RAPORT referitor la stadiul actual al relațiilor UE-Rusia

13.5.2015 - (2015/2001(INI))

Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Gabrielius Landsbergis

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-Rusia

(2015/2001(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2012 conținând recomandările Parlamentului European adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile noului acord UE-Rusia[1], cea din 12 septembrie 2013 referitoare la presiunea exercitată de Rusia asupra țărilor din Parteneriatul estic (în contextul viitorului summit al Parteneriatului estic de la Vilnius)[2], cea din 6 februarie 2014 referitoare la summitul UE-Rusia[3], cea din 18 septembrie 2014 referitoare la situația din Ucraina și la stadiul actual al relațiilor UE-Rusia[4] , precum și cea din 12 martie 2015 referitoare la uciderea liderului opoziției ruse, Boris Nemțov, și la starea democrației în Rusia,[5]

–       având în vedere declarațiile și concluziile Consiliului European, ale Consiliului Afaceri Externe și ale liderilor G7 în ultimele 18 luni cu privire la situația din Ucraina și la relațiile cu Rusia,

–       având în vedere acordurile încheiate la Minsk, la 5 și la 19 septembrie 2014 și la 12 februarie 2015[6] ,

–       având în vedere Declarația de la summitul NATO care a avut loc în Țara Galilor la 5 septembrie 2014,

–       având în vedere rezoluțiile adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 27 martie 2014[7] și de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite la 17 februarie 2015[8],

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0162/2015),

A.     întrucât UE s-a străduit de mulți ani să construiască un parteneriat strategic cu Rusia benefic ambelor părți, bazat pe valori și principii partajate, precum democrația și statul de drept, și pe interese comune; întrucât UE rămâne deschisă pentru o astfel de relație și pentru un dialog care să permită această relație și dorește să revină la o relație de cooperare cu Rusia, în cazul în care autoritățile ruse își îndeplinesc obligațiile internaționale și legale;

B.     întrucât, ca răspuns la încălcarea de către Rusia a integrității teritoriale a Georgiei în 2008, la ocuparea în continuare a regiunilor georgiene Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud și la neîndeplinirea de către Rusia a tuturor obligațiilor asumate prin acordul de încetare a focului din anul 2008, și în pofida tuturor acestora, UE a optat pentru un model de cooperare mai strânsă, ca modalitate de continuare a relației cu Rusia, în beneficiul reciproc al ambelor părți; întrucât, în locul unor măsuri restrictive, au fost lansate sau consolidate o serie de inițiative vizând o cooperare mai strânsă - cum ar fi spațiile comune, Parteneriatul pentru modernizare, negocierile privind un nou Acord de parteneriat și cooperare UE-Rusia și dialogul privind drepturile omului;

C.     întrucât Rusia - prin anexarea ilegală a Crimeii, o acțiune condamnată cu fermitate de UE și care nu va fi recunoscută, și purtarea unui conflict armat împotriva Ucrainei, cu participarea directă și indirectă a serviciilor militare și de securitate ruse și destabilizarea deliberată a acestei țări independente și suverane învecinate - și-a deteriorat profund relațiile sale cu UE prin punerea în pericol a principiilor de bază ale securității în Europa, prin nerespectarea frontierelor și încălcarea angajamentelor sale internaționale, în special a Cartei Organizației Națiunilor Unite, a Actului final de la Helsinki, a Memorandumului de la Budapesta, a Cartei de la Paris pentru o nouă Europă din 1990 și a Tratatului bilateral de prietenie, cooperare și parteneriat; întrucât situația umanitară din Crimeea și estul Ucrainei s-a deteriorat în mod considerabil, mai multe mii de oameni pierzându-și viața;

D.     întrucât Rusia, în mod direct sau indirect, este implicată într-o serie de „conflicte înghețate” în vecinătatea sa - în Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud și Nagorno Karabah - ce reprezintă obstacole serioase în calea dezvoltării și stabilității țărilor învecinate respective și a apropierii acestora de Uniunea Europeană;

E.     întrucât Rusia, contrar spiritului bunelor relații de vecinătate și încălcând dreptul, normele și standardele internaționale, a adoptat în mod intenționat, pe baza unei doctrine în temeiul căreia consideră că are dreptul de a proteja compatrioți ruși în străinătate, măsuri menite să își destabilizeze vecinii prin embargouri comerciale ilegale sau prin încheierea unor tratate de integrare cu regiuni separatiste și secesioniste;

F.     întrucât, ca reacție la anexarea ilegală a Crimeii și la războiul hibrid lansat de Rusia împotriva Ucrainei, UE a adoptat treptat o serie de măsuri restrictive; întrucât o serie de alte țări au adoptat sancțiuni similare ca răspuns la agresiunea Rusiei;

G.     întrucât, pe termen lung, trebuie căutată o relație constructivă între UE și Rusia, în interesul ambelor părți și în vederea confruntării provocărilor comune la nivel mondial, cum ar fi schimbările climatice, noile evoluții tehnologice și combaterea terorismului, extremismului și a crimei organizate; întrucât cooperarea UE-Rusia are rezultate pozitive în anumite domenii, cum ar fi Dimensiunea nordică și cooperarea transfrontalieră; întrucât Rusia a fost constructivă în recentele negocieri cu Iranul;

H.     întrucât aceste măsuri restrictive specifice nu sunt îndreptate împotriva poporului rus, ci împotriva anumitor persoane și întreprinderi care au legături cu conducerea Rusiei și care profită în mod direct de actuala relație tensionată cu Ucraina, în domeniul economiei și al apărării, și urmăresc să provoace o schimbare în politica guvernului Rusiei față de vecinătatea comună, precum și în acțiunile sale în zonă; întrucât sancțiunile legate de destabilizarea din estul Ucrainei ar trebui ridicate de îndată ce Rusia a implementat pe deplin prevederile acordurilor de la Minsk; întrucât aceste sancțiuni ar trebui înăsprite dacă Rusia va destabiliza în continuare Ucraina în mod direct sau indirect și îi va afecta în continuare integritatea teritorială; întrucât sancțiunile legate de anexarea ilegală a Crimeii vor fi menținute până când peninsula este înapoiată Ucrainei;

I.      întrucât Federația Rusă, în calitate de membră cu drepturi depline a Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și de semnatară a Declarației universale a drepturilor omului, s-a angajat să respecte principiile democrației, statul de drept și drepturile omului; întrucât UE a susținut ferm aderarea Rusiei și participarea acesteia la diferite organizații și foruri internaționale, cum ar fi G8, G20 și OMC; întrucât includerea Rusiei în aceste organisme a condus la tensiuni ca urmare a încălcării repetate a normelor de către Rusia (de exemplu, nerespectarea normelor și obligațiilor OMC prin introducerea unor măsuri discriminatorii împotriva statelor membre individuale ale UE și a altor țări din vecinătatea sa, neaplicarea a peste o mie de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului și negarantarea unor drepturi de bază ale omului; întrucât consultările UE-Rusia pe tema drepturilor omului nu au avut efecte sau nu au adus rezultate concrete;

J.      întrucât statul de drept, ca unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene, implică nu numai respect pentru democrație și drepturile omului, ci și respectarea dreptului internațional, garantarea faptului că legea este aplicată în mod echitabil, precum și independența și imparțialitatea sistemului judiciar; întrucât aceste condiții nu sunt îndeplinite în Rusia, unde autoritățile nu respectă statul de drept și drepturile fundamentale și unde drepturile politice, libertățile civile și libertatea mass-media s-au deteriorat în ultimii ani; întrucât recent au fost adoptate legi care conțin dispoziții ambigue, utilizate pentru a impune restricții suplimentare opoziției și societății civile; întrucât adoptarea recentă a legii care incriminează așa-numita „propagandă homosexuală” a dus la o intensificare a violenței homofobe și a instigării la ură, pe care autoritățile nu le-au abordat; întrucât, în urma anexării ilegale a Crimeii, respectarea drepturilor omului, inclusiv a libertății de exprimare, întrunire și asociere, a suferit o deteriorare gravă în peninsulă, comunitatea tătară din Crimeea fiind deosebit de afectată;

K.     întrucât Alexei Navalny, un important lider al opoziției, a fost acuzat și condamnat pe baza unor dovezi contrafăcute și face obiectul unor intimidări și hărțuiri continue, inclusiv prin încarcerarea fratelui său; întrucât Partidul Progresului, al cărui președinte este, este împiedicat să participe la următoarele alegeri parlamentare; întrucât Nadia Sevcenko, membră a Radei Supreme a Ucrainei, este deținută în mod ilegal în Rusia, prin încălcarea dreptului internațional;

L.     întrucât Indicele de percepție a corupției clasifică Federația Rusă pe locul 136 din 175 de țări, astfel încât Rusia reprezintă o preocupare semnificativă din punct de vedere al corupției internaționale și al spălării de bani, fenomene care, la rândul lor, constituie o amenințare pentru economiile europene și pentru integritatea acestora;

M.    întrucât Rusia utilizează în mod activ războiul hibrid, ștergând intenționat liniile de demarcație dintre activitatea militară/paramilitară și activismul politic;

N.     întrucât în clasamentul mondial al libertății presei pe 2014 Federația Rusă ocupă locul 148 din 180; întrucât finanțarea mass-mediei controlate de stat și-a mărit substanțial aria de acoperire și a crescut considerabil; întrucât inițiativele și activitățile apărătorilor drepturilor omului, ale organizațiilor independente ale societății civile, ale oponenților politici, ale presei independente și ale cetățenilor obișnuiți sunt frecvent restricționate sau împiedicate; întrucât spațiul de exprimare a opiniilor independente și pluraliste s-a restrâns și este în permanență în pericol; întrucât Fondul european pentru democrație se ocupă de pluralitatea mass-mediei din Rusia și întrucât, împreună cu partenerii săi, este invitat să propună noi inițiative în domeniul mass-media;

O.     întrucât acțiunile iresponsabile ale avioanelor de luptă rusești în apropierea spațiului aerian al statelor membre UE și NATO pun în pericol siguranța zborurilor civile și ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității spațiului aerian european; întrucât Rusia a efectuat manevre militare ample și provocatoare în imediata vecinătate a UE, în vreme ce au fost formulate amenințări publice privind atacuri militare și chiar nucleare din partea Rusiei; întrucât Rusia și-a suspendat participarea la negocierile referitoare la Tratatul privind Forțele Armate convenționale în Europa și a încălcat Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune;

P.     întrucât energia, care are în continuare un rol central și strategic în relațiile dintre UE și Rusia, reprezintă un instrument-cheie al politicii externe ruse; întrucât rezistența UE în fața presiunilor externe poate fi realizată prin diversificarea aprovizionării cu energie și scăderea dependenței de Rusia; întrucât UE trebuie să adopte o poziție comună și să dea dovadă de o puternică solidaritate internă în ce privește securitatea sa energetică;

Q.     întrucât Federația Rusă a promovat în mod activ Uniunea Economică Eurasiatică; întrucât acest proiect de integrare economică nu ar trebui considerat un concurent al Uniunii Europene,

1.      reiterează faptul că implicarea directă și indirectă a Rusiei în conflictul armat din Ucraina și anexarea sa ilegală a Crimeii, împreună cu încălcarea de către Rusia a integrității teritoriale a Georgiei și coerciția economică și destabilizarea politică a vecinilor săi europeni reprezintă o încălcare deliberată a principiilor democratice, a valorilor fundamentale și a dreptului internațional; în acest context, UE nu poate să aibă în vedere o revenire la relațiile normale obișnuite și nu are altă alegere decât să-și reevalueze critic relațiile sale cu Rusia, ceea ce include elaborarea, cât mai curând posibil, a unui plan de urgență bazat pe puterea necoercitivă („soft power”) pentru a contracara politicile agresive și care conduc la dezbinare duse de Rusia, precum și a unui plan cuprinzător privind relațiile sale viitoare cu Rusia și cu partenerii săi est-europeni; subliniază că nu poate exista decât o soluționare politică a conflictului din estul Ucrainei;

2.      subliniază că, în acest moment, Rusia, ca urmare a acțiunilor sale în Crimeea și în estul Ucrainei, nu mai poate fi tratată sau considerată drept un „partener strategic”; subliniază faptul că parteneriatele strategice trebuie să se întemeieze pe o încredere reciprocă, precum și pe respectarea dreptului internațional, care este bazat pe democrație, suveranitatea statală și libertatea de alegere a ordinii constituționale interne și direcția politicii externe, integritatea teritorială a statului și respectarea statului de drept, drepturile omului și principiile diplomației și comerțului internațional;

3.      este profund îngrijorat de faptul că Rusia, în prezent, se poziționează și acționează ca un rival al comunității democratice internaționale și al ordinii sale de drept, încercând, nu în ultimul rând, să retraseze cu forța frontierele din Europa; este alarmat de intensificarea atmosferei de ură îndreptată împotriva activiștilor din opoziție, a apărătorilor drepturilor omului, a minorităților și a națiunilor învecinate și de deteriorarea situației drepturilor omului și a statului de drept în Rusia; condamnă intimidarea vocilor critice prin recurgerea la violență, procese, detenții și alte măsuri utilizate de stat;

4.      consideră că, pe termen lung, o relație constructivă și previzibilă între UE și Rusia este posibilă și de dorit, în beneficiul ambelor părți, îndeosebi având în vedere relațiile politice, comerciale și în domeniul transportului și al energiei existente, relațiile interpersonale, inclusiv prin intermediul Erasmus+ și al Măsurilor comune[9], cooperarea transfrontalieră, schimbările climatice, mediul și cooperarea sectorială, ținând cont de faptul că sancțiunile reciproce dăunează ambelor economii, că provocările și interesele comune de pe scena mondială trebuie abordate și că natura dezbinătoare a percepției securității în Europa poate fi depășită prin intensificarea dialogului; salută, în acest sens, rezultatele pozitive ale cooperării UE-Rusia în diferite domenii, cum ar fi combaterea terorismului, a extremismului și a crimei organizate, parteneriatul pentru Dimensiunea nordică, negocierile nucleare cu Iranul și cele din cadrul Procesului de pace din Orientul Mijlociu; îndeamnă Rusia să participe constructiv la găsirea unei soluții la conflictul din Siria;

5.      subliniază faptul că relațiile dintre UE și Rusia trebuie să se bazeze, de acum înainte, pe respectarea dreptului internațional și pe dialog, ceea ce ar face ca UE să fie gata să relanseze cooperarea cu autoritățile de la Moscova în ce privește o serie de domenii specifice de interes comun; subliniază că o reluare a cooperării ar putea fi concepută cu condiția ca Rusia să respecte integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, inclusiv Crimeea, să aplice integral acordurile de la Minsk (care includ controlul deplin al frontierei de către autoritățile ucrainene, retragerea necondiționată a trupelor și armelor rusești și încetarea imediată a furnizării de asistență către grupurile rebele) și să pună capăt activităților militare și de securitate destabilizatoare la frontierele statelor membre ale UE; subliniază că OSCE s-a dovedit a fi o structură capabilă să contribuie la soluționarea crizei; subliniază că o astfel de cooperare potențial reînnoită nu trebuie să se realizeze în detrimentul principiilor internaționale, al valorilor și standardelor europene și al angajamentelor internaționale; subliniază că UE trebuie să își definească în mod clar atât așteptările pe care le are de la Rusia, în special în ce privește respectarea dreptului internațional și a angajamentelor contractuale și un mod de a acționa ca un partener previzibil, cât și măsurile pe care le va adopta după 31 decembrie 2015 în cazul în care Rusia nu își respectă angajamentele (sau înainte de acea dată în cazul în care au loc evoluții grave pe teren), precum și tipul de cooperare reluată pe care ar fi pregătită să o ofere dacă Rusia respectă aceste condiții; subliniază că o astfel de cooperare ar trebui să adere în totalitate la standardele internaționale în domeniul drepturilor omului;

6.      apreciază solidaritatea și unitatea manifestate de statele membre în contextul anexării ilegale de către Rusia a Crimeii și al implicării directe în războiul din Ucraina, ceea ce a permis adoptarea și extinderea în continuare a măsurilor de reacție și legătura cu aplicarea integrală a acordurilor de la Minsk; solicită statelor membre să considere ca o prioritate absolută menținerea acestei unități și să se abțină de la relații și acorduri bilaterale, care ar putea dăuna acestei unități sau pot fi interpretate ca atare; reiterează faptul că unitatea de acțiune și solidaritatea în rândul statelor membre și dintre acestea și țările candidate sunt esențiale pentru a asigura credibilitatea, legitimitatea și eficiența politicilor UE și capacitatea Uniunii de a face față provocărilor și presiunilor externe, încurajând, totodată, o relație mai profundă și de cooperare cu țările Parteneriatului estic;

7.      subliniază, în acest sens, că măsurile de aprofundare a integrării și coerenței UE între politicile sale interne și externe reprezintă o piatră de temelie pentru o politică externă și de securitate a UE mai coerentă, eficientă și încununată de succes, inclusiv față de Rusia; invită, prin urmare, statele membre să continue și să își intensifice eforturile pentru eliminarea efectivă a blocajelor decizionale și, împreună, de asemenea, cu țările candidate, să lucreze în direcția consolidării politicilor comune, în special în ceea ce privește comerțul, serviciile și tranzacțiile financiare, migrația, energia, gestionarea frontierelor externe, securitatea informațiilor și securitatea cibernetică;

8.      își reiterează apelul adresat UE și statelor membre să utilizeze pe deplin dispozițiile și instrumentele disponibile în temeiul Tratatului de la Lisabona pentru a consolida natura strategică și îndreptată către viitor a politicii europene externe și de securitate comune; în plus, este ferm convins de faptul că rolul central al drepturilor omului în orice aspect al acțiunii externe a UE constituie o condiție prealabilă garantării rolului său respectat și credibil ca actor global;

9.      își reiterează convingerea că politica energetică reprezintă un element semnificativ al politicii externe a UE; sprijină, prin urmare, ferm crearea rapidă a unei Uniuni Europene a energiei puternice, în special interconectarea rețelelor energetice naționale pentru a reduce considerabil dependența statelor membre individuale de furnizorii externi de energie, îndeosebi Rusia; este ferm convins că provocările și vulnerabilitatea solidarității europene, precum și expunerea statelor membre individuale și a țărilor candidate la utilizarea energiei ca element de negociere politică și diplomatică, pot fi combătute eficient numai prin aplicarea deplină a legislației UE în materie de energie, îndeosebi implementarea celui de-al treilea pachet privind energia și prin realizarea unei piețe interne energetice europene care să fie liberă, transparentă, integrată, sincronizată, eficientă din punct de vedere energetic - cu o proporție adecvată de surse regenerabile - și rezistentă, cu o aprovizionare diversificată și căreia legislația în domeniul concurenței să i se aplice în mod lipsit de echivoc; invită UE să ofere un sprijin adecvat părților contractante ale Comunității Energiei, care s-au angajat la punerea în aplicare a acquis-ului energetic al UE, pentru a-și consolida pozițiile de negociere față de furnizorii de energie externi;

10.    subliniază necesitatea și relevanța suspendării cooperării cu Rusia în sectorul apărării, dată fiind atitudinea agresivă a acesteia și invită statele membre și țările candidate să se abțină de la adoptarea oricărei decizii care ar putea pune în pericol această poziție unitară; este, prin urmare, de părere că, în pofida naturii lor bilaterale, acordurile de cooperare în domeniul apărării cu Rusia ar trebui evaluate cu atenție la nivelul UE, pentru a se defini o abordare adecvată și consecventă; ia act, în acest sens, de importanța cooperării dintre UE și NATO;

11.    este profund îngrijorat de restricțiile tot mai mari impuse libertății mass-mediei și a internetului, de înăsprirea controlului mass-mediei online, de utilizarea coerciției pentru a reduce transmiterea imparțială și de erodarea standardelor jurnalistice în Rusia, precum și de monopolul din ce în ce mai mare asupra informațiilor transmise de mass-media de stat publicului de limbă rusă din străinătate; condamnă interzicerea difuzării de canale de televiziune ucrainene și tătare în Crimeea;

12.    își reînnoiește apelul la dezvoltarea unor capacități de analiză și de monitorizare consolidate ale propagandei rusești, în special în limba rusă, pentru a putea identifica informațiile intenționat părtinitoare răspândite în diferite limbi ale UE și pentru a reacționa rapid și adecvat la acestea; invită Comisia să aloce fără întârziere finanțări adecvate pentru proiecte concrete ce urmăresc să contracareze propaganda și dezinformările rusești în UE și în străinătate și să ofere informații obiective publicului larg din țările partenere din est și să dezvolte instrumentele adecvate pentru comunicarea strategică; salută în acest context concluziile Consiliului European din 20 martie 2015 privind un plan de acțiune cu scopul de a contracara campaniile de dezinformare; invită Comisia și statele membre să elaboreze și un mecanism coordonat pentru transparența și colectarea, monitorizarea și raportarea asistenței financiare, politice și tehnice furnizată de Rusia partidelor politice și altor organizații din UE, pentru a evalua implicarea și influența Rusiei în viața politică și opinia publică din UE și vecinii săi estici și să adopte măsuri adecvate;

13.    este profund îngrijorat de intensificarea contactelor și a cooperării, tolerate de conducerea rusă, dintre partidele europene populiste, fasciste și de extremă dreaptă, pe de o parte, și grupurile naționaliste din Rusia, pe de alta; recunoaște că acest fenomen reprezintă o amenințare pentru democrația și statul de drept din UE; invită, așadar, instituțiile UE și statele membre să ia măsuri împotriva amenințării implicate de crearea unei „internaționale naționaliste”;

14.    este profund preocupat de sprijinul Rusiei pentru partidele radicale și extremiste din statele membre ale UE și finanțarea acestora; consideră o întâlnire recentă în Sankt Petersburg a partidelor de extremă dreapta ca fiind o insultă la adresa memoriei milioanelor de ruși care și-au sacrificat viața pentru a salva lumea de nazism;

15.    invită UE să acorde sprijin proiectelor ce urmăresc promovarea și dezvoltarea unor standarde jurnalistice înalte, libertatea mass-media, precum și informații obiective și de încredere în Rusia, precum și demontarea propagandei din UE și țările Parteneriatului estic; invită Comisia să pună la dispoziție o finanțare adecvată pentru inițiativele vizând dezvoltarea unor alternative mass-media în limba rusă la mass-media ruse controlate de stat, pentru a oferi publicului vorbitor de limba rusă surse de informații credibile și independente;

16.    reiterează faptul că respectarea totală a statului de drept este un principiu de bază, fondator al UE și solicită aplicarea necondiționată, rapidă și strictă a acestuia în cazul oricărei nerespectări a normelor; solicită Comisiei să aplice cu aceeași hotărâre principiul concurenței libere și loiale pe piața unică, inclusiv în cadrul procedurilor împotriva Gazprom; consideră că UE și statele sale membre trebuie să pună un accent mai puternic pe necesitatea ca Rusia să abordeze în mod constructiv calitatea sa de membru al OMC și să respecte pe deplin angajamentele subsecvente, inclusiv prin încetarea tuturor măsurilor nejustificate de restricționare a comerțului și acordarea de acces nediscriminatoriu la piața sa energetică;

17.     invită Rusia să coopereze pe deplin cu comunitatea internațională în investigația privind doborârea zborului MH17 și condamnă orice încercare sau decizie de a acorda amnistie sau de a amâna urmărirea în justiție a persoanelor identificate ca răspunzătoare; reiterează apelul adresat Rusiei de a înapoia de urgență epava avionului guvernului polon prăbușit la Smolensk și toate cutiile negre ale acestuia; solicită tuturor instituțiilor UE să ridice aceste cerințe în orice contacte bilaterale cu autoritățile ruse;

18.    invită Guvernul Federației Ruse să recunoască amploarea și gravitatea problemei violenței și a hărțuirii persoanelor LGBTI în Rusia, precum și să se angajeze să ia măsuri pentru a pune capăt acestor abuzuri și să abroge prevederile Legii nr. 135-FZ din 29 iunie 2013 (legea privind „propaganda homosexuală”), care interzice distribuirea de informații cu privire la relațiile LGBTI; invită SEAE, Comisia și statele membre ale UE să ridice problema homofobiei și a violenței împotriva persoanelor LGBTI și a activiștilor în cadrul întâlnirilor cu oficialii ruși relevanți, inclusiv la cel mai înalt nivel; invită SEAE, Comisia și statele membre ale UE – în conformitate cu orientările UE din iunie 2013 – să promoveze și să protejeze dreptul persoanelor LGBTI de a se bucura de toate drepturile omului, să contribuie la combaterea oricărei forme de violență anti-LGBTI prin oferirea de asistență și despăgubiri pentru victimele acestui tip de violență și prin sprijinirea societății civile și a inițiativelor guvernamentale de monitorizare a cazurilor de violență, precum și prin formarea personalului de aplicare a legii;

19.    dat fiind faptul că dezvoltarea unei societăți civile autentice și independente reprezintă o îmbogățire a societății, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situației drepturilor omului, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare, asociere și întrunire și drepturile persoanelor LGBTI și a statului de drept în Rusia și în Crimeea, în urma anexării ilegale a acesteia din urmă; condamnă cu fermitate represiunea continuă a guvernului împotriva dizidenților, prin vizarea ONG-urilor independente prin intermediul așa-numitei „legi privind agenții străini” și represiunea persistentă și sub multe forme a activiștilor, a oponenților politici și a criticilor regimului; atrage atenția în special asupra asasinării Annei Politkovskaia, Nataliei Estemirova, a lui Boris Nemțov, a lui Serghei Magnițki, a lui Alexander Litvinenko și a altora; cere anchetarea adecvată și independentă a tuturor asasinărilor de activiști politici, jurnaliști și persoane care au făcut denunțuri, ca responsabilii să fie aduși în fața justiției, ca semn al luptei fără compromisuri împotriva impunității și luarea în considerare a unor măsuri restrictive orientate în cazul în care anchetele nu sunt efectuate în conformitate cu standardele internaționale; reiterează solicitarea adresată Consiliului de a-și onora angajamentul de a apăra aceste principii și de a adopta, pe baza unei propuneri care ar trebui prezentată fără întârziere de VP/ÎR, măsuri restrictive pentru oficialii implicați în cazul Magnițki care a fost solid documentat; subliniază că obligația Rusiei de a respecta standardele în domeniul drepturilor omului și al statului de drept decurg direct din calitatea sa de membru al ONU, al Consiliului Europei și al OSCE;

20.    subliniază importanța sprijinului politic și financiar neîntrerupt acordat activiștilor societății civile independente, apărătorilor drepturilor omului, bloggerilor, mass-mediei independente, cadrelor universitare și figurilor publice directe și ONG-urilor, în vederea promovării valorilor democratice, a libertăților fundamentale și a drepturilor omului în Rusia și pe teritoriul ocupat al Crimeii; îndeamnă Comisia să programeze o asistență financiară mai ambițioasă pentru societatea civilă din Rusia utilizând actualele instrumente financiare externe; încurajează UE să deschidă canale de comunicare cu oficialii ruși și organizațiile societății civile care sunt dispuse să dezvolte o viziune bazată pe parteneriat și colaborare a relațiilor diplomatice și politice cu UE; subliniază necesitatea de a promova, în cât mai mare măsură posibil, contactele interpersonale și de a menține, în ciuda stadiului actual al relațiilor, un dialog și o cooperare solide între studenții și cercetătorii din UE și Rusia, între societățile civile și între autoritățile locale, cu scopul de a destinde tensiunea și de a îmbunătăți înțelegerea reciprocă;

21.    solicită Comisiei să propună acte legislative de interzicere a finanțării partidelor politice din UE de către părți interesate politice sau economice din afara UE;

22.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernului și parlamentului Federației Ruse, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor Parteneriatului estic.

• [1] ¹ Texte adoptate, P7_TA(2012)0505.
• [2] ² Texte adoptate, P7_TA(2013)0383.
• [3] ³ Texte adoptate, P7_TA-PROV(2014)0101.
• [4] ⁴ Texte adoptate, P8_TA-PROV(2014)0025.
• [5] ⁵ Texte adoptate, P8_TA-PROV(2015)0074
• [6]  „Protocolul privind rezultatele consultărilor grupului trilateral de contact”, semnat la 5 septembrie 2014 și „Pachetul de măsuri pentru implementarea acordurilor de la Minsk”, adoptat la 12 februarie 2015.
• [7]  Rezoluția AGONU A/RES/68/262 privind integritatea teritorială a Ucrainei
• [8]  Rezoluția CSONU S/RES/2202(2015)
• [9]  Măsuri comune în vederea instituirii unui regim de călătorie pe termen scurt fără viză pentru cetățenii din Rusia și UE

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	11.5.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	53 10 3
Membri titulari prezenți la votul final	Lars Adaktusson, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Amjad Bashir, Mario Borghezio, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Mark Demesmaeker, Georgios Epitideios, Anna Elżbieta Fotyga, Michael Gahler, Iveta Grigule, Richard Howitt, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Afzal Khan, Andrey Kovatchev, Ilhan Kyuchyuk, Ulrike Lunacek, Andrejs Mamikins, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jacek Saryusz-Wolski, Alyn Smith, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Eleni Theocharous, László Tőkés, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen
Membri supleanți prezenți la votul final	Luis de Grandes Pascual, Angel Dzhambazki, Andrzej Grzyb, Takis Hadjigeorgiou, Liisa Jaakonsaari, Marek Jurek, Gabrielius Landsbergis, Peter Liese, Marietje Schaake, Igor Šoltes, Renate Sommer
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Louis Aliot, Birgit Collin-Langen, Ismail Ertug, Giorgos Grammatikakis, Heidi Hautala, Kostadinka Kuneva, Costas Mavrides, Clare Moody, Gabriele Preuß, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Flavio Zanonato, Inês Cristina Zuber