Procedură : 2014/2150(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0208/2015

Texte depuse :

A8-0208/2015

Dezbateri :

PV 11/04/2016 - 18
CRE 11/04/2016 - 18

Voturi :

PV 12/04/2016 - 5.11
CRE 12/04/2016 - 5.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0104

RAPORT     
PDF 253kWORD 272k
24.6.2015
PE 551.792v03-00 A8-0208/2015

referitor la Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT): situația actuală și perspective

(2014/2150(INI))

Comisia pentru afaceri juridice

Raportoare: Sylvia-Yvonne Kaufmann

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT): situația actuală și perspective

(2014/2150(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare(1),

–       având în vedere modalitățile practice convenite la 22 iulie 2011 între serviciile competente ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru punerea în aplicare a articolului 294 alineatul (4) din TFUE în cazul acordurilor în prima lectură,

–       având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la adecvarea reglementărilor UE și la subsidiaritate și proporționalitate – al 19-lea raport privind o mai bună legiferare pe anul 2011(2),

–       având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei privind evaluările de impact și rolul testului privind IMM-urile(3),

–       având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2012 referitoare la măsurile luate în urma delegării competențelor legislative și a controlului de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(4),

–       având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2012 privind cel de al 18-lea raport cu tema „O mai bună legiferare” – Aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității (2010)(5),

–       având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2011 referitoare la o mai bună legiferare, subsidiaritate și proporționalitate și o reglementare inteligentă(6),

–       având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la garantarea unor evaluări de impact independente(7),

–       având în vedere concluziile Consiliului din 4 decembrie 2014 referitoare la reglementarea inteligentă,

–       având în vedere Raportul Comisiei referitor la Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT): situația actuală și perspective(COM(2014)0368),

–       având în vedere comunicările anterioare ale Comisiei privind reglementarea adecvată și funcțională a UE (COM(2012)0746 și COM(2013)0685),

–       având în vedere Raportul Comisiei referitor la subsidiaritate și proporționalitate (al 19-lea raport privind o mai bună legiferare pe anul 2011) (COM(2012)0373),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Reglementarea inteligentă – luarea în considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii” (COM(2013)0122),

–       având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind monitorizarea și consultarea cu privire la reglementarea inteligentă pentru IMM-uri (SWD(2013)0060),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei privind reglementarea inteligentă în Uniunea Europeană (COM(2010)0543),

–       având în vedere Orientările Comisiei privind consultarea părților interesate pe anul 2014,

–       având în vedere Raportul final din 24 iulie 2014 al Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă, intitulat „Reducerea birocrației în Europa – moștenire și perspective” și, în special, opinia contrară exprimată în anexa 12 de patru membrii ai Grupului la nivel înalt pe fondul unei pledoarii în favoarea lucrătorilor, a sănătății publice, a mediului și a consumatorilor,

–       având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 26 noiembrie 2014(8),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune - o agendă a UE”, COM(2015)0215,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Propunere de acord interinstituțional privind o mai bună legiferare”, COM(2015)0216,

–       având în vedere Decizia Comisiei privind crearea platformei REFIT C(2015)3261 și Comunicarea Comisiei intitulată „Platforma REFIT - structură și mod de lucru”, C(2015)3260,

–       având în vedere hotărârea Președintelui Comisiei Europene privind instituirea unui Comitet independent de control normativ, C(2015)3263, Comunicarea Comisiei intitulată „Comitetul de control normativ - misiune, sarcini și personal”, C(2015)3262, și Comunicarea Comisiei privind expunerea de motive standard, C(2015)3264/2,

–       având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Orientări pentru o mai bună legiferare”, SWD(2015)0111,

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0208/2015),

A.     întrucât programul REFIT reprezintă o componentă centrală a noii strategii a Comisiei pentru o mai bună legiferare;

B.     întrucât programul REFIT vizează consolidarea procedurilor pentru o mai bună legiferare, simplificarea dreptului UE și reducerea poverilor administrative și normative, precum și angajarea pe calea către buna guvernanță având la bază politici elaborate pornind de la date concrete, în care evaluările de impact și evaluările ex post joacă un rol esențial, fără să înlocuiască deciziile politice;

C.     întrucât Comisia a instituit o nouă platformă REFIT, menită să sprijine activitatea Comisiei în cadrul programului REFIT, care este alcătuită din două grupuri: „grupul reprezentanților guvernelor”, format din experți la nivel înalt din administrația publică a fiecărui stat membru, și „grupul părților interesate”, compus din maximum 20 de experți, doi dintre aceștia reprezentând Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, ceilalți fiind reprezentanți ai sectorului economic, inclusiv ai IMM-urilor, ai partenerilor sociali și ai organizațiilor societății civile;

D.     întrucât tabloul de bord anual REFIT permite evaluarea progreselor înregistrate în toate domeniile de politică și a fiecărei inițiative identificate de Comisie, inclusiv acțiunile întreprinse de Parlamentul European și de Consiliu;

E.     întrucât Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 2003 a devenit caduc din perspectiva mediului legislativ actual, creat prin Tratatul de la Lisabona;

F.     întrucât, în ultimii ani, agenda privind o mai bună legiferare a contribuit totuși la îmbunătățirea practicilor legislative; întrucât numărul mare de denumiri și programe diferite introduse de Comisie în acest domeniu, cum ar fi „mai buna reglementare”, „mai buna legiferare”, „reglementarea inteligentă”, „reglementarea adecvată”, „a gândi mai întâi la scară mică”, „verificarea adecvării”, „ABR+” nu asigură claritatea și transparența necesare cu privire la obiectivele măsurilor, în special pentru cetățeni și, prin urmare, ar trebui combinate mai bine;

G.     întrucât prin Comunicarea sa din 19 mai 2015, intitulată „O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune - o agendă a UE”, Comisia a propus o abordare coerentă și holistică pentru o mai bună legiferare, care ia în considerare întregul ciclu politic al procesului de legiferare și implică interacțiunea orientată a tuturor instituțiilor și întrucât, din acest motiv, comunicarea va fi atent analizată de Parlament cu scopul de a obține cele mai bune rezultate cu putință în interesul cetățenilor Uniunii;

H.     întrucât scopurile și obiectivele Uniunii, stipulate la articolul 3 din TUE, prezintă, toate, aceeași importanță; întrucât Comisia subliniază faptul că Programul REFIT nu pune sub semnul îndoielii obiectivele politicilor existente și nici nu ar trebui să afecteze negativ sănătatea și siguranța cetățenilor, consumatorii, lucrătorii sau mediul;

I.      întrucât, în cea de a doua jumătate a anului 2014, Comisia a desfășurat consultări publice referitoare la revizuirea orientărilor sale privind evaluările de impact și consultarea părților interesate;

J.      întrucât Comisia a aplicat, pentru prima dată, atunci când și-a stabilit programul de lucru pe 2015, așa-numitul principiu al discontinuității politice ca justificare pentru retragerea unui număr uriaș de propuneri legislative pendinte;

K.     întrucât, în programul său de lucru pe 2015, Comisia preconizează să își concentreze activitatea asupra provocărilor economice și sociale majore, iar noua sa structură urmărește să garanteze o abordare politică mai coerentă, mărind prin aceasta transparența în UE și, astfel gradul de acceptare în rândul cetățenilor;

Mai buna reglementare

1.      ia act de decizia Președintelui Comisiei, Juncker, de a încredința portofoliul mai bunei reglementări primului vicepreședinte al Comisiei, ceea ce constituie un răspuns la solicitările în acest sens ale Parlamentului și scoate în evidență marea importanță politică a acestei chestiuni; se așteaptă ca această numire să aibă ca rezultat o legislație europeană de cea mai bună calitate cu putință, care să satisfacă așteptările cetățenilor și ale părților interesate și să garanteze că obiectivele politicilor publice, inclusiv cele legate de consumatori, de mediul ambiant și cele legate de standardele sociale și de siguranță nu sunt periclitate;

2.      relevă faptul că o mai bună reglementare acoperă „cultura” administrației publice la toate nivelurile Uniunii Europene, ținând seama de birocratizarea excesivă la nivelul Uniunii, precum și de nevoia unei simplificări a acestei legislații, și include implementarea și aplicarea actelor Uniunii la nivel european, precum și național, regional și local, în scopul asigurării bunei administrări și a „conduitei favorabile Europei” la toate nivelurile;

3.      subliniază că Comisia ar trebui să acorde prioritate elaborării anumitor măsuri și să se concentreze asupra calității legislației și a mai bunei puneri în executare a legislației existente și nu asupra numărului de acte legislative; subliniază, în acest sens, că nu costurile, ci calitatea legislației singurul reper adecvat și că programul REFIT nu trebuie utilizat pentru a submina sustenabilitatea niciunor standarde sociale, de muncă, de mediu sau legate de consumatori;

4.      sugerează ca Comisia să analizeze introducerea unor "clauze de caducitate" în cuprinsul inițiativelor legislative limitate în timp, cu condiția ca aceasta să nu conducă la nesiguranță juridică, și să includă, dacă este cazul, în măsurile legislative "clauze de revizuire" pentru evaluarea regulată a relevanței permanente a acestora la nivel european;

5.      relevă faptul că, de obicei, un standard european înlocuiește 28 de standarde naționale, ceea ce consolidează piața internă și conduce la mai puțină birocrație;

6.      salută pachetul de măsuri din 19 mai 2015 urmărind mai buna reglementare; sprijină angajamentul permanent manifestat de Comisie față de agenda pentru o mai bună legiferare; subliniază faptul că activitatea prevăzută în comunicarea REFIT ar trebui să fie privită ca un proces continuu, care să asigure că legislația în vigoare la nivel european este adecvată scopului, să contribuie la atingerea obiectivului comun al legiuitorilor și să răspundă așteptărilor cetățenilor, în particular ale angajaților, ale întreprinderilor și ale altor părți interesate;

7.      ia act de propunerea Comisiei de a negocia un nou acord interinstituțional privind mai buna legiferare care să țină seama de modificările introduse de Tratatul de la Lisabona și de Acordul-cadru dintre Parlament și Comisie, să consolideze cele mai bune practici din domenii ca planificarea legislativă, evaluările impactului, controalele sistematice ex-post ale legislației UE și implementarea și utilizarea actelor delegate și a celor de punere în aplicare, și subliniază voința Parlamentului de a încheia negocierile până la sfârșitul anului;

8.      salută asigurările date de Comisie că strategia sa privind o mai bună legiferare nu vizează dereglementarea anumitor domenii de politică sau punerea sub semnul întrebării a valorilor esențiale, precum protecția socială, protecția mediului și drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la sănătate;

9.      recunoaște activitatea intensă, pe termen lung, a Grupului la nivel înalt al părților interesate independente, care a prezentat propuneri vizând reducerea poverilor administrative ale Comisiei Europene și a identificat bune practici transpunere în practică a legislației UE în statele membre într-un mod cât mai puțin birocratic cu putință; ia act de faptul că patru membri ai Grupului la nivel înalt al părților interesate independente s-au pronunțat împotriva mai multora dintre concluziile prezentate în raportul final al grupului cu privire la poverile administrative și au formulat o opinie contrară; se așteaptă ca Comisia să țină seama de preocupările tuturor părților interesate implicate în proces;

10.    subliniază importanța dialogului social și a respectării autonomiei partenerilor sociali; subliniază, în particular cu referire la articolul 9 din TFUE, că, în conformitate cu articolul 155 din TFUE, partenerii sociali pot încheia acorduri care pot fi constitui baza pentru o legislație europeană la cererea comună a părților semnatare; se așteaptă ca Comisia să respecte autonomia părților și acordurile negociate ale acestora și să ia în serios preocupările lor, și subliniază că agenda privind o mai bună reglementare nu ar trebui să servească drept pretext pentru a trece cu vederea sau a ocoli acordurile încheiate între partenerii sociali și, în consecință, ar respinge orice evaluări de impact având ca obiect acordurile partenerilor sociali;

11.    relevă că, în cursul legislaturii parlamentare anterioare, alegerea între actele de punere în aplicare și actele delegate a generat numeroase dispute interinstituționale; consideră că, din această cauză, este important să se elaboreze orientări specifice, așa cum a solicitat Parlamentul European în raportul său adoptat la 25 februarie 2012;

12.    salută anunțul Comisiei privind simplificarea gestionării fondurilor disponibile în cadrul politicii agricole comune (PAC), al fondurilor structurale și de investiții europene și al programului Orizont 2020;

Transparența și consultarea părților interesate

13.    salută recunoașterea de către Comisie a rolului important jucat de procesul de consultare în cadrul Programului REFIT; relevă faptul că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din TUE, tuturor instituțiilor UE li se cere să mențină un dialog deschis, transparent și regulat cu reprezentanții asociațiilor societății civile; le solicită instituțiilor ca, în contextul negocierilor privind un nou acord interinstituțional, să acorde o atenție specială dialogului obligatoriu și regulat cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă;

14.    observă că, prin creșterea transparenței, UE poate funcționa mai eficient, iar încrederea societății civile în UE poate fi consolidată;

15.    salută, în acest sens, afirmația Comisiei potrivit căreia dialogul cu cetățenii, partenerii sociali și alte părți interesate din mediul economic sau societatea civilă să contribuie la elaborarea unei legislații a UE transparente, eficace și coerente și sprijină intenția Comisiei de a indica cu mai multă exactitate în ce fel ajunge la propunerile pe care le prezintă, de exemplu sub forma unor texte legislative sau comunicări ale Comisiei;

16.    constată că, în cadrul strategiei sale privind mai buna legiferare, Comisia acordă un rol semnificativ mai mare consultărilor publice; ia act de faptul că în viitor Comisia va desfășura perioade de consultări publice de 12 săptămâni a) înainte de elaborarea de noi propuneri legislative și b) atunci când legislația existentă este evaluată și face obiectul verificării adecvării și c) cu privire la foile de parcurs și evaluările de impact ex-ante; observă, de asemenea, că și ulterior adoptării unei propuneri, Comisia va da posibilitatea cetățenilor și părților interesate de a-și exprima punctul de vedere cu privire la o propunere în interval de opt săptămâni și va comunica pozițiile exprimate Consiliului și Parlamentului;

17.    în acest context, îi solicită Comisiei să asigure o evaluare echilibrată și transparentă a pozițiilor și reacțiilor formulate de toți participanții la procesul de consultări și în special să garanteze că consultările publice nu pot fi utilizate abuziv în interesul unor organizații ale părților interesate bine finanțate și organizate; invită Comisia să publice concluziile consultărilor;

18.    observă că evaluările de impact ar trebui publicate doar din momentul în care Comisia a adoptat inițiativa politică în cauză; din perspectiva transparenței deciziilor Comisiei, consideră că este necesar ca evaluările de impact să fie publicate și în cazul în care Comisia decide să nu inițieze o propunere legislativă;

19.    remarcă faptul că, cu statutul consultativ de care beneficiază, Comitetul Economic și Social European joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea societății civile; constată că și Comitetul Regiunilor, care se bucură, de asemenea, de un statut consultativ, joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea autorităților regionale și locale din UE și evaluarea modului în care este implementată legislația UE; observă că ambele organisme consultative, conform legislației actuale, pot fi consultate în prealabil de Parlament, Consiliu și Comisie, de fiecare dată când Parlamentul și Consiliul consideră că ar fi nimerit; opinează că, dacă sunt consultate cu privire la chestiuni specifice și cu suficient de mult timp înainte, valorificându-li-se cunoștințele specifice, ele pot contribui la atingerea obiectivelor legate de mai buna legiferare;

20.    consideră că ar trebui să existe o implicare mai mare din partea autorităților regionale și locale în elaborarea politicilor UE, în special prin luarea în considerare a cunoștințelor de specialitate și a experienței acumulate de statele membre la nivelurile regional și local într-un stadiu timpuriu al pregătirii legislației; remarcă faptul că toate instituțiile trebuie să respecte principiile subsidiarității și al proporționalității în activitățile lor legislative;

21.    salută intenția Comisiei să sporească transparența procesului legislativ și să implice mai mult cetățenii și părțile interesate în întregul proces;

22.    salută decizia Comisiei ca în viitor să desfășoare consultări publice de patru săptămâni și în cazul propunerilor de acte delegate sau acte importante de punere în aplicare înainte ca statele membre să voteze cu privire la poziția lor în comisia competentă;

23.    invită Comisia să revizuiască orientările privind evaluarea, prin intensificarea participării și consultării părților interesate și prin folosirea celei mai directe metode cu scopul de a permite cetățenilor UE să participe la luarea deciziilor;

24.    ia act de noua rubrică de pe site-urile Comisiei „Reducerea poverilor - Spune-ți părerea” (Lighten the Load – Have your Say) vizând mai buna legiferare și solicită o analiză echilibrată și transparentă a comentariilor introduse, efectuată de Comisie și noua platformă REFIT; consideră că procesele și deliberările din cadrul grupului REFIT nu ar trebui să fie greoaie și că grupul ar trebui să fie un organism capabil să formuleze răspunsuri rapide și să lucreze cu mai multă minuțiozitate în cadrul procesului dedicat legislației europene; consideră că consultările găzduite de site-ul Comisiei nu pot înlocui consultările publice cu părțile interesate;

Evaluările de impact și valoarea adăugată europeană

25.    observă că evaluările de impact constituie un instrument important de sprijinire a procesului decizional din toate instituțiile UE și joacă un rol semnificativ în ceea ce privește mai buna reglementare; în această privință, le solicită Comisiei și statelor membre să-și onoreze cu mai multă rigurozitate angajamentele și să evalueze cu aceeași rigurozitate impactul legislației viitoare și a celei existente; subliniază, însă, că aceste evaluări nu sunt un înlocuitor al evaluărilor și deciziilor politice și că libertatea membrilor Parlamentului European de a-și desfășura activitatea politică nu trebuie să fie limitată în niciun fel;

26.    consideră că o evaluare a competitivității ar trebui să constituie o parte importantă a procesului de evaluare a impactului; consideră că orientările revizuite propuse în proiect ar trebui să includă îndrumări cu privire la modul în care ar trebui evaluat impactul asupra competitivității și ponderea care ar trebui să i se dea în analiza finală; sprijină prezumția actuală că propunerile care au un impact negativ asupra competitivității nu ar trebui să fie adoptate de Comisie, cu excepția cazului în care sunt prezentate dovezi privind beneficii necuantificabile semnificative;

27.    consideră că principiile unei mai bune reglementări ar trebui să se aplice în egală măsură deciziilor privind legislația secundară și celor privind legislația primară; îi solicită Comisiei ca, acolo unde este cazul, actele delegate și actele de punere în aplicare să fie însoțite de o evaluare a impactului, inclusiv de consultarea părților interesate;

28.    consideră că evaluările de impact trebuie să fie cuprinzătoare, că se impune în special o evaluare echilibrată a consecințelor economice, sociale și ambientale și că trebuie să se evalueze impactul asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor și a egalității dintre femei și bărbați; subliniază că analiza costuri/beneficii nu constituie decât unul dintr-un număr mai mare de criterii;

29.    menționează că în numeroase state membre, ca Suedia, Republica Cehă, Regatul Țărilor de Jos, Regatul Unit și Germania există organisme independente care sprijină în mod constructiv guvernele în legătură cu procesele legislative, cu scopul de a reduce birocrația pentru întreprinderi și cetățeni și de a diminua, în mod cuantificabil și verificabil, costurile legate de obligațiile de informare; remarcă faptul că ar putea fi luate în considerare cele mai bune practici și cunoștințele de specialitate ale organismelor de resort existente; ia act de transformarea Comitetului de evaluare a impactului din cadrul Comisiei (IAB) într-un „Comitet de control normativ” independent (RSB) și se așteaptă ca includerea unor experți independenți să aibă efecte benefice asupra procesului de evaluare a impactului în cadrul Comisiei; insistă asupra faptului că acest Comitet de control normativ are exclusiv un rol consultativ și nu trebuie să emită avize cu caracter obligatoriu; insistă asupra faptului că evaluările de impact trebuie să fie consecvente și să țină cont, printre altele, de orice modificare introdusă în faza de consultare între servicii și să se bazeze, inter alia, pe o estimare a costurilor suplimentare pe care le-ar suporta statele membre în cazul în care nu ar exista o soluție la nivel european; consideră că avizul RSB ar trebui să însoțească propunerea legislativă finală; propune ca, în cadrul viitoarelor negocieri privind acordul interinstituțional, să se analizeze dacă un Comitet de control normativ ar putea servi interesului comun al instituțiilor ca organism pur consultativ;

30.    salută faptul că, actualmente, grupurile de lucru ale Consiliului analizează evaluările de impact ale Comisiei pe baza unei liste de verificare orientative într-un stadiu timpuriu al dezbaterii pe marginea propunerilor legislative; regretă, însă, faptul că Secretariatul Consiliului nu are încă o unitate proprie de evaluare a impactului și consideră că soluția menționată mai sus ar putea ajuta Consiliul să se achite de obligația care îi revine de a evalua modificările de fond ale propunerilor Comisiei;

31.    subliniază că Parlamentul European a instituit o Direcție proprie de evaluare a impactului și valoare adăugată europeană, care oferă o gamă largă de servicii în materie de evaluări de impact ex-ante și ex-post pentru comisiile parlamentare și evaluează valoarea adăugată a politicii actuale sau viitoare a UE, precum și opțiunile politice în domeniul științei și tehnologiei; constată că, potrivit informațiilor furnizate de Comisie, în legătură cu modificările aduse propunerilor Comisiei au fost realizate aproximativ 20 de evaluări de impact interne ale Parlamentului; le reamintește comisiilor de specialitate ale Parlamentului să utilizeze în mai mare măsură propriile instrumente de evaluare a impactului, îndeosebi atunci când se preconizează modificarea substanțială a propunerii inițiale a Comisiei; relevă, însă, faptul că, în felul acesta, nu trebuie să fie limitată marja de manevră de care dispun membrii Parlamentului European;

32.    reamintește că trebuie să se țină seama de fiecare dintre principiile pe care se întemeiază Uniunea, inclusiv de principiile subsidiarității și al proporționalității; invită toate instituțiile UE să analizeze întotdeauna efectele pe termen scurt și lung ale legislației;

33.    remarcă faptul că, pentru finalizarea evaluărilor de impact și a analizei subsidiarității, s-ar putea recurge în continuare la o perioadă de reflecție, după încheierea negocierilor dar înainte de votul final, cum este aceea utilizată în prezent pentru reviziile juriștilor lingviști;

34.    consideră că toate instituțiile UE ar trebui să elaboreze o abordare metodologică comună în ceea ce privește evaluările de impact și le solicită acestora să o includă ca prioritate în cadrul viitoarelor negocieri privind un nou acord interinstituțional; subliniază faptul că prerogativele Parlamentului și ale Consiliului în legătură cu modificarea propunerilor Comisiei nu trebuie să fie diminuate;

35.    îndeamnă Comisia să intensifice procedura de consultare publică și privată cu toate părțile interesate, inclusiv cu consumatorii, atunci când elaborează acte delegate și de punere în aplicare, cu scopul de a examina în ce fel ar putea fi conștientizate mai bine propunerile aflate în stadiu de provizorat;

IMM-urile și principiul „gândește mai întâi la scară mică”

36.    ia act de angajamentul Comisiei de a ameliora în continuare testul IMM, în special în contextul în care cele peste 20 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor din UE, IMM-urile constituind astfel piatra unghiulară a activității economice, a creșterii și a ocupării forței de muncă; susține recurgerea de probă la acorduri personalizate și la reglementări mai puțin stricte pentru IMM-uri în cadrul evaluărilor de impact, în cazurile în care se poate demonstra că, în acest fel, nu se periclitează eficacitatea legislației și că derogările și reglementările mai puțin stricte nu îngreunează accesul acestora pe piața internă și nu favorizează fragmentarea ei; salută, prin urmare, angajamentul Comisiei de a lua în calcul relaxarea normelor pentru IMM-uri, inclusiv o exonerare completă pentru microîntreprinderi, cu condiția aceasta să fie oportună și fezabilă și să nu afecteze realizarea obiectivelor sociale, ecologice și economice ale actului legislativ propus;

37.    îi solicită Comisiei să persevereze în eforturile sale de a constitui, prin reducerea poverilor administrative impuse IMM-urilor, bazele creării unor locuri de muncă de calitate și insistă ca interesele de ordin public, printre care standardele favorabile consumatorilor, standardele ambientale, sociale, cele legate de sănătate și de siguranță, precum și standardele ținând de egalitatea dintre bărbați și femei să nu fie periclitate; subliniază că reducerea poverii administrative nu trebuie să conducă la o coborâre a standardelor ocupaționale sau la o creștere a contractelor de muncă precare și că lucrătorii din IMM-uri și microîntreprinderi trebuie să se bucure de același tratament și standard ridicat de protecție ca și lucrătorii societățile mai mari;

38.    subliniază că evaluarea impactului reglementărilor noi asupra IMM-urilor nu trebuie să afecteze negativ drepturile lucrătorilor;

39.    subliniază că este nevoie de reglementări formulate mai clar, care să poată fi implementate mai ușor și să ajute toți actorii să să-și desfășoare activitatea în limitele legii; subliniază că o reglementare mai simplă și mai inteligentă poate facilita o transpunere consecventă și o punere în executare mai eficace și mai uniformă de către statele membre;

Evaluările ex-post

40.    salută faptul că Comisia procedează la analize ex-post ca parte integrantă a mai bunei reglementări; subliniază că, în interesul siguranței juridice de care beneficiază cetățenii și întreprinderile, astfel de analize ar trebui efectuate conform unui calendar adecvat, de preferat după mai mulți de la termenul stipulat pentru transpunerea în legislația națională; reamintește însă că evaluările ex-post nu ar trebui să înlocuiască niciodată datoria Comisiei, în calitatea de gardian al tratatelor, de a monitoriza efectiv și în timp util aplicarea legislației Uniunii de către statele membre și de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura o bună aplicare a acesteia;

41. subliniază că evaluarea ex-post și cea a rezultatelor politicilor este importantă pentru analiza punerii în aplicare și a eficienței legislației UE și politicilor UE din perspectiva rezultatelor preconizate de legiuitor;

42.    consideră că parlamentele naționale ar trebui implicate în evaluarea ex-post a legislației noi, deoarece în felul acesta ar avea de câștigat și rapoartele Comisiei și s-ar permite o analiză a diferitelor provocări naționale generate de legislațiile și reglementările individuale;

Punerea în aplicare a legislației UE de către statele membre

43.    ia act de faptul că, potrivit Comisiei, o treime din povara normativă și administrativă a legislației UE decurge din măsurile de transpunere luate de statele membre;

44.    recunoaște că, în cazul directivelor, statele membre dispun de prerogativa de a hotărî dacă să adopte, sau nu, la nivel național, standarde sociale și ambientale mai stricte decât standardele de protecție minimale convenite la nivelul UE și salută orice decizie de a proceda în acest fel; reafirmă că astfel de standarde nu pot fi privite ca o suprareglementare; invită însă autoritățile naționale competente să aibă în vedere consecințele posibile ale practicării așa-numitei suprareglementări, prin care legislației UE îi sunt adăugate poveri birocratice inutile, deoarece acestea ar putea conduce la concepții greșite cu privire la activitatea legislativă a UE ceea ce, la rândul său, ar putea favoriza euroscepticismul; le solicită statelor membre ca, pentru a veni în întâmpinarea utilizatorilor, să elimine normele administrative locale inutile din procesul de implementare a directivelor și regulamentelor;

45.    încurajează Comisia și statele membre să intensifice schimbul de bune practici în contextul implementării și aplicării directivelor UE; consideră că, în felul acesta, părțile interesate și autoritățile locale și regionale ar putea fi încurajate să participe la stabilirea dificultăților întâmpinate în ceea ce privește implementarea politicii UE la nivel local, regional și național;

46.    subliniază interesul pe care îl are Parlamentul European, în calitate de colegiuitor, în a înțelege impactul efectiv al legislației UE după punerea în aplicare; invită, prin urmare, Comisia să-i acorde Parlamentului acces total la orice evaluare în acest domeniu, inclusiv la datele sursă culese și la documentele pregătitoare;

47.    invită Comisia, în contextul problemelor serioase și persistente care se ridică în domeniul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, inclusiv probleme de denaturare a concurenței, să revizuiască baza științifică a acestui regulament și cât de folositor și de realist este, și, dacă este cazul, să elimine conceptul profilurilor nutriționale; consideră că obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, cum ar fi asigurarea veridicității informațiilor privind alimentele și indicarea specifică a conținutului de grăsime, zahăr și sare, au fost atinse de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare;

48.    amintește Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative, precum și Declarația politică comună din 27 octombrie 2011 a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind documentele explicative și invită Comisia să asigure accesul Parlamentului la aceste documente;

Retragerea propunerilor legislative pendinte de către Comisie

49.    ia act de faptul că, pentru prima oară, în programul ei de lucru pe 2015, Comisia nou aleasă procedează la o verificare a tuturor inițiativelor legislative pendinte, invocând principiul discontinuității politice;

50.    scoate în evidență faptul că, în hotărârea sau din 14 aprilie 2015(9), Curtea de Justiție a afirmat că Comisia poate, în orice moment, pe durata adoptării unui act al Uniunii prin procedura legislativă ordinară, să retragă o propunere, atâta timp cât Consiliul nu a intrat în acțiune; îi solicită, în consecință, Comisiei ca, în cazul unei retrageri, pentru a păstra echilibrul interinstituțional, să consulte mai întâi Parlamentul, în special după prima lectură, și să țină seama după cum se cuvine de pozițiile acestuia; face trimitere, în acest context, în special la rezoluțiile Parlamentului din 15 ianuarie 2015;

51.    relevă, de asemenea că, în aceeași hotărâre, Curtea de Justiție a preluat argumentele Consiliului, cu scopul ca Comisia, în cazul retragerii unei propuneri legislative, să fie obligată să respecte principiul atribuirii competențelor, principiul echilibrului instituțional și principiul cooperării loiale, stipulate la articolul 13 alineatul (2) din TUE, precum și principiul democrației consacrat la articolul 10 alineatele (1) și (2) din TUE;

52.    subliniază importanța evitării suprapunerii legislative;

o

o       o

53.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

(1)

JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0061.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0069.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0127.

(5)

JO C 353 E, 3.12.2013, p. 117.

(6)

JO C 51 E, 22.2.2013, p. 87.

(7)

JO C 380 E, 11.12.2012, p. 31.

(8)

documentul CESE INT/750.

(9)

Hotărârea Curții de Justiție din 14 aprilie 2015, pronunțată în cauza C-409/13, Consiliu / Comisie [ECLI:EU:C:2015:217].


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (28.5.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

referitor la Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT): Situația actuală și perspective

(2014/2150(INI))

Raportoare pentru aviz: Anthea McIntyre

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   recunoaște că REFIT reprezintă un prim pas important în direcția simplificării legislației și a reducerii sarcinilor normative impuse întreprinderilor și a eliminării barierelor administrative în calea creșterii economice și a creării de locuri de muncă;

2.  salută pachetul legislativ al Comisiei privind o mai bună reglementare și îl consideră un instrument important pentru îmbunătățirea legislației; își exprimă dorința ca REFIT să se axeze pe legislația de calitate și pe capacitatea sa de a proteja și de a promova interesele cetățenilor UE; constată că evaluările de impact ar trebui să evalueze, de asemenea, consecințele pe care le comportă absența legislației în domeniul social și al protecției mediului, precum și impactul asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor la nivelul UE; insistă ca îmbunătățirea procesului de reglementare să se facă atât pe bază calitativă, cât și cantitativă;

3.  subliniază faptul că, în cadrul evaluărilor și verificărilor a gradului de adecvare a reglementării, ar trebui acordată mai multă importanță drepturilor fundamentale și sociale decât considerațiilor economice;

4.   reamintește că patru membri ai Grupului la nivel înalt privind sarcinile administrative, reprezentând interesele lucrătorilor, sănătatea publică, mediul și consumatorii, au adoptat o opinie contrară față de raportul final al Grupului la nivel înalt din 24 iulie 2014(1);

5.  sprijină angajamentul Comisiei de a reduce birocrația; consideră că reducerea birocrației ar trebui să fie bazată pe date reale și în niciun caz nu ar trebui să diminueze protecția lucrătorilor;

6.  consideră că REFIT reprezintă un prim pas în direcția reducerii sarcinilor normative inutile și în direcția eliminării barierelor în calea creșterii economice și a creării de locuri de muncă; cu toate acestea, subliniază că principiul „unei mai bune reglementări” nu trebuie folosit ca pretext pentru dereglementare în scopul subminării drepturilor lucrătorilor sau consumatorilor;

7.  atrage atenția asupra clauzelor orizontale prevăzute de articolele 9 și 11 din TFUE, care trebuie luate în considerare în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și a acțiunilor la nivelul UE; subliniază că este necesar să se evalueze nu numai factorii financiari și efectele pe termen scurt, ci și valoarea adăugată pe termen lung a legislației, cum ar fi reducerea efectelor negative asupra sănătății sau conservarea ecosistemelor, care sunt adesea dificil de cuantificat; regretă faptul că, prin urmare, beneficiile și costurile sociale și de mediu sunt adesea ignorate;

8.  îndeamnă Comisia să furnizeze definiții clare în ceea ce privește acțiunile din cadrul REFIT, precum „evaluarea”, „simplificarea”, „consolidarea” și „revizuirea selectivă” a legislației în vigoare, pentru a asigura o mai mare transparență;

9.  salută eforturile de simplificare a procedurii legislative în ansamblul său, menținând, totodată, standarde înalte; subliniază necesitatea unei legislații mai simple, mai clar formulate care să reducă complexitatea și să poată fi implementate într-un mod simplu pentru o mai bună conformitate și o mai bună protecție a lucrătorilor; reamintește importanța principiilor subsidiarității și proporționalității;

10. reamintește Comisiei că prin „Small Business Act” și-a asumat angajamentul de a pune în aplicare principiul „a gândi mai întâi la scară mică” în cadrul elaborării politicilor sale; consideră că în virtutea acestuia principiu, ar să se reducă sarcinile administrative și de reglementare suplimentare, care împiedică de prea multe ori buna funcționare a IMM-urilor noastre, subminându-le competitivitatea, și limitează capacitatea de inovare și de creare de locuri de muncă; solicită Comisiei să revizuiască în regim de urgență „Small Business Act” în vederea unei funcționări mai eficiente, în conformitate cu Agenda privind o mai bună reglementare;

11. subliniază faptul că este necesară o abordare de la bază la vârf a procesului de ameliorare a reglementării; solicită Parlamentului European să înființeze un nou grup pentru îmbunătățirea procesului de reglementare compus din părți interesate și experți naționali; salută propunerea Comisiei de a înființa un „forum al părților interesate europene” pe tema îmbunătățirii reglementărilor; subliniază faptul că forumul trebuie să fie alcătuit din părți interesate reprezentative, printre care reprezentanți oficiali ai societății civile, ai partenerilor sociali, ai organizațiilor de consumatori și ai comunității de afaceri, în special ai IMM-urilor, care reprezintă 80 % din locurile de muncă create în UE; subliniază că acest forum al părților interesate europene trebuie să fie vizibil și independent, și capabil să evalueze sarcina administrativă creată de propunerile legislative și costurile de conformitate, cu respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității; subliniază că propunerile forumului ar trebui să fie luate în considerare cu seriozitate de către Comisie; mai subliniază că acest grup ar trebui, de asemenea, să propună inițiative de îmbunătățire a reglementării și să ajută statele membre să implementeze legislația Uniunii la nivel național;

12. observă că legislația în domeniul muncii și al sănătății și securității reprezintă standarde minime de protecție a lucrătorilor, statele membre putând impune standarde mai ridicate; reamintește că suprareglementarea la nivelul statelor membre poate mări complexitatea reglementării, îngreunând și mai mult conformitatea; consideră că măsurile de transpunere trebuie să fie clare și simple; recomandă statelor membre să evite surplusul de sarcini administrative în cadrul transpunerii legislației UE în legislația națională;

13. subliniază că reglementarea inteligentă trebuie să respecte dimensiunea socială a pieței interne, astfel cum se prevede în tratat; subliniază că agenda REFIT nu ar trebui folosită pentru subminarea acordurilor încheiate între partenerii sociali la nivel european; subliniază că trebuie respectată autonomia partenerilor sociali; reamintește că articolul 155 din TFUE garantează că acordurile încheiate între partenerii sociali devin parte din legislația Uniunii la cererea comună a părților semnatare; salută în acest sens declarația președintelui Juncker al Comisiei Europene, conform căreia economia socială de piață poate funcționa doar cu condiția existenței unui dialog social, el exprimându-și dorința de a fi un președinte al dialogului social;

14. insistă ca lucrătorii să aibă dreptul la protecția sănătății și securității la locul de muncă și la condiții minime de muncă, indiferent de dimensiunea întreprinderii angajatoare (mică, medie sau mare);

15. solicită Comisiei să continue negocierile referitoare la directiva privind concediul de maternitate;

16. solicită Comisiei să intensifice protecția lucrătorilor; în special, invită Comisia să înainteze o propunere privind afecțiunile osteomusculare și fumul de tutun din mediul ambiant și să actualizeze lista cu agenții cancerigeni și mutageni;

17. solicită Comisiei să consulte Parlamentul European și alte părți interesate înainte de retragerea oricărei propuneri legislative;

18. subliniază că este necesar să se asigure predictibilitatea, securitatea juridică și transparența pentru ca REFIT să nu devină o sursă permanentă de insecuritate juridică; subliniază faptul că orice modificare a legislației trebuie să fie analizată temeinic și din perspectiva efectelor pe termen lung; observă că principiul discontinuității politice și retragerea legislației în vigoare nu ar trebui să genereze îndoieli în ceea ce privește utilitatea politică a obiectivelor sociale;

19. regretă reticența Comisiei de a analiza propunerea de directivă privind societatea cu răspundere limitată cu asociat unic în cadrul REFIT; avertizează asupra faptului că propunerea de directivă poate genera probleme serioase, prin oferirea unor modalități noi și simple de creare de societăți-fantomă, precum și prin subminarea drepturilor sociale ale lucrătorilor și evitarea plății contribuțiilor sociale;

20. își exprimă îngrijorarea în legătură cu evaluarea în curs a legislației actuale privind timpul de lucru în vederea simplificării sale; sugerează că ar trebui mai degrabă să se depună eforturi pentru a îmbunătăți și corecta implementarea;

21. respinge propunerea de retragere a sistemelor de ajutor în ceea ce privește distribuirea de fructe (banane), legume și lapte în școli;

22. solicită Comisiei să revizuiască testul IMM pentru a se asigura că nu există riscul de reducere a drepturilor în domeniile sănătății, siguranței, muncii și protecției lucrătorilor în cadrul IMM-urilor;

23. solicită Comisiei să ia urgent în considerare măsuri de contracarare a impactului exercitat asupra microîntreprinderilor de aplicarea recentelor norme privind TVA la nivelul UE pentru serviciile electronice, în special a sarcinii administrative considerabile, în vederea facilitării dezvoltării economiei digitale;

24. reamintește angajamentul comisarului Biénkowska, luat în numele Comisiei cu ocazia audierii sale de confirmare, de a lua în considerare retragerea propunerilor în legătură cu care statele membre constată că se bazează pe o evaluare a impactului incorectă sau că nu au fost luate în calcul toate elementele; solicită Comisiei să confirme în scris acest angajament;

25. atrage atenția asupra faptului că legislația poate avea un impact diferit asupra întreprinderilor mari și asupra IMM-urilor, lucru care ar trebui luat în considerare în cadrul procesului de elaborare; subliniază că toți angajații au dreptul la cel mai ridicat nivel de protecție a sănătății și securității la locul de muncă, indiferent de dimensiunea firmei angajatoare sau de contractul de bază;

26. susține munca depusă de Comisie, spre exemplu atunci când efectuează studii de impact și evaluări ex post pe întreg parcursul procesului legislativ, consolidând și mai mult independența, obiectivitatea și neutralitatea evaluărilor de impact și asigură mai multă transparență pentru a se stabili în ce măsură sunt luate în considerare avizele persoanelor implicate în consultările din cadrul propunerilor legislative; solicită o monitorizare temeinică a legislației pentru a verifica dacă are efectul dorit și să identifice domenii în care există neconcordanțe între reglementările existente și cele noi care ar putea impune sarcini și costuri semnificative întreprinderilor care încearcă să se conformeze; subliniază necesitatea de a impune cu mai multă eficiență respectarea legislației în vigoare;

27. avertizează asupra punerii în aplicare a clauzelor de caducitate în legislație, deoarece acestea pot crea insecuritate juridică și discontinuitate legislativă;

28. consideră că principiile unei mai bune reglementări ar trebui să se aplice deciziilor privind legislația secundară, precum și celor privind legislația primară; solicită Comisiei să ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate actele de punere în aplicare și actele delegate în domeniul muncii și al afacerilor sociale pot fi supuse unei analize mai aprofundate, într-un mod simplu, clar și transparent;

29. solicită Comisiei să prezinte evaluarea detaliată a impactului directivei privind timpul de lucru; este preocupat, de asemenea, de sarcinile pe care punerea în aplicare și impactul Directivei REACH le pot genera asupra ocupării forței de muncă în IMM-urile europene din industria chimică; de aceea, apreciază voința Comisiei de a ușura povara IMM-urilor care trebuie să se conformeze dispozițiilor Directivei REACH fără a compromite standardele în domeniile sănătății, siguranței și muncii;

30. scoate în evidență că nu există criterii satisfăcătoare pentru a evalua „eficiența” și „costurile”, deoarece acești termeni nu sunt adecvați în materie de accidente de muncă și boli profesionale; subliniază că acest lucru ar putea duce la luarea de decizii de către administratori și acționari principali care vor ocoli dispozițiile impuse de legiuitorii legitimi, aleși în mod democratic;

31. reamintește articolul 155 din TFUE; solicită partenerilor sociali să facă apel la instrumentele mai bune de reglementare, să folosească în mai mare măsură evaluările de impact în negocierile lor și să prezinte acorduri care propun măsuri legislative Comitetului de evaluare a impactului din cadrul Comisiei;

32. se opune introducerii unui obiectiv net de reducere a costurilor de reglementare, deoarece acest lucru presupune ignorarea atât a scopului reglementării, cât și a beneficiilor aferente acesteia;

33. reamintește comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului să utilizeze în mod mai consecvent instrumentul de evaluare al impactului aflat deja la dispoziția Parlamentului, îndeosebi atunci când se adoptă amendamente semnificative la propunerea inițială a Comisiei;

34. se pronunță ferm în favoarea unor măsuri suplimentare în domeniul achizițiilor publice, precum promovarea unor loturi de achiziții mai mici, care să ajute IMM-urile și microîntreprinderile să participe la licitații pentru achiziții publice.

35. consideră că termenii „simplificare” și „reducere a sarcinilor” sunt lipsite de sens într-un context din ce în ce mai complex; subliniază că noile tehnologii și proceduri ar putea pune în pericol sănătatea lucrătorilor, impunând noi măsuri de protecție, ceea ce s-ar putea traduce, în consecință, prin noi sarcini administrative;

36. îndeamnă Comisia să evalueze mai bine consecințele sociale și de mediu, precum și impactul politicii sale asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor, ținând cont de costul absenței legislației la nivel european și de faptul că analizele cost-beneficiu reprezintă doar unul din mai multe seturi posibile de criterii;

37. este convins că evaluările de impact temeinice constituie un instrument important de sprijinire a procesului decizional și joacă un rol semnificativ în ceea ce privește optimizarea reglementării; cu toate acestea, subliniază că astfel de evaluări nu se pot substitui evaluărilor și deciziilor politice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

28.5.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

25

0

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Agnes Jongerius, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Zdzisław Krasnodębski, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Terry Reintke, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Ulla Tørnæs, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská, Inês Cristina Zuber

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Georges Bach, Amjad Bashir, Heinz K. Becker, Lynn Boylan, Mercedes Bresso, Tania González Peñas, Eva Kaili, António Marinho e Pinto, Evelyn Regner, Csaba Sógor, Michaela Šojdrová, Gabriele Zimmer

(1)

http://www.eeb.org/EEB/?LinkServID=93589C92-5056-B741-DBB964D531862603.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (30.3.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

referitor la Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) - Situația actuală și perspective

(2014/2150(INI))

Raportor pentru aviz: Giovanni La Via

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută angajamentul Comisiei pentru un cadru de reglementare simplu, clar, armonizat și predictibil expus în programul REFIT; subliniază faptul că activitatea prevăzută în Comunicarea REFIT ar trebui să facă parte dintr-un proces continuu, care să asigure că legislația în vigoare la nivel european este adecvată scopului, să contribuie la atingerea obiectivului comun al legislatorilor și să răspundă așteptărilor cetățenilor, ale întreprinderilor și ale altor părți interesate;

2.  ia act de prima ediție a tabloului de bord anual REFIT care permite evaluarea progreselor înregistrate în toate domeniile de politică și a fiecărei inițiative identificate de Comisie, inclusiv acțiunile întreprinse de Parlamentul European și de Consiliu; consideră că tabloul de bord ar trebui completat cu o declarație anuală privind costurile și beneficiile nete ale legislației europene adoptată și abrogată de Uniunea Europeană, pentru a asigura o evaluare mai completă a progresului înregistrat în ceea ce privește reducerea birocrației inutile și o recunoaștere de către Comisie a faptului că problema pe care o au întreprinderile este reprezentată adeseori de costul cumulativ al reglementării;

3.  salută anunțul Comisiei referitor la faptul că, în procesul de revizuire a legislației existente și preconizate, va ține seama de interesele particulare ale microîntreprinderilor și IMM-urilor și va aplica regimuri mai ușoare acestor tipuri de întreprinderi sub formă de scutiri și simplificări;

4.  consideră că este nepotrivită introducerea de derogări generalizate de la legislație pentru IMM-uri; consideră că propunerile care permit posibilitatea unor regimuri și a unor derogări mai facile ar trebui să fie evaluate de la caz la caz;

5.  subliniază estimarea Comisiei potrivit căreia până la o treime din sarcinile administrative legate de legislația UE sunt generate de măsurile naționale de punere în aplicare sau de opțiunile flexibile de transpunere; prin urmare, invită Comisia, atunci când revizuiește cadrul legal al regulamentelor și al directivelor, să promoveze o revitalizare a principiului pieței interne comune și, atunci când este posibil, să evite posibilitatea existenței dispozițiilor diferite de drept intern;

6.  sprijină obiectivul de a reduce birocrația și a elimina sarcinile inutile legate de reglementare, întrucât acesta poate contribui la asigurarea protecției proporționale și bazate pe dovezi pentru cetățeni; totuși își exprimă preocuparea în legătură cu posibila dereglementare, în special, în domeniile mediului, siguranței alimentare, sănătății și protecției consumatorilor, sub pretextul „reducerii birocrației”; solicită Comisiei să țină seama pe deplin de beneficiile legislației privind mediul și sănătatea pentru cetățeni, economie și mediu, precum și pentru sănătatea publică atunci când evaluează sarcinile administrative ale regulamentelor, susținând și consolidând, în același timp, competitivitatea UE; în acest sens, subliniază că, spre deosebire de numărul de acte legislative, calitatea legislației este criteriul de referință potrivit pentru evaluare; reamintește independența în materie de reglementare pe care o au statele membre în cazurile în care legislația UE prevede doar standarde minime; invită Comisia să nu își reducă obiectivele ambițioase și solicită să nu se pericliteze obiectivele de politică publică, inclusiv standardele de mediu și de sănătate;

7.  subliniază că anumite sarcini administrative sunt necesare dacă urmează să se respecte în mod corespunzător obiectivele legislației și nivelul cerut de protecție, în special în ceea ce privește mediul și protecția sănătății publice, sectoare în care cerințele privind informațiile trebuie menținute;

8.  subliniază sprijinul puternic exprimat în mod consecvent de cetățenii europeni în ceea ce privește acțiunile UE în domeniul mediului; subliniază că activitatea de simplificare în materie de reglementare (REFIT), în special în contextul programului de lucru al Comisiei, nu trebuie folosită ca pretext pentru reducerea ambițiilor cu privire la chestiuni de maximă importanță pentru protecția mediului;

9.  reamintește că patru membri ai Grupului la nivel înalt privind povara administrativă, cei care reprezintă interesele lucrătorilor, ale sănătății publice, ale mediului și ale consumatorilor, au adoptat o opinie contrară cu privire la raportul final al Grupului la nivel înalt din 24 iulie 2014(1);

10. subliniază că o reglementare mai simplă și mai inteligentă conduce la o transpunere consecventă și mai eficace și la o aplicare uniformă de către statele membre;

11. subliniază că 32 % din sarcina administrativă de origine unională este rezultatul deciziei unor state membre de a depăși ceea ce se cere prin legislația UE și al ineficienței din procedurile lor administrative; prin urmare, este crucială evitarea „suprareglementării”, adică introducerea de cerințe și sarcini suplimentare, pe lângă cele prevăzute de dreptul UE, atunci când sunt transpuse directivele UE; „suprareglementarea” crește complexitatea și costurile care trebuie suportate de către autoritățile locale și regionale și de către societățile publice și private; consideră că este necesară o definiție a termenului „suprareglementare” la nivelul UE, pentru a se asigura securitatea în aplicarea dreptului UE și pentru a permite judecarea țărilor care neagă „suprareglementarea”;

12. consideră că Comisia ar trebui să publice evaluări provizorii ale impactului, în special pentru a însoți consultările publice, stabilind întreaga varietate de impacturi pe care opțiunile propuse le-ar putea avea;

13. reamintește Comisiei solicitarea Parlamentului de a consolida independența Comitetului de evaluare a impactului (IAB) și, în special, de a lua măsuri pentru ca membrii IAB să nu fie supuși controlului politic; consideră că în componența IAB ar trebui să intre numai persoane cu calificări adecvate, care dispun de competențele necesare pentru a evalua analizele prezentate cu privire la impactul relevant din domeniul economic, social și al mediului;

14. subliniază că o anchetă privind sarcinile și costurile inutile realizată de cei care fac obiectul lor poate să fie o completare vitală la analiza cost-beneficiu; din acest motiv consultările și dezbătarea publică sunt esențiale și ar trebui consolidate de Comisie;

15. se opune stabilirii unui obiectiv net de reducere a costurilor de reglementare, întrucât acest lucru reduce în mod inutil varietatea de instrumente disponibile pentru abordarea de chestiuni noi sau fără răspuns, și ignoră beneficiile corespunzătoare ale reglementării;

16. se opune conceptului de compensare a unor „sarcini” noi de reglementare prin eliminarea „sarcinilor” existente; dacă o normă existentă creează o sarcină inutilă sau este învechită, ar trebui eliminată; în cazul în care servește unui scop util, în cazul căruia beneficiile depășesc sarcina, nu trebuie eliminată, doar pe motiv că în altă parte s-a luat o măsură nouă;

17. subliniază faptul că, atunci când se realizează evaluări și verificări ale legislației în domeniile mediului, siguranței alimentare și sănătății, aspectele calitative referitoare la mediu și sănătate trebuie să aibă aceeași importanță ca aspectele cantitative, având în vedere analiza realizată în conformitate cu procedurile de evaluare a impactului; subliniază că, spre deosebire de costurile pentru întreprinderi, beneficiile pe termen lung pentru mediu și sănătatea publică sunt adesea mai dificil de cuantificat;

18. subliniază că, atunci când au loc aceste evaluări și verificări ale adecvării în cazul legislației privind mediul, trebuie să se aibă în vedere importanța condițiilor de concurență echitabile în Europa, prin punerea în aplicare și respectarea în mod identic a reglementărilor în statele membre;

19. subliniază importanța evitării suprapunerii legislative;

20. sprijină îmbunătățirea continuă a evaluărilor impactului, ex-ante și ex-post, încurajând elaborarea de politici bazată pe probe;

21. invită Comisia să consolideze eficacitatea și să sporească vizibilitatea mecanismului EU Pilot, care este conceput pentru a oferi răspunsuri rapide și complete la întrebările cetățenilor și ale întreprinderilor privind legislația UE; subliniază că cele mai multe întrebări din cadrul EU Pilot privesc încălcări ale cerințelor privind deșeurile și evaluarea impactului asupra mediului, care sunt domenii-cheie pentru sănătatea publică și pentru mediu;

22. reiterează faptul că Comisia a recunoscut anterior că standardele de mediu și reglementarea progresivă nu constituie o piedică pentru economie, ci mai degrabă un avantaj pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

23. invită Comisia să revizuiască orientările privind evaluarea, prin intensificarea participării și consultării părților interesate și prin folosirea celei mai directe metode cu scopul de a permite cetățenilor UE să participe la luarea deciziilor;

24. subliniază faptul că un nivel înalt de protecție a mediului și a sănătății publice creează inovații și oportunități pentru întreprinderi și, prin urmare, aduce beneficii economiei europene, în special pentru IMM-uri în contextul tranziției către o economie verde sustenabilă, cu accentul pe o Europă mai autonomă din punct de vedere energetic;

25. subliniază faptul că politica de mediu a Uniunii a stimulat inovarea și investițiile în bunuri și servicii de mediu, generând locuri de muncă și oportunități de export;

26. subliniază faptul că gestionarea riscurilor și știința reprezintă baza pentru protecția mediului și a sănătății în legislația UE;

27. observă că Comisia efectuează o verificare a adecvării pentru Directiva Păsări și Directiva Habitate; subliniază că aceste directive reprezintă piatra de temelie a eforturilor Europei de a stopa pierderea biodiversității și de a reface ecosistemele degradate, iar cadrul de reglementare conținut de aceste directive este atât flexibil, cât și modern și în acest cadru întreprinderile pot să se adapteze și să funcționeze cu succes;

28. se opune, în acest context, redeschiderii dezbaterii referitoare la Directivele privind păsările și habitatele;

29. ia act cu uimire de retragerea de către Comisie a propunerilor privind revizuirea legislației referitoare la deșeuri și privind transparența în legislația în materie de sănătate; ia act cu îngrijorare de anunțul Comisiei potrivit căruia intenționează să modifice propunerea privind reducerea emisiilor naționale, fără a oferi mai multe detalii; deplânge faptul că propunerea pentru cele două retrageri a fost anunțată fără să se prezinte o analiză sau dovadă care să o justifice și fără a avea loc o consultare prealabilă cu colegislatorii și părțile interesate; subliniază angajamentul anunțat de Comisie, astfel cum a fost stipulat în programul său de lucru pe 2015, de a lua în considerare punctul de vedere al Parlamentului și al Consiliului înainte de finalizarea deciziei sale privind programul de lucru pentru 2015, în special retragerea actelor legislative; subliniază că majoritatea deputaților în PE si-au exprimat sprijinul, prin mai multe voturi în plen, pentru a menține neschimbat pachetul privind economia circulară; își exprimă regretul profund cu privire la faptul că totuși Comisia și-a retras propunerea privind revizuirea legislației referitoare la deșeuri și deplânge irosirea inutilă a timpului și a resurselor provocată de această retragere; deplânge anunțul Comisiei potrivit căruia intenționează să-și retragă propunerea de revizuire a directivei privind impozitarea energiei;

30. reamintește concluziile raportului Grupului la nivel înalt privind povara administrativă „Cutting Red Tape in Europe” („Reducerea birocrației în Europa”) care nu include legislația privind mediul printre cele mai împovărătoare; îndeamnă Comisia să aibă în vedere aceste concluzii atunci când se are în vedere să retragă sau să rețină alte propuneri privind mediul; în această privință, subliniază că în același raport s-a constatat că reglementarea privind mediul contribuie doar cu 1 % la numărul total de sarcini administrative inutile;

31. consideră că legitimitatea programului REFIT depinde de separarea acelor chestiuni care au de-a face cu adecvarea și eficiența reglementărilor, de scopul politic al regulamentului și de compromisurile inerente între părțile interesate, ceea ce intră în responsabilitatea legislatorilor; subliniază, cu privire la acțiunile REFIT prevăzute în anexa 3 la programul de lucru al Comisiei pentru 2015 în domenii precum politici climatice și energie, mediu, afaceri maritime și pescuit, sănătate și siguranță alimentară, piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, importanța limitării domeniului de aplicare al acestor acțiuni la simplificare și faptul că obiectivele de politică publică nu ar trebui subminate;

32. invită Comisia să nu facă evaluări autonome și unilaterale asupra costurilor cumulative în plus față de REFIT, astfel cum s-a intenționat, de exemplu, cu cele mai relevante acte legislative și politici ale UE pentru industria chimică europeană, ci să integreze în schimb acest aspect în verificarea generală a adecvării pentru a se asigura o abordare echilibrată care să ia în considerare și beneficiile legislației în cauză;

33. invită Comisia, în contextul problemelor serioase și persistente care se ridică în domeniul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, inclusiv probleme de denaturare a concurenței, să revizuiască baza științifică a acestui regulament și cât de folositor și de realist este, și, dacă este cazul, să elimine conceptul profilurilor nutriționale; consideră că obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, cum ar fi asigurarea că informațiile puse la dispoziție privind alimentele sunt adevărate și că se dau indicații specifice privind conținutul de grăsime, zahăr și sare, au fost atinse prin Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare;

34. invită Comisia să ia în serios rezultatul lucrărilor inițiativei cetățenești europene „Dreptul la apă” și să se asigure că propunerile sale sunt puse în aplicare spre mulțumirea generală a tuturor părților interesate și, în special, a tuturor cetățenilor europeni;

35. se așteaptă ca, înainte de a anunța retragerea unei propuneri, Comisia să organizeze o consultare structurată, care să includă Parlamentul European;

36. subliniază obligația Comisiei în conformitate cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană de a oferi o explicație detaliată în timp util înainte de a retrage orice propunere asupra căreia Parlamentul și-a exprimat deja o poziție în primă lectură, astfel cum este cazul Directivei privind transparența în stabilirea prețurilor la medicamente și a modalităților de rambursare;

37. deplânge faptul că, la scurt timp înainte de încheierea unui acord între colegislatori în numele unei „mai bune legiferări”, Comisia nu a acționat ca un facilitator în cadrul negocierilor referitoare la o directivă nouă privind pungile de plastic, și chiar a amenințat în mod public că își va retrage propunerea;

38. reamintește Comisiei prerogativele colegislatorilor în cadrul procedurii legislative și îndeamnă Comisia să respecte dreptul colegislatorilor de a modifica propunerile Comisiei; de asemenea, reamintește colegislatorilor responsabilitatea acestora de a respecta principiile unei mai bune legiferări, în mod special acordurile interinstituționale; de asemenea, consideră că o revizuire a acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare este restantă și salută inițiativele luate de Comisie pentru începerea negocierilor privind actualizarea acestui acord;

39. consideră că, în cazul propunerilor legislative într-un domeniu complex și cu multe fațete, ar trebui să se aibă în vedere o a doua etapă de consultări în cadrul cărora să se facă public un proiect de act legislativ, însoțit de o evaluare provizorie a impactului, pentru ca toate părțile interesate relevante să prezinte observații; este de părere că această a doua etapă ar spori rigurozitatea analizei Comisiei și ar consolida justificarea oricărei propuneri adoptate în urma acestui proces;

40. invită Comisia să prelungească mandatul Grupului la nivel înalt, care a expirat la 31 octombrie 2014, asigurându-se că membrii săi nu au niciun fel de conflicte de interese și că un deputat din Comisia pentru afaceri juridice a PE se alătură grupului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

62

0

6

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Nessa Childers, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Ian Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Iratxe García Pérez, Elisabetta Gardini, Jens Gieseke, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Dubravka Šuica, Tibor Szanyi, Nils Torvalds, Glenis Willmott, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Nicola Caputo, Herbert Dorfmann, Linnéa Engström, Luke Ming Flanagan, Jan Huitema, Karol Karski, Merja Kyllönen, Anne-Marie Mineur, Alessandra Mussolini, James Nicholson, Aldo Patriciello, Marit Paulsen, Bart Staes, Theodor Dumitru Stolojan, Tom Vandenkendelaere

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Marie-Christine Boutonnet, Anthea McIntyre, Emilian Pavel

(1)

http://www.eeb.org/EEB/?LinkServID=93589C92-5056-B741-DBB964D531862603


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (18.3.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

referitor la Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT): situația actuală și perspective

(2014/2150(INI))

Raportor pentru aviz: Othmar Karas

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută comunicarea REFIT și angajamentul permanent manifestat de Comisie față de agenda pentru o mai bună legiferare; subliniază faptul că activitatea prevăzută în comunicarea REFIT ar trebui să fie privită ca un proces continuu menit să asigure că legislația în vigoare la nivel european este adecvată scopului, să contribuie la atingerea obiectivului comun al colegiuitorilor și să răspundă așteptărilor cetățenilor, ale întreprinderilor și ale altor părți interesate; subliniază că programul REFIT ar trebui să se concentreze pe o mai bună legiferare și nu ar trebui să submineze egalitatea de gen, standardele sociale, de muncă și de mediu sau protecția mediului sau a consumatorilor;

2.  consideră că, acolo unde nevoia de acțiuni la nivelul UE a fost identificată în mod clar și acolo unde astfel de acțiuni respectă principiile subsidiarității și proporționalității, ar trebui evaluat cu atenție dacă un instrument nelegislativ sau legislativ (respectiv ce tip de instrument legislativ) este cel mai potrivit pentru îndeplinirea obiectivului politic avut în vedere, cu accent pe valoarea adăugată la nivel european; consideră că, pentru a evalua mai bine impactul acestuia, ar trebui aplicat un set de indicatori care să identifice toate costurile administrative și de conformitate aferente unui nou act legislativ; subliniază faptul că astfel de indicatori trebuie să aibă la bază criterii clare, cuprinzătoare, cuantificabile (unde este cazul) și multidimensionale, inclusiv criterii sociale, economice și de mediu, pentru a evalua în mod corespunzător nevoia și modalitățile de acțiune la nivelul UE;

3.  invită Comisia și statele membre să fie mai riguroase în evaluarea impactului reglementărilor actuale și viitoare asupra IMM-urilor și asupra competitivității în general; consideră că evaluarea impactului asupra competitivității ar trebui să constituie o parte importantă a procesului de evaluare a impactului; consideră că orientările revizuite propuse ar trebui să includă îndrumări cu privire la modul în care ar trebui evaluat impactul asupra competitivității și ce pondere ar trebui să i se dea în analiza finală; sprijină prezumția actuală că propunerile care au un impact negativ asupra competitivității ar trebui să fie respinse, cu excepția cazului în care sunt prezentate dovezi privind beneficii necuantificabile semnificative;

4.  își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că măsurile identificate pentru a fi revizuite în tabloul de bord care însoțește comunicarea sunt departe de a fi noi și, mai degrabă, reprezintă un catalog al măsurilor pe care Comisia a avut obligația de a le urmări din cauza clauzelor de revizuire aproape de expirare din legislația adoptată anterior; se așteaptă ca noua Comisie să adopte o abordare mai ambițioasă în ceea ce privește obiectivele din comunicarea REFIT, în special să abordeze problemele dificile, cum ar fi cele evidențiate în consultarea cu IMM-urile intitulată „Top 10 al celor mai împovărătoare acte legislative pentru IMM-uri”;

5.  consideră că noțiunea de tablou de bord ar trebui revizuită și ar trebui să cuprindă, în schimb, două documente: primul să descrie un plan de lucru, iar al doilea document, nou, să prezinte în detaliu și dintr-o perspectivă cantitativă progresele înregistrate de Comisie; solicită ca acest al doilea document să constituie baza unei situații anuale privind noile costuri pentru mediul de afaceri, o situație care să fie ușor de înțeles sau un registru de „debite și credite” din punctul de vedere al impactului administrativ și de reglementare al propunerilor adoptate în anul legislativ precedent care ar fi mult mai util și care ar arăta că Comisia înțelege faptul că, de cele mai multe ori, problema o constituie costul cumulat al reglementării;

6.  reiterează faptul că IMM-urilor trebuie să li se acorde o atenție specială în cadrul legislației UE; îndeamnă Comisia să recunoască importanța principiului „a gândi mai întâi la scară mică” în cadrul orientărilor revizuite privind evaluarea impactului, prin includerea unei testări obligatorii a IMM-urilor și a unei verificări a competitivității și să analizeze în detaliu impactul social, de mediu și economic al legislației propuse, pentru a aduce dovezi cu privire la valoarea adăugată a acțiunii UE și la costurile și beneficiile acesteia;

7.  subliniază faptul că adoptarea propunerilor Comisiei de către colegiul comisarilor trebuie să se aibă la bază un aviz favorabil dat de Comitetul de evaluare a impactului care să certifice efectuarea satisfăcătoare a respectivei evaluări a impactului;

8.  își reiterează poziția referitoare la scutirea generală aplicabilă microîntreprinderilor de la legislația UE, așa cum a solicitat în rezoluția sa din 23 octombrie 2012 referitoare la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile): competitivitate și oportunități de afaceri(1), și în cea din 27 noiembrie 2014 referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei privind evaluările de impact și rolul testului privind IMM-urile(2), pentru ca derogările să fie analizate de la caz la caz pentru fiecare propunere, astfel încât să reflecte politica de transfer a sarcinii probei, respectiv ca microîntreprinderile să rămână în afara domeniului de aplicare a propunerilor, cu excepția cazului în care se demonstrează că acestea ar trebui incluse; încurajează ferm Comisia să valorifice progresele înregistrate în acest domeniu prin luarea unor măsuri de reducere în continuare a costurilor generate de legislație pentru microîntreprinderi și IMM-uri; reamintește recomandările formulate în acest sens în rezoluția sa din 27 noiembrie 2014;

9.  observă că poziția Parlamentului European referitoare la procesul de consultare TOP 10 și la reducerea sarcinii normative a UE impusă IMM-urilor, adoptată în Rezoluția din 17 aprilie 2014(3), era de a reduce sarcinile impuse de legislația privind ocuparea forței de muncă și de a revizui în mod fundamental Directiva privind timpul de lucru, din cauza faptului că nu oferă flexibilitate microîntreprinderilor și IMM-urilor; observă, de asemenea, că, în rezoluția susmenționată, Parlamentul European a recomandat ca societățile cu riscuri reduse să nu fie obligate să țină o evidență a evaluărilor scrise de sănătate și de siguranță, pentru a reduce sarcinile impuse de legislația privind sănătatea și siguranța;

10. observă că până la o treime din sarcina administrativă aferentă legislației UE își are originea în măsurile naționale de punere în aplicare și reiterează importanța garantării unei transpuneri, implementări și aplicări rapide și consecvente a legislației, împreună cu simplificarea propusă, precum și a necesității de a se evita suprareglementarea; invită Comisia să prevadă criterii pentru evaluarea măsurilor naționale excesive de implementare, pentru definirea clară a suprareglementării naționale în tabloul de bord al reglementării la nivelul UE, astfel încât inovările din diversele state membre să poată fi identificate ca atare; subliniază faptul că o astfel de definiție trebuie să respecte dreptul statelor membre de a stabili standarde mai stricte în cazurile în care legislația UE prevede numai niveluri minime de armonizare;

11. consideră că principiile unei mai bune reglementări ar trebui să se aplice deciziilor privind legislația secundară, precum și celor privind legislația primară; solicită Comisiei și agențiilor acesteia ca actele delegate și actele de punere în aplicare să fie însoțite de o evaluare obligatorie a impactului, dacă este cazul, inclusiv consultarea părților interesate, ori de câte ori se preconizează că impactul acestor acte va fi unul considerabil; solicită, în acest sens, modificarea orientărilor pentru actele de punere în aplicare în conformitate cu orientările generale pentru actele delegate; subliniază faptul că colegiuitorii ar trebui să fie cât mai specifici cu putință în legislația de nivelul 1 cu privire la ceea ce ar trebui să se realizeze prin acte delegate și de punere în aplicare; observă că, în Rezoluția Parlamentului European din 4 februarie 2014 referitoare la adecvarea reglementărilor UE, la subsidiaritate și la proporționalitate(4), a îndemnat Comisia să accelereze revizuirea aplicării principiului proporționalității, în special cu privire la aplicarea articolelor 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind actele delegate și actele de punere în aplicare;

12. sprijină intenția Comisiei de a îmbunătăți evaluările ca aspect central al unei legislații inteligente; subliniază faptul că evaluările furnizează informații fiabile referitoare la impactul real al legilor asupra destinatarilor lor și, în acest sens, solicită participarea formală și extinsă a părților interesate din rândul destinatarilor la procedura de evaluare;

13. solicită renegocierea și actualizarea Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, pentru a ține cont de Tratatul de la Lisabona și de acordul-cadru dintre Parlament și Comisie și a dezvolta și consolida cele mai bune practici în domenii precum planificarea legislativă, evaluările de impact, evaluările sistematice ex-post ale dispozițiilor legislative ale UE, implementarea și gestionarea actelor delegate și a actelor de punere în aplicare;

14. invită Comisia să introducă o metodologie pentru obiectivele cantitative de reducere a sarcinii administrative la nivel european; constată experiențele pozitive din unele state membre în stabilirea unor obiective de reducere netă cu scopul de a reduce costurile de conformitate; solicită ca această metodologie să fie dezbătută în cadrul nou-propusului Grup la nivel înalt pentru reducerea sarcinilor administrative și să fie luată în considerare în viitoarele evaluări ale impactului după ce este acceptată;

15. solicită o mai bună implicare a părților interesate relevante, inclusiv a partenerilor sociali, a organizațiilor de protecție a consumatorilor, a organizațiilor de mediu și sociale, precum și a autorităților naționale, regionale și locale în analize ale subsidiarității și proporționalității, în evaluări ale sarcinii administrative (inclusiv ale impactului pozitiv, precum și ale costurilor generate de respectarea prevederilor legale), în alegerea temeiului juridic, adecvarea reglementărilor și evaluarea ex-post și în monitorizarea punerii în aplicare a legislației UE la nivel național; consideră că aceste verificări și evaluări ar putea fi îmbunătățite prin utilizarea evaluării inter pares de către statele membre; salută intenția Comisiei de a institui un nou grup la nivel înalt privind o mai bună reglementare alcătuit din părți interesate și experți naționali independenți, aflat în răspunderea vicepreședintelui responsabil; propune ca acest grup să fie învestit cu un mandat solid, astfel încât să poată fi un organism consultativ eficient și independent;

16. consideră că o evaluare a impactului dezechilibrată sau incompletă sau lipsa unei evaluări a impactului trebuie considerate ca fiind motive pentru eventuala abrogare sau revizuire a legislației actuale a UE în cadrul programului REFIT;

17. subliniază faptul că este necesară o abordare de sus în jos a dereglementării; solicită Comisiei să înființeze un „forum al părților interesate europene” privind o mai bună reglementare și reducerea birocrației, care să aibă obiectivul cantitativ de reducere a sarcinilor administrative cu 25 % până în 2020; subliniază că acest forum ar trebui să fie alcătuit din părți interesate relevante, inclusiv parteneri sociali, organizații ale consumatorilor și reprezentanți ai comunității de afaceri; subliniază că propunerile făcute de forum ar trebui luate în considerare de Comisie, aceasta urmând să le adreseze conform cu principiul „conformare sau justificare”; consideră că forumul ar putea servi drept platformă pentru întreprinderi sau pentru grupurile colective active la nivel național sau în Europa pentru a furniza un input direct în direcția unei mai bune legiferări sau a reducerii birocrației din sectoarele respective;

18. îndeamnă Comisia să se asigure că consultările cu părțile interesate sunt transparente și au loc la timp, iar rezultatul acestora este analizat atât din perspectiva cantității, cât și din cea a calității, pentru a garanta că opiniile minoritare sunt, de asemenea, luate în considerare în mod adecvat; consideră că este esențial ca părțile interesate să aibă posibilitatea, din primele etape ale procesului legislativ, să prezinte observații cu privire la aspectele inutile, împovărătoare din propunerile Comisiei, prin intermediul unei evaluări provizorii a impactului care să fie prezentată Comitetului de evaluare a impactului în stadiul anterior propunerii legislative și evaluării finale, de exemplu, prin implicarea grupului de experți la nivel înalt pentru o mai bună legiferare;

19. invită Comisia să includă exercițiul REFIT în cadrul mai larg al elaborării și al punerii în aplicare a programului de lucru și a priorităților-cheie ale Comisiei și să îl coreleze cu acest cadru;

20. îndeamnă Comisia să îmbunătățească atât consultarea publică, cât și consultarea privată cu toate părțile interesate, inclusiv cu consumatorii, atunci când elaborează acte delegate și de punere în aplicare cu scopul de a examina modul în care se poate realiza o mai bună creștere a gradului de sensibilizare cu privire la propuneri într-o etapă provizorie; este ferm convins că astfel de eforturi de sporire a implicării acestora înainte de finalizarea recomandărilor va conduce la o mai bună legiferare; salută în această privință eventualele inițiative de a realiza o comparație între procesele de consultare cu privire la normele sau standardele provizorii și procesele utilizate în alte jurisdicții, în scopul de a elabora bune practici;

21. consideră că părțile interesate, autoritățile locale și regionale și statele membre ar trebui să fie implicate mai îndeaproape în procesul de identificare a dificultăților specifice de implementare la nivel local, regional și național și ar trebui să furnizeze feedback Comisiei; solicită utilizarea indicatorilor pentru măsurarea costurilor de conformitate, precum și a costurilor lipsei de reglementare (în sensul costului „non-Europei”); solicită ca acești indicatori să fie astfel elaborați încât să fie cuprinzători și adaptați pentru a permite evaluarea eventualelor beneficii și dezavantaje, precum și costurile și economiile unei abordări de tipul pieței unice, atât în termeni calitativi, cât și cantitativi;

22. este de părere că evaluarea REFIT și depunerea unor eforturi suplimentare în ceea ce privește o mai bună reglementare ar trebui să urmărească tranziția către digitalizarea economiei, a societății și a administrației publice; consideră că recurgerea extensivă la instrumentul REFIT și la verificările privind gradul de adecvare ar putea contribui la analiza coerenței și consecvenței domeniilor de reglementare în cadrul mai amplu al pieței unice digitale;

23. salută preconizata redactare de orientări interne pentru îmbunătățirea calității consultărilor și a evaluării acestora; consideră că, în ceea ce privește complexitatea opțiunilor de politică din orice domeniu, întrebările adresate în cadrul consultărilor trebuie să fie mai specifice și formulate în așa fel încât să fie ușor de înțeles; consideră că, în cazul propunerilor legislative într-un domeniu complex, ar trebui să se aibă în vedere o a doua etapă de consultări în cadrul cărora să se facă public un proiect de act legislativ, însoțit de o evaluare provizorie a impactului, pentru ca toate părțile interesate relevante să prezinte observații; este de părere că această a doua etapă ar spori rigurozitatea analizei Comisiei și ar consolida justificarea oricărei propuneri adoptate în urma acestui proces;

24. reamintește că doamna comisar Bieńkowska, cu ocazia audierii sale de confirmare, a angajat Comisia în sensul retragerii oricărei propuneri atunci când deputații constată că o evaluare a impactului este deficientă sau elementele nu au fost analizate în mod corect; solicită Comisiei să confirme în scris că aceasta este politica urmată de întregul colegiu al comisarilor;

25. subliniază necesitatea îmbunătățirii politicii de comunicare a UE în ceea ce privește legislația UE, în privința căreia agenda pentru o mai bună legiferare este o bază valoroasă pentru a ușura înțelegerea măsurilor întreprinse la nivel european și pentru a le atribui un caracter mai concret; îndeamnă Comisia să dezvolte în continuare portalul „Europa ta” în colaborare cu statele membre, pentru a oferi IMM-urilor un acces facil, într-un format multilingv, la informațiile practice privind viitoarele consultări, normele UE relevante și aplicarea acestora în statele membre;

26. salută și sprijină intenția Comisiei de a lansa, pe termen mediu, o serie de noi evaluări și verificări ale adecvării modului în care funcționează normele în vigoare ale UE și se aplică dispozițiile tratatelor, inclusiv în ce privește întârzierile la plată.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.3.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

12

3

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Dennis de Jong, Pascal Durand, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Antanas Guoga, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Jiří Maštálka, Eva Paunova, Jiří Pospíšil, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Lucy Anderson, Jussi Halla-aho, Kaja Kallas, Othmar Karas, Emma McClarkin, Jens Nilsson, Julia Reda, Adam Szejnfeld, Lambert van Nistelrooij, Josef Weidenholzer, Kerstin Westphal

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

José Blanco López, Andrea Bocskor, Roger Helmer, György Hölvényi, Emilian Pavel

(1)

JO C 68 E, 7.3.2014, p. 40.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0069.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0459.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0061.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

16.6.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

2

6

Membri titulari prezenți la votul final

Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Rosa Estaràs Ferragut, Laura Ferrara, Enrico Gasbarra, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Mary Honeyball, Sajjad Karim, Dietmar Köster, Gilles Lebreton, Jiří Maštálka, Emil Radev, Julia Reda, Pavel Svoboda, József Szájer, Axel Voss

Membri supleanți prezenți la votul final

Pascal Durand, Angel Dzhambazki, Jytte Guteland, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Angelika Niebler, Cecilia Wikström

Notă juridică - Politica de confidențialitate