentul de procedură (în special din articolele 99 și 108) reiese faptul că nu sunt admisibile amendamente în plen la textul acordului sau al vreunui protocol și că numai comisia competentă (în cazul de față Comisia pentru dezvoltare) se poate pronunța pentru a recomanda plenului fie să adopte, fie să respingă acordul, plenul trebuind să hotărască, prin vot unic, cu majoritatea sufragiilor exprimate. Totuși, în cadrul Comisiei, amendamentele sunt admisibile dar numai dacă vizează inversarea recomandării raportorului (articolul 99, alineatul (1), paragraful 1 ultima teză din Regulamentul de procedură).

VI.      ACDC: Cuprinsul acordului

Acordul inițial semnat la Pretoria, în 1999, vizează consolidarea cooperării bilaterale într-o serie de domenii. Acesta urmărește mai multe obiective: consolidarea dialogului bilateral, sprijinirea Africii de Sud în procesul de tranziție economică și socială, promovarea cooperării regionale și integrarea economică a țării în cadrul Africii australe și al economiei mondiale, precum și extinderea și liberalizarea schimburilor bilaterale de bunuri, servicii și capitaluri. Acordul instituie, de asemenea, un dialog politic regulat privind aspectele de interes comun, atât la nivel bilateral, cât și la nivel regional (în cadrul dialogului pe care UE îl poartă cu țările din Africa australă și din grupul țărilor ACP). Dintre cele aproximativ 100 de articole ale acordului (mai exact 109), doar ceva mai puține de 20 (articolele 65-82) se referă în mod specific la cooperarea pentru dezvoltare, la care se adaugă patru articole privind finanțarea cooperării generale.

Totuși, în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare, esențialul ajutorului destinat Africii de Sud este finanțat de la bugetul Uniunii prin Instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (ICD). ACDC nu cuprinde nicio alocare financiară specifică. Noul ICD pentru perioada 2014-2020 dispune de un buget de 241 de milioane EUR pentru Africa de Sud (în comparație cu un buget mult mai mare, de 980 de milioane de EUR perioada 2007-2013).

(Fostul comisar pentru dezvoltare Piebalgs a declarat, în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru dezvoltare ce a avut loc la 1 aprilie 2014, dedicată dialogului strategic privind noul ICD (care a intrat în vigoare la 15 martie 2014) că, în ciuda reducerii sale substanțiale, alocarea pentru Africa de Sud finanțată de către ICD „va fi totuși esențială pentru a ajuta populația din Africa de Sud să depășească încercările ce continuă să existe: aproximativ patru din zece cetățeni sud-africani trăiesc sub pragul sărăciei; țara este afectată de inegalitate, având un coeficient Gini de 0,7; iar șomajul se ridică la aproximativ 25%”. Programul indicativ național pentru perioada curentă evidențiază trei domenii prioritare: în primul rând, crearea de locuri de muncă; în al doilea rând, educarea, formarea profesională și inovația; și, în al treilea rând, edificarea unui stat capabil, orientat către dezvoltare.)

Alte dispoziții ale acordului privesc, pe lângă cooperarea economică (care face de una singură obiectul unui întreg titlu al acordului, titlul IV), o serie de domenii de cooperare foarte importante și legate de dezvoltare, cum ar fi: cooperarea socială, pe baza unui dialog organizat privind, în special, libertatea de asociere, drepturile lucrătorilor, drepturile copiilor, egalitatea între femei și bărbați, combaterea violenței împotriva femeilor; cooperarea în domeniul mediului, în special în ceea ce privește schimbările climatice, cooperarea culturală, cooperarea în domeniul combaterii drogurilor și a spălării banilor; cooperarea în domeniul sănătății, în special combaterea SIDA.

Acordul, fiind un acord de cooperare, creează și o structură instituțională comună, prin înființarea, după cum s-a menționat anterior, a unui Consiliu de cooperare.

Acordul revizuit, semnat la Kleinmond în 2009, aduce acordului inițial o serie de modificări interesante, în special următoarele modificări privind dezvoltarea: principiile democratice, drepturile omului și statul de drept, cooperarea cu privire la aspecte legate de dezarmare și de neproliferarea armelor de distrugere în masă devin elemente esențiale în cadrul acordului; se introduce principiul eficacității ajutorului (ca obiectiv al cooperării pentru dezvoltare) și se acordă prioritate operațiunilor care contribuie, în special, la lupta împotriva sărăciei, la realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM); un articol specific privind ODM este inserat, de asemenea, pentru a reitera angajamentul părților de a le realiza în 2015; se pune accentul pe necesitatea de a stabili domeniile prioritare ale cooperării noastre pentru dezvoltare în documentele de programare multianuală adoptate împreună de către părți, inclusiv în documentele comune acceptate de statele membre ale Uniunii, în conformitate cu instrumentele de cooperare ale Uniunii; iar actorii nestatali sunt recunoscuți ca parteneri de cooperare admisibili pentru ajutor financiar și tehnic (în locul „partenerilor de dezvoltare și actorilor neguvernamentali”).

Ar trebui să fie remarcată și introducerea a șapte noi articole care corespund unui număr egal de noi domenii, relativ bine definite, ale cooperării cu Africa de Sud: combaterea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora, prin semnarea și respectarea instrumentelor internaționale pertinente, care trebuie, de asemenea, să facă obiectul unui dialog politic regulat; combaterea terorismului; combaterea spălării de bani, a finanțării terorismului, precum și a crimei organizate; combaterea fabricării, a comerțului și a acumulării de arme ușoare și de mic calibru; prevenirea activităților mercenarilor; acordarea unui sprijin fără rezerve Tribunalului Penal Internațional și activității acestuia pentru a pune capăt impunității și a asigura respectarea justiției internaționale; un dialog politic aprofundat trebuie, de asemenea, să aibă loc cu privire la cooperarea în domeniul migrației (aceasta face obiectul unui nou articol specific, de altfel foarte detaliat) și, în special, în acest context, cu privire la legătura dintre cooperare și dezvoltare (ceea ce cuprinde, dar nu se limitează la: strategiile de reducere a sărăciei, de ameliorare a condițiilor de viață și de muncă, precum și de creare de locuri de muncă, participarea migranților la dezvoltarea țării lor de origine, cooperarea în vederea consolidării capacităților, în special în sectoarele sănătății și educației, pentru a contracara impactul negativ al „exodului de creiere” din Africa de Sud asupra dezvoltării sustenabile în această țară, precum și mijloace legale, rapide și necostisitoare destinate expatriaților pentru a transfera bani în țară).

Din perspectiva dezvoltării, extinderea cooperării la aceste numeroase noi domenii s-a datorat acordului revizuit de la Kleinmond; în plus, această extindere, prevăzută ca o simplă posibilitate în acordul inițial din 1999, era dorită de cele două părți (de vreme ce au căzut de acord asupra planului comun de acțiune care pune în aplicare Parteneriatul strategic dintre Africa de Sud și Uniunea Europeană). Raportorul profită de această ocazie pentru a saluta noile dispoziții privind dezvoltarea inserate la Kleinmond, în 2009, în ACDC, în special cele privind combaterea sărăciei, eficacitatea ajutorului, ODM și legătura dintre migrație și dezvoltare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

20.4.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Hans Jansen, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Stelios Kouloglou, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Davor Ivo Stier, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Eleni Theocharous, Joachim Zeller