RAPORT Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european

24.6.2015 - (2014/2149(INI))

Comisia pentru cultură și educație
Raportor: Mircea Diaconu

Procedură : 2014/2149(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0207/2015
Texte depuse :
A8-0207/2015
Dezbateri :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european

(2014/2149(INI))

Parlamentul European,

      având în vedere preambulul la Tratatul privind Uniunea Europeană și, în special, articolul 3 alineatul (3), unde se prevede că semnatarii se inspiră „din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei”,

      având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

      având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 22,

      având în vedere Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată de UNESCO la 20 octombrie 2005,

      având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE[1],

      având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului,[2]

      având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006,[3]

      având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) - Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE,[4]

      având în vedere Directiva 2014/60/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind restituirea obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (reformare),[5]

      având în vedere Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public,[6]

      având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenția Faro) din 13 octombrie 2005,[7]

      având în vedere Concluziile Consiliului privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă, adoptate la 21 mai 2014,[8]

–       având în vedere Concluziile Consiliului din 25 noiembrie 2014 privind guvernanța participativă a patrimoniului cultural, planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018 și Anul european al patrimoniului cultural[9],

      având în vedere Recomandarea 2011/711/CE a Comisiei din 27 octombrie 2011 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală,[10]

      având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

      având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 iulie 2014, intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” (COM(2014)0477),

      având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din noiembrie 2014 privind Comunicarea Comisiei intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”,

      având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

      având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0207/2015),

A.     întrucât cultura și patrimoniul cultural sunt resurse împărtășite și constituie bunuri și valori comune care nu pot fi utilizate în mod exclusivist, iar întregul lor potențial de dezvoltare sustenabilă, umană, socială și economică, rămâne încă să fie recunoscut pe deplin și fructificat în mod corespunzător, atât la nivelul strategiilor UE, cât și la cel al Obiectivelor de dezvoltare post-2015 ale ONU;

B.     întrucât, în cadrul procesului decizional, trebuie să se țină seama de efectele multiple ale culturii în sânul societăților;

C.     întrucât patrimoniul cultural este în mod natural eterogen, oglindește diversitatea culturală și lingvistică și pluralismul, iar efectele sale se manifestă asupra dezvoltării regionale, coeziunii sociale, agriculturii, afacerilor maritime, mediului, turismului, educației, agendei digitale, relațiilor externe, cooperării vamale și cercetării și inovării;

D.     întrucât promovarea culturii, a diversității culturale și a dialogului intercultural acționează ca un catalizator pentru cooperarea dintre statele membre;

E.     întrucât consolidarea diversității culturale și lingvistice europene, promovarea patrimoniului cultural european și mărirea competitivității sectorului cultural și a sectoarelor de creație europene are drept obiectiv promovarea unei creșteri inteligente, sustenabile și integratoare;

F.     întrucât resursele de patrimoniu constituie bunuri pe termen lung, care generează valori, care contribuie la dezvoltarea competențelor și la creșterea economică prin promovarea turismului, și care creează locuri de muncă;

G.     întrucât proiectele legate de patrimoniul cultural constituie adesea exemple de activități economice inovatoare și sustenabile, care dezvoltă capacitățile economice și de cercetare ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM);

H.     întrucât patrimoniul cultural, atât cel material, cât și cel imaterial, joacă un rol semnificativ în ceea ce privește crearea, prezervarea și promovarea culturii și valorilor europene, a identității naționale, regionale, locale și individuale, precum și a identității contemporane a poporului Europei;

I.      întrucât politicile privind întreținerea, restaurarea și conservarea, accesibilitatea și exploatarea patrimoniului cultural sunt responsabilități ce le incumbă, în mod preponderent, autorităților naționale, regionale sau locale, dar patrimoniul cultural are și o evidentă dimensiune europeană și este abordat în mod direct în mai multe politici ale UE, printre care cele privind agricultura, mediul și cercetarea și inovarea;

J.      întrucât articolul 167 din TFUE stipulează ca Uniunea să contribuie, prin acțiunile sale, la înflorirea culturilor statelor membre, respectându-le diversitatea națională și regională și scoțând totodată în evidență moștenirea culturală comună;

K.     întrucât articolul 167 din TFUE dispune ca, prin acțiunile sale, Uniunea să urmărească îmbunătățirea cunoașterii și răspândirea culturii și istoriei popoarelor europene, încurajând cooperarea dintre statele membre și, dacă este necesar, să sprijine și să completeze acțiunea acestora în domeniul conservării și salvgardării patrimoniului cultural de importanță europeană;

L.     întrucât planul de lucru pentru cultură adoptat de Consiliu la 25 noiembrie 2014 include patrimoniul printre cele patru priorități ale activității culturale a UE în perioada 2015-2018;

M.    întrucât lipsa unor date culturale defalcate în funcție de sex, inclusiv în domeniul patrimoniului cultural, disimulează disparitățile de gen și provocările existente, acestea nemaifiind percepute la nivelul elaborării politicilor și la cel al deciziilor politice;

N.     întrucât informațiile privind oportunitățile de finanțare prin programe ale UE în domenii legate de patrimoniul cultural - ca dezvoltarea locală și regională, cooperarea culturală, cercetarea, educația, sprijinirea IMM-urilor și a societății civile și turismul - sunt disponibile, însă sunt fragmentate;

O.     întrucât valoarea culturală și turistică a Itinerariilor culturale ale Consiliului Europei pentru promovarea unui patrimoniu cultural european comun și dezvoltarea unui turism cultural sustenabil ar trebui consolidată,

P.     întrucât Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra promovează excelența, inspiră prin „puterea exemplului” și stimulează schimbul de bune practici în domeniul patrimoniului în întreaga Europă;

Q.     întrucât Carta de la Veneția pentru conservarea și restaurarea monumentelor și siturilor și Convenția de la Granada pentru protejarea patrimoniului arhitectural al Europei, precum și Convenția de la Valetta pentru protejarea patrimoniului arheologic definesc în mod clar standarde recunoscute la nivel internațional pentru restaurarea patrimoniului cultural și pentru lucrările arheologice;[11]

Abordarea integrată

1.      consideră că este deosebit de important ca resursele disponibile să fie utilizate pentru sprijinirea, consolidarea și promovarea patrimoniului cultural pe baza unei abordări integrate, ținând seama totodată de componentele culturală, economică, socială, istorică, educațională, ecologică și științifică;

2.      consideră că, în ceea ce privește patrimoniul cultural, dacă se dorește instituirea dialogului cultural și a înțelegerii reciproce este necesară o abordare integrată; are convingerea că o astfel de abordare poate conduce la consolidarea coeziunii sociale, economice și teritoriale, contribuind totodată la realizarea obiectivelor stabilite în strategia Europa 2020;

3.      adresează Comisiei, în contextul dezvoltării noii abordări integrate a patrimoniului cultural, următoarele recomandări specifice:

         (a) să stabilească, în concordanță cu actualele metode de lucru intersectoriale ale Comisiei și într-un mod flexibil, o abordare comună în cadrul Comisiei, printr-o mai bună cooperare între diferitele domenii de politici care vizează patrimoniul cultural și să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele acestei cooperări mai strânse;

         (b) să le comunice potențialilor beneficiari, în mod direct și accesibil, cum ar fi printr-o platformă unică de informare și schimb de bune practici în UE, liniile de finanțare europene existente pentru patrimoniul cultural;

         (c) să stabilească, de preferință pentru 2018, un An European al Patrimoniului Cultural, cu un buget adecvat și cu scopul, printre altele, de a răspândi și de a ridica nivelul de conștientizare și de educare a generațiilor viitoare în spiritul valorilor patrimoniului cultural european și al protejării acestuia și să-i prezinte Parlamentului proiectul de program pentru anul european până la sfârșitul anului 2016;

         (d) să confirme, în abordarea sa politică și transversală, patrimoniul cultural, atât mobiliar, cât și imobiliar, material și imaterial, ca resursă neregenerabilă a cărei autenticitate trebuie prezervată;

4.      solicită instituirea, în viitorul apropiat, a unui cadru de politici pentru mediul istoric - cunoscut drept patrimoniu imobiliar - care să cuprindă un cadru normativ pentru monumente, arheologie și peisajele istorice, în conformitate cu articolul 4 din TFUE;

5.      promovează inovarea creatoare contemporană din arhitectură și proiectare, pe baza respectului pentru trecut și pentru prezent și asigurând, în același timp, un nivel ridicat de calitate și coerență;

Finanțarea europeană pentru patrimoniul cultural

6.      constată angajamentul Uniunii în ceea ce privește conservarea și lărgirea patrimoniului cultural al Europei prin diverse programe (Europa Creativă, Orizont 2020, Erasmus+, Europa pentru cetățeni), finanțări (fondurile structurale și de investiții europene) și acțiuni (Capitala Europeană a Culturii, Zilele europene ale patrimoniului și marca patrimoniului european); propune o implicare și mai mare a UE și a statelor membre în promovarea cercetării;

7.      îi solicită Comisiei:

         (a) să înființeze un portal unic la nivelul UE dedicat patrimoniului cultural material și imaterial, comasând informații provenind din toate programele UE de finanțare patrimoniului cultural, care să fie structurate în jurul a trei mari aspecte: o bază de date privind obiectele culturale materiale și imateriale, cuprinzând exemple de bune practici de conservare și promovare, însoțite de tot aparatul de referință relevant; să identifice oportunități în legătură cu patrimoniul cultural, precum și date referitoare la starea patrimoniului cultural european și date importante referitoare la conservare, cum ar fi, de exemplu, date privind clima și detalii cu privire la proiectele de restaurare deja desfășurate, precum și știri și legături utile cu privire la evoluțiile, acțiunile și evenimentele din domeniul politicii privind patrimoniul cultural;

         (b) să sprijine, cu finanțări specifice, studii, activități de cercetare și măsuri-pilot concepute special pentru analizarea impactului proceselor de promovare a patrimoniului cultural, dezvoltarea unor indicatori și criterii de referință specifice cu privire la contribuția directă și indirectă a patrimoniului respectiv la procesele de dezvoltare economică și socială și să susțină în mod direct inovarea culturală și socială integrată în cadre locale, unde patrimoniul cultural poate impulsiona dezvoltarea și ajuta la îmbunătățirea calității vieții oamenilor;

(c) să consolideze principiul nou stabilit al multifinanțării, care permite utilizarea complementară a mai multor fonduri europene diferite în cadrul aceluiași proiect pe scară largă;

         (d) să încurajeze parteneriatele public-privat;

         (e) să adapteze, în cadrul managementului proiectelor, cerințele privind termenele legate de fondurile structurale, cu scopul de a răspunde mai bine cerințelor specifice ale proiectelor de conservare, restaurare și prezervare;

         (f) să reconsidere criteriul de referință de 5 milioane EUR în raport cu proiectele privind patrimoniul cultural prezentate în cadrul acțiunii pentru infrastructuri la scară mică[12], aducându-l cel puțin la același nivel ca și proiectele UNESCO, și anume la 10 milioane EUR;

8.      subliniază că spiritul aflat în spatele revizuirii regulamentului FEDR și, în special, principiul finanțării integrate, se concretizează, în anumite cazuri, și prin sprijinirea unor proiecte de anvergură; recunoaște, totodată, necesitatea promovării și sprijinirii inițiativelor culturale la scară redusă, care prezintă o importanță deosebită pentru dezvoltarea endogenă și care pot contribui la conservarea patrimoniului cultural și la dezvoltarea locală și regională, precum și la creșterea socio-economică în general;

9.      îndeamnă Comisia să includă în orientările privind următoarea generație de fonduri structurale pentru patrimoniul cultural un sistem de control al calității obligatoriu, care să se aplice pe toată durata de viață al proiectului;

10.    subliniază rolul statelor membre în asigurarea atât a unui nivel ridicat de competență și de cunoștințe profesionale în rândul operatorilor, cât și a unei structuri comerciale în măsură să garanteze aplicarea celor mai bune practici în privința protejării patrimoniului cultural, inclusiv prin folosirea unor sisteme adecvate de control al calității, în conformitate cu cerințele cartelor internaționale;

11.    solicită Comisiei să garanteze că, în actele delegate, măsurile inovatoare de conservare a patrimoniului și soluțiile cu impact redus în ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor istorice sunt considerate eligibile; solicită inițiative și exprimarea interesului pentru elaborarea unor regulamente privind politica de coeziune în perioada 2014-2020;

12.    invită statele membre să ia în considerare unele eventuale stimulente fiscale cu privire la lucrările de restaurare, prezervare și conservare, cum ar fi reducerea TVA-ului sau a altor impozite, dat fiind că patrimoniul cultural european este administrat și de organisme private;

13.    îndeamnă Comisia să ia act de cele mai bune practici în domeniul politicilor fiscale în Europa și să le recomande statelor membre pe cale care ar fi cele mai potrivite; le cere statelor membre să dea curs respectivelor recomandări și să facă schimb de bune practici între ele, pentru a asigura încurajarea la maximum a sprijinului privat pentru proiecte în domeniul patrimoniului cultural material și imaterial și pentru a optimiza efectele dezvoltării economice și ale coeziunii sociale în mediul local pertinent;

Noi modele de guvernanță

14.    salută inițiativa Consiliului privind elaborarea orientări privind noile modele de guvernanță participativă pentru domeniul patrimoniului cultural, prin promovarea ideii de „resurse împărtășite” și prin strângerea legăturilor dintre planurile locale, regionale, naționale și europene;

15.    le solicită statelor membre să asigure dezvoltarea unor instrumente juridice care să permită modele de finanțare și de administrare alternative, cum ar fi implicarea comunității, participarea societății civile și parteneriatele public-privat, în vederea punerii în aplicare a unor acțiuni legate de conservarea, restaurarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural;

16.    invită Comisia și statele membre să inițieze un dialog, la nivelul întregii Europe, între factorii de decizie de la toate nivelurile de guvernare, împreună cu industriile culturale și de creație, cu rețelele de operatori de turism, cu parteneriatele dintre actorii privați și publici, precum și cu ONG-urile;

17.    încurajează toate părțile interesate care participă la guvernanța patrimoniului cultural să găsească un echilibru între conservarea sustenabilă și dezvoltarea potențialului economic și social al patrimoniului cultural;

18.    subliniază că proiectele FEDR legate de punerea în valoare a patrimoniului cultural constituie un exemplu concret de guvernanță la mai multe niveluri și de aplicare corectă a principiului subsidiarității și reprezintă un element important al cheltuielilor FEDR; subliniază importanța proiectelor culturale transfrontaliere care contribuie la creșterea coeziunii economice și sociale și încurajează integrarea; solicită, în acest sens, luarea unor măsuri pentru consolidarea și extinderea sprijinului acordat finanțărilor prin acorduri de parteneriat public-privat;

19.    subliniază nevoia unor noi modele de guvernanță, care să includă un sistem de control al calității în cadrul tuturor formelor alternative de finanțare și de administrare a patrimoniului cultural;

20.    îndeamnă statele membre să întărească controlul asupra cheltuielilor pentru componentele legate de patrimoniul cultural și să îmbunătățească cooperarea în materie de combatere a fraudei, a corupției și a oricăror alte activități neregulamentare din domeniu;

21.    sugerează că propunerile legislative europene ar trebui completate cu o evaluare a impactului asupra patrimoniului cultural și că, atunci când evaluarea indică efecte negative, patrimoniul cultural ar trebui scos de sub incidența propunerii legislative, prin exceptare;

Potențialul economic și strategic al patrimoniului cultural

22.    constată că patrimoniul cultural își aduce contribuția în termeni de locuri de muncă, produse, servicii și procese inovatoare și poate constitui o sursă de idei creatoare, alimentând noua economie și având un impact relativ scăzut asupra mediului;

23.    recunoaște că patrimoniul cultural joacă un rol esențial în cadrul mai multor inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020, precum Agenda digitală, O Uniune a inovării, O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă și politica industrială pentru epoca mondializării; prin urmare, solicită o mai mare recunoaștere a rolului patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și integratoare, în contextul evaluării intermediare a Strategiei Europa 2020;

24.    constată că domeniul patrimoniului cultural are capacitatea de a crea locuri de muncă de înaltă calificare; îndeamnă statele membre să prezinte inițiative privind dezvoltarea activităților de formare în sectorul managementului și conservării, destinate lucrătorilor și cercetătorilor din domeniul patrimoniului cultural; salută, în particular, perspectivele de finanțare pe termen lung a rețelelor de cercetători, ca în cazul granturilor Marie Sklodowska Curie;

25.    subliniază importanța pentru turismul european a patrimoniului cultural și a patrimoniul natural, material sau imaterial, incluse pe lista UNESCO;

26.    subliniază posibilitatea axării într-o măsură mai mare pe turismul cultural în contextul elaborării de strategii macroregionale concepute pentru a fi integrate într-o măsură mai mare în cadrul strategic de cooperare europeană;

27.    le solicită instituțiilor europene și statelor membre să promoveze și să sprijine tipurile nemotorizate de călătorie (mersul pe jos, călăria și tururile cu bicicleta) ca modalitate de a deschide noi oportunități pentru turismul cultural și cel în natură;

28.    încurajează statele membre să colaboreze cu autoritățile regionale și locale pentru a mări cât mai mult valoarea patrimoniului cultural în cadrul societăților noastre, precum și contribuția acestuia în termeni de locuri de muncă și creștere economică în UE;

29.    evidențiază faptul că turismul cultural, cu o pondere de 40 % din turismul european, este un sector economic cheie în termeni de potențial de creștere și ocupare a forței de muncă, a cărui dezvoltare ar trebui amplificată în continuare prin utilizarea tehnologiilor noi; subliniază, însă, importanța prezervării patrimoniului cultural și natural prin conceperea unor forme de turism sustenabile, mai puțin invazive și cu valoare adăugată mai mare, prin care sectorul turistic să fie integrat în strategiile de dezvoltare locală;

30.    își exprimă îngrijorarea cu privire la situația politicilor în materie de conservare, restaurare, prezervare și promovare a patrimoniului cultural, care este de cea mai mare importanță pentru identitatea europeană; subliniază faptul că finanțarea pentru salvgardarea patrimoniului cultural a fost redusă drastic în unele state membre, ca o consecință a crizei economice și financiare; în acest sens, invită Comisia și statele membre să asigure că punerii în valoare a patrimoniului cultural al Europei îi sunt alocate fonduri și dedicate inițiative adecvate;

31.    invită Comisia să promoveze excelența, inovarea și competitivitatea în sectoarele cultural și de creație, prin sprijinirea activității artiștilor, a creatorilor și a profesioniștilor din domeniul cultural;

32.    afirmă nevoia urgentă de a acorda patrimoniului cultural un loc bine precizat în cadrul Planului de investiții pentru Europa al Comisiei;

33.    atrage atenția asupra nevoii de a îmbunătăți cadrul metodologic, pentru a avea statistici mai bune cu privire la domeniul patrimoniului cultural; invită Comisia să propună un set de indicatori care ar putea fi utilizați pentru monitorizarea și evaluarea situației patrimoniului cultural, uniformi pentru toate statele membre; subliniază necesitatea de a se obține, într-o mai mare măsură, rezultate provenind din activități de cercetare care să acopere toate aspectele patrimoniului cultural și de a le corela astfel încât să se contracareze fragmentarea din acest domeniu; subliniază, în acest context, potențialul volumelor mari de date (big data) în ceea ce privește obținerea mai multor cunoștințe din proiectele de cercetare; subliniază că, în vederea evaluării valorii economice reale și potențiale a patrimoniului cultural, este esențială colectarea mai sistematică a datelor statistice;

34.    consideră că Comisia ar trebui să încadreze întreprinderile și entitățile implicate în diverse aspecte ale conservării patrimoniului într-un categorie specifică, alcătuind un sector care utilizează metode tradiționale cu valoare adăugată care facilitează conservarea ecologică și sustenabilă;

35.    recunoaște nevoia urgentă de a aborda problema șomajului în rândul tinerilor și subliniază că patrimoniul cultural este un domeniu cu potențial pentru ocuparea în mai mare măsură și în condiții mai bune a forței de muncă, în cadrul căruia educația poate fi legată mai strâns de viața profesională, de exemplu, prin dezvoltarea unor ucenicii, a unor stagiaturi de calitate și a unor întreprinderi nou-înființate în rândul IMM-urilor și în economia socială; încurajează statele membre ca, în acest sens, să dezvolte oportunități de finanțare noi și inovatoare, în vederea sprijinirii formării în materie de management și conservare, precum și a mobilității lucrătorilor și cercetătorilor din acest sector;

36.    îndeamnă Comisia să promoveze programe comune de turism și patrimoniu cultural pe o bază integrată și științifică, pentru a servi drept criterii de referință și ca exemplu de bune practici;

37.    invită statele membre să planifice în mod strategic proiecte în domeniul patrimoniului cultural care să poată conduce la dezvoltare regională globală, la programe de cooperare internațională și interregională, la crearea de locuri de muncă noi, la reabilitare urbană și la prezervarea și promovarea priceperilor tradiționale legate de restaurarea patrimoniului cultural;

38.    îndeamnă Comisia și statele membre să efectueze o anchetă economică și statistică a întreprinderilor, a entităților de conducere și a activităților profesionale de specialitate din sectorul conservării și promovării patrimoniului cultural și a contribuției specifice a acestora în ceea ce privește producția și crearea de locuri de muncă;

39.    atrage atenția asupra nevoii de a crea, dezvolta și promova oportunități de mobilitate și schimb de experiență pentru cei care lucrează în sectorul patrimoniului cultural, asigurând existența unei reciprocități profesionale veritabile, în acord cu Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale, prin identificarea și adoptarea în statele membre a unor niveluri minimale comune de competență - și anume abilități și cunoștințe - în special pentru ocupația de restaurator-curator; invită, în acest context, Comisia să prezinte o propunere pentru extinderea programelor corespunzătoare, astfel încât să includă mobilitatea managerilor și angajaților din sectorul patrimoniului cultural (de exemplu, administratorii de castele) în scopul efectuării unor schimburi de experiență și de bune practici;

40.    invită statele membre să scoată în evidență valoarea bunurilor lor de patrimoniu prin promovarea unor studii menite să stabilească valoarea culturală și economică a patrimoniului cultural, astfel încât să transforme „costul” conservării acestuia într-o „investiție” în valoarea sa;

41.    invită Comisia să ia în considerare posibilitatea înființării unui institut european pentru inovare și tehnologie (EIT), constituind, în cadrul următoarei Agende strategice de inovare, o comunitate de cunoaștere și inovare (KIC) în domeniul patrimoniului cultural și al industriilor de creație, sprijinind astfel în mod direct o viziune holistică asupra cercetării și inovării;

42.    reiterează importanța promovării includerii artei, muzicii, teatrului și educației cinematografice în programele școlare, ca element esențial în vederea dezvoltării cunoașterii patrimoniului cultural, a practicii și exprimării artistice și a unor„soft skills” orientate către creativitate și inovare;

43.    încurajează statele membre să introducă teme transdisciplinare legate de patrimoniul cultural în învățământul de diferite niveluri;

44.    evidențiază importantul potențial existent în ceea ce privește dezvoltarea activității antreprenoriale și a unei abordări participative în sectorul turismului, în special pentru IMM-urile din industria turismului, dar și pentru întreprinderile nou-înființate, pentru sectorul non-profit și pentru alte organizații care contribuie la prezervarea, protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Europei; subliniază faptul că, pe lângă activele culturale, serviciile de calitate, nivelul ridicat de competență profesională, existența unor specialiștii bine formați în domeniu și prezența online sunt factori esențiali pentru succesul și competitivitatea sectorului turistic european; subliniază faptul că cercetarea, inovarea și noile tehnologii, în special în domeniul telecomunicațiilor, sunt esențiale pentru a aduce patrimoniul cultural mai aproape de oameni; consideră, de asemenea, că poverile inutile impuse IMM-urilor ar trebui eliminate, pentru ca acestea să devină mai competitive și că legislația care exercită efecte negative asupra IMM-urilor din industria turismului ar trebui revizuită;

Oportunități și provocări

45.    subliniază potențialul digitizării patrimoniului cultural, atât ca instrument pentru prezervarea trecutului nostru, cât și ca sursă de oportunități în materie de educație și cercetare, de creare a unor de locuri de muncă de calitate, pentru o mai bună integrare socială, un acces mai larg pentru persoanele cu dizabilități sau pentru cele care trăiesc în zone izolate și ca sursă de dezvoltare economică sustenabilă; subliniază faptul că digitizarea patrimoniului necesită un efort financiar pe măsură pentru instituțiile culturale medii, mici sau izolate, și că o finanțare adecvată este esențială pentru a asigura un public mai larg și popularizarea acestui patrimoniu; evidențiază faptul că oportunitățile pe care le permite digitizarea și noile tehnologii, care nu sunt de natură să se substituie vreodată accesului la patrimoniul original sau beneficiilor aduse de formele tradiționale de participare la cultură, nu ar trebui să conducă la neglijarea conservării originalelor sau la ignorarea formelor tradiționale de promovare a culturii, nici înainte și nici după digitizare;

46.    sprijină inovarea digitală în domeniul artelor și al patrimoniului și remarcă faptul că utilizarea e-infrastructurilor poate atrage noi categorii de public și poate asigura un acces mai bun la patrimoniul cultural digital și o mai bună exploatare a acestuia; subliniază relevanța instrumentelor existente, ca site-ul Europeana, și încurajează ameliorarea criteriilor de căutare ale acestuia, pentru a deveni mai prietenos pentru utilizatori;

47.    subliniază necesitatea îmbunătățirii nivelului de digitizare, de prezervare și de disponibilitate online a patrimoniului cultural, în special a patrimoniului cinematografic european;

48.    subliniază importanța dezvoltării unui scenariu cu adevărat democratic și participativ pentru patrimoniul european, inclusiv pentru acela al minorităților religioase și etnice; atrage atenția asupra prezenței siturilor de patrimoniu care integrează un trecut diferit sau contestat și subliniază că procesele de reconciliere nu ar trebui să ducă la o suprimare a conștiinței istorice a comunităților; invită statele membre să reflecteze asupra eticii și a metodelor de prezentare a patrimoniului cultural și să țină seama de diversitatea interpretărilor;

49.    afirmă că patrimoniul religios constituie o parte imaterială a patrimoniului cultural european; subliniază că, în discursul referitor la patrimoniul cultural european, importanța locurilor, practicilor și obiectelor legate de practicile religioase nu ar trebui neglijată sau supusă vreunei forme de tratament discriminatoriu;

50.    consideră că patrimoniul istoric religios, inclusiv arhitectura și muzica, trebuie prezervat pentru valoarea sa culturală, indiferent de originile lui religioase;

51.    subliniază importanța dialogului intercultural atât în Europa, cât și în afara ei, și consideră că Uniunea ar trebui să-l promoveze ca instrument adecvat de combatere a radicalismului, indiferent de originea lui;

52.    atrage atenția asupra caracteristicilor specifice ale minorităților naționale din statele membre în ceea ce privește patrimoniul cultural; solicită, în consecință, conservarea patrimoniului lor cultural și promovarea și protejarea diversității culturale;

53.    subliniază faptul că discriminarea culturală îndreptată împotriva minorităților religioase și etnice trebuie să fie evitată;

54.    subliniază importanța sprijinirii activităților culturale ale comunităților de migranți;

55.    reafirmă contribuția importantă a patrimoniului cultural la industriile culturale și de creație, precum și pentru integrarea socială prin intermediul culturii;

56.    subliniază importanța îmbunătățirii accesibilității siturilor ce fac parte din patrimoniul cultural pentru persoanele cu dizabilități;

57.    subliniază importanța prezervării peisajelor culturale și, în special, a patrimoniului cultural imaterial care reprezintă o cultură vie și alimentează meșteșugurilor tradiționale și invită Comisia să o includă, într-o mai mare măsură, în programele respective;

58.    subliniază importanța patrimoniului gastronomic, care trebuie protejat și susținut; consideră că resursele alocate acestui sector pot fi optimizate prin interacțiune cu alte politici ale UE, cum ar fi politica agricolă comună și politica din domeniul protecției consumatorilor;

59.    relevă faptul că patrimoniul cultural și turismul își sunt reciproc avantajoase deoarece, pe de o parte, patrimoniul cultural generează câștiguri substanțiale pentru industria turismului, în timp ce, pe de altă parte, turismul servește cultura, încurajând expunerea și conservarea bunurilor culturale și generând veniturile necesare pentru prezervarea acestora;

60.    subliniază faptul că turismul cultural are un rol important de jucat în prezervarea și înțelegerea valorii patrimoniului nostru cultural, care include nu numai patrimoniul fizic și peisagistic, ci și moștenirea imaterială, ca limbile și tradițiile religioase și culinare;

61.    invită Comisia, Consiliul și statele membre să coopereze în continuare pentru a pune în aplicare, la toate nivelurile relevante, măsurile de promovare a patrimoniului cultural și a turismului cultural incluse în Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010, intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial - un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352);

62.    evidențiază – din perspectiva profundelor schimbări demografice și societale – însemnătatea patrimoniului nostru cultural european comun și a anului european planificat sub aspectul identificării cetățenilor cu Uniunea Europeană și al intensificării sentimentului comunitar în cadrul Uniunii;

63.    opinează că, în special pentru generațiile viitoare, aprecierea patrimoniului cultural comun al Europei imprimă o direcție și oferă un obiectiv pentru dezvoltarea unei identități europene și a unor valori precum buna înțelegere și respectul reciproc, dincolo de frontierele statelor membre; prin urmare, recomandă, de asemenea, ca, printre altele, atunci când Anul european al patrimoniului cultural va fi conceput și structurat, să se țină seama în mod special de tânăra generație;

64.    salută marele succes obținut de programul Capitalele Europene ale Culturii; solicită ca aceste orașe să fie interconectate în cadrul unei rețele, spre a se prelungi focalizarea asupra teritoriilor în cauză, pentru a permite schimbul de experiență și de bune practici, inclusiv pentru a veni în ajutorul viitorilor candidați și pentru a facilita organizarea de evenimente și de circuite specifice;

65.    încurajează utilizarea patrimoniului cultural ca instrument educațional de soluționare a aspectelor de natură societală, în scopul apropierii și mai strânse a celor ce trăiesc în Europa;

66.    atrage atenția asupra amenințărilor ambientale care afectează un număr important de situri de patrimoniu din UE și îndeamnă statele membre să ia în considerare consecințele schimbărilor climatice și ale presiunii exercitate de om atunci când își elaborează strategiile de finanțare pe termen lung a metodelor de prezervare și restaurare a patrimoniului; recomandă, în plus, ca statele membre și UE să promoveze în mai mare măsură cercetarea în acest domeniu, inter alia cu scopul de a investiga mai amănunțit efectele multiple ale schimbărilor climatice asupra patrimoniului cultural și de a elabora contra-măsuri;

67.    le solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre ca, pe bazele puse de inițiativa „Locuri aflate în pericol”, lansată de Europa Nostra în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, să identifice noi exemple de patrimoniu european aflat în pericol, elaborând planuri de acțiune și căutând surse de finanțare posibile; subliniază faptul că elaborarea acestei inițiative reprezintă o modalitate de atragere a investițiilor private în consolidarea patrimoniului;

68.    invită Comisia să coordoneze mai bine și să sprijine eforturile depuse de statele membre pentru combaterea furtului de bunuri ce aparțin patrimoniului cultural, a contrabandei și a traficului ilegal în interiorul și în afara UE; solicită restituirea bunurilor culturale care au fost scoase ilegal de pe teritoriul unui stat membru;

69.    reamintește importanța protejării și conservării patrimoniului cultural, nu numai împotriva ravagiilor timpului, ci și împotriva huliganismului și a jefuirii; subliniază faptul că multe situri arheologice riscă încă să fie jefuite de vânători de vestigii organizați, îndeosebi siturile subacvatice în care accesul și măsurile de supraveghere ale autorităților sunt dificil de asigurat; solicită, în această privință, o cooperare mai eficace între statele membre în ceea ce privește identificarea și recuperarea bunurilor culturale și prevenirea traficului ilegal cu astfel de obiecte;

70.    evidențiază rolul pe care patrimoniul cultural îl are în cadrul relațiilor externe ale Uniunii prin intermediul dialogului politic și al cooperării cu țările terțe și invită statele membre, Comisia și Consiliul să relanseze diplomația culturală; relevă, în plus, potențialul pe care proiectele de cercetare interdisciplinară îl oferă în ceea ce privește conservarea patrimoniului cultural care implică state membre ale UE și țări din afara UE;

71.    solicită angajarea fermă a statelor membre, a UE și a comunității internaționale în activitățile de prevenire, protejare, documentare și restaurare în situațiile în care patrimoniul cultural al UE sau al unor țări terțe este amenințat și deteriorat în mod intenționat, ca un act de război și de încălcare a identității culturale și religioase, inclusiv prin cooperare cu organizații internaționale, cum ar fi ICCROM, ICBS (International Committee of the Blue Shield), cu autorități civile și militare, cu instituții culturale și asociații profesionale;

72.    încurajează adoptarea unor acorduri internaționale pentru a preveni traficul ilicit cu bunuri de patrimoniu cultural; evidențiază necesitatea ca UE, împreună cu ONU și UNESCO, să apere patrimoniul periclitat și să combată jefuirea și distrugerea bunurilor culturale din zonele de conflict;

73.    subliniază potențialul care își are originea în know-how-ul disponibil în UE în ceea ce privește conservarea artefactelor culturale deteriorate sau distruse ca urmare a terorismului și a războiului;

74.    sprijină crearea unor produse turistice culturale transnaționale, care să reflecte valorile și patrimoniul cultural european comun; invită Comisia să se orienteze către o cooperare mai strânsă cu statele membre și cu alte organizații care elaborează politici culturale și în materie de turism, cum ar fi Organizația Mondială a Turismului a Națiunilor Unite (UNWTO) și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și să continue cofinanțarea și promovarea rețelelor și a proiectelor regionale transfrontaliere, precum și, în strânsă cooperare cu Consiliul Europei, a itinerariilor culturale europene, care constituie cele mai bune exemple de proiecte transnaționale paneuropene de turism tematic;

75.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

  • [1]  JO L 347, 20.12.2013, p. 221.
  • [2]  JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
  • [3]  JO L 347, 20.12.2013, p. 289.
  • [4]  JO L 347, 20.12.2013, p. 104.
  • [5]  JO L 159, 28.5.2014, p. 1.
  • [6]  JO L 175, 27.6.2013, p. 1.
  • [7]  adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 13 octombrie 2005; deschisă spre semnare de către statele membre la Faro (Portugalia), la 27 octombrie 2005, intrată în vigoare la 1 iunie 2011,
  • [8]  JO C 183, 14.6.2014, p. 36.
  • [9]  Nepublicate încă în Jurnalul Oficial.
  • [10]  JO L 283, 29.10.2011, p. 39.
  • [11]  Carta de la Veneția, adoptată de ICOMOS (Consiliul internațional al monumentelor și siturilor) în 1965; Convenția de la Granada, adoptată de Consiliul Europei în 1985; Convenția de la Valletta, adoptată de Consiliul Europei în 1992.
  • [12]  A se vedea: articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006.

EXPUNERE DE MOTIVE

Nu există o definiție unică a termenului de „patrimoniu cultural”, ci o diversitate de definiții oficiale care trebuie să fie, toate, înțelese în contextul pentru care au fost elaborate. În sensul prezentului raport, termenul de „patrimoniu cultural” se referă la patrimoniul cultural material (mobil, imobil și subacvatic), la patrimoniul cultural imaterial (tradiții orale, arte interpretative, ritualuri) și la patrimoniul cultural digital.

Pe de o parte, prezentul raport a fost elaborat pe baza celor mai recente documente de politică pe tema patrimoniului cultural[1] și reia aspectele-cheie ale dezbaterii publice referitoare la acest subiect. Pe de altă parte, raportul a ținut seama de concluziile audierii publice privind „O abordare integrată a patrimoniului cultural european: situația actuală și perspective”, organizată de Comisia CULT la 2 decembrie 2014. De asemenea, s-au colectat informații din cadrul sectorului și de la părțile interesate, pentru a identifica principalele provocări din acest domeniu și pentru a prezenta propuneri concrete de soluționare a acestora.

A. Transpunerea în practică a unei abordări integrate a patrimoniului cultural european

Atât comunicarea Comisiei Europene, cât și concluziile ultimelor două președinții ale Consiliului indică nevoia unei abordări integrate a domeniului patrimoniului cultural. Cu toate acestea, mai există încă pași concreți de făcut pentru implementarea acestei recomandări politice.

La nivelul instituțiilor europene, trebuie să se ia act de faptul că chestiunile privind patrimoniul cultural sunt de resortul mai multor direcții generale din cadrul Comisiei Europene. Activitatea lor este, așadar, complementară și, prin urmare, este imperativ ca ele să își intensifice cooperarea în acest domeniu și să își coordoneze activitățile care implică sau afectează patrimoniul cultural.

De asemenea, finanțarea europeană pentru patrimoniul cultural este disponibilă în cadrul mai multor programe ale UE. Printre acestea se numără: Europa Creativă, Orizont 2020, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală etc. Toate informațiile cu privire la aceste oportunități de finanțare se află la dispoziția publicului, însă sunt răspândite pe nenumărate site-uri, sunt prezentate într-un mod foarte tehnocratic și nu sunt traduse decât în unele dintre limbile oficiale ale UE. Prin urmare, este important ca aceste informații să le fie comunicate mai bine beneficiarilor potențiali. Așadar, prezentul raport solicită înființarea unui portal dedicat patrimoniului cultural unic la nivelul UE, care să colecteze informații de la toate programele UE care finanțează patrimoniul cultural și care să fie structurat în trei secțiuni principale: oportunități de finanțare pentru patrimoniul cultural, o bază de date cu exemple de bune practici și de excelență din domeniul patrimoniului cultural și cu material de referință pertinent, precum și știri și legături utile cu privire la evoluțiile, acțiunile și evenimentele din domeniul politicii privind patrimoniul cultural.

Un An european al patrimoniului cultural ar putea întruchipa perfect această angajare reînnoită a UE în ceea ce privește patrimoniul cultural. Dacă este planificată în mod corespunzător, o astfel de inițiativă ar putea promova domeniul patrimoniului cultural și ar putea demonstra potențialul impresionant al acestuia. Pentru ca o astfel de inițiativă să aducă o schimbare, Anul european al patrimoniului cultural ar trebui să aibă un buget adecvat, iar activitățile organizate în cadrul acestuia ar trebui amplificate în mai mare măsură în statele membre.

B. Transformarea provocărilor cu care se confruntă acest sector în noi oportunități

În timpul etapei de consultare în vederea acestui raport, unele părți interesate recunoscute, unii profesioniști din domeniul patrimoniului și alți experți din domeniul patrimoniului cultural au adus în discuție o serie de probleme specifice. În consecință, prezentul raport urmărește să propună mai multe soluții posibile pentru îndepărtarea principalelor obstacole care împiedică în prezent atingerea întregului potențial al domeniului patrimoniului cultural.

Ca întotdeauna, numeroase probleme sunt legate de finanțare și, mai exact, de fondurile structurale alocate pentru proiecte de dezvoltare regională care includ situri de patrimoniu cultural. În unele cazuri, nu s-a acordat destulă atenție calității lucrărilor de restaurare, ceea ce a condus la o pierdere a valorii culturale a siturilor de patrimoniu. Prin urmare, trebuie să se pună un accent mult mai mare pe calitatea proiectelor de restaurare și pe necesitatea angajării unui personal calificat pentru astfel de proiecte, precum și a unui mecanism general de control al calității pentru prevenirea unor pierderi iremediabile. Toate aceste aspecte ar trebui să fie în acord cu standardele recunoscute la nivel internațional privind lucrările de restaurare, prevăzute în Carta de la Veneția și în Convenția de la Granada pentru protecția patrimoniului arhitectural al Europei. De asemenea, raportul îndeamnă Comisia să reconsidere plafonul de 5 milioane EUR stabilit pentru proiecte de „infrastructuri culturale [...] la scară mică” pe baza cererilor primite din partea statelor membre și luând în considerare costurile pe care le incumbă un proiect de restaurare realizat în mod corespunzător.

O altă solicitare esențială a acestui raport este dezvoltarea unor instrumente juridice pentru modele de guvernanță alternative. Este cunoscut faptul că trebuie să sporim implicarea comunităților locale, a societății civile și a sectorului privat în activitățile de prezervare și promovare a patrimoniului cultural. La nivelul UE, există deja numeroase exemple de parteneriate public-privat și de inițiative de implicare a comunității foarte eficiente, însă nu toate statele membre au dispoziții juridice care să acopere astfel de modele alternative. Prin urmare, raportul sprijină ideea de explorare în mai mare măsură a guvernanței participative, cu condiția implementării unui mecanism de control al calității la toate nivelurile și a asigurării instrumentelor juridice de către statele membre.

Ar trebui să se acorde o atenție deosebită și digitizării patrimoniului cultural. Chiar dacă digitizarea nu este decât un instrument, aceasta contribuie la protejarea trecutului nostru și oferă multe oportunități de cercetare, de creare de locuri de muncă și de dezvoltare economică.

Raportul prezintă, de asemenea, recomandări specifice în ceea ce privește formarea, competențele și mobilitatea profesioniștilor din domeniul patrimoniului cultural și accesul tinerilor profesioniști în domeniul patrimoniului la piața locurilor de muncă din sectorul culturii.

C. Potențialul economic al patrimoniului cultural

Este posibil ca termenii de „cultură” și „economie” să pară că țin de două mentalități complet diferite însă, de fapt, domeniul patrimoniului cultural are un potențial economic enorm.

Totuși, se pare că acest fapt nu este o prioritate în termeni de politică publică europeană, dat fiind că nici Strategia Europa 2020, nici Planul de investiții pentru Europa adoptat recent de Comisia Juncker nu menționează în mod clar cultura, ca să nu mai vorbim de patrimoniul cultural. A sosit momentul să acordăm culturii un loc mai important în cadrul agendei politice și să o apreciem la valoarea sa reală în termeni de creștere economică și locuri de muncă. Pe lângă politică, trebuie să avem la dispoziție statistici realizate în mod adecvat, care să poată acoperi spectrul larg de competențe și de locuri de muncă din domeniul culturii în general și al patrimoniului cultural în special. În prezent, nu există astfel de statistici, deoarece sistemele tradiționale de colectare a datelor nu țin seama decât de o parte din competențele și locurile de muncă legate de acest domeniu. Din acest motiv, raportul solicită aplicarea unui cadru mai larg statisticilor în domeniul culturii.

D. Patrimoniul cultural în alte domenii de politică

Există mai multe domenii de politică ce includ aspecte legate de patrimoniul cultural și, pentru a dezvolta o abordare cu adevărat integrată, trebuie să avem în vedere această realitate.

De exemplu, patrimoniul cultural oferă un mediu propice pentru cercetarea științifică în domeniul restaurării și al prezervării și ar putea funcționa ca „incubator de inovare”, profitând totodată de oportunitățile de finanțare existente în domeniu.

Siturile de patrimoniu cultural pot servi, de asemenea, drept vector al dezvoltării regionale și turismului. Există nenumărate exemple de astfel de cazuri în întreaga Europă și raportorul încurajează statele membre care n-au făcut-o să-și „exploateze” în mod responsabil siturile de patrimoniu la întregul lor potențial, în vederea impulsionării economiei locale și a creșterii atractivității regiunii.

În plus, cultura trebuie să aibă un rol mai mare în cadrul relațiilor externe ale UE. Cultura este unul dintre cele mai mari avantaje pe care le avem în Europa și încă mai sunt aspecte care trebuie îmbunătățite la nivelul actualelor programe și politici.

Concluzie

Patrimoniul cultural este martorul tăcut al istoriei, al creativității și al frământărilor noastre seculare. Acesta este unul dintre pilonii culturii europene și moștenirea noastră comună pe care o vom lăsa generațiilor viitoare. Prin urmare, orice politică publică în domeniul patrimoniului cultural ar trebui să țină seama de două perspective: aceea că patrimoniul cultural poate constitui o sursă semnificativă de locuri de muncă și de venituri, care sunt aspecte fundamentale ce trebuie luate în considerare în actualul context economic, și aceea că principala valoare a patrimoniului cultural rămâne valoarea sa culturală. O strategie integrată ideală privind patrimoniul cultural ar trebui să țină seama de ambele fețe ale acestei monede și să combine nevoia imediată de creștere economică și de locuri de muncă cu înțelegerea faptului că patrimoniul cultural este o resursă pe termen lung pentru care are nevoie de un plan de dezvoltare sustenabilă.

  • [1]  Comunicarea Comisiei din 22 iulie 2014 intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” (COM (2014)0477), Concluziile Consiliului din 21 mai 2014 privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă, Concluziile Consiliului din 12 noiembrie 2014 privind guvernanța participativă a patrimoniului cultural și Avizul Comitetului Regiunilor din noiembrie 2014 privind Comunicarea Comisiei intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”.

AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (7.5.2015)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la o abordare integrată a patrimoniului cultural european

(2014/2149(INI))

Raportor pentru aviz: Miltiadis Kyrkos

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că Europa este principala destinație turistică pe plan mondial, datorită bogatului său patrimoniu cultural, artistic, religios și istoric, avantajelor sale naturale, poziției sale geografice, varietății peisajelor sale, atractivității stilului de viață european, și că turismul cultural reprezintă aproximativ 40 % din turismul european;

2.  subliniază faptul că turismul cultural are un rol important de jucat în păstrarea și înțelegerea valorii patrimoniului nostru cultural, care include nu numai patrimoniul fizic și peisajele, ci și moștenirea intangibilă, precum limbile și tradițiile religioase și culinare;

3.  subliniază faptul că patrimoniul cultural și turismul sunt reciproc benefice întrucât, pe de o parte, patrimoniul cultural generează câștiguri substanțiale pentru industria turismului, iar, pe de altă parte, turismul este benefic culturii, încurajând afișarea și conservarea bunurilor culturale și generând veniturile necesare pentru păstrarea acestora;

4.  transmite un semnal politic clar că diversitatea și multiculturalismul Europei oferă un mare potențial pentru dezvoltarea oricărei forme de turism tematic și pentru strategiile coordonate de promovare a unui turism diversificat și a schimburilor culturale; subliniază că orice program privind turismul cultural trebuie să se bazeze pe diversitatea, autenticitatea și durabilitatea Europei și pe accesibilitatea deplină și calitatea excepțională a patrimoniului său cultural;

5.  ia act de cel de al 13-lea Forum european privind turismul, desfășurat la Napoli, la 30 și 31 octombrie 2014, care a subliniat importanța sinergiilor dintre turism și cultură și contribuția acestora la creșterea economică și ocuparea forței de muncă;

6.  subliniază faptul că o abordare integrată axată pe conservarea, promovarea și evidențierea patrimoniului cultural și natural, atât a celui material, cât și a celui nematerial constituie un puternic factor de stimulare a inovării sociale și a dezvoltării locale, regionale, urbane și rurale favorabile incluziunii și contribuie la intensificarea turismului cultural durabil, reducând impactul sezonalității; în special:

(a) atrage atenția asupra nevoii de implicare activă a comunităților locale și a părților interesate private;

(b) constată importanța ajustării noilor competențe și profiluri profesionale în domeniul cultural în contextul clasificării europene a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO);

(c) sprijină digitalizarea și accesibilitatea online a conținutului cultural, în scopul sensibilizării unui public mai larg și al implicării unui număr mai mare de tineri;

(d) sprijină adoptarea unei abordări strategice față de cercetare și inovare, partajarea cunoștințelor și specializarea inteligentă;

7.  subliniază rolul esențial al culturii și al patrimoniului cultural de la nivel local, național și european în promovarea inovării în mediul de afaceri și a dezvoltării de activități economice legate de turism, în special în ceea ce privește punerea la dispoziție de facilități pentru vizitatori în cadrul centrelor turistice și a unei game ample de servicii care acoperă întregul sector; evidențiază faptul că promovarea, dezvoltarea și conservarea patrimoniului cultural sunt vitale pentru o serie de sectoare de activitate, în special pentru turism;

8.  subliniază faptul că turismul cultural poate stimula economiile locale prin promovarea producției locale, încurajarea creării de întreprinderi și creșterea cererii consumatorilor din sectorul turistic, precum și prin maximizarea valorii adăugate domestice;

9.  subliniază potențialul intensificării turismului cultural în regiunile rurale, insulare, costiere și montane, care oferă natură și peisaje intacte, limbi și dialecte minoritare sau regionale, cultură tradițională (arte populare tradiționale, costume, meșteșuguri, festivaluri locale, o cultură a mobilității, tradiții gastronomice), produse și servicii artizanale locale, autenticitate, patrimoniu industrial și agricol, precum și patrimoniu cultural al minorităților etnice; subliniază faptul că turismul cultural în aceste regiuni contribuie la diversificarea activităților economice tradiționale și încurajează populațiile locale să nu plece, evitând astfel depopularea și abandonarea și deteriorarea multor situri culturale valoroase și împiedicând uitarea tradițiilor și a obiceiurilor; invită statele membre să adopte măsuri în vederea dezvoltării unei infrastructuri intermodale durabile și a îmbunătățirii conectivității transfrontaliere – inclusiv a dezvoltării noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor, cum ar fi serviciile integrate de planificare a călătoriilor și de achiziționare a biletelor – ca mijloc de sporire a gradului de atracție și de accesibilitate al destinațiilor turistice în general și al destinațiilor mai mici și îndepărtate în special, prin intermediul transportului aerian, maritim, rutier și feroviar;

10. subliniază faptul că dezvoltarea unor noi căi navigabile interioare și conexiuni multimodale poate contribui în mod decisiv la creșterea sustenabilă a turismului cultural;

11. solicită Comisiei și statelor membre să deruleze acțiuni concertate în vederea stabilirii politicilor de atragere a turismului rural, ținând seama că acesta este o forță motrice pentru dezvoltarea teritoriilor interioare și a regiunilor rurale; îndeamnă instituțiile europene să creeze legături între patrimoniu și comunitățile locale, pentru a capitaliza implicarea părților interesate locale din regiunile rurale și cele îndepărtate; susține că ar trebui pus un accent puternic pe formarea resurselor umane și pe sprijinul financiar destinat conservării patrimoniului, dat fiind faptul că stimularea turismului cultural în zonele rurale încurajează, de asemenea, îndepărtarea de turismul de masă;

12. subliniază faptul că dezvoltarea regională a turismului cultural în statele membre necesită lansarea de programe de investiții în infrastructură pentru furnizarea serviciilor de bază esențiale;

13. este preocupat de faptul că mijloacele normative și bugetare ale Uniunii destinate acestui sector sunt inadecvate; subliniază faptul că, în cadrul politicii regionale, modificarea programelor operaționale a redus în continuare sprijinul acordat politicilor consacrate patrimoniului cultural;

14. reamintește faptul că multe dintre structurile culturale nu țin de economia de piață și funcționează adesea în mod asociativ și benevol, precum și că acestea au experimentat o scădere drastică a sprijinului public din cauza crizei economice; solicită Comisiei să prezinte propuneri în vederea susținerii aportului de capital privat în proiectele privind patrimoniul cultural, oricare ar fi forma acestuia (mecenat sau altă formă);

15. relevă faptul că ar trebui adoptată o abordare integrată și coordonată la toate nivelurile – internațional, național, regional și local –, implicând toate părțile interesate și comunitatea locală și încurajează, în această privință, încheierea de parteneriate public-private pentru utilizarea potențialului economic al resurselor culturale;

16. invită Comisia și statele membre să inițieze un dialog, la nivelul întregii Europe, între factorii de decizie de la toate nivelurile de guvernare, împreună cu industriile culturale și creative, cu rețelele de operatori de turism, cu parteneriatele dintre actorii privați și publici, precum și cu ONG-urile;

17. invită Comisia, Consiliul și statele membre să coopereze în continuare pentru a pune în aplicare, la toate nivelurile relevante, măsurile de promovare a patrimoniului cultural și a turismului cultural, incluse în Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010, intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial - un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352);

18. solicită Comisiei să revizuiască comunicarea sus-menționată din 30 iunie 2010;

19. este convins că dezvoltarea și promovarea unei „mărci Europa” va oferi o valoare adăugată ridicată succesului Europei ca destinație turistică nr. 1 din lume și promovării patrimoniului cultural european în special; solicită, prin urmare, autorităților tuturor statelor membre să coopereze cu Comisia și să adauge acestei mărci propriile eforturi naționale și regionale, precum și să promoveze împreună Europa, în cadrul evenimentelor internaționale majore și al târgurilor de turism pe scară largă, ca o colecție a destinațiilor turistice de cea mai înaltă calitate;

20. sprijină crearea unor produse turistice culturale transnaționale, care să reflecte valorile și patrimoniul cultural european comun; invită Comisia să vizeze o mai strânsă cooperare cu statele membre și cu alte organizații care elaborează politici privind cultura și turismul, cum ar fi Organizația Mondială a Turismului a Națiunilor Unite (UNWTO) și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și să continue cofinanțarea și promovarea rețelelor și a proiectelor regionale transfrontaliere, precum și, în strânsă cooperare cu Consiliul Europei, a itinerariilor culturale europene, care reprezintă cele mai bune exemple de proiecte transnaționale paneuropene de turism tematic;

21. subliniază, în plus, importanța dezvoltării unor produse și servicii turistice și culturale interregionale și transfrontaliere, pe baza unor măsuri coordonate, care să valorifice sinergiile, să economisească resursele și să consolideze și să promoveze identitatea culturală comună și competitivitatea întregii regiuni; invită statele membre și Comisia să faciliteze acest proces;

22. subliniază importanța patrimoniului gastronomic care trebuie protejat și susținut; consideră că interacțiunea cu alte politici ale UE, precum politica agricolă comună și protecția consumatorilor, ar permite optimizarea mijloacelor alocate acestei chestiuni;

23. solicită Comisiei și statelor membre să urmărească inițiative care vizează fructificarea la maximum a patrimoniului cultural subacvatic al Europei și, în special, stabilirea de marcaje în jurul patrimoniului cultural subacvatic european, care să permită expunerea epavelor și a orașelor scufundate sau transformarea acestora în muzee;

24. sprijină crearea unor inițiative care valorifică patrimoniul comun al Europei, cresc vizibilitatea siturilor culturale și au un impact semnificativ pe termen lung la nivel local și regional, cum ar fi traseele cicliste europene sau traseele de pelerinaj, trenurile panoramice, liniile ferate turistice europene (prin restaurarea liniilor și a stațiilor care au fost închise), Capitalele Europene ale Culturii, Capitalele Europene ale Sportului, rețeaua Europa Nostra, rețeaua Natura 2000, marca patrimoniului european, Zilele europene ale patrimoniului și Premiul Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural; solicită promovarea și facilitarea turismului cultural pentru tineret; intenționează, în plus, să sprijine inițiativele care implică în mod activ tineri, precum Capitalele europene ale tineretului;

25. salută marele succes obținut de programul Capitalele Europene ale Culturii; solicită ca aceste orașe să fie interconectate în cadrul unei rețele în vederea prelungirii efectului focal asupra teritoriilor vizate, pentru a permite schimbul de experiențe și de bune practici și, totodată, pentru a ajuta noii candidați și a facilita organizarea de evenimente și de circuite specifice;

26. salută noile inițiative, cum ar fi Anul european al patrimoniului cultural, care cresc gradul de conștientizare a importanței protejării patrimoniului material și imaterial al Europei; solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile pentru a promova patrimoniul industrial al Europei, ca parte a interesului său cultural comun, având în vedere faptul că potențialul acestuia nu a fost încă suficient recunoscut;

27. solicită Comisiei să sensibilizeze statele membre și principalii operatori din sector cu privire la nevoia de îmbunătățire a accesibilității siturilor din patrimoniul cultural european pentru publicul larg, acordând o atenție deosebită persoanelor cu dizabilități sau cu mobilitate redusă, tinerilor, persoanelor în vârstă și familiilor cu venituri reduse;

28. reafirmă principiul important al turismului durabil și responsabil din punct de vedere ecologic și economic și își exprimă convingerea că, deși ar trebui, mai înainte de toate, să încurajeze prosperitatea turismului în Europa, măsurile UE ar trebui, de asemenea, să răspundă și preocupărilor legate de eventualele efecte negative ale schimbărilor structurale provocate de turism și de riscurile pentru patrimoniul cultural, prezentate de turismul în masă; susține că UE trebuie să colaboreze cu statele membre și cu părțile interesate locale pentru elaborarea de orientări care vizează reducerea efectelor nocive ale turismului în masă, în special în timpul sezoanelor de vârf, asupra regiunilor îndepărtate, inclusiv asupra regiunilor ultraperiferice și a celor insulare din UE;

29. reamintește importanța protejării și conservării patrimoniului cultural, nu numai împotriva ravagiilor timpului, ci și împotriva huliganismului și a jefuirii; subliniază faptul că multe situri arheologice riscă încă să fie jefuite de vânători de comori organizați, îndeosebi siturile subacvatice în care accesul și măsurile de supraveghere ale autorităților sunt dificil de asigurat; solicită, în această privință, o cooperare mai eficientă între statele membre în ceea ce privește identificarea și recuperarea bunurilor culturale și prevenirea traficului ilegal cu acestea;

30. solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre să sprijine punerea în aplicare a inițiativei „Locuri aflate în pericol”, lansată de Europa Nostra în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, prin identificarea de noi exemple de patrimoniu european aflat în pericol, elaborând planuri de acțiune și căutând posibile surse de finanțare; subliniază faptul că elaborarea acestei inițiative reprezintă o modalitate de atragere a investițiilor private în consolidarea patrimoniului;

31. subliniază potențialul important al dezvoltării antreprenoriatului și al unei abordări participative în sectorul turismului, în special pentru IMM-urile din industria turismului, dar și pentru întreprinderile nou-înființate, pentru sectorul non-profit și pentru alte organizații care contribuie la menținerea, protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Europei; subliniază faptul că, pe lângă activele culturale, serviciile de calitate, nivelul ridicat de competență profesională, specialiștii bine formați în domeniu și prezența online sunt factori esențiali pentru succesul și competitivitatea sectorului turistic european; subliniază faptul că cercetarea, inovarea și noile tehnologii, în special în domeniul telecomunicațiilor, sunt esențiale pentru a aduce patrimoniul cultural mai aproape de populație; consideră, de asemenea, că sarcinile inutile aplicate IMM-urilor ar trebui eliminate în scopul promovării competitivității acestora și că legislația care are efecte negative asupra IMM-urilor din industria turismului ar trebui revizuită;

32. consideră că criza economică a privat de finanțare unul dintre sectoarele care au fost cel mai grav afectate de reduceri, ceea ce a determinat abandonarea și neglijarea multor situri culturale de valoare, care au căzut în uitare, în detrimentul societății și al sectorului turismului; invită Comisia să se asigure că toate părțile interesate relevante, cum ar fi IMM-urile și organizațiile societății civile de la nivel național, regional și local au acces facil la informațiile privind fondurile UE destinate protejării și promovării turismului cultural, care ar trebui să fie disponibile în limbile oficiale ale UE și, totodată, să se asigure că procedurile administrative pentru accesul direct la aceste fonduri sunt simplificate și mai mult, în special pentru IMM-uri, care dețin o cotă majoră în sectorul turistic; solicită Comisiei să asigure o mai mare transparență în ceea ce privește utilizarea fondurilor; solicită o abordare mai deschisă a Comisiei cu privire la aprobarea programelor operaționale de finanțare integrate care vizează promovarea patrimoniului cultural; solicită Comisiei să ia măsuri pentru reducerea sarcinii administrative printr-un cadru normativ adecvat, astfel încât să fie stimulate întreprinderile – în special IMM-urile și întreprinderile nou-înființate –, din sectorul turismului;

33. subliniază posibilitatea axării într-o măsură mai mare pe turismul cultural în ceea ce privește elaborarea de strategii macroregionale concepute pentru a fi integrate într-o măsură mai mare în cadrul strategic de cooperare europeană;

34. sprijină inițiativele Comisiei de digitalizare a patrimoniului cultural bogat al Europei, ca o contribuție importantă la promovarea la nivel mondial a bogăției sale culturale unice și consideră că aceste inițiative ar trebui să fie implementate și la nivel local, spre beneficiul întreprinderilor mici; subliniază rolul important al resurselor din biblioteci și arhive în ceea ce privește păstrarea, promovarea și accesarea patrimoniului cultural fizic și digital al Europei; solicită Comisiei să colaboreze cu statele membre pentru a localiza cu precizie și a digitaliza patrimoniul mondial UNESCO din Europa, atât cel material, cât și cel imaterial, pentru a permite punerea acestuia la dispoziție pe site-ul internet visiteurope.com;

35. subliniază faptul că valorificarea patrimoniului trebuie să presupună, de asemenea, adaptarea la noile moduri de viață ale concetățenilor noștri și, în acest sens, solicită Comisiei să acorde atenție unei strategii de comunicare digitală globală, destinată prezentării inițiativelor pe care le-a lansat, precum și sprijinirii proiectelor culturale care reunesc patrimoniul și modernitatea (spre exemplu utilizarea noilor tehnologii în spațiile muzeale);

36. subliniază importanța și natura specială a turismului cultural ca parte integrantă a educației și a programelor de educație pe tot parcursul vieții ale UE, precum Erasmus+; subliniază faptul că turismul cultural este destinat unei game ample de participanți și trebuie, așadar, să fie adaptat nevoilor și intereselor educative și culturale ale unor grupe de vârstă diverse, de la copii la cetățeni în vârstă;

37. recomandă Comisiei Europene înființarea unui portal al UE unic, dedicat patrimoniului cultural, care să reunească informațiile privind toate programele UE de finanțare destinate patrimoniului cultural; consideră că lansarea portalului ar trebui urmată de o campanie de promovare în fiecare stat membru, astfel încât beneficiarii potențiali să știe că acesta există;

38. recomandă o strategie uniformizată, simplificată de comunicare pentru identificarea Europei drept destinație unică și salută, prin urmare, inițiativa „Destinație Europa 2020” pentru crearea unui portal european care să introducă site-urile internet naționale ale statelor membre; recomandă, în continuare, crearea de portaluri multilingve pentru destinații locale situate în afara orașelor mari, care asigură vizibilitate produselor care implică patrimoniul cultural și industrial;

39. sugerează Comisiei să promoveze programul „Erasmus pentru tineri antreprenori” și ca mecanism de finanțare pentru patrimoniul cultural.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

5.5.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Claudia Tapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Peter van Dalen, Wim van de Camp, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Rosa D’Amato, Martina Dlabajová, Maria Grapini, Henna Virkkunen

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (8.5.2015)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la promovarea unei abordări integrate a patrimoniului cultural european

(2014/2149(INI))

Raportor pentru aviz: Andrea Cozzolino

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că, în ceea ce privește patrimoniul cultural, o abordare integrată este necesară dacă se dorește obținerea dialogului cultural și a înțelegerii reciproce; are convingerea că o astfel de abordare poate conduce la consolidarea coeziunii sociale, economice și teritoriale, contribuind totodată la realizarea obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020;

2.  atrage atenția asupra faptului că proiectele pentru valorizarea patrimoniului cultural reprezintă adesea un exemplu de activitate economică inovatoare și sustenabilă, capabilă să creeze locuri de muncă de calitate și să dezvolte capacitățile antreprenoriale și de cercetare ale IMM-urilor, care constituie un motor important al economiei UE; atrage atenția asupra faptului că patrimoniul cultural reprezintă un bun comun și public și exercită efecte pozitive în ceea ce privește inovarea socială, creșterea inteligentă, sustenabilă și integratoare, competitivitatea și crearea locurilor de muncă; solicită, prin urmare, Comisiei să încurajeze statele membre să investească în patrimoniul cultural și să contribuie la protejarea și conservarea identității culturale europene regionale și naționale;

3.  evidențiază faptul că promovarea conservării bunurilor de patrimoniu cultural și includerea acestora în produse turistice sustenabile vor atrage publicul și vor contribui la consolidarea economiei locale și regionale; invită Comisia, având în vedere importanța economică a patrimoniului cultural și legăturile între patrimoniul cultural și turismul durabil, să stabilească o abordare cuprinzătoare - și din perspectiva recentei inițiative privind Fondul european pentru investiții strategice - pentru finanțarea patrimoniului cultural, de exemplu dezvoltarea infrastructurii urbane, standardizarea și armonizarea necesare activităților de construcție și reconstrucție și de conservare a monumentelor, ținând seama de faptul că diversitatea și caracteristicile speciale ale patrimoniului istoric necesită soluții și metode specifice;

4.  solicită Comisiei Europene să ia măsuri, în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și al revizuirii strategiei Europa 2020, pentru facilitarea proiectelor, inclusiv a celor la scară largă, în domeniul promovării patrimoniului cultural european, pentru capacitatea acestora de a crea locuri de muncă în toate regiunile, în special pentru tineri, și de a contribui la coeziunea socială; ține cont de beneficiile multiple ale investițiilor în domeniul patrimoniului cultural - care consolidează valoarea intrinsecă a patrimoniului cultural european - și insistă asupra consolidării parteneriatelor public-privat în vederea finanțării lor;

5.  invită Comisia să evalueze oportunitatea promovării, în cadrul Fondului european pentru investiții strategice, a unei platforme tematice pentru investiții, care să atragă resurse publice și private în sectoarele cercetării urmărind salvgardarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural; remarcă faptul că, în ESIF, abordarea integrată a patrimoniului cultural se cere consolidată în continuare; subliniază importanța dezvoltării sinergiilor la nivelul fondurilor structurale ale UE, al programelor-cadru și al altor resurse disponibile pentru sectorul cultural; invită Comisia să monitorizeze și să orienteze statele membre cu privire la integrarea patrimoniului cultural în dezvoltarea economică locală și regională pentru a obține un maximum de eficiență și să prezinte Parlamentului rapoarte cu privire la investițiile în patrimoniul cultural și la rezultatele obținute;

6.  subliniază că spiritul reformării regulamentului FEDR și, în special, principiul finanțării integrate, se realizează, în anumite cazuri, și prin susținerea unor proiecte de anvergură; recunoaște, totodată, necesitatea promovării și sprijinirii inițiativelor culturale la scară redusă, care prezintă o importanță deosebită pentru dezvoltarea endogenă și care pot contribui la conservarea patrimoniului cultural și la dezvoltarea locală și regională, precum și la creșterea socio-economică în general;

7.  consideră proiectele de anvergură un exemplu de finanțare integrată menționată anterior și de avantaje ale punerii în valoare a unicității patrimoniului cultural european, după cum se poate constata din implicarea directă și constantă a Comisiei în acest proiect și din controalele sale în legătură cu realizarea sa; evidențiază că este necesară recunoașterea importanței lor ca primă etapă a interculturalismului și a unității regiunilor Europei;

8.  observă că articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 1301/2013 face referire la finanțarea infrastructurilor culturale „de dimensiuni reduse”; își exprimă aprecierea pentru oportunitățile de finanțare a serviciilor culturale prevăzute în același regulament, la articolul 5 alineatul (9) litera (a);

9.  ia act de faptul că, în etapa negocierilor pentru definirea programelor operative regionale, Comisia Europeană a estimat la 5 milioane EUR costul total al acestor investiții în infrastructuri (10 milioane EUR pentru siturile UNESCO);

10. observă că această estimare, în special pentru că se referă la costurile totale, poate limita în mare măsură capacitatea statelor membre de a finanța acest tip de proiecte integrate, contribuind la păstrarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural; subliniază totuși că proiectele de infrastructură culturală ar putea fi combinate cu proiecte cultural-educative (utilizând pe deplin posibilitățile oferite de digitalizare) și proiectele pentru IMM-uri etc., ceea ce ar face posibil ca suma totală a investițiilor să fie mult mai mare de 5 milioane EUR;

11. solicită Comisiei să ia în considerare majorarea acestei sume de 5 milioane EUR, ținând cont de efectele negative posibile asupra capacității statelor membre de a utiliza în mod eficace finanțările FEDR, după consultări cu statele membre și cu regiunile; solicită, în consecință, Comisiei să încurajeze combinarea efectivă a diferitelor fonduri pentru finanțarea proiectelor culturale și să introducă o anume flexibilitate în cazul proiectelor specifice, atunci când investițiile în infrastructură depășesc limita de 5 milioane EUR;

12. subliniază că proiectele FEDR legate de valorizarea patrimoniului cultural reprezintă un exemplu concret de guvernanță la mai multe niveluri și de aplicare corectă a principiului subsidiarității și reprezintă un element important al cheltuielilor FEDR; subliniază importanța proiectelor culturale transfrontaliere care contribuie la creșterea coeziunii economice și sociale și sunt în favoarea integrării; solicită, în acest sens, luarea de măsuri pentru consolidarea și extinderea sprijinului acordat finanțărilor prin acorduri de parteneriat public-privat;

13. observă că aceste proiecte reprezintă adesea un exemplu de bune practici pentru realizarea proiectelor integrate în zonele urbane, contribuind inclusiv la agenda urbană; subliniază dimensiunea urbană a inițiativelor capitala europeană a culturii care contribuie la dezvoltarea rețelelor culturale la nivelul orașelor și promovează inițiativele creatoare pe termen lung, cum ar fi păstrarea identităților diferitelor tradiții culturale locale și regionale; încurajează, pe lângă aceasta, crearea unor produse turistice complete pe baza unei strategii/unui plan de dezvoltare integrată și utilizarea instrumentelor TIC, instrumentelor de comercializare și a altor tehnici novatoare, în scopul măririi vizibilității patrimoniului cultural;

14. consideră că DG Educație și cultură ar trebui să înființeze o CCI (comunitate de cunoaștere și inovare) în cadrul Institutului European pentru Inovare și Tehnologii (IEIT), dedicată special conservării patrimoniului cultural, și că aceasta ar trebui să sprijine direct o viziune holistică asupra cercetării și inovării;

15. este în favoarea inițiativei Comisiei de a institui VALOR ca platformă de diseminare, însă solicită serviciilor Comisiei să includă în această platformă și exemple de bune practici folosite în proiecte deja realizate în domeniul valorizării patrimoniului cultural prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională în perioadele de programare 2000-2006 și 2007-2013; sugerează efectuarea unei analize tehnice a modalităților concrete de încărcare a datelor portalului; atrage atenția asupra necesității creării unei baze de date/a unui portal unificat(e) a(l) UE, cuprinzând informații referitoare la proiectele de patrimoniu cultural finanțate în cadrul tuturor programelor și inițiativelor ale UE și solicită Comisiei să introducă o bază de date/un portal unificat(e) a(l) UE pentru a informa beneficiarii potențiali cu privire la liniile de finanțare europene existente;

16. consideră că punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană integrată și durabilă (articolul 7, Regulamentul FEDR, 1301/2013) și a strategiilor de dezvoltare conduse la nivel de comunitate (articolul 32, Regulamentul privind dispozițiile comune, 1303/2013, politicile de conservare a patrimoniului (în special politica pentru centrele istorice) ar trebui consolidate, ar trebui aplicată specializarea inteligentă, precum și adaptarea locuințelor la schimbările climatice, ar trebui consolidată utilizarea instrumentelor TIC, iar instrumentele de comercializare și alte tehnici novatoare ar trebui aplicate în scopul măririi vizibilității patrimoniului cultural;

17. solicită Comisiei să instituie Anul european al patrimoniului cultural.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

5.5.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, José Blanco López, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, Anna Hedh, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Marc Joulaud, Constanze Krehl, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Olaf Stuger, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Enrique Calvet Chambon, Josu Juaristi Abaunz, Ivana Maletić, Bronis Ropė, Marco Zullo

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Ulrike Trebesius

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

16.6.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Jill Evans, Petra Kammerevert, Rikke Karlsson, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Fernando Maura Barandiarán, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Norbert Erdős, Mary Honeyball, Marc Joulaud, Ernest Maragall