Procedură : 2014/2153(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0164/2015

Texte depuse :

A8-0164/2015

Dezbateri :

PV 09/06/2015 - 10
CRE 09/06/2015 - 10

Voturi :

PV 10/06/2015 - 8.6
CRE 10/06/2015 - 8.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


RAPORT     
PDF 340kWORD 422k
18.5.2015
PE 541.614v01-00 A8-0164/2015

referitor la Strategia europeană pentru securitate energetică

(2014/2153(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportor: Algirdas Saudargas

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la Strategia europeană pentru securitate energetică

(2014/2153(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia europeană a securității energetice” și documentele de lucru însoțitoare (COM(2014)0330),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030” (COM(2014)0520),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Progresele înregistrate în ceea ce privește finalizarea pieței interne a energiei” (COM(2014)0634),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Reziliența pe termen scurt a sistemului gazier european. Capacitatea de reacție în cazul unei posibile întreruperi a aprovizionării cu gaz din est în toamna și iarna 2014/2015” (COM (2014)0654),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice” (COM(2015)0080),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Spre o economie circulară: un program «deșeuri zero» pentru Europa” (COM(2014)0398),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030” (COM(2014)0015),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană” (COM(2014)0014),

–       având în vedere concluziile Consiliului European din 20-21 martie 2014,

–       având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014,

–       având în vedere concluziile Consiliului European din 23-24 octombrie 2014,

–       având în vedere audierea publică referitoare la strategia europeană pentru securitate energetică, organizată de Comisia pentru industrie, cercetare și energie la 5 noiembrie 2014,

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010,

–       având în vedere Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru investiții strategice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013,

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009,

–       având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 347/2013 al Comisiei din 14 octombrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii,

–       având în vedere Fondurile structurale și de investiții europene (ESIF) și, în special, Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 și a Regulamentului (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 al Consiliului,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Programul « aer curat » pentru Europa” (COM(2013)0918),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O viziune pe termen lung în ceea ce privește infrastructura din Europa și dincolo de granițele ei” (COM(2013)0711), care instituie lista proiectelor de interes comun (PIC) privind infrastructura energetică,

–       având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social intitulat „Punerea în aplicare a Comunicării privind securitatea aprovizionării cu energie și cooperarea internațională și a concluziilor Consiliului pentru energie din noiembrie 2011” (COM(2013)0638),

–       având în vedere raportul Consiliului Uniunii Europene din 12 decembrie 2013 referitor la progresele pe calea finalizării pieței interne a energiei din UE, realizat ca acțiune ulterioară Consiliului European din 22 mai 2013,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic” (COM(2013)0214),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Viitorul captării și stocării carbonului în Europa” (COM(2013)0180),

–       având în vedere raportul din 2013 privind punerea sa în aplicare: dezvoltarea și utilizarea tehnologiei de captare și stocare a carbonului în Europa,

–       având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Eficientizarea pieței interne a energiei” și documentele de lucru însoțitoare (COM(2012)0663),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei privind „Perspectiva energetică 2050” (COM 2011/0885) și raportul din proprie inițiativă al Parlamentului European intitulat „Perspectiva energetică 2050, un viitor cu energie” (2012/2103 INI),

_       având în vedere Comunicarea Comisiei privind securitatea aprovizionării cu energie și cooperarea internațională, intitulată „Politica energetică a UE: angajarea în relații cu parteneri din afara frontierelor noastre” (COM(2011)0539),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112),

–       având în vedere Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic,

–       având în vedere Regulamentul (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Prioritățile în domeniul infrastructurii energetice ante și post 2020: Plan de realizare a unei rețele energetice europene integrate” (COM(2010)0677),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană privind vehiculele ecologice și eficiente din punct de vedere energetic”(COM(2010)0186),

–       având în vedere Directiva 2010/31/EU a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor,

–       având în vedere raportul Grupului de reflecție la nivel înalt privind Comunitatea Energetică pentru Viitor;

–       având în vedere Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic,

–       având în vedere Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificațiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru carburanții folosiți de navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE,

–       având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE,

–       având în vedere Memorandumul de înțelegere referitor la Planul de interconectare a piețelor energiei din zona baltică (Baltic Energy Market Interconnection Plan), semnat la 17 iunie 2009 de către statele membre din zona baltică și de către Comisie,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2008 intitulată „A doua revizuire strategică a politicii energetice - Un plan de acțiune al UE pentru securitate și solidaritate în domeniul energiei” (COM(2008)0781),

–       având în vedere Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului,

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-016472015),

A.     întrucât prosperitatea și securitatea UE presupun o utilizare rațională și cu mare eficiență a energiei, precum și o aprovizionare cu energie stabilă, la prețuri accesibile și sustenabilă și întrucât securitatea energetică înseamnă, mai presus de toate, independență politică;

B.     întrucât, în ultimii ani, au fost făcute progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea securității energetice a UE, prin creșterea ponderii energiilor regenerabile și printr-o reducere generală a cererii, ceea ce a contribuit la stabilizarea dependenței de importuri; întrucât, însă, 53 % din consumul total de energie al UE este încă acoperit din importuri, mai exact 85 % din consumul său de petrol, 67 % din cel de gaz, 41 % din combustibilii solizi și aproximativ 95 % din uraniu; întrucât o mare parte a importurilor de energie ale UE provine din regiuni geopolitice instabile, iar un anumit număr de state membre continuă să fie dependente de o singură sursă externă de aprovizionare, ceea ce conduce la costuri ridicate pentru cetățeni, întreprinderi și bugetele publice, împiedică creșterea economică și prosperitatea Europei și periclitează securitatea națională și cea a UE;

C.     întrucât 61 % din cantitatea totală de gaz importată de UE este utilizată în clădiri, în principal pentru încălzire, iar 75 % dintre acestea sunt clădiri rezidențiale și, în consecință, orice criză în aprovizionarea cu gaz este și o criză de furnizare a căldurii; întrucât modalitatea cea mai rapidă și mai puțin costisitoare de diminuare a consumului de gaz din Uniune constă în reducerea pierderilor de energie din clădirile rezidențiale, cu beneficiile aferente în termeni de securitate energetică; întrucât UE nu dispune de o strategie cu privire la încălzire, aceasta fiind legată de securitatea aprovizionării, decarbonizare sau accesibilitate sub raportul prețului și de competitivitate; întrucât orice întrerupere a aprovizionării cu gaze pentru încălzire ce are ca rezultat o încălzire necorespunzătoare ce pune în pericol sănătatea și bunăstarea unei mari proporții a cetățenilor UE;

D.     întrucât o strategie energetică fiabilă pe termen lung ar trebui să țină seama de incertitudinea asociată cu volatilitatea pieței gazului și petrolului, care prezintă fluctuații de preț periodice și temporare;

E.     întrucât factura energetică externă a UE se ridică la peste 1 miliard EUR pe zi (circa 400 de miliarde EUR în 2013) și reprezintă mai mult de o cincime din importurile totale ale UE; întrucât prețul mondial al petrolului a scăzut semnificativ, oferind UE ocazia de a face pași însemnați în direcția transformării peisajului energetic, prin investiții în producția de energie regenerabilă, sesizarea potențialului de eficiență energetică al clădirilor și industriei și prin dezvoltarea unei infrastructuri inteligente; întrucât banii cheltuiți pe importuri de combustibili fosili nu contribuie decât în mică măsură la investiții, crearea de locuri de muncă sau creștere în Uniune, iar redistribuirea acestor sume în beneficiul investițiilor interne ar stimula creșterea și ar crea local locuri de muncă de calitate ridicată și înaltă calificare;

F.     luând în considerare faptul că costurile aferente combustibilului importat evitate ca urmare a creșterii nivelului de utilizare a energiei din surse regenerabile se ridică la cel puțin 30 miliarde EUR pe an;

G.     întrucât, în contextul crizei din Ucraina, problema asigurării unei aprovizionări sigure cu energie este mai importantă decât oricând, ca și aceea a diversificării surselor de aprovizionare și a dependenței excesive de importurile de energie;

H.     întrucât, având în vedere experiența din 2006 și 2009, când Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, este clar că perturbările suferite și dependența excesivă de furnizori de energie externi a unora dintre statele membre din Europa Centrală și de Est au scos în evidență slăbiciunile de ordin strategic ale actualelor sisteme de aprovizionare cu energie; întrucât aceste perturbații indică faptul că măsurile care au fost luate deja în sectorul energetic nu sunt suficiente pentru a elimina dependența Europei de gazul rusesc;

I.      întrucât UE este foarte dependentă de o singură țară, Federația Rusă, care este cel mai mare furnizor de petrol (35 %), gaz (26 %), cărbune (30 %) și uraniu (25 %) al UE; întrucât Federația Rusă utilizează aprovizionarea cu energie ca armă politică și astfel de acțiuni contravin logicii pieței și induc riscuri mărite pentru UE;

J.      întrucât utilizarea petrolului și a gazelor naturale din motive dictate de politica externă și pentru destabilizarea altor țări subminează creșterea economică și, chiar mai periculos, stabilitatea democratică din Europa și independența statelor suverane;

K.     întrucât o politică privind securitatea energetică trebuie să abordeze necesitatea unei aprovizionări stabile, din surse diferite de energie, furnizând economiei europene energia necesară pentru transporturi, industrie și locuințe într-un mod care să vină în sprijinul politicii în materie de competitivitate și climă, reducând totodată dependența de cei care urmăresc deliberat să facă uz de resurse energetice în scopuri politice proprii, pentru a influența evoluțiile politice din alte țări;

L.     întrucât la 30 octombrie 2014 a fost convenit așa-numitul „pachet de iarnă” în valoare de 4,6 miliarde USD, care se află în curs de implementare, el asigurând aprovizionarea cu gaze a Ucrainei și, de asemenea, a unor state membre ale UE, însă doar pentru o perioadă limitată;

M.    întrucât statele membre s-au angajat să finalizeze piața internă a energiei până în 2014 și să elimine „insulele energetice” din UE până în 2015;

N.     întrucât Comisia a întocmit lista proiectelor de infrastructură energetică de interes comun de implementat până în 2020, listă care se actualizează din doi în doi ani și trebuie să respecte pe deplin legislația UE în materie de climă, energie și ajutoare de stat; întrucât cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020 contribuie la finanțarea acestor proiecte prin Mecanismul pentru interconectarea Europei și prin planul de investiții, care ar trebui să trateze în mod prioritar infrastructura în cauză;

O.     întrucât, în ultimii zece ani, creșterea eficienței energetice a decuplat parțial creșterea economică de consumul de energie, iar acest proces trebuie accelerat;

P.     întrucât, potrivit Comisiei, în perioada 2001-2011, intensitatea energetică din industrie a scăzut cu 19 %; întrucât utilizarea unor aparate de uz casnic mai eficiente ar putea aduce economii de energie în valoare de 100 de miliarde euro până în 2020, iar clădirile noi consumă în prezent doar jumătate din energia consumată în anii 1980 și trebuie să urmăm această cale de succes;

Q.     întrucât, potrivit Comisiei, importurile de gaze ale UE pot fi reduse cu 2,6% pentru fiecare 1% economie suplimentară de energie;

R.     întrucât o strategie privind securitatea energetică trebuie să prioritizeze tehnologia și resursele cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

S.     întrucât în concluziile reuniunii Consiliului European din 22 mai 2013 s-a cerut prioritizarea eliminării treptate a subvențiilor cu efecte dăunătoare pentru mediu sau economie, inclusiv a celor pentru combustibilii fosili;

T.     întrucât, potrivit Perspectivei energetice 2050 a Comisiei, decarbonizarea sectorului energetic și un scenariu în care sursele regenerabile au o pondere ridicată implică costuri mai mici decât o continuare a politicilor actuale și, în timp, prețurile energiei provenite din combustibili nucleari și fosili vor continua să crească, pe când costul energiei din surse regenerabile va scădea;

U.     întrucât, potrivit Comisiei, eficiența energetică, energia obținută din surse regenerabile și o infrastructură inteligentă constituie cele trei „opțiuni fără regrete”, dat fiind că eficiența energetică este „primul combustibil” și reprezintă modul cel mai rapid și mai necostisitor de a reduce facturile pentru locuințele și industria din UE, deoarece energia din surse regenerabile este produsă în UE și, adesea, în apropierea locului în care este consumată, creând locuri de muncă sustenabile la nivel local, garantând securitatea energetică și contribuind la atingerea obiectivelor noastre climatice, iar o rețea inteligentă de transport și distribuție la nivelul UE poate preveni supracapacitatea și colapsul sistemelor din statele membre;

V.     întrucât menținerea energiei din surse regenerabile drept pilon central al politicilor UE din domeniul energiei și al climei necesită o abordare comunitară și cooperare la nivelul statelor membre, pentru a atinge obiectivele privind energia din surse regenerabile într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și cu o utilizare mai bună a potențialului regional specific din UE;

W.    întrucât, la Summitul lor din 24 octombrie 2014, șefii de stat și de guvern au căzut de acord asupra unei ținte obligatorii la nivelul UE, stabilită pentru anul 2030 în ceea ce privește energia din surse regenerabile, și anume o pondere de cel puțin 27 %, și asupra unei ținte orientative la nivelul UE constând din îmbunătățirea cu cel puțin 27 % a eficienței energetice, având în vedere un nivel UE de 30 % și vizând în special sectoarele în care se pot obține cele mai mari economii și, de asemenea, au adoptat o țintă UE obligatorie de reducere la nivel național cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 comparativ cu nivelul din 1990; întrucât UE își menține poziția de lider tehnologic în privința tehnologiilor asociate cu sursele regenerabile de energie, ceea ce ar trebui să constituie un vector care să impulsioneze creșterea sustenabilă și ocuparea forței de muncă calificate;

X.     întrucât printre prioritățile politice ale Președintelui Juncker pentru viitoarea Comisie, anunțate la 15 iulie 2014, se află și angajamentul de a face din Uniunea Energetică Europeană liderul mondial în domeniul energiilor din surse regenerabile;

Y.     întrucât, în scrisoarea sa de misiune adresată comisarilor Cańete și Šefčovič, Președintele Juncker a declarat public că un obiectiv obligatoriu de 30 % în ceea ce privește eficiența energetică, de atins până în 2030, este procentul minim necesar pentru ca UE să fie credibilă;

Z.     întrucât Parlamentul a solicitat de două ori stabilirea, pentru anul 2030, a unor ținte obligatorii de cel puțin 40 % pentru emisiile de CO2, cel puțin 30 % pentru energia din surse regenerabile și de 40 % în ceea ce privește eficiența energetică, de transpus în practică în termeni de ținte naționale individuale; întrucât țintele naționale și ale UE obligatorii în ceea ce privește eficiența energetică și energia din surse regenerabile generează creștere și locuri de muncă și contribuie la consolidarea poziției UE de lider tehnologic în acest domeniu;

AA.  întrucât strategia privind securitatea energetică trebuie să aibă în vedere drepturile consumatorilor, predictibilitatea pieței pentru investitori și un cadru clar pentru industrie;

AB.  întrucât industria părăsește UE din cauza costurilor mari ale energiei, conducând la reducerea cotei sale din PIB și, efectiv, la pierderea de locuri de muncă; întrucât Comisia și-a stabilit ca obiectiv de atins până în 2020 o pondere a industriei de aproximativ 20 % din PIB;

AC.  întrucât țintei în materie de reindustrializare de 20 % din PIB trebuie să i se acorde aceeași importanță și prioritate ca țintelor stabilite în ceea ce privește schimbările climatice, industriile cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficiența energetică și sursele regenerabile de energie;

AD.  întrucât rolul și importanța energiei electrice vor continua să crească și, pentru asigurarea acestei evoluții, sunt necesare decizii politice la nivel european și național;

AE.   întrucât niște niveluri mai bune de interconectare pentru electricitate și gaze vor mări securitatea energetică, vor contribui la o mai bună integrare a energiei din surse regenerabile, vor permite o convergență a prețurilor, vor spori beneficiile pentru consumatori și vor echilibra totodată cererea și oferta între statele membre; întrucât UE ar trebui să elaboreze un cadru normativ comun pentru a maximaliza utilitatea interconectării energiei electrice și a gazelor, asigurând permanent prețurile cele mai accesibile pentru consumatori;

AF.   întrucât Parlamentul a solicitat ținte obligatorii în ceea ce privește capacitatea minimă transfrontalieră de transport;

AG.  întrucât sistemul energetic este mai descentralizat în prezent, dispunând de energie din surse regenerabile și capacități de stocare, precum și de consumatori flexibili conectați la rețele de distribuție mai active și mai inteligente; întrucât se preconizează că această tendință se va menține în viitor;

AH.  întrucât, alături de investițiile în rețele de transport, investițiile în rețele de distribuție sunt cel puțin la fel de importante, evident având în vedere creșterea descentralizării în viitorul peisaj energetic și faptul că 90 % din energia produsă din surse regenerabile este cuplată la rețele de distribuție;

AI.    întrucât, cu cât implementarea rețelelor inteligente va fi mai rapidă, cu atât mai mult va fi îmbunătățită eficiența energetică, va crește ponderea surselor regenerabile de energie și se va descentraliza sistemul energetic pentru a se consolida securitatea energetică în statele membre;

AJ.   întrucât dimensiunea externă a politicii energetice a UE necesită un grad mai ridicat de coerență și nu este încă în măsură să contribuie la asumarea pe de-a întregul a rolului pe care l-ar putea juca în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie și competitivitatea Uniunii;

AK.  întrucât statele membre negociază separat acorduri interguvernamentale și Comisia are o imagine de ansamblu limitată asupra acestora;

AL.   întrucât securitatea energetică este un element-cheie al politicii comerciale a UE și numeroase parteneriate în domeniul energiei au fost stabilite cu țări terțe a căror aprovizionare cu energie este foarte dependentă de energii fosile;

AM. întrucât implementarea integrală a celui de al treilea pachet energetic al UE, precum și a celui de al doilea pachet privind clima și energia și a legislației UE adoptate în consecință în domeniul eficienței energetice le incumbă tuturor statelor membre, iar lipsa unei transpuneri corecte și la timp periclitează securitatea altor state membre sau a UE în ansamblu;

AN.  întrucât părțile contractante ale Comunității Energiei fac parte din piața internă a gazelor naturale și a energiei electrice și ar trebui incluse în aceeași măsură în lupta pentru securitatea aprovizionării paneuropene;

AO.  întrucât 2015 este Anul UE al dezvoltării și agenda de dezvoltare post-2015 a UE ar trebui să fie pe deplin compatibilă cu politica energetică externă a UE în domeniul climei, al eradicării sărăciei și al respectării drepturilor omului;

AP.   întrucât orașele sunt sursa a peste 70 % din emisiile de dioxid de carbon și sunt responsabile pentru 66 % din consumul de energie; întrucât, până în 2008, peste jumătate din populația lumii va locui în zone urbane și această concentrare este în creștere, astfel că ponderea estimată pentru 2030 este de 60 %; întrucât orașele trebuie să își schimbe modelele de consum și creștere, deoarece se află în miezul problemei, însă reprezintă și zona din care pot fi implementate soluții mai rapid și mai devreme;

AQ.  întrucât promovarea exploatării de resurse convenționale autohtone de petrol și gaze naturale în deplină conformitate cu acquis-ul UE, atât în zone de producție tradiționale (de exemplu, Marea Nordului), cât și în zone nou descoperite (de exemplu, estul Mării Mediterane și Marea Neagră) va diminua dependența UE de furnizorii externi și de țările de tranzit;

AR.  întrucât o strategie pentru securitatea energetică trebuie să includă un cadru de acțiuni prin care să fie moderată cererea de energie și acțiuni la fel de eficace pentru a depăși întreruperile majore iminente, precum și mecanisme de solidaritate și coordonare menite să protejeze și să consolideze infrastructura de generare, transport și distribuție a energiei și interconectării; întrucât această infrastructură trebuie să fie capabilă să manipuleze energii regenerabile variabile și energii provenind din microgeneratoare și să fie construită într-o piață internă a energiei pe deplin integrată și funcțională, care să includă o piață pentru moderarea cererii de energie, ca parte esențială a unei uniuni energetice, cu surse și rute externe de aprovizionare diversificate,

Către o uniune europeană a energiei

1.      salută Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia europeană a securității energetice”, remarcând faptul că aceasta se bazează pe o analiză exhaustivă a dependenței energetice a UE, care pune în evidență domeniile principale și descrie activitatea esențială care trebuie desfășurată pe termen scurt, mediu și lung pentru a face față provocărilor în materie de securitate energetică; subliniază că se impune asigurarea deplinei conformități a măsurilor pe termen scurt și mediu cu obiectivele pe termen lung ale politicilor UE privind energia, clima și mediul;

2.      ia act de faptul că o securitate energetică egală, competitivitatea și sustenabilitatea pe o piață a energiei pe deplin integrată constituie principalii piloni pentru crearea unei uniuni energetice, care poate fi realizată prin moderarea și reducerea cererii de energie, dezvoltarea și integrarea unor surse de energie sustenabile, comasarea resurselor, conectarea rețelelor, reducerea distanțelor dintre lanțurile de producție interdependente, dezvoltarea rețelelor inteligente, facilitarea accesului la cantități suficiente de energie a fiecărui cetățean și stabilirea unor poziții unitare de negociere în relația cu țările terțe prin măsuri consolidate la nivelul UE și politici și acțiuni naționale mai solidare și mai bine coordonate;

3.      ia act de faptul că criza din Ucraina din 2014 și rezultatele testelor de rezistență efectuate de Comisie ar trebui să conducă la o finalizare mai accelerată a pieței interne, inclusiv la punerea integrală în aplicare de către toate statele membre a legislației actuale din domeniul energiei și al climei, la integrarea „insulelor energetice” existente și la actualizarea evaluărilor de risc, a planurilor de acțiuni preventive și a planurilor pentru situații de urgență;

4.      subliniază că o politică ambițioasă privind clima este în concordanță cu obiectivele în materie de securitate energetică și de reducere a dependenței de acele părți ale lumii în care resursele de energie strategice sunt folosite ca parte a politicii externe;

5.      subliniază că, deoarece testele de rezistență efectuate de Comisie în sectorul gazelor au demonstrat vulnerabilitatea UE cauzată de dependența sa de importurile din țări terțe, trebuie să se acorde atenție celor mai vulnerabile state membre; invită statele membre și Comisia să implementeze fără întârziere recomandările formulate pe baza testelor de rezistență efectuate în sectorul gazelor la nivel european, regional și național;

6.      subliniază importanța măsurilor pe termen scurt de consolidare a independenței energetice, cum ar fi reducerea cererii de energie, dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile și a sistemelor de stocare a acestora, stocarea gazului, dezvoltarea infrastructurii pentru fluxurile inversate de gaze, sprijinirea noilor proiecte care permit utilizarea la maximum a infrastructurii existente, pregătirea unor planuri regionale privind siguranța aprovizionării și utilizarea mai eficace a oportunităților de a importa gaz natural lichefiat în acele state membre care sunt dependente exclusiv de un singur furnizor de gaze naturale sau excesiv de vulnerabile în raporturile cu acesta; atrage atenția asupra importanței esențiale a îmbunătățirii interconectării rețelelor de energie ale statelor membre, pentru a institui o piață energetică integrată; subliniază că, din toate aceste motive, există o nevoie vitală de cooperare între orașele și municipalitățile europene, regiuni, cooperativele energetice și inițiativele locale din diverse sectoare, Comisie, statele membre, țările învecinate, organismele de reglementare, ACER, operatorii sistemelor de transport și furnizorii de gaze, precum și operatorii din sectorul de stocare;

7.      subliniază că uniunea energetică, pe lângă faptul că asigură securitatea aprovizionării, ar trebui să adopte o abordare cuprinzătoare, axată pe dimensiunile-cheie, cum ar fi realizarea unei piețe energetice interne pe deplin integrate, moderarea cererii de energie, decarbonizarea mixului energetic (bazat, în principal, pe surse de energie regenerabile) și cercetarea și inovarea având drept obiectiv poziția de lider în domeniul tehnologiilor energetice; subliniază că cetățenii europeni ar trebui să se afle în centrul uniunii energetice și că acestora ar trebui să li se asigure surse sigure și sustenabile de energie la prețuri accesibile;

8.      subliniază că, pentru a obține o adevărată uniune energetică, care să genereze solidaritate împotriva șocurilor cauzate de aprovizionarea cu energie din exterior, UE trebuie să dezvolte un mecanism complet integrat pentru transportul transfrontalier al surplusului de energie; în acest sens, Comisia, statele membre și operatorii de transport (OP) trebuie să se concentreze asupra reformării arhitecturii pieței interne a energiei, precum și asupra proiectelor specifice de infrastructură;

9.      subliniază că singura cale de a obține securitatea energetică, menținând totodată prețuri accesibile la energie și atingând obiectivele stabilite în materie de schimbări climatice, este aceea de a crea un peisaj energetic sustenabil, bazat pe un nivel ridicat de eficiență energetică, pe energie din surse regenerabile și pe o infrastructură inteligentă; mai mult decât atât, subliniază că, pentru a realiza această tranziție pentru generațiile viitoare, trebuie luate măsurile corecte astăzi;

10.    recunoaște importanța includerii inițiativelor bazate pe consumatori, precum cooperativele, energia regenerabilă comunitară și proiectele în materie de eficiență energetică, și subliniază necesitatea ridicării barierelor economice, normative și administrative, pentru a le permite consumatorilor să participe activ la sistemul energetic;

11.    subliniază faptul că conceptul de uniune energetică ar trebui să fie cu adevărat paneuropean, cuprinzând atât UE, cât și cel puțin părțile care aderă la Comunitatea Energetică, și că sectoarele energetice ale Europei ar trebui integrate și dincolo de granițele UE, pentru a mări relevanța și puterea de negociere a UE pe o piață a energiei globalizată;

12.    subliniază că crearea unei uniuni energetice trebuie să fie însoțită de o strategie industrială cuprinzătoare, în special în domeniul eficienței energetice și al energiilor din surse regenerabile, în măsură să contribuie la reindustrializarea UE, pentru ca, până în 2020, ponderea industriei să fie adusă la nivelul de 20 % din PIB-ul UE;

13.    subliniază că economia de energie nu trebuie realizată prin reducerea producției la nivel european și nici prin relocarea industriei europene;

DIMENSIUNEA INTERNĂ

Moderarea cererii de energie

14.    reamintește că moderarea cererii de energie, în particular pentru încălzire, prin economii de energie și eficiență energetică, este esențială din mai multe motive, aceasta exercitând efecte pozitive asupra securității energetice a UE, competitivității, creșterii economice și asupra sustenabilității, precum și asupra accesibilității energiei, a combaterii pauperității energetice și a creării de locuri de muncă sustenabile; subliniază în această privință că, potrivit Agenției Internaționale a Energiei, investițiile din domeniul eficientizării energiei sunt cele mai profitabile dintre toate sursele de energie; cere Comisiei și statelor membre să trateze eficiența energetică ca pe o sursă de energie de sine stătătoare, echivalentă cu valoarea energiei economisite; subliniază că eficiența energetică și răspunsul în termeni de cerere trebuie să concureze pe picior de egalitate cu capacitatea de generare, ținându-se seama de aspectele urgente și de importanță excepțională ale securității energetice de fiecare dată când este cu putință din punct de vedere tehnic; în consecință, încurajează statele membre ca, în cadrul politicilor lor, să acorde eficienței energetice o atenție de prim ordin;

15.    subliniază că potențialul economiilor de energie vizează toate sectoarele economiei, inclusiv industria, construcțiile, transportul, agricultura și serviciile;

16.    invită Comisia să identifice și să elimine barierele rămase în calea măsurilor de eficientizare energetică și să dezvolte o piață reală a eficienței energetice pentru a stimula schimbul de bune practici și a asigura disponibilitatea produselor și a soluțiilor pe tot teritoriul UE, cu scopul de a construi o piață unică genuină a produselor și serviciilor legate de eficientizarea energetică;

17.    solicită să se acorde mai multă atenție pieței emergente a serviciilor energetice (care include contractele de performanță energetică și acordurile de servicii energetice); subliniază importanța elaborării unor standarde pentru fiecare element al procesului de investiții în eficiența energetică;

18.    ia act de faptul că UE nu este încă pe cale să își îndeplinească obiectivul de a face economii de energie de 20 % (371 Mtep) până în 2020 și că, de fapt, peste o treime din reducerea consumului de energie poate fi atribuită unor niveluri mai scăzute ale activității economice și nu unor eforturi politice mai intense privind eficiența energetică; prin urmare, invită Comisia să pună cu strictețe în executare legislația deja adoptată și să prezinte, în cadrul discuțiilor cu Parlamentul și Consiliul, propuneri de actualizare și îmbunătățire a legislației privind etichetarea și proiectarea ecologică, ținând seama de potențialul existent în termeni de economii de energie și de relevanța acestuia pe piață;

19.    subliniază importanța alocării de către statele membre a unor resurse adecvate supravegherii pieței eficienței energetice a produselor pentru a asigura condiții de concurență echitabile în acest domeniu, furnizând în același timp consumatorilor cele mai utile informații și instrumente potrivite pentru a face alegeri în cunoștință de cauză, pentru a afla câtă energie consumă și pentru a-și reduce consumul de energie;

20.    își exprimă convingerea că promovarea unei economii circulare și creșterea eficienței privind utilizarea resurselor pot duce la o reducere importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, aducând astfel o contribuție esențială la înfruntarea provocărilor privind clima și energia;

21.    subliniază că cererea de energie destinată clădirilor este răspunzătoare pentru circa 40 % din consumul de energie din UE și pentru o treime din gazele naturale folosite și că, în consecință, este necesar să se extindă atât amploarea, cât și rata de renovare a construcțiilor, precum și utilizarea surselor de energie regenerabile în scopul încălzirii și răcirii, prin stimulente adecvate, în vederea reducerii cererii de energie; recomandă continuarea creșterii standardelor de eficiență energetică pentru clădiri, luând în considerare și încurajând inovarea tehnică; recomandă, de asemenea, sprijinirea în continuare a construirii de edificii cu consum energetic aproape nul ca pas înainte esențial în direcția asigurării independenței energetice și a unui sistem energetic sustenabil și sigur; subliniază, în acest context, necesitatea dezvoltării unor surse novatoare de finanțare privată și încurajează o mai mare implicare a Băncii Europene de Investiții și a FEIS pentru completarea schemelor de finanțare, în vederea îmbunătățirii competitivității industriei, a unei creșteri mai mari și a creării mai multor locuri de muncă; aceasta ar trebui, de asemenea, să aducă și beneficii pentru cetățeni, inclusiv o scădere a facturilor la energie și o îmbunătățire a standardelor de viață;

22.    confirmă rolul autorităților locale și al cetățenilor în ceea ce privește creșterea eficienței energetice printr-o mai bună planificare urbană, dezvoltarea tehnologiilor TIC și a celor legate de internet, prin cogenerare, auto-consum, utilizarea pompelor de căldură, modernizarea, extinderea și instalarea unor sisteme centrale de termoficare și răcire, precum și prin utilizarea în mai mare măsură a unui sistem public de transport mai ecologic, încurajarea unor modele de transport mai active, dezvoltarea și implementarea unor soluții pentru orașe inteligente și sprijinirea eco-mobilității urbane;

23.    consideră că autoritățile locale au, de asemenea, un rol de jucat în promovarea unor instrumente alternative de finanțare, inclusiv modele cooperatiste, și în promovarea unor acorduri colective de cumpărare, pentru a le permite consumatorilor să își combine cererile de energie, ceea ce ar conduce la prețuri mai mici la energie;

24.    consideră că este important ca consumatorilor să le fie furnizate produse eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv alimente, precum și informații exacte, pertinente, comparabile și verificate independent cu privire la eficiența energetică a acestor produse, pentru a le permite acestora să facă alegeri în cunoștință de cauză și să transforme piețele în direcția instalațiilor și liniilor de producție a alimentelor cele mai eficiente din punct de vedere energetic;

25.    invită Comisia să ia în considerare demararea unei campanii de sensibilizare a cetățenilor europeni cu privire la modalitățile de reducere a consumului de energie din locuințe prin metode simple și rentabile, evidențiind posibilele economii la factura lor la energie; invită Comisia să ia în considerare declararea anului 2016 drept Anul european al economiei de energie;

26.    ia act de faptul că îmbunătățirea standardelor de performanță a vehiculelor și eficientizarea combustibililor sunt cruciale, atât pentru reducerea dependenței de petrol a UE, cât și pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și, prin urmare, solicită industriei, statelor membre și Comisiei să continue și să își accelereze eforturile în acest domeniu; pentru perioada de după 2020, îi solicită Comisiei să revizuiască standardele privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și furgonete; pentru constată, totuși, că soluția pe termen lung pentru reducerea emisiilor la transport și a cererii de energie, precum și pentru diversificarea aprovizionării rezidă în combustibilii alternativi și în electrificarea cu energie electrică din surse regenerabile și în promovarea unor moduri de transport mai sustenabile;

27.    invită Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare de electrificare a transporturilor în cadrul uniunii energetice, care să treacă dincolo de simplele investiții și stimulente pentru producerea și utilizarea vehiculelor electrice și care să prevadă stimulente mai mari pentru mobilitatea electrică, inclusiv pentru trenuri, biciclete și scutere, acordând o atenție deosebită transportului intermodal și interacțiunii cu sectorul energetic prin intermediul rețelelor inteligente și al opțiunilor de stocare;

28.    solicită statelor membre și părților contractante la Comunitatea Energiei să implementeze în mod ambițios legislația existentă a UE în materie de eficiență energetică, să accelereze măsurile urmărind atingerea țintei fixate pentru anul 2020 în privința eficienței energetice, concentrându-se asupra încălzirii și izolării clădirilor și unităților industriale și, astfel, să fie pregătite cu măsuri naționale și regionale pentru a reduce semnificativ cererea de energie atât înainte de șocurile survenite la aprovizionare, cât și ca răspuns la acestea; salută, în această privință, viitoarea revizuire a Regulamentului privind securitatea alimentării cu gaze, anunțată în cadrul pachetului privind uniunea energetică, și invită Comisia să examineze, în contextul acestei revizuiri, fezabilitatea unui sistem de monitorizare la nivelul UE pentru soluționarea problemelor generate de aceste șocuri; avertizează, însă, că măsurile pe termen scurt de moderare a cererii trebuie planificate cu atenție, pentru a asigura integrarea deplină și consecvența tuturor măsurilor de urgență cu măsurile pe termen mai lung; în plus, solicită Comisiei să monitorizeze și să raporteze cu privire la evoluția barierelor normative care împiedică dezvoltarea eficienței energetice de către statele membre;

29.    constată, totuși, că măsurile pe termen scurt luate pentru a reduce semnificativ cererea de energie nu constituie o modalitate eficientă de a rezolva problema și că Europa are nevoie de un plan mai amplu pentru a asigura continuitatea aprovizionării;

30.    solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică, în special a planurilor de acțiune pentru eficiență energetică (PAEE) și a Directivei privind performanța energetică a clădirilor; invită Comisia să efectueze o revizie limitată a Directivei privind eficiența energetică și a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, în scopul atingerii obiectivului stabilit de UE pentru anul 2030 în materie de ameliorare a eficienței energetice, punând în mai mare măsură accentul pe ajutorarea consumatorilor vulnerabili și soluționarea pauperității energetice; este încredințat, în acest context, că îmbunătățirea eficienței energetice ar trebui măsurată și verificată în mod regulat;

31.    solicită Comisiei să sprijine în mod activ statele membre la punerea în practică a unor strategii naționale de renovare, conform prevederilor articolului 4 din Directiva privind eficiența energetică; solicită ca reluarea acestor strategii în 2017 să se facă cu mai multe informații din partea părților interesate relevante din sectorul construcțiilor, în vederea stabilirii unui obiectiv național pe termen lung (2050) de reducere a cererii de energie din parcul imobiliar și a unor puncte de referință însoțitoare pentru 2040, 2030 și 2020; constată că dispoziția referitoare la programele care vizează obligația de eficientizare energetică din Directiva privind eficiența energetică reprezintă principala măsură care asigură economii de energie pentru 2020; invită, în consecință, Comisia Europeană să prelungească această cerință după 2020, ca instrument-cheie de atingere a obiectivului stabilit pentru anul 2030 privind eficiența energetică, eliminând totodată exceptările care îi diminuează eficacitatea;

32.    consideră că un obiectiv obligatoriu privind eficiența energetică ar fi cel mai rentabil mod de a reduce dependența energetică a Europei, protejând totodată industria și gospodăriile de creșterea facturilor la energie; reamintește că Parlamentul a adoptat, în rezoluțiile sale din 5 februarie 2014(1) și 26 noiembrie 2014(2), trei obiective obligatorii, și anume unul de 40 % privind eficiența energetică, unul privind sursele regenerabile de energie de cel puțin 30 % și unul privind emisiile de gaze cu efect de seră de cel puțin 40 %; regretă, în acest context, lipsa de ambiție în ceea ce privește eficiența energetică manifestată de Consiliul European la summit-ul din octombrie 2014, când a fost stabilit un obiectiv neobligatoriu de doar 27 %, fără obiective individuale pentru statele membre;

33.    consideră că legislația privind eficiența energetică și schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) sunt instrumente care se susțin reciproc și solicită introducerea promptă a rezervei pentru stabilitatea pieței capabilă să asigure transmiterea unui semnal privind prețul carbonului care poate stimula creșterea eficienței energetice în sectorul ETS; invită Comisia Europeană să completeze schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin introducerea unui standard referitor la performanța privind emisiile care să dea un semnal clar pentru investiții în vederea eliminării treptate a celor mai poluante forme de generare a energiei, cum ar fi cele bazate pe cărbune;

34.    îndeamnă Comisia să utilizeze potențialul de eficientizare energetică prin propunerea unei noi legislații care să includă:

- un cadru de stimulente financiare punctuale și obligații juridice pentru asigurarea unei rate anuale minimale de cel puțin 3 %, optimă din punctul de vedere al costurilor, de renovare în profunzime a tuturor clădirilor existente eligibile;

- investiții urmărind moderarea cererii de energie, în special în clădiri, de clasificat și evaluat ca investiții în infrastructură, pe același plan cu investițiile pe partea de aprovizionare cu energie, făcându-le astfel eligibile pentru condiții de finanțare egale;

- stimulente și obligații pentru întreprinderile mai mari, pentru aplicarea recomandărilor cu cel mai pronunțat caracter economic din auditurile lor energetice obligatorii instituite în temeiul Directivei privind eficiența energetică;

35.    solicită Comisiei să prezinte propuneri referitoare la o guvernanță puternică în legătură cu eficiența energetică pentru 2030, pentru a furniza orientări solide și norme echitabile de contabilizare a contribuțiilor naționale, astfel încât să se asigure atingerea obiectivului UE, îmbunătățirea punerii în executare a planurilor și facilitarea raportării raționalizate a politicilor pertinente ale uniunii energetice;

36.    ia act de importanța integrării planificării cererii și ofertei de energie la nivelul pieței de energie interne a UE, acordând prioritate soluțiilor descentralizate și de reducere a cererii, pentru a realiza, în ceea ce privește aprovizionarea, o securitate optimă din punctul de vedere al costurilor și pentru a evita investițiile inutile sau supradimensionate în infrastructură și costurile irecuperabile;

37.    consideră că investițiile care au ca scop moderarea cererii de energie, în special în clădiri și industrie, reprezintă o contribuție semnificativă la securitatea energetică, care stimulează în același timp creșterea economică și crearea de locuri de muncă, și că ar trebui să se țină seama de ele la conceperea instrumentelor economice integrate, la elaborarea reglementărilor din domeniul construcțiilor și la alocarea creditelor financiare; subliniază că ar trebui să fie disponibilizat un sprijin financiar mai mare din partea UE pentru a ajuta statele membre să atingă aceste ținte și obiective privind eficiența energetică;

Creșterea producției autohtone de energie

38.    subliniază că UE ar trebui să pună la punct un plan de acțiune și să promoveze în continuare o strategie pe termen lung de creștere a securității aprovizionării, care trebuie să includă dezvoltarea unor surse autohtone de energie sustenabilă, în special regenerabile, în interiorul UE, în deplină conformitate cu legislația în materie de sănătate, siguranță și mediu; subliniază că o producție autohtonă mai mare de energie nu trebuie să amplifice sau să prelungească dependența europeană de combustibilii fosili;

39.    subliniază rolul din ce în ce mai important al energiei din surse regenerabile pentru securizarea pe termen lung a aprovizionării cu energie în UE; atrage atenția asupra faptului că costurile de producție ale energiei din surse regenerabile au scăzut considerabil în cursul ultimilor ani;

40.    subliniază că este esențial să se mărească participarea industriei și tehnologiei europene în toate fazele lanțului de producere a energiei, care include nu doar materiile prime, ci și generarea, rafinarea, stocarea, transportul și distribuția, deoarece acestea sunt elemente cruciale pentru reducerea dependenței UE de importurile de energie; reamintește faptul că UE este aproape în totalitate dependentă de livrările de uraniu din țări terțe;

41.    consideră că ar trebui luată în considerare și dezvoltată orice sursă de energie cu emisii scăzute de carbon care ar putea contribui la securitatea energetică a Uniunii, în deplină conformitate cu obiectivele pe termen lung privind decarbonizarea și cu obiectivele pentru 2030, în vederea îndeplinirii obiectivului „de 2 C” asumat de UE, precum și cu politica UE în materie de mediu și de concurență; invită Comisia să evalueze punerea în aplicare a Directivei 2009/28/CE și în special dispoziția de la articolul 13 alineatul (4), prin care statelor membre li se impune să ceară utilizarea unor niveluri minimale de energie din surse regenerabile în sectorul construcțiilor noi și al celor supuse unor renovări majore; consideră că subvențiile pentru sursele convenționale și neinternalizarea externalităților denaturează piața; prin urmare, îi solicită Comisiei să asigure condiții de concurență echitabile și să introducă standarde de performanță privind emisiile de CO2, alături de standarde de performanță energetică pentru centralele nucleare și pe cărbune noi și existente, pentru a da un semnal clar în direcția investițiilor sustenabile și pentru a elimina treptat majoritatea formelor celor mai periculoase și mai poluante de generare a energiei electrice;

42.    consideră că Comisia ar trebui să dezvolte instrumente adecvate pentru omogenizarea unui mod de calcul simplu al costului diferitelor surse de energie pe durata de viață a fiecărei tehnologii;

43.    invită Comisia și statele membre să revizuiască mecanismele de subvenționare pentru a facilita integrarea pieței energiei și să elimine treptat toate subvențiile dăunătoare mediului, în special pentru combustibilii fosili, precum și să utilizeze pe deplin fondurile pentru finanțarea surselor regenerabile de energie sustenabile care nu sunt încă în concurență cu sursele tradiționale de energie în ceea ce privește costurile, în temeiul, între altele, obiectivelor obligatorii privind energia din surse regenerabile, convenite la nivelul UE;

44.    subliniază că trebuie să se asigure un nivel ridicat de protecție a mediului în contextul examinării chestiunii securității energetice; reamintește, în această privință, riscurile și consecințele legate de extracția de combustibili fosili neconvenționali în ceea ce privește mediul, clima și sănătatea;

45.    consideră că energia nucleară, care implică emisii scăzute de carbon, continuă să contribuie semnificativ la producția internă de energie electrică a UE; ia act de faptul că decizia de a folosi sau nu energie nucleară rămâne de competența statelor membre; scoate însă în evidență faptul că, în ceea ce privește siguranța și securitatea, UE ar trebui să instituie cele mai înalte standarde, susceptibile de a fi îmbunătățite permanent, pentru a se reduce riscurile asociate energiei nucleare și a se evita accidentele;

46.    recunoaște că, atâta timp cât centralele și instalațiile nucleare continuă să funcționeze, ele vor constitui un risc remanent, chiar dacă îndepărtat, de accident grav;

47.    consideră că instalațiile nucleare existente și rampele pentru deșeuri radioactive ar putea deveni ținte ale atacurilor teroriste, având drept consecință daune enorme; solicită statelor membre să garanteze cel mai înalt nivel de securitate și protecție pentru astfel de situri;

48.    solicită statelor membre care elimină treptat energia nucleară să asigure înlocuirea acesteia cu un mod de generare a energiei în măsură să asigure o aprovizionare la același nivel și care contribuie la stabilizarea sistemului comun de producție și distribuție;

49.    reamintește că eficiența energetică, energia din surse regenerabile și infrastructura inteligentă constituie opțiuni „fără regrete”, deoarece ele reprezintă cel mai rapid și mai necostisitor mod de a asigura securitatea noastră energetică, menținând totodată prețuri accesibile și contribuind la atingerea obiectivelor noastre climatice și la crearea a milioane de locuri de muncă în UE;

50.    reamintește faptul că „Perspectiva energetică 2050” a Comisiei a identificat ca cerință preliminară pentru un sistem energetic mai sigur și mai sustenabil o pondere mare a energiei din surse regenerabile;

51.    este încredințat că dezvoltarea unor surse de energie regenerabile este esențială pentru strategia privind securitatea energetică, având în vedere costurile energiei; subliniază importanța dezvoltării unei infrastructuri transfrontaliere și a intensificării activităților de cercetare și inovare pentru realizarea unor rețele mai inteligente și a unor soluții noi de stocare a energiei, precum și a unor tehnologii flexibile de generare pentru integrarea energiilor din surse regenerabile;

52.    invită Comisia să prezinte o analiză a modului în care sursele de energie regenerabilă stabile, ca hidroenergia, în special instalațiile de acumulare prin pompare, biomasa sustenabilă sau energia geotermică pot completa sursele de energie regenerabilă variabile în vederea creșterii stabilității sectorului energetic;

53.    subliniază importanța acordării de stimulente pentru dezvoltarea unor surse de energie autohtone, cum ar fi hidroelectricitatea ca sursă de energie regenerabilă; reiterează importanța asigurării eficacității și consecvenței directivelor UE, cum ar fi Directiva privind energia din surse regenerabile și Directiva-cadru privind apa, pentru mai buna integrare ambientală a centralelor hidroelectrice de mici dimensiuni;

54.    le solicită statelor membre și Comisiei să garanteze transparența, consecvența, stabilitatea și continuitatea cadrelor normative privind energiile din surse regenerabile și să evite modificarea retroactivă a condițiilor economice proprii investițiilor, pentru a consolida încrederea investitorilor și a contribui la răspândirea unei energii regenerabile cu cost redus în toate regiunile UE; subliniază necesitatea unei mai bune coordonări a schemelor de sprijin, în concordanță cu orientările Comisiei privind proiectarea schemelor de sprijin a energiei din surse regenerabile, pentru a se evita distorsionarea potențială a pieței și a asigura un sprijin efectiv pentru energiile regenerabile;

55.    subliniază că, la nivelul UE, ar trebui finanțată în mod corespunzător o strategie pe termen lung de dezvoltare a surselor autohtone de energie;

56.    este încredințat că energiile regenerabile au de jucat un rol major în ceea ce privește alimentarea cu energie autohtonă în UE; recunoaște, însă, că nu toate statele membre dispun de aceeași capacitate geografică de a produce cantități însemnate de energie regenerabilă în mod profitabil;

57.    recunoaște beneficiile utilizării în mai mare măsură a energiei regenerabile pe piața energiei termice, în special în ceea ce privește încălzirea clădirilor; subliniază importanța unei flexibilități sporite a infrastructurii termice și a stocării pentru facilitarea integrării surselor regenerabile intermitente prin stocarea energiei sub formă de căldură; reiterează faptul că securitatea energetică poate fi mărită prin dezvoltarea unor rețele de termoficare/răcire centralizată, care constituie un mijloc ideal de integrare la scară largă a căldurii sustenabile în orașe, deoarece ele pot furniza simultan căldura derivată din mai multe surse și nu sunt dependente în mod inerent de nicio sursă dată;

58.    subliniază necesitatea creșterii semnificative a capacității interne de producție a energiei în cadrul UE pe termen scurt și pe termen mediu; în acest sens, le reamintește Comisiei și statelor membre că, în multe cazuri, cea mai rapidă metodă de creșterea a capacității de alimentare cu energie electrică în caz de necesitate este instalarea sau modernizarea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia eoliană și cea solară, datorită duratei relativ scurte de implementare; îndeamnă Comisia să examineze mai atent barierele juridice și financiare din calea dezvoltării unor astfel de resurse energetice și să adreseze statelor membre recomandări cu caracter politic oficiale cu privire la măsurile cu consecințe asupra exploatării acestor energii;

59.    îndeamnă Comisia să întocmească o defalcare clară, la nivel național, a dezvoltării energiilor regenerabile rezultate, pentru a consolida siguranța investitorilor;

60.    subliniază că electrificarea semnificativă a sectoarelor de încălzire și de transport europene rămâne esențială pentru reducerea considerabilă a importurilor de combustibili din aceste sectoare;

61.    consideră că captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) ar putea juca un rol important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din combustibilii fosili autohtoni, permițând un mix energetic mai diversificat și mai sigur; solicită Comisiei să îmbunătățească condițiile pentru introducerea CSC; consideră că este necesar ca CSC să fie dezvoltate și îmbunătățite în continuare prin eforturi de cercetare și inovare considerabile și solicită alocarea de fonduri pentru dezvoltarea continuă a tehnologiilor CSC;

62.    subliniază valoarea adăugată a integrării TIC în sistemul energetic și solicită Comisiei să introducă standarde comune pentru rețelele inteligente la nivelul sistemului de transport, deoarece acestea asigură o aprovizionare stabilă și un flux transfrontalier liber al energiei și contribuie la securitatea energetică, și să asigure, la nivelul sistemului de distribuție, securitatea alimentării pentru comunitățile locale, orașe și regiuni; evidențiază, în acest sens, rolul pe care îl poate juca dezvoltarea unor rețele energetice mai inteligente și a unor instalații noi de stocare a energiei în ceea ce privește creșterea nivelului de SRE;

63.    consideră că, având în vedere investițiile mari de care au nevoie rețelele de distribuție inadecvate și învechite și majoritatea surselor regenerabile de energie care sunt cuplate la rețelele de distribuție, Comisia și statele membre ar trebui să ia în considerare inițiative specifice de promovare a investițiilor la nivelul operatorilor de sisteme de distribuție, inclusiv instrumente financiare;

64.    subliniază faptul că TIC pot și ar trebui să joace un rol major în promovarea unui consum responsabil de energie în gospodării, în transporturi, la generarea energiei și în industria prelucrătoare; consideră că contoarele inteligente, iluminatul eficient, serviciile informatice oferite pe internet (cloud computing) și software-ul distribuit au potențialul de a transforma modelele de utilizare a resurselor de energie; subliniază că rezolvarea problemelor legate de pierderile de energie (electrică) în timpul transportului prin rețele ar trebui considerată ca fiind a doua mare prioritate, după cea a eficienței energetice la sursă (în cadrul producției primare de energie);

65.    constată că un sistem energetic mai descentralizat și mai flexibil, în cadrul căruia sursele de energie și de căldură ar fi plasate mai aproape de punctul de consum, poate facilita producerea de energie la scară mică și, prin urmare, încurajează consumatorii să se implice mai mult pe piața energetică și să își controleze consumul de energie, reduce pierderile la transport și distribuție, îmbunătățește reziliența infrastructurii energetice și oferă totodată oportunități de afaceri pe plan local pentru întreprinderile mici și mijlocii; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să faciliteze dezvoltarea și extinderea în mai mare măsură a surselor locale și regionale de energie regenerabilă și a rețelelor de distribuție locale și regionale, precum și a rețelelor de termoficare, prin intermediul unor politici care să elimine barierele actuale și să contribuie la transformarea pieței; invită Comisia să propună orientări privind consumul propriu de energie pentru a promova utilizarea sa și a proteja dreptul consumatorilor;

66.    subliniază că agricultura și silvicultura sustenabile reprezintă modalități importante de a contribui la producerea de energie din biomasă și la atingerea eficienței energetice;

67.    subliniază că 95 % din biomasa lemnoasă consumată în Europa pentru încălzire și energie electrică este produsă la nivel local;

68.    invită Comisia să prezinte propuneri de revizuire a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, astfel încât statele membre să fie obligate să stabilească o strategie de promovare a trecerii, inclusiv în ceea ce privește încălzirea centralizată, de la gaz la surse regenerabile de energie, cum ar fi energia geotermică, solară, termică și biomasa;

69.    observă că sunt disponibile tehnologii de încălzire din surse regenerabile de energie (biomasă, energie geotermică, solară și termică), care pot înlocui imediat combustibilii fosili importanți, creând în același timp locuri de muncă și încurajând investițiile;

70.    invită Comisia să asigure punerea în aplicare pe deplin a Directivei 2009/28/CE privind energia din surse regenerabile și să propună un sistem de gestionare robust, care să includă Parlamentul European, în paralel cu o reglementare eficace, pentru a permite atingerea obiectivului în materie de energie din surse regenerabile stabilit pentru 2030;

71.    subliniază că UE are o fereastră unică de oportunități pentru tranziția energetică pe măsură ce centralele energetice tradiționale se învechesc, iar modernizarea întregului sistem energetic învechit și poluant ar necesita investiții imense în anii următori și invită, prin urmare, Comisia să integreze noile tehnologii și să promoveze acele investiții care folosesc surse sustenabile, să aplice cele mai bune tehnologii disponibile și să înregistreze progrese înspre un sistem energetic descentralizat și inteligent care să satisfacă nevoile cetățenilor UE;

Dezvoltarea tehnologiilor energetice

72.    subliniază că cercetarea și inovațiile tehnologice, utilizate în mod eficace, avantajează poziția de lider a industriei europene, consolidează avantajul concurențial și viabilitatea comercială a întreprinderilor și industriei europene și creează locuri de muncă, contribuind, în același timp, la atingerea principalelor obiective ale politicii energetice și de mediu a UE, printre care se numără reducerea cererii de energie, securitatea aprovizionării, competitivitatea și dezvoltarea sustenabilă a producției , distribuției, transportului și consumului de energie, combaterea sărăciei energetice și atingerea obiectivelor UE privind emisiile de GES, sursele regenerabile de energie și eficiența energetică;

73.    subliniază că tehnologiile europene din sectorul energetic au o importanță vitală pentru securitatea energetică, deoarece contribuie la menținerea instalațiilor industriale strategice, a know-how-ului și a competențelor; reamintește că, deoarece UE își propune să dezvolte resurse autohtone și să treacă la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, trebuie luate măsuri concrete pentru a dezvolta o preeminență tehnologică europeană în materie de tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon în sectoare-cheie în care UE are sau poate dezvolta un avantaj mondial;

74.    subliniază că societățile energetice, de la IMM-uri la grupurile mari, au o importanță strategică, iar dezvoltarea acestora trebuie încurajată;

75.    subliniază necesitatea de a acorda prioritate programelor educative, de formare și de transfer al bunelor practici între statele membre în domeniul tehnologiilor energetice inovatoare care au potențialul de a ne asigura sursele viitoare de aprovizionare cu energie;

76.    invită statele membre și Comisia să vizeze o mai bună interacțiune și coordonare a programelor naționale și europene de cercetare, în special în domeniile energiei, transporturilor, TIC și construcțiilor, pentru a garanta că se acordă prioritate provocărilor comune cum ar fi creșterea eficienței energetice prin concentrarea nu doar pe sectorul încălzirii, ci și pe cel al răcirii, promovarea energiilor din surse regenerabile la scară mică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea securității energetice, precum și dezvoltarea unor noi surse regenerabile de energie și maximizarea integrării pe piață a noilor tehnologii;

77.    recunoaște faptul că, fără investiții masive în proiectele de cercetare științifică de cel mai înalt nivel mondial ale Europei, nu este posibilă dezvoltarea tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon existente și noi, pentru a contribui la soluționarea crizei climatice cu care se confruntă planeta;

78.    solicită Comisiei să acorde sprijin suplimentar proiectelor de cercetare a fuziunii nucleare, precum ITER, care vor oferi Europei o sursă de energie nelimitată, fără emisii de dioxid de carbon și fără deșeuri nocive;

79.    subliniază că angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a transforma economia europeană într-o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, dacă este transpus în practică în mod corect, are un important potențial de a crește competitivitatea UE pe plan mondial, dar că, în același timp, ar trebui procedat cu atenție, pentru a nu-l submina; subliniază, prin urmare, că nivelul optim și modalitățile proprii obiectivelor viitoare ar trebui evaluate prin efectuarea unui studiu de impact aprofundat; consideră că este necesară o abordare complexă, echilibrată și coerentă a schimbărilor climatice și a competitivității, sustenabilității și securității, bazată pe un portofoliu energetic echilibrat, care să se bazeze în mare măsură pe surse de energie sustenabile și să adopte tehnologii de decarbonizare în vederea atingerii țintelor climatice, oferind astfel consumatorilor și producătorilor industriali energie la prețuri accesibile;

80.    solicită Comisiei să analizeze modalitatea de creare a unor condiții de concurență echitabile între producătorii europeni și cei din afara Europei, în special prin studierea fezabilității unui mecanism de adaptare a carbonului la frontieră sau a unor standarde privind emisiile;

81.    solicită redistribuirea subvențiilor, pentru o concentrare asupra întregului lanț de inovare, deblocându-se astfel întregul potențial al tehnologiilor existente și în curs de dezvoltare, în vederea consolidării producției interne de energie;

82.    subliniază că noua infrastructură energetică și interconexiunile îmbunătățite sunt finanțate în mod optim prin investiții comerciale, facilitate de prețuri stabilite pe piață, în cadrul unei piețe interne a energiei funcționale;

83.    recunoaște că normele în materie de ajutor de stat există pentru a oferi securitate juridică pentru intervenția statului atunci când survine un eșec specific al pieței; invită Comisia și statele membre ca, în vederea creșterii securității energetice și a tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, să utilizeze pe deplin posibilitățile existente de finanțare a proiectelor energetice prin intermediul ajutoarelor de stat, precum și instrumentele de finanțare disponibile în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului european pentru investiții strategice, al Mecanismului pentru interconectarea Europei, al programului Orizont 2020, al Instrumentului european de vecinătate și parteneriat, al facilităților pentru investiții ale Băncii Europene de Investiții și ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și al intermediarilor publici și privați, și invită Comisia să evalueze periodic instrumentele financiare ale UE sub aspectul raportului costuri/eficacitate; invită Comisia și Banca Europeană de Investiții să definească urgent instrumente și produse financiare noi, adaptate la specificul investițiilor pe termen lung în tehnologii energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon; salută includerea energiei în rândul priorităților din Planul de investiții; consideră că Comisia ar trebui să clarifice modul în care intenționează să utilizeze Planul de investiții în valoare de 315 miliarde EUR, în combinație cu alte fonduri existente;

84.    consideră că, deși tehnologiile existente permit deja reducerea dependenței energetice, diversificarea și consolidarea opțiunilor de aprovizionare prin exploatarea integrală a surselor de energie autohtone, precum și optimizarea infrastructurii de rețele energetice și mărirea eficienței energetice pe termen mediu și lung, ca și combaterea pauperității energetice, este necesar să se îmbunătățească tehnologiile existente pentru CSC, CUC și centrale de înaltă eficiență și flexibilitate, precum și să se dezvolte tehnologii energetice noi , ținând cont de abordarea neutră din punct de vedere tehnologic care le permite statelor membre să își exploateze pe deplin resursele autohtone de energie, folosind fondurile programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020; consideră, prin urmare, că finanțările pentru Regulamentul privind programul Orizont 2020 ar trebui asigurate și protejate împotriva oricăror reduceri viitoare;

85.    invită Comisia și statele membre să îmbunătățească securitatea informatică și protecția infrastructurilor energetice strategice, care oferă servicii esențiale pentru consumatori, în special în ceea ce privește dezvoltarea producției industriale și creșterea rolului TIC în sectorul energetic; subliniază, în acest sens, importanța adoptării și aplicării la timp a Directivei privind securitatea cibernetică, pentru a menține niveluri ridicate de securitate a rețelelor și informației în ceea ce privește infrastructurile strategice;

86.    reamintește că rețelele energetice din ce în ce mai complexe din Europa vor fi expuse tot mai mult la amenințări și vulnerabilități în materie de securitate legate de infrastructura lor IT; subliniază gradul tot mai mare de sofisticare și disponibilitate a armelor cibernetice care pot fi utilizate împotriva acestei infrastructuri; reamintește, în acest sens, că este necesară o reacție bine coordonată și dispunând de resurse adecvate la securitatea cibernetică europeană ca parte a abordării privind securitatea energetică, inclusiv alocarea unor resurse și capacități corespunzătoare în beneficiul Centrului european de combatere a criminalității informatice (EC3), precum și al agențiilor, ca de pildă ENISA;

Către realizarea unei piețe energetice interne pe deplin integrate

87.    solicită dezvoltarea unor piețe regionale ale energiei electrice și gazelor bine integrate și competitive, care să asigure un sistem energetic adecvat și flexibil, acoperind toate părțile Uniunii; solicită Comisiei să acționeze în mod decisiv și transparent împotriva tuturor cazurilor de protecționism, comportament anticoncurențial și împotriva barierelor în calea intrării și ieșirii de pe piețe; subliniază importanța asigurării unor cadre de reglementare naționale stabile, a înlăturării barierelor administrative și a raționalizării procedurilor administrative naționale, inclusiv în scopul de a garanta condiții de concurență echitabile pentru proiectele axate pe cetățeni; mai precis, solicită Comisiei să asigure un cadru de piață obiectiv, care să permită concurența în condiții egale pentru toate tehnologiile, inclusiv pentru tehnologiile cu caracteristici inframarginale, cum ar fi energia din surse regenerabile, precum și să maximizeze participarea acelor tehnologii care contribuie cel mai mult la obiectivele de securitate a aprovizionării, eficiență și sustenabilitate ecologică;

88.    subliniază efectul pozitiv al integrării pieței asupra prețurilor cu ridicata și, într-un final, asupra prețurilor cu amănuntul din sectorul electricității, ceea ce le permite cetățenilor să aibă acces la energie la prețuri mai accesibile, și reamintește că beneficiile economice nete care ar putea fi obținute în urma finalizării pieței interne a energiei se situează între 16 și 40 de miliarde EUR pe an;

89.    recunoaște faptul că barierele economice, normative și administrative împiedică în prezent participarea activă a consumatorilor la sistemul energetic; recunoaște că o pondere tot mai mare a consumatorilor se implică în producerea propriei energii și sunt interesați să își aleagă furnizorul de energie, modificându-și comportamentul și alăturându-se unor inițiative comune cum sunt proiectele legate de energia regenerabilă comunitară de eficiența energetică; solicită, prin urmare, Comisiei să le permită cetățenilor să devină „prosumatori”, adică actori mai activi în cadrul sistemului energetic european, în loc de consumatori pasivi;

90.    invită Comisia să sprijine adaptarea normelor de piață pentru a permite integrarea surselor regenerabile de energie distribuite și variabile, în special prin intermediul accesului facil pe piață pentru agregatori;

91.    consideră că unul dintre cei mai importanți factori pentru finalizarea unei piețe a gazelor și energiei electrice transparente, favorabile consumatorilor, funcționale și pe deplin integrate este implementarea completă a celui de al treilea pachet privind energia, incluzând integrarea pieței transfrontaliere axate pe piețele intrazilnice și pe piețele de echilibrare, precum și dezvoltarea infrastructurilor energetice și a interconexiunilor transfrontaliere; invită Comisia să monitorizeze și să asigure punerea în aplicare a celui de al treilea pachet privind energia;

92.    subliniază că politica Uniunii Europene în materie de concurență reprezintă o parte integrată a pieței interne și că aceasta trebuie să se aplice tuturor surselor de energie, tuturor canalelor de distribuție și tuturor furnizorilor în același mod în care se aplică și pe celelalte piețe;

93.    salută raportul Comisiei din 10 octombrie 2014 privind subvențiile și costurile energiei în UE și solicită Comisiei să actualizeze anual acest raport, pentru a identifica mai bine sectoarele și domeniile care necesită finanțare suplimentară și sectoarele care sunt vulnerabile în fața denaturării pieții ca urmare a acordării granturilor;

94.    subliniază că prețurile reglementate la energie sunt dăunătoare concurenței și investițiilor, iar eliminarea acestora reprezintă o condiție prealabilă pentru buna funcționare a pieței energiei;

95.    subliniază că, potrivit ultimei ediții a tabloului de bord al piețelor de consum, piața de energie electrică este una dintre cele patru piețe care funcționează cel mai defectuos; subliniază importanța unor acțiuni menite să îmbunătățească modul în care consumatorilor le sunt furnizate informații în legătură cu defalcarea prețurilor la energie și în legătură cu măsurile privind eficiența energetică care le-ar permite să se implice activ în regularizarea propriului consum de energie, incluzând aici opțiunea de a schimba furnizorul cu ușurință;

96.    subliniază că zonele de ofertare mai mari promovează punerea în aplicare a pieței interne a energiei și îmbunătățesc eficiența pieței, concurența și lichiditatea; atrage atenția că, având în vedere ponderea în creștere a resurselor regenerabile de energie, aceste zone de ofertare sprijină caracteristicile necesare unei piețe a energiei electrice lichide și care funcționează în mod corespunzător; observă că lichiditatea sporită duce la reducerea costurilor de comercializare, la semnalarea unor prețuri reziliente pentru deciziile privind investițiile, la acoperirea riscurilor operatorilor de centrale și la o concurență mai mare, care, la rândul lor, au drept rezultat prețuri mai scăzute la energie;

97.    subliniază că este necesar un sistem de transport interconectat și stabil la nivelul UE, în cadrul căruia să se evite orice efecte negative, cum ar fi fluxurile de energie neplanificate;

98.    invită Comisia să sprijine în mod activ statele membre în privește atingerea obiectivelor în materie de interconectare la nivel de rețea și sistem și să se asigure că finanțarea UE adecvată este disponibilă în acest sens;

99.    recunoaște faptul că un sistem energetic mai bine integrat ar putea îmbunătăți solidaritatea transfrontalieră în perioadele de perturbări grave în aprovizionarea externă cu energie și ar putea permite o mai mare integrare a volumurilor în creștere de energie din surse regenerabile; consideră că sunt necesare acțiuni imediate din partea Comisiei și a statelor membre pentru a asigura că producerea, transportul și distribuția energiei, precum și gestionarea cererii de energie și stocarea acesteia pot acționa ca elemente funcționale ale pieței interne a UE dincolo de frontierele naționale, fără restricții nejustificate; în acest context, ar trebui să se asigure utilizarea optimă a infrastructurii existente;

100.  constată, de asemenea, că atragerea investițiilor private pentru dezvoltarea proiectelor de interes comun (PIC) prin utilizarea la maximum a instrumentelor financiare va avea un efect de pârghie important asupra finanțării publice și va relansa totodată investițiile în infrastructură din UE;

101.  constată că nivelul de dezvoltare a infrastructurii de gaz nu este uniform pe tot cuprinsul UE; subliniază că statele membre din regiunea Baltică, Europa Centrală și de Est, Europa de Sud-Est și Europa de Vest au nevoie de investiții pentru a asigura integrarea deplină a infrastructurii și a-și reduce vulnerabilitatea la întreruperi în aprovizionarea de la furnizori de energie unici sau dominanți;

102.  salută propunerea Consiliului European, potrivit căreia interconectarea sistemului de energie electrică trebuie să fie asigurată prin integrarea tuturor statelor membre în rețelele continentale europene, precum și propunerea Consiliului European referitoare la un nivel minim de interconectare a energiei electrice între statele membre, de 10 % până în 2020 și de 15 % până în 2030, și solicită stabilirea unor obiective de interconectare și în ceea ce privește gazele naturale; solicită Comisiei să propună un plan de acțiune concret pentru îndeplinirea acestor obiective;

103.  subliniază că, pentru energia electrică și gazele naturale, ACER joacă un rol central în ceea ce privește finalizarea pieței interne a energiei; regretă că, în pofida faptului că i-au fost atribuite mai multe sarcini și responsabilități, resursele ACER nu au fost majorate, așa cum ar fi fost necesar pentru a-i permite agenției să își îndeplinească mandatul său statutar, conform Regulamentului REMIT, de monitorizare a piețelor angro de energie;

104.  subliniază că extinderea și modernizarea interconexiunilor din țările din sudul Europei ar putea contribui la creșterea în continuare a absorbției surselor regenerabile de energie și la securitatea energetică în această regiune și ar putea, de asemenea, avea rolul de catalizator în ceea ce privește integrarea piețelor energetice din această zonă în restul UE și creșterea securității aprovizionării cu energie;

105.  evidențiază faptul că Consiliul European a subliniat necesitatea atingerii unui nivel mai înalt de interconectare între rețelele de energie din Peninsula Iberică și restul Uniunii Europene;

106.  subliniază că este necesar să se desfășoare teste de rezistență pentru electricitate și gaze, care trebuie să continue până la eliminarea completă a dependenței tuturor statelor membre de operatorii din țări terțe în ceea ce privește controlul sistemelor de transport, asociată cu implementarea funcționării sincronizate a rețelelor continentale europene până cel târziu în 2025;

107.  subliniază că accelerarea implementării proiectelor de infrastructură strategică este imperios necesară pentru realizarea obiectivelor politice ale Uniunii în materie de energie și climă, care includ și eliminarea insulelor energetice, și încurajează, prin urmare, Comisia să participe mai activ la acest proces; subliniază că investițiile în infrastructură includ atât măsuri referitoare la cererea de energie, cât și la oferta de energie; este ferm convins că finanțarea UE este esențială pentru transpunerea în practică a acestor proiecte-cheie de infrastructuri energetice europene pentru asigurarea ofertei și a resurselor;

108.  subliniază că, în cadrul procesului de aprobare a proiectelor majore de infrastructură, trebuie să se aibă mereu în vedere posibilitatea ca aceleași rezultate în materie de securitate energetică să poată fi obținute prin proiecte la scară mai mică, măsuri privind eficiența energetică sau ajustări inteligente la rețelele de transport sau de distribuție, în vederea prevenirii capacității excedentare și a suspendării proiectelor, precum și în vederea investirii resurselor limitate într-un mod cât mai eficient;

109.  subliniază că punerea în aplicare a acestor proiecte de infrastructură strategică va contribui la îmbunătățirea perspectivelor pe termen mediu și lung ale securității energetice, în deplină conformitate cu angajamentele UE privind decarbonizarea pe termen lung și legislația sa în materie de mediu, ca și din alte domenii aferente;

110.  îndeamnă Comisia să evalueze necesitatea și rolul potențial al unei strategii europene pentru capacitățile de rezervă, cu scopul de a asigura reziliența internă la șocurile ce survin în aprovizionarea cu energie din exterior;

111.  recunoaște faptul că mecanismele de remunerare a capacității de pe piața UE a energiei electrice pot fi necesare în anumite cazuri; subliniază că este necesară o abordare coordonată la nivel european pentru a se evita ineficiențele sau capacitatea excedentară de pe piața europeană; subliniază faptul că mai întâi trebuie analizate soluțiile alternative, cum ar fi interconectivitatea îmbunătățită și flexibilitatea resurselor;

112.  solicită ca lista proiectelor de interes comun (PIC), adoptată inițial în 2013 și actualizată periodic, să fie executată fără întârziere și în deplină conformitate cu calendarele stabilite; subliniază că implementarea PIC ar trebui să se afle la baza respectării obiectivelor UE în materie de interconectivitate; evidențiază că proiectele-cheie și inițiativele enumerate în Strategia europeană pentru securitate energetică trebuie implementate de urgență;

113.  subliniază rolul Fondului european pentru investiții strategice și al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în sprijinirea implementării PIC și, prin urmare, necesitatea direcționării, în următoarea perspectivă financiară, a mai multor resurse către bugetul MIE pentru proiectele de infrastructură energetică; în acest context, subliniază importanța deosebită a finanțării UE pentru securitatea neviabilă din punct de vedere comercial a proiectelor de infrastructură de aprovizionare cu energie înainte și după 2020;

114.  subliniază că este necesar să se consolideze cooperarea regională pe întreg teritoriul UE și al Comunității Energiei, inclusiv în domeniul depozitelor de gaze naturale și al sistemelor inteligente de stocare a energiei electrice, deoarece problemele de securitate energetică pot fi soluționate mai eficient, iar energia poate fi produsă, stocată și consumată mai rațional la nivel local și regional; ia act de faptul că planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică, care are scopul de a integra țările din regiunea Mării Baltice în rețelele de infrastructură energetică ale UE, reprezintă un exemplu excelent de cooperare regională;

115.  invită Comisia să inițieze un studiu prin care să analizeze noi modele rentabile pentru piața europeană a energiei electrice, pentru a se asigura că consumatorii primesc energie electrică la prețuri rezonabile și pentru a preveni scurgerile de dioxid de carbon;

116.  subliniază că energia trebuie să aibă prețuri abordabile pentru toți cetățenii UE; consideră că evitarea consumului inutil prin îmbunătățirea eficienței, interconectări mai puternice, integrare mai accentuată a pieței și investiții energetice durabile, în special în clădiri, ar putea ajuta numeroase gospodării să aibă acces, în condiții egale, la o piață energetică unică, durabilă, competitivă și sigură și să scape de sărăcia energetică, care afecta, în 2012, unu din patru cetățeni UE; invită Comisia să prezinte o comunicare privind sărăcia energetică în Europa, însoțită de un plan de acțiune pentru combaterea acesteia, care să conțină o definiție și indicatori;

117.  subliniază că UE găzduiește o bază industrială puternică în ceea ce privește tehnologiile energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon, cum ar fi sursele regenerabile de energie și energia nucleară, care pot contribui la îmbunătățirea securității energetice a UE și a vecinilor săi prin reducerea dependenței externe de un singur furnizor;

DIMENSIUNEA EXTERNĂ

Diversificarea surselor de aprovizionare externe

118.  subliniază că dependența de un singur furnizor de resurse energetice și reducerea nivelului de concurență și de vulnerabilitate asociate acestei situații pot crea obstacole în calea creșterii economice și pot pune în pericol securitatea la nivel național și la nivelul UE și că, prin urmare, toate proiectele menite să asigure diversificarea furnizorilor de energie trebuie puse în aplicare în mod consecvent; subliniază că acțiunile vizând diversificarea furnizorilor, a rutelor și a surselor de energie ale UE ar trebui accelerate, ținând cont de cererea de energie viitoare și de necesitatea de a combina aceste acțiuni cu măsuri de reducere a cererii;

119.  subliniază necesitatea abordării prin diversificare a dependenței exclusive de un furnizor unic de combustibil nuclear fabricat pentru 20 de reactoare nucleare funcționale din cinci state membre;

120.  subliniază că reducerea dependenței de un singur furnizor nu trebuie să conducă la o creștere a dependenței de alt furnizor, în special în ceea ce privește gazul lichefiat;

121.  solicită o mai mare coerență între politica comercială și cea energetică ale UE; consideră că ALS încheiate de UE atât cu partenerii recunoscuți pe termen lung, cât și cu țările partenere noi sau viitoare din zone precum Asia Centrală, Africa de Nord și America și din alte zone ar trebui să conducă la un acces pe piață sporit în domeniul resurselor de energie și al produselor energetice;

122.  subliniază că schimburile comerciale au un rol-cheie în securitatea energetică și că parteneriatele energetice puternice, consolidate prin includerea unor capitole privind energia în acordurile comerciale ale UE, constituie instrumente esențiale; consideră că este extrem de important ca aceste capitole să sporească diversificarea energetică a UE și să reducă dependența de sursele de energie importată provenind de la un număr prea mic de furnizori, să stabilească standarde de calitate pentru produsele energetice și standarde comune pentru producția de energie durabilă și să încurajeze atât diversificarea rutelor de aprovizionare, cât și producția de energie locală, în special din surse regenerabile, întrucât strategia pentru securitate energetică ar trebui să promoveze utilizarea surselor de energie interne, eficiența energetică, interconectarea și politicile de reducere a consumului; consideră că investițiile străine directe în activele infrastructurii energetice strategice ale Uniunii pot avea și efecte negative și că ar trebui supravegheate de Comisie; solicită Comisiei să acorde statelor membre asistență tehnică la un nivel optim în vederea garantării punerii în aplicare corecte și prompte a legislației UE în domeniul energetic; subliniază că situațiile în care statele membre au o balanță comercială negativă sunt cauzate în cea mai mare parte de costurile importurilor de combustibili fosili;

123.  subliniază faptul că în cadrul acordurilor comerciale s-au luat deja primele măsuri în vederea cooperării în domeniul eficienței energetice și al etichetării energetice (de exemplu, eticheta „Energy Star” din Statele Unite); solicită o intensificare a acestor eforturi în viitor;

124.  solicită Comisiei să își mențină obiectivul de a include un capitol specific privind energia în Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), întrucât acesta ar contribui la securitatea energetică a UE și la deschiderea piețelor energetice internaționale; în acest sens, solicită Comisiei să depună în continuare eforturi în vederea unei politici a liberului schimb cu privire la combustibili, inclusiv GNL și țiței;

125.  consideră că schimburile comerciale de gaz natural lichefiat (GNL) dintre UE și SUA ar integra pe deplin piața europeană a gazului în piața mondială și ar contribui în mod semnificativ la finalizarea pieței interne a energiei;

126.  regretă faptul că dezbaterile privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială stagnează în cadrul Consiliului, deși Parlamentul și-a exprimat sprijinul ferm pentru măsuri mai dure împotriva importurilor abuzive din țările terțe;

127.  subliniază că diversificarea energetică la nivelul UE trebuie să acorde prioritate proiectelor care urmăresc diversificarea rutelor și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și trebuie să îndeplinească toate cerințele legislației UE; relevă faptul că diversificarea rutelor trebuie să fie orientată către alegerea unor furnizori fiabili și că contractele de furnizare ar trebui să prevadă obligații și clauze de sancționare clare, eficace și ușor aplicabile pentru a se asigura că aprovizionarea cu energie nu este afectată de evenimente cum ar fi cele de natură politică; subliniază importanța și posibilitățile oferite de GNL în ceea ce privește securitatea energetică a UE;

128.  de asemenea, consideră că energia nu ar trebui folosită ca mijloc de presiune politică în niciun context de cooperare internațională;

129.  consideră că Rusia nu mai poate fi considerată un partener de încredere, întrucât aceasta contestă în mod explicit legitimitatea legislației UE, inclusiv la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului, utilizând aprovizionarea cu energie în scopuri politice; constată că diversificarea ofertei îmbunătățește poziția de negociere a țărilor în cauză în fața furnizorilor lor externi de gaze și insistă, prin urmare, că UE trebuie să învețe din crizele energetice din trecut în care a fost implicată Rusia;

130.  consideră că ar trebui să se acorde mai multă atenție dezvoltării infrastructurii de aprovizionare cu gaz și a noilor terminale GNL, precum și unei utilizări mai eficiente a infrastructurii existente;

131.  subliniază avantajele parteneriatului dintre Norvegia și UE în domeniul energetic; evidențiază importanța strategică a gazoductului transadriatic (TAP) și a finalizării coridorului sudic al gazelor pentru diversificarea și securitatea energetică a Europei și regretă eșecul înregistrat de proiectul Nabucco; subliniază că capacitățile GNL suplimentare din zona Mediteranei de Est și a Mării Negre vor facilita obiectivul UE de diversificare a aprovizionării cu gaze pentru statele membre și țările din Comunitatea Energiei din Europa de Sud-Est; subliniază, de asemenea, importanța conectării platformelor de comercializare a gazelor din Europa centrală cu Europa de Sud-Est prin coridoarele nord-sud;

132.  subliniază că opțiunea GNL pentru furnizarea de gaze statelor membre din Europa de Est va conduce la o concurență gaz pe gaz, putând înlocui importurile cantităților de gaze naturale în baza unor contracte indexate în funcție de prețul petrolului, cu contracte aliniate la prețurile platformei de comercializare și la prețurile la vedere;

133.  subliniază faptul că rezervele de gaz considerabile din țările nord-africane și descoperirile recente din zona Mediteranei de Est îi oferă regiunii oportunitatea de a se lansa ca centru pentru o rețea de conducte transportatoare de gaz în Europa; solicită înființarea unei platforme mediteraneene de comercializare a gazului cu capacități GNL sporite; subliniază că UE ar trebui să profite de oportunitățile pe care le oferă aceste rezerve de gaze pentru a-și consolida securitatea energetică;

134.  subliniază faptul că progresele înregistrate de UE trebuie să fie luate în considerare în parteneriatele energetice încheiate cu țări din afara UE;

135.  subliniază că întreprinderile din țările terțe care participă la lanțul de producere a energiei în UE și Comunitatea Energiei, având drept componente materiile prime, generarea, transportul și distribuția, precum și stocarea gazelor, trebuie să respecte toate cerințele impuse de legislația UE, pentru a evita distorsionarea pieței și a garanta faptul că piața energiei rămâne transparentă și competitivă, creând astfel un cadru adecvat de securitate energetică; solicită Comisiei să se asigure că aceste companii acționează și în conformitate cu obiectivele de politică ale UE în materie de climă și energie;

136.  subliniază că, în pofida tendințelor recente ale prețului barilului de țiței Brent, deindexarea prețurilor la gazele rezultate din petrol este în continuare pertinentă, din cauza dezechilibrului în creștere dintre cele două surse de energie;

137.  solicită promovarea sectoarelor europene ale industriei dedicate producerii și distribuției de energie la nivelul tuturor piețelor, în primul rând pe piața europeană;

138.  invită Comisia, statele membre și părțile contractante care fac parte din Comunitatea Energiei să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare proiectele de dezvoltare a infrastructurilor energetice strategice în materie de cerere (reducere) și ofertă, asigurând informarea Parlamentului; consideră că infrastructura existentă trebuie să contribuie la integrarea regională;

139.  subliniază că proiectele de infrastructură în domeniul securității energetice trebuie să respecte pe deplin voința democratică și participarea comunităților locale afectate de urbanizare și de construcții;

Coordonarea și adoptarea unei strategii unitare

140.  evidențiază rolul prioritar al principiului solidarității între toate statele membre; subliniază că, pentru a garanta securitatea aprovizionării cu energie, este necesară o acțiune colectivă, întrucât această problemă privește toate statele membre, în ciuda diferitelor grade de vulnerabilitate în fața șocurilor de aprovizionare; subliniază că niciunui stat membru nu îi este permis să pună în pericol prin acțiunile sale sau prin decizia sa de a nu acționa securitatea unui alt stat membru sau a Uniunii în ansamblul său; consideră că sunt necesare cel puțin o comunicare, consultare și cooperare mai bune între statele membre;

141.  reiterează faptul că cooperarea în domeniul energiei trebuie să se bazeze pe valorile fundamentale ale UE, inclusiv pe respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, și trebuie să promoveze dezvoltarea economică și socială în țările partenere, precum și eradicarea sărăciei energetice; invită toți actorii din domeniul politicii externe a UE să promoveze dezvoltarea energiei regenerabile și eficiența energetică în toate contactele cu țările terțe și să sprijine eforturile internaționale de combatere a schimbărilor climatice; solicită VP/ÎR și Comisiei să asigure un control strict de către entități din afara UE a infrastructurii nucleare din UE și să monitorizeze cu atenție standardele de siguranță nucleară din vecinătatea UE, precum și managementul deșeurilor nucleare generate în Europa, ca posibilă provocare de politică externă;

142.  subliniază necesitatea de a consolida în mod activ cooperarea cu partenerii UE și de a recunoaște rolul important al cooperării internaționale în domeniul energiei, în special al securității energetice; în acest sens, subliniază faptul că toate acordurile interguvernamentale trebuie să se bazeze pe principiul respectului reciproc cu țările terțe implicate;

143.  subliniază faptul că securitatea energetică este puternic legată de chestiunile de geopolitică și de securitate, precum și că toate măsurile de securitate energetică ar trebui adoptate în acest contest mai amplu și că ar trebui să contribuie la reducerea dependenței UE de sursele de energie externe;

144.  solicită o evaluare detaliată a domeniului de aplicare, valorii și modalităților de stabilire a rezervelor de gaz strategice comune și de creștere semnificativă a capacității fluxului invers pentru a aborda perturbările referitoare la partea de ofertă și a garanta faptul că gazele pot fi transportate în mod eficace în zonele necesare în cazul unei crize, concentrându-se pe solidaritatea dintre statele membre; la formularea acestor propuneri, ar trebui luate în considerare rezultatele actualelor teste de rezistență privind energia;

145.  solicită Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să garanteze consecvența și coerența generală a politicii externe și de securitate și de apărare comune cu politica energetică; în acest context, consideră că este necesară o coordonare strânsă prin intermediul Serviciului European de Acțiune Externă, statelor membre, Comisiei și Parlamentului;

146.  subliniază faptul că Comunitatea Energiei ar trebui să fie un instrument eficace pentru a crește nivelul paneuropean de securitate energetică; subliniază că mecanismul de punere în aplicare și arhitectura instituțională a acesteia ar trebui să fie consolidate pentru a asigura o stabilitate a investițiilor, o transparență și o democrație sporite; consideră că Comunitatea Energiei poate fi utilă pentru a facilita asocierea țărilor candidate și a potențialelor țări candidate la mecanismele de solidaritate ale UE; subliniază că în acest mod ar putea fi consolidată politica europeană de vecinătate în domeniul energetic;

147.  invită statele membre să consolideze capacitățile și competențele Secretariatului Comunității Energiei și să analizeze temeinic propunerile Grupului de reflecție la nivel înalt pentru reforma Comunității Energiei și să acționeze în consecință, pentru a garanta o punere în aplicare rapidă și eficientă a acquis-ului energetic al UE de către părțile contractante care fac parte din Comunitatea Energiei; subliniază necesitatea de a crește nivelul securității energetice, atât în cadrul UE, cât și în întreaga Europă; subliniază faptul că țările din Balcanii de Vest au un potențial enorm în ceea ce privește sursele regenerabile de energie și invită includerea lor în Comunitatea Energiei și în piața comună a energiei;

148.  subliniază că provocarea în materie de securitate energetică constă în atenuarea incertitudinilor care dau naștere unor tensiuni între țări și în reducerea ineficiențelor pieței care contracarează beneficiile comerțului; prin urmare, subliniază necesitatea promovării structurilor guvernanței globale pentru materiile prime și a normelor internaționale în materie de comerț energetic, în scopul de a reduce tensiunile internaționale în acest domeniu și de a sprijini realizarea unei piețe mondiale echitabile a energiei care să aducă avantaje comerciale tuturor participanților, o atenție deosebită fiind acordată opțiunilor de venituri decente pentru țările bogate în resurse din interiorul și din afara UE, care să susțină dezvoltarea lor economică și strategiile lor de eradicare a sărăciei; subliniază importanța unei cooperări mai strânse în domeniul energiei cu țările din vecinătatea Uniunii Europene;

149.  invită Comisia la o mai bună utilizare a Facilității de investiții pentru vecinătate și la cofinanțarea investițiilor în măsuri privind eficiența energetică și proiecte SRE;

150.  recunoaște valoarea Parteneriatului estic pentru eficiență energetică și mediu (E5B) ca fond cu donatori multipli gestionat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în scopul facilitării investițiilor privind eficiența energetică și reducerea emisiilor de dioxid de carbon în țările partenere din Europa de Est;

151.  invită Comisia să analizeze structura potențială și caracterul adecvat ale unui mecanism de achiziționare colectivă și impactul acestuia asupra funcționării pieței interne a gazelor, întreprinderile care au fost afectate și contribuția unui astfel de mecanism la garantarea securității aprovizionării cu gaze; constată că, întrucât există mai multe modele de mecanisme de achiziționare colectivă, trebuie să se depună eforturi suplimentare pentru a stabili care este cel mai avantajos model bazat pe piață aplicabil regiunilor UE și furnizorilor vizați, precum și condițiile excepționale atunci când ar putea fi introdus un mecanism de achiziționare colectivă;

152.  consideră că principala condiție pentru crearea viitoarei Uniuni Europene a energiei este finalizarea unei piețe interne integrate a energiei în UE, fiind necesară în acest scop implementarea completă a celui de al treilea pachet privind energia, care înglobează atât gestionarea cererii de energie, cât și optimizarea sistemului de furnizare a energiei, dezvoltarea unei infrastructuri energetice și a unor interconexiuni energetice inteligente, precum și existența unei dimensiuni externe solide a politicii energetice a UE, care să fie bazată pe o strânsă coordonare a pozițiilor țărilor participante și pe aplicarea unei strategii unitare în relația cu țările terțe;

153.  recunoaște că Tratatul de la Lisabona include politici de atenuare a schimbărilor climatice, promovează eficiența energetică și dezvoltarea tehnologiilor privind sursele regenerabile de energie ca element de bază al Uniunii Europene; consideră că dezvoltarea obiectivelor energetice pentru 2020 și 2030 reflectă nevoia de a răspunde la articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, prin urmare, trebuie respectată în orice acord bilateral încheiat de Comisie;

154.  subliniază că principiul reciprocității trebuie să joace un rol important în acordurile încheiate în domeniul energetic cu țările terțe, potrivit căruia trebuie garantate standarde de calitate și conformitate cu cadrele de reglementare;

155.  subliniază că este necesar să se consolideze capacitatea UE de a adopta o strategie unitară pentru a spori coerența acțiunilor sale diplomatice în domeniul energetic în țările partenere și la nivelul forurilor multilaterale; remarcă, în acest context, că ar trebui să se impună participarea obligatorie a Comisiei în calitate de observator la negocierile referitoare la acordurile interguvernamentale, precum și la evaluările ex ante și ex post ale acordurilor negociate, pentru a reduce la minim riscul nerespectării legislației UE;

156.  invită statele membre să își intensifice cooperarea privind mecanismul de schimb de informații în ceea ce privește acordurile interguvernamentale (AIG) cu țări terțe în domeniul energiei, pentru a îmbunătăți transparența și a-și comasa puterea de negociere față de țările terțe; solicită Comisiei să formuleze cu promptitudine o propunere privind o evaluare ex ante obligatorie a AIG în ceea ce privește consecințele pentru piața internă a energiei din UE și compatibilitatea acestora cu legislația UE; solicită statelor membre să ceară participarea Comisiei în negocierea acordurilor energetice cu țări terțe; invită Comisia să elaboreze un model pentru acordurile energetice cu țări terțe, care să cuprindă clauze relevante pentru interesele Uniunii; solicită, în scopul promovării democrației și transparenței, ca Parlamentul să fie informat periodic de către Comisie cu privire la acordurile energetice dintre statele membre și țări terțe; consideră că ar trebui să se aibă în vedere posibilitatea ca statele membre care doresc acest lucru să introducă pe viitor un mecanism colectiv de achiziție pentru sursele de energie;

157.  sprijină pe deplin opinia Consiliului European, potrivit căreia ar trebui dezvoltat și propus pentru 2015 un sistem de guvernanță fiabil, democratic și transparent, evitându-se birocrația excesivă, pentru a contribui la asigurarea îndeplinirii de către UE a obiectivelor sale de politică în domeniul energiei, cu flexibilitatea necesară pentru statele membre și cu respectarea deplină a libertății acestora de a-și stabili mixul energetic; subliniază că Parlamentul trebuie să joace un rol puternic și proactiv în ceea ce privește dezvoltarea, punerea în aplicare și reexaminarea sistemelor de guvernanță a uniunii energetice;

158.  invită Comisia să acorde de urgență sprijinul necesar pentru finalizarea uniunii energetice, atât în ceea ce privește cererea de energie, cât și aprovizionarea cu energie, punând accentul pe reducerea pierderilor de energie, diversificarea și securizarea relațiilor externe în domeniul energetic și promovând eficiența utilizării resurselor în cadrul pieței interne a energiei și buna funcționare a acesteia; invită statele membre și părțile contractante ale Comunității Energiei să demonstreze că sunt animate de o voință politică puternică pentru a realiza obiectivele uniunii energetice europene;

159.  relevă faptul că trebuie să se asigure o revizuire periodică a punerii în aplicare a Strategiei europene pentru securitate energetică, precum și faptul că evaluarea anuală a progresului înregistrat de această strategie trebuie să aibă în vedere principalele provocări la adresa securității energetice; invită Comisia să prezinte rapoarte anuale privind stadiul punerii în aplicare a Strategiei europene pentru securitate energetică;

160.  invită Comisia să prezinte propuneri privind infrastructura strategică, inclusiv protejarea fizică a energiei;

161.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Secretariatului Comunității Energiei și părților contractante ale Comunității Energiei.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0094.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0063.


EXPUNERE DE MOTIVE

Introducere

Izbucnirea crizei din Ucraina a readus în atenția Uniunii Europene importanța securității energetice și rolul său crucial în confirmarea poziției solide a Europei pe plan economic și politic. Ca urmare a vulnerabilității pieței energiei în actualul context geopolitic, politica energetică a devenit una dintre prioritățile strategice în domeniul afacerilor externe. Prin urmare, Uniunea Europeană trebuie să își dezvolte o politică energetică bazată pe o strânsă coordonare a pozițiilor statelor membre și pe adoptarea unei strategii unitare.

În Comunicarea sa intitulată „Strategia europeană a securității energetice”, Comisia a prezentat principalele provocări din sectorul energiei, iar în prezent Parlamentul European trebuie să furnizeze impulsul politic pentru a defini cadrul necesar în vederea instituirii unui nivel mai ridicat de securitate energetică. Prezentul raport abordează și aspectele care au fost analizate în Comunicarea Comisiei privind eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030, în Comunicarea Comisiei privind progresele înregistrate în ceea ce privește finalizarea pieței interne a energiei și în Comunicarea Comisiei privind reziliența pe termen scurt a sistemului gazier european. Toate aceste documente ilustrează situația actuală de pe piața energiei din UE.

Cu toate că în ultimii ani s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea securității energetice a UE, există în continuare o serie de provocări cărora Uniunea trebuie să le facă față, cum ar fi instabilitatea din regiunile furnizoare de energie, o piață internă fragmentată și schimbările climatice. UE importă în prezent 53 % din totalul energiei pe care o consumă, iar multe state membre sunt în continuare dependente de o sursă externă unică de aprovizionare, ceea ce împiedică creșterea economică a Europei și periclitează securitatea națională și cea a UE.

Raportorul consideră că strategia adecvată nu ar trebui să se bazeze pe un plan de acțiune pe termen scurt, ci pe o strategie pe termen lung axată pe o serie de obiective strategice importante pentru securitatea energetică a Europei. Prin urmare, raportul include în cuprinsul său acțiuni care au ca scop moderarea cererii de energie, acțiuni care vizează majorarea producției autohtone de energie și dezvoltarea tehnologiilor energetice, acțiuni suplimentare care vizează crearea unei piețe interne a energiei pe deplin integrate și funcționale, precum și mecanisme de solidaritate și coordonare.

O uniune energetică europeană pentru securitatea energetică a Europei

Odată cu începerea mandatului noii Comisii, un nou concept uniune energetică devine tot mai important, fiind necesar ca acesta să fie dezvoltat și clarificat. Noul portofoliu al vicepreședintelui pentru uniunea energetică a fost creat pentru a sublinia necesitatea unei politici comune în domeniul energiei. Parlamentul European ar trebui considerat drept un intermediar în definirea etapelor care trebuie parcurse pentru crearea uniunii energetice. Raportorul consideră că Strategia europeană pentru securitate energetică ar trebui să constituie o parte integrantă din conceptul mai larg al uniunii energetice, care se conturează în prezent, și dorește să încurajeze Comisia să depună în continuare eforturi în această direcție.

Pe lângă considerentele legate de securitatea aprovizionării, uniunea energetică ar trebui să fie dezvoltată pe baza unei abordări cuprinzătoare, care să se întemeieze pe piloni-cheie, precum realizarea unei piețe energetice pe deplin integrate, moderarea cererii de energie, decarbonizarea mixului energetic și cercetarea și inovarea. Politica energetică bazată pe o strânsă coordonare a pozițiilor țărilor participante și pe aplicarea unei strategii unitare în relația cu țările terțe constituie fundamentul existenței uniunii energetice, prin urmare ar trebui luată în considerare posibilitatea achiziționării comune a gazelor naturale.

Moderarea cererii de energie

Moderarea cererii de energie prin intermediul eficienței energetice are o importanță crucială pentru securitatea energetică a UE, pentru competitivitate și sustenabilitate. Eficiența energetică afectează în mod pozitiv diferite domenii, precum aprovizionarea cu energie, sărăcia energetică, prețurile la energie, productivitatea industrială, ocuparea forței de muncă și gestionarea resurselor. Totuși, în ciuda acestui potențial enorm, UE nu este încă pe cale să își îndeplinească angajamentul de a face economii de energie de 20 % până în 2020. Prin urmare, UE ar trebui să își intensifice eforturile pentru a crește în mod semnificativ nivelul eficienței energetice după 2020, întrucât instrumentele actuale nu sunt suficiente.

Autoritățile locale din orașele europene ar putea contribui în mod semnificativ la creșterea eficienței energetice prin cogenerare, modernizarea sistemelor de termoficare, creșterea utilizării unui sistem public de transport mai ecologic, încurajarea unor modele de transport mai active și renovarea clădirilor.

Creșterea producției autohtone de energie și dezvoltarea tehnologiilor energetice

Pentru a-și reduce dependența energetică, UE trebuie să își majoreze producția autohtonă de energie și să își dezvolte tehnologiile energetice. În cuprinsul raportului s-a subliniat faptul că este necesară o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea de surse autohtone de energie în cadrul Uniunii Europene. UE ar trebui să aibă în vedere dezvoltarea oricărei surse de energie care ar putea contribui la securitatea energetică a Uniunii. Noile tehnologii energetice ar putea contribui la reducerea dependenței energetice, la diversificarea și consolidarea opțiunilor de aprovizionare, la optimizarea infrastructurii rețelelor energetice și la creșterea eficienței consumului de energie.

Buna funcționare a pieței interne a energiei

O bună funcționare a pieței interne a energiei asigură participarea pe piață a diferiților furnizori de energie, care pot oferi servicii fiabile la prețuri mai scăzute. Europa a realizat progrese importante în direcția finalizării pieței interne a energiei. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a dezvolta interconexiuni și a elimina blocajele existente, astfel încât să se asigure faptul că piețele regionale ale energiei sunt competitive și bine integrate. Raportorul salută opinia Consiliului European, conform căreia ar trebui să se acționeze cu prioritate pentru a soluționa problema interconexiunilor inadecvate ale statelor membre la rețelele europene de electricitate și de gaze și pentru a asigura funcționarea sincronizată a rețelelor statelor membre în cadrul rețelelor continentale europene. În acest mod s-ar aduce o contribuție importantă la asigurarea unui nivel minim de interconexiune între statele membre de 15 %. În plus, trebuie să se acționeze de urgență pentru a pune în aplicare în mod eficace și consecvent dispozițiile prevăzute în cel de al treilea pachet privind energia.

Dimensiunea externă a politicii energetice a UE

În ceea ce privește situația geopolitică actuală, Rusia nu mai poate fi considerată un partener de încredere, întrucât aceasta contestă în mod explicit legitimitatea legislației UE și folosește resursele energetice în scopuri politice. Așadar, este imperios necesar să se diversifice rutele și sursele de aprovizionare cu energie și, în special, să se garanteze faptul că rutele sunt direcționate către furnizori fiabili.

Întrucât integrarea regională este un element-cheie al securității energetice, UE trebuie să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare proiectele de dezvoltare a infrastructurilor energetice strategice.

Raportorul evidențiază importanța principiului solidarității, subliniind, în consecință, faptul că acțiunea colectivă este esențială în vederea garantării securității energetice. Statele membre ar trebui să asigure transparența în cadrul negocierilor și să adopte o poziție comună în relația cu furnizorii externi. După cum s-a constatat în Comunicarea Comisiei privind reziliența pe termen scurt a sistemului gazier european, strategiile de aprovizionare ale statelor membre au în prezent un caracter unilateral și sunt insuficient coordonate. În acest context, Parlamentul invită Comisia să examineze potențialele mecanisme de achiziționare colectivă a gazelor naturale.

În acest sens, ar trebui subliniată, de asemenea, importanța Comunității Energiei. Prin punerea în aplicare a acquis-ului energetic al UE, Comunitatea Energiei ar putea deveni un instrument eficace pentru a crește nivelul paneuropean de securitate energetică. Este important să se majoreze nivelul securității energetice, atât în cadrul UE, cât și în întreaga Europă, deoarece astfel s-ar putea consolida politica europeană de vecinătate în domeniul energetic.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (24.3.2015)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la Strategia europeană pentru securitate energetică

(2014/2153(INI))

Raportor pentru aviz: Arne Lietz

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că o politică energetică coerentă trebuie să fie o parte integrantă a politicii externe generale a UE și că sunt necesare eforturi suplimentare și sinergii mai bune pentru a obține coordonarea obiectivelor energetice cu o politică externă credibilă; subliniază că cooperarea energetică este o piatră de temelie a integrării europene; evidențiază faptul că securitatea energetică preocupă întreaga Uniune în pofida gradului diferit de vulnerabilitate al fiecărui stat membru în parte; invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și Serviciul European de Acțiune Externă să coordoneze îndeaproape instrumentele și mecanismele de politică externă relevante ale statelor membre și ale instituțiilor UE;

2.  consideră că, având în vedere dependența ridicată a UE de importul de energie și actuala dominație a unui singur furnizor de gaze naturale, trebuie urgent diversificate sursele și rutele de aprovizionare cu energie și consolidată capacitatea UE de a răspunde în mod eficace unor posibile crize de aprovizionare cu gaze naturale și de a rezista presiunii exercitate de țări terțe atunci când energia este folosită ca instrument politic; subliniază importanța vitală a consolidării radicale a securității energetice a UE prin reducerea dependenței de Rusia și prin creșterea rezistenței Uniunii la presiunile externe; consideră, în acest context, că este necesar să se asigure un sprijin administrativ și financiar crescut pentru proiectele existente și alternative de dezvoltare a infrastructurilor de aprovizionare cu energie, inclusiv crearea unor noi rute de aprovizionare din regiunea Mării Caspice, Orientul Mijlociu, regiunea Mării Mediterane și țările din Asia Centrală;

3.  salută eforturile Comisiei de a construi o uniune a energiei și solicită implementarea sa rapidă; reamintește că poate fi realizată o veritabilă uniune a energiei doar în momentul în care politica externă și politica energetică sunt convergente; subliniază, în special, că UE și statele sale membre trebuie să elaboreze o politică energetică comună bazată pe solidaritate pentru a se exprima unitar la nivel internațional și a dezvolta o diplomație coerentă în domeniul energiei; invită Comisia să evalueze opțiunile pentru mecanismele voluntare de agregare a cererii care ar putea crește puterea de negociere a UE; solicită Comisiei să revizuiască Decizia de instituire a unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale dintre statele membre și țări terțe în domeniul energiei, pentru a consolida dispozițiile acesteia și a asigura compatibilitatea cu legislația privind piața internă a energiei, precum și un rol mai important pentru Comisie;

4.  solicită ca securității energetice să i se acorde o mai mare atenție în cadrul politicii de extindere, precum și al evaluării curente a politicii europene de vecinătate (PEV); subliniază, totodată, că Comunitatea Energiei ar trebui folosită ca un instrument pentru reformarea, precum și integrarea și mai mare a țărilor din vecinătatea noastră în piața energetică a UE; consideră că stabilirea unui spațiu juridic comun bazat pe norme și principii legate de acquis în ceea ce privește piața internă a energiei ar spori securitatea aprovizionării și a tranzitului energiei; consideră că proiectele de conducte din vecinătatea noastră trebuie să fie supuse unei analize critice și să urmeze o abordare strategică pe deplin coerentă cu situația politică actuală;

5.  reiterează faptul că cooperarea în domeniul energiei trebuie să se bazeze pe valorile fundamentale ale UE, inclusiv respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, și trebuie să promoveze dezvoltarea economică și socială în țările partenere, precum și eradicarea sărăciei energetice; invită toți actorii din domeniul politicii externe a UE să promoveze dezvoltarea energiei regenerabile și eficiența energetică în toate contactele cu țările terțe și să sprijine eforturile internaționale de combatere a schimbărilor climatice; solicită VP/ÎR și Comisiei să asigure un control strict de către entități din afara UE a infrastructurii nucleare din UE și să monitorizeze cu atenție standardele de siguranță nucleară din vecinătatea UE, precum și managementul deșeurilor nucleare generate în Europa, ca posibilă provocare de politică externă;

6.  este preocupat de anunțurile repetate ale Rusiei referitoare la sistarea aprovizionării cu gaze naturale a Ucrainei și face apel la toate părțile la acordul intermediat de fostul comisar pentru energie, Günther Oettinger, să găsească o soluție acceptabilă;

7.  subliniază că, pentru ca UE să își consolideze securitatea aprovizionării, dependența sa de importuri trebuie redusă prin intermediul unei tranziții către o economie sustenabilă și decarbonizată, pe baza punerii în aplicare a unor obiective obligatorii și ambițioase pentru a stimula atât eficiența energetică, cât și producția de energie din surse regenerabile, precum și prin intermediul creării unei infrastructuri inteligente, moderne și conectate; în acest context, solicită exploatarea deplină a capacităților de interconectare existente și realizarea unor noi infrastructuri între statele membre și subliniază importanța Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) pentru reducerea fragmentării pieței UE a energiei; în această privință, solicită sincronizarea rapidă a sistemelor electrice din statele baltice cu rețelele continentale europene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

23.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

9

3

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Petras Auštrevičius, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Aymeric Chauprade, Arnaud Danjean, Mark Demesmaeker, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Tunne Kelam, Afzal Khan, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Ulrike Lunacek, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Charles Tannock, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans

Membri supleanți prezenți la votul final

Zigmantas Balčytis, Reinhard Bütikofer, Liisa Jaakonsaari, Marek Jurek, Gabrielius Landsbergis, Antonio López-Istúriz White, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Traian Ungureanu

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

José Blanco López, Jude Kirton-Darling, Susanne Melior, Maria Noichl, Gabriele Preuß, Ricardo Serrão Santos


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (16.4.2015)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la Strategia europeană pentru securitate energetică

(2014/2153(INI))

Raportor pentru aviz: Helmut Scholz

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că, pentru a răspunde provocărilor lansate de Strategia europeană pentru securitate energetică, precum și pentru a-și pune în aplicare obiectivele privind energia și schimbările climatice, în contextul constrângerilor generale din aceste domenii de politică, Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie, pe baza cadrelor juridice existente, să adopte, de asemenea, măsuri comune pe scena internațională, prin aducerea în discuție a problemelor de securitate energetică și durabilitate în cadrul forumurilor comerciale internaționale, inclusiv a modalităților de soluționare a dumpingului ecologic de către părți terțe care își neglijează angajamentele internaționale; subliniază faptul că moderarea cererii de energie și promovarea surselor regenerabile și locale de energie sunt printre cele mai eficiente instrumente de reducere a dependenței de energia externă și de atingere a obiectivelor în domeniul climei; subliniază că promovarea educației energetice poate servi scopului de a reduce poluarea și de a îmbunătăți tiparele de consum;

2.  reiterează faptul că energia reprezintă o nevoie umană de bază, este esențială pentru activitatea economică a omului și deosebit de importantă pentru competitivitatea industriei și a altor sectoare economice; insistă, prin urmare, asupra faptului că strategia UE pentru securitate energetică ar trebui să garanteze un acces la energie la un preț accesibil, durabil, stabil, sigur și previzibil, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi și să consolideze controlul public și reglementarea, pentru a se concentra asupra problemei sărăciei energetice și pentru a promova măsuri de soluționare a acestei probleme care a afectat un număr însemnat de cetățeni ai UE (potrivit rapoartelor Eurostat privind veniturile și condițiile de trai ) și de cetățeni ai țărilor în curs de dezvoltare (potrivit Agenției Internaționale a Energiei (AIE)]; subliniază că procesul de decizie privind proiectele de infrastructură energetică ar trebui să implice toate comunitățile locale direct interesate; evidențiază, prin urmare, că strategia pentru securitate energetică a UE ar trebui să constituie o componentă esențială a unei strategii integratoare a Uniunii pentru creștere economică;

3.  solicită o mai mare coerență între politica comercială și cea energetică ale UE și consideră că ALS încheiate de UE atât cu partenerii recunoscuți pe termen lung, cât și cu țările partenere noi sau viitoare din zone precum Asia Centrală, Africa de Nord și America și din alte zone ar trebui să conducă la un acces pe piață sporit în domeniul resurselor de energie și al produselor energetice;

4.  subliniază că comerțul are un rol-cheie în securitatea energetică și că parteneriatele energetice puternice, consolidate prin includerea unor capitole privind energia în acordurile comerciale ale UE, constituie instrumente esențiale; consideră că este extrem de important ca aceste capitole să mărească diversificarea energetică a UE și să reducă dependența de sursele de energie importată provenind de la un număr prea mic de furnizori, să stabilească standarde de calitate pentru produsele energetice și standarde comune pentru producția de energie durabilă și să încurajeze atât diversificarea rutelor de aprovizionare, cât și producția de energie locală, în special din surse regenerabile, întrucât strategia pentru securitate energetică ar trebui să promoveze utilizarea surselor de energie interne, eficiența energetică, interconectarea și politicile de reducere a consumului; consideră că investițiile străine directe în activele infrastructurii energetice strategice ale Uniunii pot avea și efecte negative și că ar trebui supravegheate de Comisie; solicită Comisiei să acorde statelor membre asistență tehnică la un nivel optim în vederea garantării punerii în aplicare corecte și prompte a legislației UE în domeniul eficienței energetice; subliniază faptul că, în cazul în care statele membre ale UE au o balanță comercială negativă, acest lucru este cauzat în cea mai mare parte de costurile importurilor de combustibili fosili;

5.  se așteaptă, având în vedere interesul legitim al UE în sporirea securității energetice, ca în Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții să fie incluse chestiuni de maximă importanță, cum ar fi comerțul cu resurse energetice, inclusiv petrol și gaze naturale;

6.  subliniază nevoia unei coordonări solide a politicii comerciale europene cu politica energetică, cu politica externă și cu PSAC în scopul asigurării eficacității strategiei europene în domeniul energiei și a unei mai mari coerențe în cadrul acțiunii noastre externe;

7.  subliniază faptul că în cadrul acordurilor comerciale s-au luat deja primele măsuri în vederea cooperării în domeniul eficienței energetice și al etichetării energetice (de exemplu, eticheta „Energy Star” din Statele Unite); solicită o intensificare a acestor eforturi în viitor;

8.  subliniază faptul că gradul înalt și unitar de dependență de importurile de gaze poate fi redus prin sprijinirea cogenerării descentralizate, la nivel de comunitate, de energie termică și electrică care consolidează lanțurile valorice în diferitele regiuni ale UE;

9.  reamintește că încheierea de acorduri comerciale cu țările terțe trebuie să rămână în concordanță cu politica internă a UE;

10. subliniază faptul că reducerea dependenței de un singur furnizor nu trebuie să conducă la o creștere a dependenței de alt furnizor, în special în ceea ce privește gazul lichefiat; reamintește faptul că fracturarea este o tehnologie respinsă de majoritatea populației europene;

11. consideră că schimburile comerciale de gaz natural lichefiat (GNL) dintre UE și SUA ar integra pe deplin piața europeană a gazului în piața mondială și ar contribui în mod semnificativ la finalizarea pieței interne a energiei;

12. subliniază că proiectele de infrastructură în domeniul securității energetice trebuie să respecte pe deplin voința democratică și participarea comunităților locale afectate de urbanizare și de construcții;

13. solicită statelor membre să-și intensifice cooperarea privind mecanismul de schimb de informații în ce privește acordurile interguvernamentale cu țări terțe în domeniul energiei, pentru a mări transparența și a-și comasa puterea de negociere față de țările terțe; solicită Comisiei să formuleze cu promptitudine o propunere privind o evaluare ex ante obligatorie a acordurilor interguvernamentale în ceea ce privește consecințele pentru piața internă a energiei din UE și compatibilitatea acestora cu dreptul UE; solicită statelor membre să ceară participarea Comisiei în negocierea acordurilor energetice cu țări terțe; solicită Comisiei să elaboreze un model pentru acordurile energetice cu țări terțe, care să cuprindă clauze relevante pentru interesele Uniunii; solicită, în scopul promovării democrației și a transparenței, ca Parlamentul să fie informat periodic de către Comisie cu privire la acordurile energetice dintre statele membre și țări terțe; consideră că ar trebui să se aibă în vedere posibilitatea ca statele membre care doresc acest lucru să introducă pe viitor un mecanism colectiv de achiziție pentru sursele de energie;

14. solicită Comisiei să stabilească opțiunile disponibile pentru negocierea comună a contractelor energetice cu furnizorii externi în numele statelor membre;

15. subliniază faptul că acordurile energetice trebuie să pună accentul întotdeauna pe principiul reciprocității și să garanteze standardele de calitate și respectarea condițiilor privind cadrul juridic; ținând cont de piața internă comună de energie a UE, solicită ca acordurile energetice să fie supuse procedurii legislative ordinare, în scopul garantării democrației, a transparenței și a compatibilității cu dreptul UE;

16. subliniază faptul că este important să se pună capăt izolării statelor membre și a regiunilor față de rețelele europene de gaze și de electricitate;

17. ia act de faptul că, la cererea unui stat membru, Comisia poate participa în calitate de observator la negocierile referitoare la acordurile interguvernamentale;

18. subliniază că provocarea în materie de securitate energetică constă în atenuarea incertitudinilor care dau naștere unor tensiuni între țări și în reducerea ineficiențelor pieței care contracarează beneficiile comerțului; prin urmare, subliniază necesitatea promovării structurilor guvernanței globale pentru materiile prime și a normelor internaționale în materie de comerț energetic, în scopul de a reduce tensiunile internaționale în acest domeniu și de a sprijini realizarea unei piețe mondiale echitabile a energiei care să aducă avantaje comerciale tuturor participanților, o atenție deosebită fiind acordată opțiunilor de venituri decente pentru țările bogate în resurse din interiorul și din afara UE, care să susțină dezvoltarea lor economică și strategiile lor de eradicare a sărăciei; subliniază importanța unei cooperări mai strânse în domeniul energiei cu țările din vecinătatea Uniunii Europene;

19. consideră că UE ar trebui să ajute cele mai vulnerabile țări să își diversifice sursele și rutele de aprovizionare, inclusiv prin intermediul interconexiunilor transfrontaliere și al fluxurilor inversate, punând accentul pe sursele regenerabile și locale de energie, pe instalațiile de stocare aferente și pe măsurile pentru obținerea eficienței energetice din cadrul strategiilor regionale, contribuind astfel la reducerea dependenței de anumite piețe internaționale instabile ale energiei ; consideră că este la fel de important să se elaboreze noi tehnologii care să permită producția de energie din diferite surse în vederea creșterii eficienței energetice la nivel mondial, contribuind astfel la eradicarea sărăciei energetice, la dezvoltarea durabilă la nivel mondial și sprijinind efortul global de combatere a schimbărilor climatice;

20. subliniază faptul că UE ar trebui să profite de oportunitățile care rezultă din sursele de energie aflate în regiunea estică a Mării Mediterane, în special cu privire la crearea unui nod gazeifer în zona Mediteranei prin intermediul unui coridor din sud-estul Mediteranei către Europa, pentru a consolida securitatea energetică a UE; consideră că UE ar trebui să promoveze inițiative pentru cooperarea în sectorul energiei între țările din regiunea estică a Mării Mediterane, contribuind astfel la pace și la prosperitatea economică a populației;

21. recunoaște faptul că Fondul european pentru investiții strategice și Mecanismul pentru interconectarea Europei sunt mecanisme esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru atragerea de investiții private în UE; în plus, observă că maximizarea utilizării de instrumente financiare va avea un efect de levier important asupra finanțării publice și va atrage în UE capital de investiții mondial;

22. subliniază faptul că infrastructurile strategice care promovează diversificarea aprovizionării, a surselor și a rutelor de aprovizionare, cum ar fi instalațiile de stocare, de import și de transport, precum și lichefierea și regazeificarea în centralele pe bază de gaze naturale, pot facilita îmbunătățirea aprovizionării în situații de urgență; subliniază că aceste infrastructuri pot fi sprijinite prin măsuri de reglementare specifice și/sau prin finanțare publică, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 347/2013 privind infrastructurile energetice transeuropene și Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și/sau prin sprijin financiar acordat prin instrumentele financiare ale UE în funcție de obiectivele strategice ale Uniunii;

23. consideră că oportunitățile de export în domeniul tehnologiilor energetice curate, sigure și eficiente ale întreprinderilor private și publice ale UE sunt deosebit de importante, având în vedere mai ales cererea de energie la nivel mondial; recomandă o creștere a investițiilor în cercetare, dezvoltare și aplicarea unor noi tehnologii energetice și de stocare a energiei; solicită reduceri tarifare semnificative pentru aceste tehnologii în cadrul Acordului privind bunurile de mediu din cadrul OMC și în cadrul acordurilor de liber schimb încheiate de UE;

24. solicită Comisiei să asigure o monitorizare mai strictă a comportamentului anticoncurențial și a măsurilor antidumping pentru a proteja industriile energetice europene împotriva importurilor abuzive din țări terțe;

25. regretă faptul că dezbaterile privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială stagnează în cadrul Consiliului, deși Parlamentul și-a exprimat sprijinul pentru măsuri mai dure împotriva importurilor abuzive din țări terțe;

26. invită Comisia să se asigure că obiectivele și activitățile sale în domeniul securității energetice sunt în concordanță cu obiectivele de politică comune ale UE, în special în ceea ce privește pacea și dezvoltarea internațională și că integrarea țărilor în economia mondială include, de asemenea, accesul acestora la energie;

27. consideră că securitatea energetică în cadrul Uniunii Europene poate fi obținută efectiv nu numai prin finanțarea infrastructurilor și a instalațiilor noi, ci și prin sprijinirea optimizării tehnologiilor actuale, a cercetării și a dezvoltării de soluții noi și prin încurajarea utilizării energiei din surse regenerabile și a tehnologiilor în domeniul energiei din surse regenerabile;

28. reiterează necesitatea unor investiții considerabile în energie și în infrastructura energetică, în special în energia din surse regenerabile și în tehnologia ecologică.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

14.4.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

6

0

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Maria Arena, Tiziana Beghin, David Borrelli, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Marielle de Sarnez, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, Alexander Graf Lambsdorff, Gabrielius Landsbergis, Jörg Leichtfried, Marine Le Pen, David Martin, Emmanuel Maurel, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Alessia Maria Mosca, Franz Obermayr, Artis Pabriks, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Adam Szejnfeld, Iuliu Winkler, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Klaus Buchner, Nicola Danti, Danuta Maria Hübner, Sander Loones, Frédérique Ries, Jarosław Wałęsa


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (30.3.2015)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la Strategia europeană pentru securitate energetică

(2014/2153(INI))

Raportoare pentru aviz: Merja Kyllönen

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că provocările energetice și climatice mondiale actuale necesită acțiuni comune, eficiente și echitabile din partea Uniunii Europene la nivel internațional;

2.  consideră că este necesar ca provocările reprezentate de securitatea energetică și schimbările climatice să fie confruntate printr-o strategie unificată care abordează ambele aspecte în același timp; subliniază că este extrem de important să se combine măsurile de promovare a eficienței energetice și a energiei din surse regenerabile și de dezvoltare a tehnologiilor energetice inovatoare pentru a se ajunge la un mix energetic durabil din punctul de vedere al mediului și pentru a asigura aprovizionarea stabilă cu energie în întreaga Europă, la prețuri accesibile, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, ca dimensiuni esențiale ale securității energetice;

3.  salută, prin urmare, angajamentul pentru o mai mare cooperare în materie de politică energetică; subliniază importanța de a include investițiile în eficiența energetică, în toată Uniunea Europeană, în planurile de securitate energetică și de a promova investițiile în sursele de energie regenerabile locale;

4.  subliniază că schimbările climatice, prețurile necompetitive la energie și o dependență extrem de ridicată față de furnizori din țări terțe nesigure pun în pericol sustenabilitatea sistemului energetic al Europei;

5.  consideră că dependența tot mai mare a UE de combustibili fosili din import, care provin, în mare măsură, de la furnizori din țări terțe nesigure, face ca UE să fie vulnerabilă și subminează profund dezvoltarea unei politici energetice comune credibile, eficiente și coerente la nivel european;

6.  subliniază că îmbunătățirea securității energetice se poate realiza într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor dacă este abordată prin cooperare între statele membre; subliniază, în acest sens, rolul important pe care o piață bine interconectată și funcțională a energiei electrice și a gazelor îl poate avea în diversificarea furnizorilor, a surselor și a rutelor în Europa;

7.  invită Comisia să adopte o abordare mai proactivă atunci când se asigură că statele membre respectă legislația europeană care vizează crearea unor piețe energetice transparente și funcționale;

8.  subliniază importanța coordonării politicilor energetice naționale și a consolidării rolului UE în domeniul politicii energetice externe;

9.  subliniază faptul că creșterea securității energetice este strâns legată de necesitatea de a trece la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; prin urmare, solicită insistent Comisiei să propună obiective ambițioase pentru 2030 și să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare a UE în materie de energie și climă, bazată pe obiectivul de decarbonizare a economiei UE, pornind de la comunicarea Comisiei și ținând seama de Rezoluția Parlamentului European din 15 martie 2012 referitoare la o foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon până în 2050(1);

10. subliniază beneficiile colaterale majore aduse climei, calității aerului, sănătății publice și mediului de îmbunătățirea securității energetice prin creșterea eficienței energetice și prin trecerea la energia din surse regenerabile precum energia eoliană, energia solară și energia geotermală;

11. consideră că legislația privind eficiența energetică și schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) sunt instrumente care se susțin reciproc și solicită introducerea promptă a rezervei pentru stabilitatea pieței capabilă să asigure transmiterea unui semnal privind prețul carbonului care poate stimula creșterea eficienței energetice în sectorul ETS; invită Comisia Europeană să completeze schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin introducerea unui standard referitor la performanța privind emisiile care să dea un semnal clar pentru investiții în vederea eliminării treptate a celor mai poluante forme de generare a energiei, cum ar fi cele bazate pe cărbune;

12. solicită cu fermitate eliminarea „insulelor energetice” ale UE, prevăzută inițial a se finaliza în 2015; consideră, prin urmare, că este imperios necesar să se dezvolte interconexiunile energetice pentru a pune capăt izolării oricărui stat membru; subliniază necesitatea de a accelera punerea în aplicare a proiectelor strategice de infrastructură, în special a celor care vizează să pună capăt izolării energetice a unui stat membru, precum și de a promova utilizarea surselor regenerabile de energie prin facilitarea distribuirii lor; îndeamnă Comisia, în acest sens, să acorde o prioritate majoră instrumentelor de finanțare ale UE pentru proiectele de interconectivitate care vizează finalizarea pieței interne a energiei a UE;

13. subliniază că se vor întreprinde acțiuni în direcția modificărilor substanțiale atât de necesare ale sistemului energetic al UE doar dacă măsurile sunt prezentate împreună cu statele membre, luând în considerare capacitățile lor; solicită Comisiei să propună măsuri și planuri de acțiune concrete, inclusiv acte legislative, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung; solicită investiții susținute din partea UE și a statelor sale membre în cercetarea și inovarea în domeniul energetic care să conducă la tehnologii energetice inovatoare, durabile din punct de vedere ecologic; subliniază că este nevoie de educație, formare și de schimb de bune practici, precum și de proiecte pilot la nivel local în statele membre care să contribuie la securitatea energetică prin îmbunătățirea rezilienței sistemelor locale;

14. amintește pozițiile sale anterioare privind stabilirea unor obiective ambițioase și obligatorii la nivel național cu privire la sursele regenerabile de energie și la eficiența energetică care ar trebui să reducă dependența față de energia importată;

15. consideră că economisirea energiei și eficiența energetică sunt modalități rapide și eficiente din punctul de vedere al costurilor de a soluționa chestiuni precum securitatea energetică, dependența externă, prețurile ridicate, șomajul și preocupările legate de mediu; subliniază potențialul economisirii energiei și al eficienței energetice în special în sectoare specifice, precum sectorul construcțiilor și cel al transporturilor; subliniază rolul sistemelor de încălzire și răcire centralizate în gestionarea cererii de energie; subliniază faptul că, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, eficiența energetică reprezintă primul combustibil la nivel mondial, datorită faptului că are costul cel mai redus, este disponibilă și sustenabilă; evidențiază necesitatea ca politicile UE și cele naționale să promoveze investiții în eficiența energetică și în soluții referitoare la cerere, deoarece acestea aduc câștiguri importante pe termen lung pentru securitatea aprovizionării la nivel european; invită, prin urmare, Comisia să stabilească obiective clare pentru renovarea parcului imobiliar în întreaga UE, ceea ce va conduce, de asemenea, la crearea de noi locuri de muncă și la revigorarea economiei UE;

16. își exprimă convingerea că promovarea unei economii circulare și creșterea eficienței privind utilizarea resurselor pot duce la o reducere importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, aducând astfel o contribuție esențială la înfruntarea provocărilor privind clima și energia;

17. invită Comisia să facă o prioritate din adoptarea unor măsuri pentru a crește eficiența energetică, soluționând astfel problema nivelului redus de competitivitate cauzat de prețurile ridicate la energie;

18. subliniază importanța de a pune pe deplin în aplicare cadrul legislativ al UE privind eficiența energetică pentru a realiza o economie de energie de 20 % până în 2020, de a dezvolta în continuare Directiva privind eficiența energetică, Directiva privind proiectarea ecologică, Directiva privind etichetarea ecologică și Directiva privind performanța energetică a clădirilor și de a aloca o finanțare mai importantă din partea UE acestor domenii; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a acestor directive în statele membre; subliniază că, în cadrul revizuirii acestor directive, sărăcia energetică ar trebui să devină o prioritate, iar măsurile ar trebui să se concentreze pe locuințele sociale și pe proprietățile cele mai neperformante ocupate de familii cu venituri reduse;

19. recunoaște că reducerea emisiilor reglementate de un standard de performanță în materie de emisii se corelează direct cu eficiența energetică și economiile pe termen lung în sectorul energetic;

20. amintește că articolul referitor la schemele de obligații privind eficiența energetică din Directiva privind eficiența energetică reprezintă o măsură-cheie pentru îndeplinirea obiectivului pentru 2020 privind eficiența energetică; îndeamnă Comisia să extindă această dispoziție pentru a se aplica și după 2020, eliminând, totodată, derogările care diminuează eficiența acesteia;

21. invită Comisia să ridice nivelul de ambiție al normelor privind eficiența energetică a produselor, incluzând noi norme în Planul de acțiune privind proiectarea ecologică preconizat pentru 2015-2017, și să îmbunătățească transparența și eficiența mecanismelor de informare cu privire la consumul energetic al aparaturii pentru a contribui la exploatarea întregului potențial de economisire a energiei pentru gospodării și întreprinderi, precum și la asigurarea securității energetice a Europei și la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung privind decarbonizarea;

22. consideră că introducerea unor obiective clare și obligatorii pentru 2030 cu privire la climă și energie, alături de un plan de acțiune ambițios și o structură de guvernanță eficientă, implementate prin legislația europeană, vor contribui, de asemenea, la realizarea obiectivului de securitate energetică; subliniază că o perspectivă pe termen lung are un rol esențial pentru crearea unui cadru stabil pentru investițiile necesare în ceea ce privește infrastructurile energetice europene și că, prin urmare, este important să se introducă fără întârziere un cadru legislativ pentru climă și energie pentru perioada 2020-2040; invită, prin urmare, Comisia să prezinte toate propunerile necesare, cât mai curând, pe baza procedurii legislative ordinare;

23. subliniază că cercetarea și inovarea au un rol esențial pentru dezvoltarea tehnologiilor energetice inovatoare, sustenabile din punct de vedere ecologic și sunt indispensabile pentru ca tehnologiile bazate pe energia din surse regenerabile disponibile deja la nivel local să devină mai accesibile și mai competitive; solicită, prin urmare, un sprijin mai consistent din partea UE pentru cercetare, dezvoltare și inovare;

24. subliniază că siguranța în materie de reglementare bazată pe o direcție politică clară are un rol esențial pentru a furniza cetățenilor și întreprinderilor din Europa o energie sigură, sustenabilă și la prețuri accesibile; subliniază, în acest sens, că Parlamentul a solicitat stabilirea unui obiectiv obligatoriu al UE pentru 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de la nivel intern cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990, a unui obiectiv obligatoriu al UE pentru 2030 de creștere a eficienței energetice cu 40 % și a unui obiectiv obligatoriu al UE pentru 2030 privind producerea a cel puțin 30 % din consumul de energie final total din surse regenerabile de energie;

25. solicită Comisiei să intensifice dezvoltarea și implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon și să consolideze rolul energiei din surse regenerabile în scopul de a asigura o mai mare diversificare a aprovizionării cu energie și de a face economii la importurile de combustibil;

26. invită Comisia să elaboreze un cadru de sprijin pentru promovarea energiilor regenerabile, ceea ce va asigura competitivitatea internațională, și să facă propuneri ca cel puțin 30 % din energie să provină din surse regenerabile de energie în UE până în 2030, iar rata de creștere a energiei din surse regenerabile instalate să fie menținută la nivelul actual, recunoscând în același timp că statele membre dispun capacități diferite pentru generarea și exploatarea acestor surse;

27. salută opinia Comisiei cu privire la energia din surse regenerabile ca o „opțiune fără regrete”, împreună cu eficiența energetică și infrastructura energetică, astfel cum au fost afirmate în Perspectiva energetică 2050 și aprobate de Parlament, și subliniază importanța dezvoltării unor rețele energetice mai inteligente și a unor soluții de producție și de stocare a energiei mai flexibile, distribuite și la nivel micro; recunoaște, în acest context, că utilizarea gazelor naturale în producerea de energie electrică, la încălzire și în sectorul transporturilor ar putea contribui la o tranziție eficace către un mix energetic al UE complet decarbonizat;

28. subliniază că UE este în prezent un lider mondial în materie de tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile, cu aproape jumătate de milion de locuri de muncă deja create în acest sector; întrucât creșterea ponderii surselor regenerabile va genera o creștere pe termen lung și o securitate energetică sporită;

29. salută angajamentul Comisiei de a investi în cercetarea și inovarea din domeniul energetic prin Programul Orizont 2020;

30. evidențiază energia hidroelectrică ca o sursă de energie locală importantă și regenerabilă, care va avea în continuare un rol esențial pentru generarea și stocarea de energie electrică în Europa;

31. subliniază că agricultura și silvicultura durabile reprezintă modalități importante de a contribui la producerea de energie din biomasă și la atingerea eficienței energetice;

32. invită Comisia să recunoască valoarea tehnologiilor de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC) care pot juca un rol important ca parte din seria de soluții pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în Europa;

33. invită Comisia să stimuleze și să finanțeze trecerea la tehnologii bazate pe surse regenerabile de energie și să finanțeze în continuare tehnologiile CSC prin fondurile pentru inovare, precum NER300 și NER400;

34. menționează că este foarte important ca investițiile în transmiterea energiei să fie adaptate ritmului investițiilor în sursele regenerabile de energie și în alte surse de energie; subliniază că o trecere reușită la o economie cu emisii scăzute de carbon sustenabilă necesită crearea unor interconexiuni suplimentare care să faciliteze comerțul transfrontalier și să consolideze capacitatea de echilibrare a UE, conducând astfel la o integrare mai eficientă din punctul de vedere al costurilor a surselor regenerabile de energie;

35. subliniază că extinderea și modernizarea interconexiunilor din țările din sudul Europei ar putea contribui la creșterea absorbției surselor regenerabile de energie și la securitatea energetică în această regiune și ar putea, de asemenea, avea rolul de catalizator în ceea ce privește integrarea piețelor energetice din această zonă în restul UE și creșterea securității aprovizionării cu energie;

36. consideră că persistența regiunilor geografice izolate în ceea ce privește aprovizionarea cu energie este, evident, în contradicție cu obiectivul european privind securitatea energetică; subliniază, în acest context, că este nevoie să se stabilească obiective minime obligatorii și cu un termen-limită privind capacitatea de interconectare transfrontalieră; îndeamnă Comisia să pună în aplicare măsuri de monitorizare adecvate pentru a asigura îndeplinirea la timp a acestor obiective;

37. subliniază că trebuie să se asigure un nivel ridicat de protecție a mediului în contextul examinării chestiunii securității energetice; reamintește, în această privință, riscurile și consecințele legate de extracția de combustibili fosili neconvenționali în ceea ce privește mediul, clima și sănătatea;

38. invită Comisia și statele membre să revizuiască mecanismele de subvenționare pentru a facilita integrarea pieței energiei și să elimine treptat toate subvențiile dăunătoare mediului, în special pentru combustibilii fosili, precum și să utilizeze pe deplin de fondurile pentru finanțarea surselor regenerabile de energie sustenabile care nu sunt încă în concurență cu sursele tradiționale de energie în ceea ce privește costurile, în temeiul, între altele, obiectivelor obligatorii privind energia din surse regenerabile, convenite la nivelul UE;

39. reiterează necesitatea de a lua măsuri imediate în domeniul transporturilor, atât în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței, cât și a reducerii emisiilor de dioxid de carbon, în scopul de a reduce dependența de importuri a sectorului și impactul general asupra climei solicită măsuri eficiente, ca parte a unei abordări cuprinzătoare și durabile menite să promoveze reducerea emisiilor, eficiența energetică, dezvoltarea de combustibili alternativi și electrificarea sectorului transporturilor;

40. consideră că ar trebui încurajată utilizarea gazelor naturale lichefiate drept combustibil mai curat de tranziție pentru vehiculele de mare tonaj și în sectorul maritim;

41. consideră că renovarea aprofundată în vederea eficienței energetice și promovarea clădirilor cu emisii zero ar trebui să fie o prioritate în domeniul locuințelor;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

57

10

1

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Nessa Childers, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Ian Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Iratxe García Pérez, Elisabetta Gardini, Jens Gieseke, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Dubravka Šuica, Tibor Szanyi, Nils Torvalds, Glenis Willmott, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Nicola Caputo, Herbert Dorfmann, Linnéa Engström, Luke Ming Flanagan, Jan Huitema, Karol Karski, Elisabeth Köstinger, Merja Kyllönen, Anne-Marie Mineur, Alessandra Mussolini, James Nicholson, Marit Paulsen, Bart Staes, Theodor Dumitru Stolojan, Tom Vandenkendelaere

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Marie-Christine Boutonnet, Anthea McIntyre, Emilian Pavel

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0086.


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (18.3.2015)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la Strategia europeană pentru securitate energetică

(2014/2153(INI))

Raportoare pentru aviz: Filiz Hyusmenova

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că UE nu își poate permite o fragmentare continuă a pieței interne a energiei; de aceea, solicită punerea deplină în aplicare a unui cadru de reglementare – al treilea pachet privind energia –, interconectări energetice suficiente între statele membre și modernizarea rețelelor energetice; consideră în plus că obiectivul-cheie în ceea ce privește securitatea energetică a UE trebuie să fie acela de a se asigura că niciun stat membru sau UE ca întreg nu este vulnerabil în mod nejustificat în fața întreruperii aprovizionării din partea unui furnizor unic de energie; subliniază că politica în materie de securitate energetică conține mai multe elemente – îmbunătățirea gradului de pregătire în fața întreruperilor în aprovizionarea cu energie, cooperarea și coordonarea în relația cu țările terțe și noua infrastructură, care sunt la fel de importante și trebuie dezvoltate într-un mod corespunzător cu ambițiile de a dezvolta surse regenerabile de energie, de a implementa măsuri privind eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaz cu efect de seră;

2.  subliniază efectul pozitiv al integrării pieței asupra prețurilor angro și, într-un final, asupra prețurilor pentru consumatori în sectorul electricității, ceea ce permite cetățenilor să aibă acces la mai multă energie la prețuri accesibile, și reamintește că beneficiile economice nete care ar putea fi obținute în urma finalizării pieței interne a energiei ar fi undeva între 16 și 40 de miliarde EUR pe an;

3.  consideră că politica energetică a UE ar trebui să încerce să rezolve problema prețurilor necompetitive ale energiei care au adâncit criza economică și au slăbit competitivitatea industrială a Europei, afectând securitatea energetică a cetățenilor noștri în general;

4.  subliniază importanța alocării de către statele membre a unor resurse adecvate supravegherii pieței eficienței energetice a produselor pentru a asigura condiții de concurență echitabile în acest domeniu, furnizând în același timp consumatorilor cele mai utile informații și instrumente potrivite pentru a face alegeri în cunoștință de cauză, pentru a afla câtă energie consumă și pentru a-și reduce consumul de energie;

5.  subliniază că, potrivit ultimei ediții a tabloului de bord al piețelor de consum, piața de energie electrică este una dintre cele patru piețe care funcționează cel mai prost; subliniază importanța unor acțiuni pentru a îmbunătăți furnizarea de informații consumatorilor în legătură cu defalcarea prețurilor energiei și în legătură cu măsurile privind eficiența energetică care să le permită să se implice activ în regularizarea propriului consum de energie, incluzând aici opțiunea de a schimba furnizorul cu ușurință;

6.  reamintește pozițiile sale anterioare privind fixarea unor obiective ambițioase în materie de eficiență energetică și privind importanța accelerării punerii în aplicare a măsurilor orientate către atingerea acestor obiective; reamintește că măsurile în materie de eficiență energetică la nivel european sunt de o importanță crucială pentru garantarea independenței energetice a UE asigurând, totodată, creșterea durabilă, mai multe oportunități de formare profesională, crearea de locuri de muncă și ameliorarea situației economice a întreprinderilor, în special a IMM-urilor și salută, în această privință, propunerea privind crearea unui Fond european pentru investiții strategice; solicită, în acest context, investiții în eficiența energetică, având în vedere mai ales clădirile;

7.  subliniază faptul că sectoare importante ar putea beneficia de pe urma măsurilor de eficiență energetică luate la nivelul UE și la nivel național; invită statele membre să utilizeze pe deplin oportunitățile prevăzute de directivele privind achizițiile publice, în mod special în sectorul energetic, în vederea promovării evaluării pe baza criteriilor privind inovația și mediul înconjurător pentru ca produsele și clădirile eficiente din punct de vedere energetic să devină regula; subliniază importanța de a oferi consumatorilor informații exacte și simple privind eficiența energetică a acelor produse; consideră că se pot aduce mai multe contribuții la politica privind eficiența energetică prin îmbunătățirea și dezvoltarea în continuare a legislației privind etichetarea energetică și proiectarea ecologică;

8.  subliniază beneficiile integrării TIC în sistemele de energie pentru a spori la maximum eficiența energetică, a modera cererea de energie și a scădea prețurile pentru consumatori, permițându-le să își gestioneze mai bine consumul de energie; invită UE și statele membre să lanseze campanii pe termen lung de sensibilizare a opiniei publice în legătură cu diferitele modalități de reducere a consumului de energie; subliniază importanța unor politici ambițioase privind eficiența energetică în sectorul rezidențial astfel încât să se accelereze rata de renovare a clădirilor și să se îmbunătățească rețelele de termoficare;

9.  reamintește că se impune o ameliorare a gradului de pregătire și a capacității UE de a răspunde în mod eficient la posibile crize de aprovizionare cu gaze; subliniază importanța consultărilor deschise de Comisie la 15 ianuarie 2015 în scopul identificării domeniilor în care sunt necesare îmbunătățiri ale normelor actuale ale UE pentru a se garanta securitatea aprovizionării cu gaze; remarcă faptul că există o nevoie de o coordonare mai bună și mai profundă între statele membre în domeniul securității energetice;

10. subliniază faptul că dezvoltarea surselor regenerabile de energie ar avea un efect pozitiv asupra economiei și a mediului înconjurător și ar contribui în același timp și la independența energetică a UE; subliniază nevoia de a exploata întreg potențialul energiei regenerabile, printre altele în sectorul încălzirii și răcirii, pentru a dezvolta rețele inteligente și soluții noi de stocare a energiei; subliniază faptul că, în contextul în care tehnologia este un element esențial pentru reducerea cererii de energie, este fundamental sprijinul acordat proiectelor inovatoare privind energia din surse regenerabile și curate; solicită finanțarea unei „energii sigure, curate și eficiente”, astfel cum prevede Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 în anexa II, care să permită UE să ajungă prima putere mondială în materie de energii regenerabile și curate; invită statele membre și Comisia să garanteze stabilitatea în materie de reglementare a energiei din surse regenerabile și să asigure protecția investițiilor realizate conform obiectivelor energetice ale UE, oferind condiții de concurență echitabile;

11. solicită să se acorde mai multă atenție pieței emergente a serviciilor energetice (care include contractele de performanță energetică și acordurile de servicii energetice); subliniază importanța elaborării unor standarde pentru fiecare element al procesului de investiții în eficiența energetică; cere să se facă investiții în eficiența energetică, mai ales în cea a clădirilor; subliniază faptul că sectoare importante precum turismul ar putea beneficia de pe urma măsurilor de eficiență energetică luate la nivelul UE și la nivel național; subliniază faptul că politicile și măsurile coordonate și ambițioase în materie de eficiență energetică în sectorul rezidențial reprezintă o soluție strategică stabilă pe termen lung pentru a eradica sărăcia energetică;

12. reamintește statelor membre de Strategia europeană pentru securitate energetică elaborată recent și le recomandă, în această privință, să intensifice sprijinul normativ și financiar public, astfel încât să accelereze rata de renovare a clădirilor și îmbunătățirea și/sau extinderea rețelelor de termoficare;

13. solicită Comisiei, statelor membre și regiunilor să aloce fonduri pentru dezvoltarea de tehnologii destinate captării și stocării carbonului;

14. îndeamnă Comisia și Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) să acorde mai multă atenție combaterii problemelor de transmisie la frontierele naționale; remarcă faptul că s-ar putea realiza economii echivalente cu 15 miliarde de euro pe an (10% din prețul angro al gazului) dacă se soluționează problema imperfecțiunilor existente pe piață care permit diferențe de preț necompetitive între statele membre ale UE; consideră că pentru a dispune de o piață internă a energiei care să funcționeze bine trebuie ca ACER să joace un rol mai important, deoarece este nevoie atât de o dezvoltare semnificativă a infrastructurii și a interconectărilor care permit comerțul transfrontalier, cât și de o punere în aplicare riguroasă a normelor în vigoare privind alocarea capacității; recomandă intensificarea eforturilor în vederea îmbunătățirii interconectărilor transfrontaliere și a dezvoltării unor rețele energetice inteligente; regretă faptul că unele state membre încă se află într-o „insulă energetică” ca rezultat al lipsei unor interconexiuni energetice cu restul UE și că, în anumite regiuni ale UE, cantități tot mai mari de energie intermitentă din surse regenerabile nu pot fi transportate către consumatori pentru că nu există o infrastructură suficientă;

15. subliniază că reglementarea prețurilor la energie este dăunătoare concurenței și investițiilor, iar eliminarea ei reprezintă o condiție prealabilă indispensabilă pentru buna funcționare a pieței energiei;

16. îndeamnă Comisia să pună în aplicare măsurile (prevăzute în cel de-al treilea pachet legislativ privind piața internă a energiei) pentru a consfinți dreptul consumatorilor de a-și alege furnizorul de energie; subliniază faptul că exercitarea acestui drept pe lângă faptul că are o importanță semnificativă pentru consumatori, stimulează și mai mult piețele angro de energie;

17. consideră că existența unui sistem mai bun și mai solid de comercializare a cotelor de emisii ar garanta obținerea investițiilor necesare îndeplinirii obiectivelor pe termen lung ale Uniunii în domeniul energiei și al climei; subliniază faptul că măsurile care au ca scop consolidarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii ar trebui să protejeze competitivitatea industriei energointensive în vederea prevenirii relocalizării întreprinderilor, a pierderii de locuri de muncă și a exodului creierelor în afara Uniunii Europene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

5

1

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Dennis de Jong, Pascal Durand, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Antanas Guoga, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Jiří Maštálka, Eva Paunova, Jiří Pospíšil, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Lucy Anderson, Jussi Halla-aho, Kaja Kallas, Emma McClarkin, Jens Nilsson, Julia Reda, Adam Szejnfeld, Lambert van Nistelrooij, Josef Weidenholzer, Kerstin Westphal

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Andrea Bocskor, Roger Helmer, György Hölvényi, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Emilian Pavel


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

7.5.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

42

13

4

Membri titulari prezenţi la votul final

Bendt Bendtsen, David Borrelli, Gianluca Buonanno, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Soledad Cabezón Ruiz, Philippe De Backer, Christian Ehler, Adam Gierek, Hans-Olaf Henkel, Kaja Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Janusz Lewandowski, Ernest Maragall, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Nadine Morano, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Paul Rübig, Algirdas Saudargas, Jean-Luc Schaffhauser, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Hermann Winkler, Anna Záborská, Flavio Zanonato

Membri supleanți prezenți la votul final

Miriam Dalli, Cornelia Ernst, Eugen Freund, Francesc Gambús, Benedek Jávor, Olle Ludvigsson, Svetoslav Hristov Malinov, Vladimír Maňka, Marian-Jean Marinescu, Luděk Niedermayer, Piernicola Pedicini, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Sofia Sakorafa, Paul Tang, Indrek Tarand, Cora van Nieuwenhuizen

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Fernando Maura Barandiarán, Claudia Tapardel

Aviz juridic - Politica de confidențialitate