RAPORT referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2016
26.6.2015 - (2015/2074(BUD))
Comisia pentru bugete
Raportor: José Manuel Fernandes
- 001-001 (PDF - 94 KB)
- 001-001 (DOC - 295 KB)
- 002-004 (PDF - 96 KB)
- 002-004 (DOC - 300 KB)
- 005-007 (PDF - 94 KB)
- 005-007 (DOC - 298 KB)
- 008-017 (PDF - 149 KB)
- 008-017 (DOC - 349 KB)
- 018-027 (PDF - 150 KB)
- 018-027 (DOC - 346 KB)
- 028-037 (PDF - 152 KB)
- 028-037 (DOC - 347 KB)
- 038-041 (PDF - 110 KB)
- 038-041 (DOC - 309 KB)
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2016
Parlamentul European,
– având în vedere articolele 312 și 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar2016, adoptat de Comisie la xx iunie 2015 (COM(2015)0000),
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[1],
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[2],
– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2016, secțiunea III – Comisia[4],
– având în vedere concluziile Consiliului din 17 februarie 2015 privind orientările bugetare pentru exercițiul 2016,
– având în vedere titlul II capitolul 8 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere scrisorile Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru afaceri constituționale,
– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0217/2015),
Proiectul de buget pentru 2016: respectarea angajamentelor și a priorităților în materie de finanțare
1. reamintește că, în Rezoluția sa din 11 martie 2015, Parlamentul a plasat crearea de locuri de muncă decente și de calitate și dezvoltarea în toată Uniunea a întreprinderilor și a antreprenoriatului pentru o creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii (cele trei obiective), împreună cu solidaritatea internă și externă în cadrul unei Europe sigure, în centrul priorităților sale pentru bugetul 2016; își reafirmă atașamentul față de respectarea angajamentelor juridice, precum și a celor politice și solicită din nou instituțiilor să-și respecte promisiunile;
2. subliniază, în acest context, faptul că în cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 s-au stabilit plafoane pentru toate rubricile, însă s-a prevăzut și un nivel maxim de flexibilitate specifică pentru ca Uniunea să-și poată îndeplini obligațiile legale și s-au prevăzut instrumente speciale prin intermediul cărora Uniunea să poată reacționa la anumite circumstanțe neprevăzute sau să finanțeze cheltuieli identificate cu precizie care depășesc plafoanele;
3. salută faptul că proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 elaborat de Comisie consolidează prioritățile menționate și propune creșterea sprijinului acordat de UE programelor orientate către investiții, cunoaștere, locuri de muncă și creștere și, în special, unui program de mobilitate emblematic, așa cum este Erasmus+; consideră că proiectul de buget pe 2016 reprezintă o evoluție binevenită în ceea ce privește sprijinirea statelor membre în depășirea dificultăților structurale, îndeosebi a pierderii competitivității; își exprimă satisfacția față de faptul că, în plus față de majorările așteptate în mod justificat la rubrica 3 (Securitate și cetățenie) și la rubrica 4 (Europa globală), Comisia acceptă provocarea de a reacționa la noi evoluții, cum ar fi crizele din Ucraina, Siria și bazinul Mării Mediterane, răspunzând nevoilor legate de securitate și migrație ale UE și ale statelor membre și făcând dovada unei voințe politice puternice în domeniul acțiunii externe și a unui angajament bugetar față de țările de origine și de tranzit;
4. salută includerea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în proiectul de buget pentru 2016 și, în special, mobilizarea marjei globale pentru angajamente în scopul acoperirii unei părți din cheltuielile necesare pentru finanțarea Fondului de garantare al FEIS în valoare de 8 miliarde EUR, în loc de a se baza în exclusivitate pe reducerile bugetare de la programul Orizont 2020 și de la Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE); subliniază că Parlamentul a urmărit să reducă la maximum efectul asupra acestor două programe, iar acordul la care au ajuns colegiuitorii a dus la micșorarea cu încă 1 miliard EUR a reducerilor respective, cruțând în special cercetarea fundamentală; se așteaptă ca acordul final privind FEIS să se reflecte cât mai curând posibil în bugetul pe 2016, în baza unei scrisori rectificative;
5. reamintește, cu toate acestea, că decizia privind autorizarea creditelor anuale pentru constituirea Fondului de garantare al FEIS va fi luată exclusiv de autoritatea bugetară, în cadrul procedurii bugetare anuale; se angajează, în acest context, să compenseze într-o măsură mai mare reducerile ce afectează programele Orizont 2020 și MIE, care sunt în continuare semnificative, pentru a permite acestor programe să-și realizeze în totalitate obiectivele, care au fost stabilite abia acum doi ani în urma negocierilor asupra temeiului juridic al fiecăruia; intenționează, de asemenea, că analizeze în detaliu dacă aceste reduceri ar trebui concentrate în perioada 2016-2018, astfel cum propune Comisia, sau dacă ar trebui repartizate și în anii 2019-2020 pentru a reduce cât mai mult impactul asupra acestor programe;
6. regretă faptul că programul „Competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii” (COSME) suferă o reducere nominală a creditelor de angajament pentru perioada 2015-2016; evidențiază semnalul negativ pe care l-ar transmite o astfel de reducere într-un moment în care este mare nevoie de potențialul în materie de inovare și de creare de locuri de muncă al IMM-urilor pentru a stimula redresarea UE, a reduce deficitul de investiții și a contribui la prosperitatea Uniuni în viitor; reamintește că promovarea antreprenoriatului, îmbunătățirea competitivității și a accesului la piețe pentru întreprinderile din Uniune, inclusiv pentru întreprinderile sociale, precum și îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-uri, care contribuie semnificativ la economia și competitivitatea Europei, sunt priorități comune, în mod evident, tuturor instituțiilor, care au justificat finanțarea anticipată și consolidarea creditelor destinate COSME în ultimii doi ani, având în vedere ratele ridicate de implementare ale acestui program; intenționează, prin urmare, să se asigure că acest program evoluează pozitiv în 2016;
7. își reafirmă îngrijorarea cu privire la finanțarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ca instrument de bază în lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor din Uniune, care reprezintă o prioritate de prim rang pentru toți factorii de decizie europeni; constată concentrarea în 2014 și 2015 a alocării complementare pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; regretă faptul că pentru 2016 nu sunt propuse noi angajamente; reamintește că în CFM s-a prevăzut o marjă globală pentru angajamente, care urmează să fie pusă la dispoziție peste nivelul plafoanelor începând cu 2016, fiind destinată obiectivelor de politică legate de creștere și de ocuparea forței de muncă, mai ales de ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; reamintește că, în consecință, în Regulamentul privind Fondul social european s-a prevăzut posibilitatea de a se revizui în sens crescător, în cadrul procedurii bugetare, resursele alocate Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru perioada 2016-2020; solicită, prin urmare, continuarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor prin recurgerea la oricare dintre dispozițiile privind flexibilitatea prevăzute în CFM și intenționează să asigure includerea în bugetul pe 2016 a sumelor necesare;
8. constată că, datorită unui acord încheiat în timp util cu privire la reprogramarea, în cadrul gestiunii partajate, a angajamentelor din cadrul financiar multianual 2014-2020, la care s-a ajuns ca urmare a adoptării cu întârziere a normelor și programelor corespunzătoare, Comisia a inclus în proiectul său de buget pe 2016 (rubricile 2 și 3) 4,5 miliarde EUR în credite de angajament, care nu au putut fi utilizate în 2014; amintește că bugetul rectificativ nr. 1/2015 a permis deja realizarea unui transfer de 16,5 miliarde EUR din 2014 în 2015 la rubricile 1b, 2 și 3; subliniază faptul că este vorba totuși de simple transferuri ale creditelor convenite deja pentru 2014 și, prin urmare, ar trebui ca, din motive de comparabilitate, aceste sume să fie eliminate din orice evaluare a evoluției bugetului pe 2016 în raport cu bugetul pe 2015; indică, prin urmare, că programele în cauză beneficiază, de fapt, de credite de angajament consolidate în cadrul proiectului de buget pe 2016;
9. este preocupat de demararea mai lentă decât s-a preconizat a unor noi programe aferente perioadei CFM 2014-2020, din cauza aprobării cu întârziere a temeiurilor juridice și a programelor operaționale, precum și a deficitelor de credite de plată în 2014; se angajează să analizeze dacă creditele de angajament și creditele de plată solicitate vor permite în realitate acestor noi programe să atingă viteza de croazieră; îndeamnă Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a recupera întârzierile în punerea în aplicare a acestora;
10. ia notă de faptul că proiectul de buget al UE pentru 2016 se ridică la 153,5 miliarde EUR în credite de angajament (inclusiv 4,5 miliarde EUR reprogramate din 2014) și 143,5 miliarde EUR în credite de plată; subliniază că, dacă se face abstracție de efectul reprogramării în 2015 și 2016, acest lucru corespunde unei creșteri de 2,4 % în credite de angajament și de 1,6 % în credite de plată față de bugetul pe 2015; subliniază că acestea sunt creșteri globale moderate, care urmează traiectoria stabilită de CFM, iar dacă se ia în considerare și inflația, acestea nu reprezintă aproape nicio creștere în termeni reali, fapt care scoate în evidență importanța asigurării eficienței și eficacității în efectuarea cheltuielilor;
11. subliniază faptul că Comisia prevede, sub plafoanele CFM, o marjă de 2,2 miliarde EUR în credite de angajament (din care 1,2 miliarde EUR sunt la rubrica 2) și de 1,6 miliarde EUR în credite de plată; reamintește faptul că marjele disponibile în credite de angajament și în credite de plată, precum și plățile neexecutate alimentează marjele globale care urmează să fie utilizate în anii următori, atunci când este necesar; ia act de faptul că este prima dată când se mobilizează marja globală pentru angajamente, iar o parte a acesteia va fi utilizată pentru FEIS; salută, în principiu, utilizarea propusă a Instrumentului de flexibilitate pentru cheltuieli identificate cu precizie ca aparținând noilor inițiative ale UE în domeniul azilului și migrației și care nu pot fi finanțate în limitele stabilite pentru rubrica 3; intenționează să recurgă la o parte din marjele rămase și la dispozițiile de flexibilitate corespunzătoare prevăzute de CFM pentru a consolida prioritățile esențiale;
Plăți: restabilirea încrederii
12. reamintește că deficitul de credite de plată, cauzat în mare parte de plafoanele insuficient de ridicate ale creditelor de plată și de insuficiența fondurilor prevăzute în buget, a atins niveluri fără precedent în 2014 și rămâne critic în 2015; își exprimă temerea că acest lucru va pune în pericol și în continuare buna implementare a noilor programe din CFM 2014-2020 și va penaliza beneficiarii, mai ales autoritățile locale, regionale și naționale, care se confruntă cu dificultăți economice și sociale; deși sprijină gestionarea activă a plăților de către Comisie, este preocupat de amânarea cererilor de propuneri, de reducerea prefinanțării și de întârzierile în efectuarea plăților, ceea ce poate afecta realizarea obiectivelor ce țin de coeziunea economică, socială și teritorială; își reafirmă preocuparea cu privire la reducerile ad-hoc aplicate de Consiliu creditelor de plată în cadrul examinării sale a bugetelor anuale, inclusiv programelor de la rubrica 1a pentru competitivitate, creștere și creare de locuri de muncă;
13. salută faptul că proiectul de buget al UE reflectă declarația comună privind un plan de plăți pentru perioada 2015-2016 convenit de Parlament, Consiliu și Comisie în urma diagnosticului stabilit de cele trei instituții și a angajamentului comun asumat de acestea de a reduce volumul restanțelor; reamintește că, în conformitate cu articolul 310 din TFUE, veniturile și cheltuielile din bugetul UE trebuie să fie în echilibru; observă că, potrivit estimărilor Comisiei, creditele de plată solicitate în proiectul de buget ar reduce volumul facturilor neplătite până la un nivel sustenabil de aproximativ 2 miliarde EUR; se angajează, așadar, să sprijine pe deplin propunerea Comisiei și solicită Consiliului să-și respecte angajamentele în această privință;
14. subliniază că Parlamentul, Consiliul și Comisia s-au angajat să evite pe viitor acumularea la finele anului a unui volum nesustenabil de plăți restante, respectând totodată pe deplin și punând în aplicare acordurile convenite în cadrul financiar multianual și în cadrul procedurilor bugetare anuale; reafirmă, în această privință, necesitatea de a monitoriza îndeaproape și în mod activ evoluția plăților restante; își reafirmă îngrijorarea cu privire la faptul că particularitățile ciclurilor de plată exercită o presiune suplimentară asupra nivelului creditelor de plată, în special la sfârșitul CFM; reamintește Comisiei angajamentul asumat în cadrul unei declarații comune referitoare la un plan de plăți de a-și dezvolta instrumentele de previzionare pe termen mediu și lung și de a crea un sistem de avertizare timpurie, pentru a putea prezenta primele previziuni ale plăților în iulie, astfel încât în viitor autoritatea bugetară să poată lua decizii în cunoștință de cauză;
15. salută faptul că centrul de greutate al creditelor de plată globale se schimbă, în sfârșit, trecând de la finalizarea programelor anterioare aferente perioadei 2007-2013 la executarea programelor noi aferente perioadei 2014-2020; subliniază, însă, că nivelul creditelor de plată din proiectul de buget 2016, îndeosebi la rubrica 1b, este scăzut față de nivelul creditelor de angajament, ceea ce prezintă riscul unor restanțe de plată similare la sfârșitul CFM în curs; pune la îndoială, așadar, conformitatea acestei situații cu perspectiva pe termen lung a planului de plăți;
Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă
16. constată că, în comparație cu 2015, propunerea Comisiei pentru 2016 corespunde unei creșteri cu 6,1 %, până la 18,6 miliarde EUR, a angajamentelor de la subrubrica 1a; subliniază că creșterea nivelului creditelor de angajament se datorează, în mare parte, integrării FEIS, majorărilor destinate programului Erasmus+ și Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și, în mai mică măsură, majorărilor destinate programului „Vamă, Fiscalis și combaterea fraudei”, precum și programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială; va acorda o atenție deosebită reducerii inegalităților dintre ucenicii și învățământul superior din Europa, în special prin asigurarea accesului egal la mobilitate;
17. cu toate acestea, regretă reducerile creditelor destinate proiectelor mari de infrastructură, Orizont 2020 și COSME, precum și avansarea lentă a programelor de transporturi din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, din cauza redistribuirilor către FEIS; reamintește că propunerea inițială a Comisiei privind FEIS ar fi dus la o reducere de 170 de milioane EUR pentru Orizont 2020 în 2016 comparativ cu 2015, transmițând astfel un semnal contradictoriu în ceea ce privește acest program recunoscut ca o prioritate emblematică în actualul CFM; regretă efectul de domino asupra finanțării destinate cercetării, inclusiv în domeniile energiei, IMM-urilor, climei și mediului, științelor sociale și științei în societate; se angajează să depună eforturi pentru a compensa în măsură mai mare reducerile propuse pentru aceste programe prin măsuri de consolidare în cadrul procedurii bugetare, utilizând marja de 200 de milioane EUR care este încă disponibilă sub plafonul de la rubrica 1a; subliniază că finanțarea destinată investițiilor, cercetării, dezvoltării și inovării ar trebui să se axeze pe domeniile în care se poate realiza cea mai mare valoare adăugată, cum ar fi îmbunătățirea eficienței energetice, TIC, subvențiile pentru cercetarea de bază și tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon și ale energiei din surse regenerabile;
18. își reafirmă sprijinul pentru programul ITER și este hotărât să asigure un nivel corespunzător de finanțare; este totuși preocupat de faptul că prezentarea unui calendar revizuit și a planificării financiare aferente ITER, prevăzute pentru noiembrie 2015, nu va permite autorității bugetare să țină seama de aceste noi informații în cadrul procedurii bugetare anuale pentru 2016; îndeamnă, de asemenea, ITER și întreprinderea comună europeană conexă pentru dezvoltarea energiei de fuziune să prezinte fără întârziere rapoartele solicitate privind descărcarea de gestiune a acestora pe 2013 și să dea curs recomandărilor corespunzătoare formulate de Parlament;
19. subliniază că alocarea în bugetele trecute de credite de plată insuficiente a lărgit discrepanța dintre creditele de angajament și cele de plată în cazul mai multor programe de la rubrica 1a, contribuind astfel la creșterea bruscă a nivelului angajamentelor restante în raport cu celelalte rubrici; este preocupat de faptul că Comisia a trebuit să reducă volumul prefinanțării și, mai îngrijorător, să amâne lansarea unor noi cereri de propuneri și să întârzie semnarea unor contracte; remarcă, de pildă, că, în cadrul programului Orizont 2020, Comisia apreciază că, în condiții de punere în aplicare normale, fără limite pentru creditele de plată, până la sfârșitul lui 2014 s-ar fi cheltuit cu circa 1 miliard în plus; deși salută eforturile Comisiei de a menține situația plăților sub control, reafirmă că nu va tolera nicio întârziere a programelor aferente perioadei 2014-2020 ca o modalitate de a face față deficitelor de credite de plată;
20. salută, prin urmare, majorarea creditelor de plată cu 11,4 %, până la 17,5 miliarde EUR, față de exercițiul 2015, precum și creșterea raportului dintre creditele de plată și creditele de angajament prevăzute pentru 2016; remarcă, în special, faptul că, pentru o serie de programe (Copernicus, Erasmus+, Orizont 2020, MIE-Transporturi, securitatea nucleară și dezafectarea), nivelul creditelor de plată îl depășește pe cel al creditelor de angajament;
Subrubrica 1b — Coeziune economică, socială și teritorială
21. ia act de faptul că, la subrubrica 1b, se propune alocarea sumei de 50,8 miliarde EUR sub formă de credite de angajament (+3,2 % față de exercițiul 2015, impactul reprogramării fiind neutralizat) și a sumei de 49,1 miliarde EUR sub formă de credite de plată (-4 %), astfel încât o mică marjă de 15,3 milioane EUR va rămâne disponibilă sub plafonul aferent angajamentelor; reamintește că politica de coeziune reprezintă principala politică de investiții a UE, al cărei obiectiv este reducerea disparităților dintre regiunile europene prin întărirea coeziunii economice, sociale și teritoriale; subliniază că instrumente precum FSE, FEDR, Fondul de coeziune sau Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor sunt instrumente pentru stimularea convergenței, reducerea diferențelor de dezvoltare și sprijinirea creării de locuri de muncă de calitate și durabile; subliniază rolul esențial al politicii de coeziune a UE în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;
22. subliniază faptul că 44 % din totalul creditelor de plată propuse pentru exercițiul 2016 urmează să fie folosite pentru a acoperi cererile de plată restante din perioadele de programare anterioare, astfel încât creditele de plată care ar putea fi utilizate în vederea lansării de noi programe aferente politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 se ridică la numai 26,8 miliarde EUR; consideră că aceste credite de plată propuse reprezintă, prin urmare, minimul absolut care este necesar pentru finanțarea acestei subrubrici;
23. reamintește că este necesar să se prevadă în cadrul bugetului 2016 o sumă de 21,6 miliarde EUR pentru a putea reduce nivelul cererilor de plată restante aferente programelor din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 de la 24,7 miliarde EUR la sfârșitul exercițiului 2014, respectiv 20 de miliarde EUR la sfârșitul exercițiului 2015, până la aproximativ 2 miliarde EUR la sfârșitul exercițiului 2016, după cum se precizează în evaluarea Comisiei, anexată la declarația comună privind planul de plăți 2015-2016; recomandă ca, pe viitor, să se evite o astfel de acumulare „anormală” de plăți restante, pentru a nu pune în pericol credibilitatea UE;
24. subliniază că, pe lângă solicitarea sa privind continuarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), se impune de urgență o accelerare eficientă și eficace a punerii în aplicare a acestei inițiative în statele membre; încurajează statele membre și Comisia să întreprindă toate măsurile necesare pentru a demara în mod prioritar sistemele naționale de Garanții pentru tineret, ținând seama, dacă este cazul, de recomandările incluse de Curtea de Conturi Europeană în Raportul său special nr. 3/2015; reiterează faptul că majorarea ratei de prefinanțare până la 30 %, recent aprobată, care a beneficiat de un sprijin puternic din partea Parlamentului, depinde de depunerea cât mai promptă a cererilor de plăți intermediare de către statele membre, într-un interval de un an, astfel încât toate aceste cereri să fie disponibile în 2016; insistă asupra faptului că o majorare a prefinanțării destinate YEI nu ar trebui să afecteze în mod negativ punerea în aplicare a altor componente ale FSE;
Rubrica 2 — Creștere durabilă: resurse naturale
25. ia act de faptul că, la rubrica 2, se propune alocarea sumei de 63,1 miliarde EUR sub formă de credite de angajament (-0,1 % față de exercițiul 2015, impactul reprogramării fiind neutralizat) și a sumei de 55,9 miliarde EUR sub formă de credite de plată (-0,2 %), ceea ce înseamnă că sub plafonul aferent angajamentelor va rămâne o marjă de 1,2 miliarde EUR, iar sub subplafonul aferent Fondului european de garantare agricolă (FEGA) va rămâne disponibilă o marjă de 1,1 miliarde EUR; relevă faptul că mecanismul de disciplină financiară este pus în aplicare doar în scopul instituirii unei rezerve pentru situații de criză în sectorul agricol; așteaptă cu interes scrisoarea rectificativă a Comisiei, care urmează să fie finalizată în luna octombrie și care se va baza pe informații actualizate privind finanțarea FEGA; subliniază că transferurile realizate între cei doi piloni ai PAC vor avea drept rezultat o majorare globală a sumei disponibile pentru dezvoltarea rurală;
26. evidențiază faptul că, în cadrul proiectului de buget pentru 2016, se constată o diminuare a nevoilor de intervenție pe piețele agricole, comparativ cu bugetul pentru 2015, în special datorită impactului măsurilor de urgență adoptate în 2015 ca răspuns la embargoul impus de Rusia importurilor de anumite produse agricole provenind din UE; ia act de faptul că, potrivit Comisiei, nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul bugetului pentru 2016; subliniază obiectivele de creștere a competitivității și sustenabilității agriculturii europene și solicită să fie puse la dispoziție resurse pentru îndeplinirea acestor obiective;
27. subliniază faptul că reformarea politicii comune în domeniul pescuitului a permis introducerea unui cadru juridic ambițios, astfel încât să poată fi îndeplinite condițiile necesare pentru un pescuit responsabil, inclusiv prin colectarea de date, și ia act cu satisfacție de faptul că Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime a beneficiat de un transfer al creditelor neutilizate din exercițiul 2014 către bugetul pentru 2015, în condițiile în care, neutralizând impactul acestei reprogramări, nivelul creditelor de angajament destinate acestui fond continuă să crească în 2016; remarcă, pe de altă parte, că, în ceea ce privește creditele de plată, închiderea treptată a programului anterior este doar parțial compensată prin lansarea noului program, astfel încât în 2016 nivelul creditelor de plată este mai scăzut;
28. salută majorarea creditelor destinate obiectivelor referitoare la mediu și la schimbările climatice în cadrul Programului LIFE, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și în ceea ce privește plățile; salută primele măsuri de ecologizare a bugetului UE și subliniază necesitatea accelerării acestui proces;
Rubrica 3 – Securitate și cetățenie
29. salută faptul că sprijinul acordat de proiectul de buget 2016 este majorat pentru toate programele de la rubrica 3, ridicându-se la 2,5 miliarde EUR în credite de angajament (+12.6 % față de exercițiul 2015, impactul reprogramării fiind neutralizat) și la 2,3 miliarde EUR în credite de plată (+9,7 %); subliniază că nu mai rămân marje disponibile pentru consolidare ulterioară sau pentru proiecte-pilot ori acțiuni pregătitoare în cadrul rubricii 3; consideră că, în contextul geopolitic actual, mai ales din cauza presiunii tot mai puternice a fluxurilor de migranți, nivelul plafoanelor stabilite pentru cea mai mică rubrică din CFM ar putea să nu mai fie actual și, prin urmare, ar trebui tratat în contextul revizuirii postelectorale a CFM;
30. salută agenda europeană a Comisiei privind migrația și își reafirmă sprijinul pentru consolidarea mijloacelor UE și pentru dezvoltarea unei culturi a partajării echitabile a sarcinilor și a solidarității în domeniile azilului, migrației și gestionării frontierelor externe; salută, așadar, majorarea creditelor de angajament alocate Fondului pentru securitate internă și Fondului pentru azil, migrație și integrare, ceea ce include dezvoltarea sistemului european comun de azil (SECA); salută propunerea Comisiei de a mobiliza, cu ajutorul Instrumentului de flexibilitate, suma de 124 de milioane EUR pentru a putea răspunde tendințelor actuale în materie de migrație din zona mediteraneeană; se întreabă dacă fondurile propuse vor fi suficiente; subliniază necesitatea de a controla cu strictețe destinația acestor fonduri;
31. subliniază că, dat fiind numărul mare al persoanelor care sosesc la granițele sudice ale Uniunii și rolul tot mai important care îi revine EASO în gestionarea azilului, propunerea de a spori efectivele EASO cu doar 6 angajați este în mod evident insuficientă; solicită, așadar, ca efectivele de personal al EASO să fie aduse la un nivel adecvat și să i se aloce un buget adecvat pe 2016, pentru a permite acestei agenții să-și îndeplinească sarcinile și funcțiile în mod eficace;
32. consideră că impactul bugetar și sarcinile suplimentare aferente măsurilor prezentate în cadrul agendei UE privind migrația și al agendei UE privind securitatea, care vor afecta Europol, ar trebui evaluate în detaliu de Comisie, pentru a-i permite autorității bugetare să țină seama în mod adecvat de nevoile bugetare și de personal ale acestei agenții; subliniază rolul pe care îl joacă Europol în sprijinirea statelor membre la nivel transfrontalier și în schimbul de informații; subliniază nevoia asigurării unui buget adecvat și a unui nivel adecvat al efectivelor de personal pentru această agenție în 2016, pentru a-i permite să-și îndeplinească sarcinile și funcțiile în mod eficace;
33. consideră că agențiile responsabile nu ar trebui să facă obiectul unor reduceri sau reafectări de personal și că acestea ar trebui să-și distribuie personalul în mod adecvat pentru a putea face față responsabilităților tot mai mari ce le revin;
34. reamintește, de asemenea, că Parlamentul a sprijinit în mod constant și ferm finanțarea adecvată a programelor din domeniul culturii și al mass-mediei; salută, așadar, majorarea creditelor alocate Programului „Europa creativă”, inclusiv acțiunilor multimedia, comparativ cu bugetul 2015, dar exprimă rezerve cu privire la separarea administrativă a elementelor „cultură” și „mass-media”; sprijină, de asemenea, propunerea de majorare a creditelor alocate Programului „Europa pentru cetățeni”, întrucât acest program este vital pentru participarea civică la procesele democratice de la nivel european; consideră că inițiativa cetățenească europeană (ICE) reprezintă un instrument central de promovare a democrației participative la nivelul UE și solicită să se îmbunătățească vizibilitatea și accesibilitatea acesteia; evidențiază rolul pozitiv al rețelelor paneuropene formate din mijloace de comunicare în masă locale și naționale, precum EuranetPlus;
35. subliniază că siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, protecția consumatorilor și sănătatea reprezintă domenii-cheie de interes pentru cetățenii UE; salută, prin urmare, majorarea creditelor de angajament alocate pentru programul privind produsele alimentare și hrana pentru animale, pentru programul din domeniul sănătății și pentru programul privind protecția consumatorilor, comparativ cu bugetul pentru 2015;
Rubrica 4 — Europa globală
36. salută majorarea globală a finanțării acordate rubricii 4, care se ridică la 8,9 miliarde EUR sub formă de credite de angajament (+5,6 % comparativ cu bugetul pentru 2015), cu o marjă de 261,3 milioane EUR sub plafonul aferent; remarcă faptul că majorarea menționată denotă un nivel ridicat de solidaritate cu țările terțe; consideră că bugetul UE este un instrument util, care permite Uniunii să vină în întâmpinarea persoanelor care au nevoie de sprijin și să promoveze valorile europene fundamentale; constată cu satisfacție că dificultățile de natură economică și socială cu care s-a confruntat UE în ultimii ani nu au determinat o scădere a implicării sale în diferite regiuni ale globului; consideră, totuși, că va fi necesar să se consolideze anumite domenii prioritare, cum ar fi Instrumentul european de vecinătate, inclusiv asistența destinată procesului de pace din Orientul Mijlociu, Palestinei și UNRWA, dată fiind actuala criză umanitară și politică din zonele învecinate și dincolo de acestea;
37. salută faptul că Comisia a solicitat majorarea creditelor de plată pentru toate programele de la rubrica 4 (+28,5 %, până la suma de 9,5 miliarde EUR), astfel încât nivelul plăților îl depășește pe cel al angajamentelor, în special în ceea ce privește programele din domeniul dezvoltării, ajutorului umanitar și în ceea ce privește asistența acordată de UE Palestinei și UNRWA; consideră că aceste majorări sunt pe deplin justificate de nevoia de a atenua impactul deficitului dramatic în materie de credite de plată, constatat la această rubrică în 2014 și 2015, care a determinat Comisia să reducă nivelul prefinanțărilor și să amâne angajamentele juridice; reamintește că, în 2015, la rubrica 4 a fost necesar să se plătească penalități de întârziere în valoare de 1,7 milioane EUR; se așteaptă ca decalajul dintre angajamente și plăți să fie redus treptat și ca volumul plăților restante să revină la un nivel normal; subliniază că aceste măsuri sunt indispensabile pentru a asigura sustenabilitatea financiară a beneficiarilor vulnerabili și pentru a permite UE să își mențină statutul de partener de încredere în relația cu organizațiile internaționale;
38. consideră că instrumentele de finanțare externă oferă mecanismele necesare pentru a aborda, într-o manieră diversă și în conformitate cu obiectivele lor specifice, cauzele fundamentale ale problemelor legate de securitatea internă și de migrație, care reprezintă repere esențiale pentru bugetul aferent exercițiului următor, acordând o atenție deosebită frontierelor sudice și estice ale Uniunii și, la nivel mai general, regiunilor afectate de conflicte; în acest context, reamintește în special importanța Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare, a Instrumentului european de vecinătate, dar și a domeniilor de politică care au beneficiat de majorări mai puțin importante ale bugetului disponibil, cum ar fi ajutorul umanitar, Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace, politica externă și de securitate comună și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului; invită Comisia să identifice cu claritate domeniile care ar putea contribui la soluționarea acestor probleme de actualitate și în care o eventuală suplimentare a creditelor alocate ar putea fi absorbită în mod eficient; în acest context, reamintește importanța acordării de asistență pentru reducerea și, eventual, eliminarea sărăciei, precum și necesitatea menținerii în centrul activităților externe ale UE a drepturilor omului, egalității între femei și bărbați, coeziunii sociale și a combaterii inegalităților;
39. relevă majorarea semnificativă a provizioanelor care urmează a fi plătite din bugetul 2016 pentru alimentarea Fondului de garantare pentru acțiuni externe gestionat de Banca Europeană de Investiții și remarcă faptul că acest lucru se datorează, printre altele, demarării programului de împrumuturi pentru asistență macrofinanciară acordate Ucrainei;
40. invită Comisia și SEAE să se asigure că, în ceea ce privește țările cu o importanță strategică, cum ar fi Ucraina și Tunisia, cărora UE le pune la dispoziție fonduri importante din surse multiple, se aplică o abordare comună; consideră că, pentru a asigura un impact mai puternic al măsurilor adoptate de UE pe plan politic și economic, ar trebui să se garanteze că principalii actori acționează într-un mod mai coerent și mai coordonat, atât la nivelul UE, cât și pe teren, iar în acest scop ar trebui să se simplifice și să se scurteze procedurile și să se sporească transparența acțiunilor UE în acest domeniu;
Rubrica 5 — Administrație
41. constată că, la rubrica 5, cheltuielile prevăzute sunt majorate cu 2,9% față de bugetul pentru 2015, până la suma de 8 908,7 milioane EUR, care cuprinde, la nivel global, atât cheltuielile administrative ale instituțiilor (+2,2 %), cât și cheltuielile pentru pensii și școlile europene (+5,4 %); constată că sub plafonul acestei rubrici rămâne o marjă de 547,3 milioane EUR; constată că rubrica 5 își păstrează aceeași pondere în bugetul total al UE, și anume de 5,8 %; reamintește, totuși, că această cifră nu ține seama de asistența tehnică, înregistrată cu titlu de cheltuieli operaționale;
Instrumente speciale
42. subliniază încă o dată că instrumentele speciale sunt cruciale pentru a asigura respectarea deplină și punerea în aplicare integrală a CFM și ar trebui, prin însăși natura lor, să fie stabilite peste plafoanele existente, atât în ceea ce privește creditele de angajament, cât și în ceea ce privește creditele de plată, cu scopul de a determina marja globală pentru plăți; salută faptul că, în cazul rezervei pentru ajutoare de urgență, s-a propus paritatea între creditele de angajament și creditele de plată; constată că, în ceea ce privește rezerva pentru ajutoare de urgență (RAU), Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) și Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), finanțarea prevăzută în proiectul de buget 2016 este, în termeni generali, stabilă sau a suferit o ușoară creștere;
Proiecte-pilot – acțiuni pregătitoare
43. salută importanța proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente utile pentru formularea priorităților politice și introducerea unor noi inițiative care s-ar putea materializa în activități și programe permanente ale UE, inclusiv inițiative menite să reflecte și să integreze schimbările economice, ecologice și sociale din UE; ia act cu preocupare de faptul că Comisia nu a prevăzut credite pentru continuarea proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare care au înregistrat un succes deosebit, în special a celor aferente rubricii 3; intenționează să ia măsuri pentru a identifica un mix echilibrat de PP-PA; constată că, în cadrul propunerii actuale, marjele aferente anumitor rubrici sunt destul de limitate, uneori chiar inexistente, și intenționează să exploreze noi modalități de a permite finanțarea unor eventuale PP-PA;
Agențiile descentralizate
44. subliniază rolul-cheie pe care agențiile descentralizate îl joacă în procesul decizional al UE și este hotărât să evalueze, de la caz la caz, nevoile bugetare și de personal ale tuturor agențiilor, pentru a asigura personal și credite adecvate pentru toate agențiile și, în special, pentru cele cărora li s-au atribuit recent noi sarcini sau care se confruntă cu un volum de muncă mai mare, din motive ce țin de prioritățile de politică sau din alte motive; este foarte hotărât să ofere agențiilor din domeniul justiției și afacerilor interne resursele necesare pentru a face față provocărilor actuale în materie de migrație; subliniază încă o dată opoziția sa față de rezerva de redistribuire a personalului și se așteaptă să găsească o soluție în cursul procedurii bugetare care să pună capăt reducerilor suplimentare de personal din agențiile descentralizate; își reafirmă, de asemenea, intenția de a utiliza Grupul de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate pentru a se ajunge la un numitor comun între instituții cu privire la tratamentul agențiilor din punct de vedere bugetar, inclusiv în vederea procedurii de conciliere privind bugetul pe 2016;
o
o o
45. solicită să se depună eforturi susținute prin intermediul resurselor bugetare pentru a oferi servicii adecvate de formare și recalificare profesională în sectoarele care duc lipsă de lucrători și în sectoarele-cheie cu un potențial ridicat de creare de locuri de muncă, cum ar fi economia ecologică, economica circulară, serviciile din domeniul sănătății și sectorul TIC; subliniază că bugetul 2016 ar trebui să ofere sprijin adecvat pentru promovarea incluziunii sociale și pentru acțiuni cu scopul de a eradica sărăcia și de a capacita persoanele care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială; reamintește că problema egalității de gen ar trebui să fie integrată în politicile UE și abordată în cadrul procesului bugetar; solicită să se ofere sprijin financiar pentru toate programele care sprijină crearea de locuri de muncă și incluziunea socială pentru persoanele afectate de diferite dezavantaje, cum ar fi șomerii de lungă durată, persoanele cu dizabilități, persoanele aparținând unor minorități, precum și persoanele inactive și cele descurajate;
46. reamintește că, odată cu intrarea preconizată a programelor într-o fază avansată de desfășurare, cu integrarea unor noi inițiative de importanță majoră în domeniile investițiilor și migrației, cu posibilitatea de a soluționa problemele din trecut, cum ar fi cele legate de plăți și de instrumentele speciale, și odată cu activarea pentru prima dată a unor dispoziții din noul CFM, cum ar fi marja globală pentru angajamente, procedura bugetară 2016 va fi un test pentru modul în care Consiliul abordează planul de plăți, precum și pentru evaluarea actualului cadru financiar multianual; reamintește Comisiei obligația sa legală de a prezenta o analiză a funcționării CFM înainte de sfârșitul lui 2016 și de a însoți această analiză bugetară cu o propunere legislativă în vederea revizuirii Regulamentului nr. 1311/2013 de stabilire a CFM pentru perioada 2014-2020; reamintește că, în paralel cu acest proces, Comisia trebuie să evalueze și noile inițiative privind resursele proprii, pe baza rezultatelor activității Grupului de lucru la nivel înalt pentru resursele proprii, care urmează să fie prezentate în 2016;
47. ia act de consensul general care s-a aflat în spatele examinării proiectelor de bugete rectificative pe 2015, precum și, până în prezent, în spatele procesului de negociere a planului de plăți, fapt care a demonstrat existența unei voințe comune de a respecta CFM, de a pune în aplicare temeiurile juridice minuțios negociate și de a asigura finanțarea noilor programe; solicită să fie menținut în continuare spiritul de cooperare dintre Comisie și cele două componente ale autorității bugetare a UE și speră că acest lucru va avea ca rezultat, în cele din urmă, soluționarea cauzelor care duc la creșterea volumului de plăți restante, cauze ce sunt inerente actualei proceduri bugetare; se așteaptă ca același spirit să predomine în cadrul negocierii bugetului pe 2016 și în încercarea de a găsi mijloacele necesare pentru soluționarea în viitor a provocărilor emergente și neprevăzute;
48. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
ANEXA I: DECLARAȚIE COMUNĂ REEFRITOARE LA CALENDARUL PROCEDURII BUGETARE ȘI LA MODALITĂȚILE DE FUNCȚIONARE A COMITETULUI DE CONCILIERE ÎN 2015
A. În conformitate cu partea A a anexei la Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin asupra următoarelor date principale ale procedurii bugetare aferente exercițiului financiar 2016:
1. La 14 iulie va fi convocat un trilog înainte de adoptarea poziției Consiliului;
2. Consiliul va depune eforturi pentru a-și adopta poziția și pentru a o transmite Parlamentului European până în săptămâna 38 (a treia săptămână a lunii septembrie), pentru a facilita un acord în timp util cu Parlamentul European;
3. Comisia pentru bugete a Parlamentului European va depune eforturi pentru a vota amendamentele la poziția Consiliului cel târziu până la sfârșitul săptămânii 42 (jumătatea lunii octombrie);
4. La 19 octombrie va fi convocat un trilog, înaintea lecturii Parlamentului European;
5. Parlamentul European va vota în plen cu privire la poziția sa în săptămâna 44 (ședința plenară din 26-29 octombrie);
6. Perioada de conciliere va începe la 29 octombrie. În conformitate cu dispozițiile articolului 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE, perioada disponibilă pentru conciliere va expira la 18 noiembrie 2015;
7. Reuniunea comitetului de conciliere din 9 noiembrie va fi găzduită de Parlamentul European, iar cea din 13 noiembrie, de Consiliu, și poate fi continuată dacă este cazul; reuniunile comitetului de conciliere vor fi pregătite prin trilog(uri). La 11 noiembrie este programat un trilog. Pe parcursul perioadei de conciliere de 21 de zile ar putea fi convocat(e) un trilog (triloguri) suplimentar(e).
B. Modalitățile de funcționare a comitetului de conciliere figurează în partea E a anexei la Acordul interinstituțional menționat anterior.
ANEXA II: DECLARAȚIA COMUNĂ PRIVIND PLANUL DE PLĂȚI 2015-2016
În baza declarației comune cu privire la un plan de plăți convenit în decembrie 2014 în cadrul acordului atins cu privire la bugetele pe 2014 și 2015, cele trei instituții au evaluat în comun situația curentă a plăților și previziunile privind plățile din bugetul UE pe baza documentului transmis de Comisie la 23 martie 2015.
Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit cu privire la următoarele:
1. Situația actuală
Parlamentul European și Consiliul iau act de evaluarea detaliată efectuată de Comisie și prezentată în documentul „Elemente ale unui plan de plăți care să permită readucerea pe o traiectorie sustenabilă a bugetului UE” (în anexă), aceasta reprezentând o bază analitică pentru identificarea cauzelor principale care au determinat creșterea nivelului plăților restante la sfârșit de an și pentru realizarea obiectivului de reducere a nivelului facturilor neplătite, acordându-se o atenție deosebită implementării programelor din perioada 2007-2013 aferente politicii de coeziune.
a) Constrângerile ce au afectat creditele de plată autorizate în cadrul bugetelor anterioare, împreună cu ciclul de implementare a programelor de coeziune au dus la acumularea treptată a unui volum nesustenabil de restanțe de plată la sfârșit de an, care a atins la sfârșitul lui 2014 un nivel fără precedent de 24,7 miliarde EUR. Cu toate acestea, instituțiile recunosc faptul că deciziile dificile adoptate cu privire la bugetele 2014 și 2015 au dus la stabilizarea generală a restanțelor.
b) De asemenea, deficitul de credite de plată a condus la încetinirea implementării programelor prevăzute la alte rubrici pentru perioada 2014-2020, în special pentru a se face față obligațiilor contractuale ce decurg din angajamente anterioare, evitându-se astfel riscul plății unor dobânzi pentru întârziere, într-o perioadă în care o serie de programe principale trebuie să contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Europa și să mențină rolul Uniunii pe plan internațional.
2. Perspective
c) Parlamentul European și Consiliul iau act de perspectiva pentru 2015 și 2016 prezentată de Comisie: potrivit analizei prezentate, volumul plăților restante la sfârșit de an aferente programelor de coeziune din perioada 2007-2013 ar putea fi redus la un nivel de aproximativ 2 miliarde EUR până la sfârșitul lui 2016, ținând seama în special de faptul că programele de coeziune se apropie de stadiul de încheiere și cu condiția ca în bugetul 2016 să fie autorizate suficiente credite de plată. Acest lucru ar trebui să contribuie la evitarea unor consecințe negative și a unor întârzieri nejustificate în ceea ce privește implementarea programelor prevăzute pentru 2014-2020.
d) Parlamentul European și Consiliul subliniază angajamentul lor de a elimina treptat volumul nesustenabil al restanțelor de plată aferente programelor de coeziune din perioada 2007-2013. Cele două instituții se angajează să coopereze pe deplin în vederea autorizării în bugetul 2016 a unui volum al creditelor de plată care să permită realizarea acestui obiectiv. În cadrul dezbaterilor se va ține seama de perspectivele actuale, care urmează să fie reflectate și precizate de către Comisie în estimările sale pentru proiectul de buget pe 2016.
e) Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția restanțelor, iar dacă va fi necesar, va propune măsuri corespunzătoare pentru a asigura majorarea ordonată a creditelor de plată, coerentă cu volumul autorizat al creditelor de angajament.
f) Cele trei instituții își reamintesc angajamentul de a monitoriza în mod activ pe parcursul lui 2015 situația execuției plăților. Acestea își confirmă disponibilitatea de a organiza la 26 mai, 14 iulie și 19 octombrie, în cadrul schimburilor periodice de opinii, reuniuni interinstituționale specifice, pentru a asigura elaborarea unui buget sustenabil. Astfel, aceste reuniuni interinstituționale ar trebui să trateze și previziunile pe termen lung privind evoluția preconizată a creditelor de plată până la sfârșitul CFM în curs, iar Comisia este rugată să prezinte, dacă este cazul, scenarii alternative în această privință.
g) Pentru a facilita procesul de monitorizare a situației curente a programelor din perioada 2007-2013, Comisia va prezenta, în iulie și în octombrie, rapoarte privind execuția bugetului, atât în comparație cu previziunile lunare aferente exercițiului, cât și în comparație cu perioada corespunzătoare din exercițiul precedent, precum și privind evoluția volumului restanțelor de plăți aferente subrubricii 1b.
h) Întrucât s-au angajat să evite în viitor o acumulare similară de restanțe de plată, Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să monitorizeze îndeaproape implementarea programelor în perioada 2014-2020 și să instituie un sistem de avertizare timpurie. Pentru aceasta, Comisia se angajează să elaboreze instrumente adecvate cu ajutorul cărora să prezinte în permanență pe parcursul procedurii bugetare previziuni privind plățile pe (sub)rubrici pentru (sub)rubricile 1b, 2 și 5 și pe programe pentru (sub)rubricile 1a, 3 și 4, axate pe anii N și N+1, inclusiv în ceea ce privește evoluția facturilor neplătite și a angajamentelor restante (RAL). Aceste previziuni vor fi actualizate cu regularitate pe baza deciziilor bugetare și a eventualelor evoluții pertinente care pot afecta capacitatea de plată a programelor. Previziunile referitoare la plăți vor fi prezentate în iulie, în cadrul reuniunilor interinstituționale privind plățile prevăzute la punctul 36 subpunctul 3 din anexa la AII.
i) Acest lucru ar trebui să-i permită autorității bugetare să adopte în timp util deciziile necesare pentru a evita, pe viitor, acumularea la finele anului a unui volum nesustenabil de plăți restante, respectând totodată pe deplin și punând în aplicare acordurile convenite în cadrul financiar multianual și în cadrul procedurilor bugetare anuale.
ANEXĂ LA ANEXA II: ELEMENTS FOR A PAYMENT PLAN TO BRING THE EU BUDGET BACK ONTO A SUSTAINABLE TRACK
Table of Contents
Executive summary
1. Background
2. State of play at the end of 2014
2.1. Implementation at the end of 2014
2.2. Mitigating measures taken in 2014
3. Terminology
3.1. Project cycle
3.2. Outstanding commitments (RAL)
3.3. Cash flow constraints vs. shortage of payment appropriations
3.4. Backlog of outstanding payment claims at year-end
4. Heading 1b: evolution of backlog and outlook
4.1. Implementing the structural funds 2007-2013
4.2. Payment claims profile for the 2007-2013 programming period
4.3. Components and types of backlog
4.4. Outlook for 2007-2013 payments (claims) in 2015 and 2016
4.5. Payment claims expected for 2016
4.6. Summary of information used to calculate the payment claims and the backlogs
4.7. Payment at closure
5. Other headings: outlook for the 2007-2013 programmes
5.1. Overview
5.2. Shared management programmes in heading 2 and 3
5.2.1. Heading 2
5.2.2. Heading 3
5.3. Direct management programmes in heading 1a and 4
5.3.1. Heading 1a
5.3.2. Heading 4
6. Outlook for 2014-2020 programmes
7. Conclusions
Annex 1: information sent by the Commission on 15 December 2014
Annex 2: Heading 1b: latest forecasts from Member States
Executive summary
The increasing gap between the authorised payment appropriations and the past commitments taken by the European Institutions has been one of the main developments regarding the implementation of the EU budget, in particular since 2012. This payments gap has led to a number of negative consequences in the different areas of expenditure and most notably to a growing backlog of outstanding payment claims for the 2007-2013 Cohesion policy programmes (heading 1b), which reached an unprecedented peak at the end of 2014.
This growing backlog of outstanding payment claims is due to the intersection of the peak in the 2007-2013 programme cycle with the drop in 2014 in the payment ceiling of the multiannual financial framework (MFF), in a general environment of public finance consolidation at national level. Two different factors are therefore key to understand this evolution.
Firstly, the cyclical increase of payment claims driven by the sustained implementation of the 2007-2013 Cohesion policy programmes, to be paid in the first years of the 2014-2020 MFF. After a slow start of the programmes in 2007-2009, resulting (inter alia) from the effects of the financial crisis and counter measures taken, implementation has accelerated since 2012, with payment claims increasing yearly to a historic record of EUR 61 billion in 2013 in the field of Cohesion policy, driven by deadlines for implementation and the automatic decommitment rules set out in the Cohesion policy legislation[5].
It has been difficult to accommodate such a steep increase in payment claims for the 2007-2013 Cohesion policy in the EU budget, with other programmes at cruising speed, a lower ceiling for payments in 2014, and against the backdrop of ongoing fiscal consolidation in Member States.
Indeed, the second key factor to explain this development is the significant reduction in the payment ceilings in the new MFF, which is particularly sharp (EUR 8 billion lower) in 2014. The resulting shortage of payment appropriations affects not only Cohesion (heading 1b), but also other areas of expenditure and in particular the policy areas of Growth and Jobs (heading 1a), Global Europe (heading 4) and Security (heading 3).
In order to face this challenge, the Commission put in place measures to ensure an active management of the scarce payment appropriations, namely: speeding up action to recover any undue amounts; limiting idle amounts on fiduciary accounts; reducing pre-financing percentages; making best use of maximum payment deadlines allowed; postponing calls for proposals/tenders and related contracting and giving higher priorities to countries under financial assistance.
Moreover, the budgetary authority was timely informed of the different challenges and developments and different amending budgets were proposed to increase the authorised payment appropriations.
Despite the reinforcements in payment appropriations through amending budgets authorised by Parliament and Council[6], and despite the active management of available payment appropriations by the Commission, the backlog of outstanding payment claims has kept growing: for the 2007-2013 Cohesion policy alone it reached EUR 24.7 billion at the end of 2014[7].
Thanks to the mitigating measures undertaken by the Commission, the build-up of a backlog was to a large extent contained in the other policy areas managed directly by the Commission. Most of the payment appropriations available in 2014 were used to honour contractual obligations stemming from the previous programming period and thus minimise penalties for late payments, which nonetheless showed a fivefold annual increase (to EUR 3 million)[8]. While these actions avoided larger negative financial impact for the EU budget, they entailed shifting a number of payments due-dates to 2015, with an impact on legitimate expectations from stakeholders who may have had to postpone the start of their project and/or to temporarily co-finance it to a higher degree.
The closure stage of the 2007-2013 Cohesion programmes is approaching. In 2014, the total level of payment claims received decreased to EUR 53 billion (from EUR 61 billion in 2013). In their latest forecasts (January 2015), Member States expect to submit payment claims of around EUR 48 billion in 2015 and EUR 18 billion in 2016. However, these figures cannot be taken at face value, since in 2015-2016 there will be a capping of payable claims at 95% of the whole financial envelope of the programme as established by the relevant legislation[9]. The resulting payable claims for 2015 are estimated by the Commission at some EUR 35 billion and up to EUR 3.5 billion for 2016.
The 2015 budget authorises almost EUR 40 billion in payment appropriations for the 2007-2013 Cohesion policy. This budget will cover both backlog payments (EUR 24.7 billion consuming 62% of the 2007-13 Cohesion policy budget) and new claims arrived in due time to be paid (estimated at EUR 35 billion). As a result, the backlog at the end of 2015 is estimated to decrease to a level of EUR 20 billion.
At this stage, the Commission estimates that up to EUR 23.5 billion will be needed to cover the remaining payment claims before the closure and to phase out the backlog. In its Draft Budget 2016, the Commission will fine-tune the payment appropriations for heading 1b, in order to ensure that this is achieved together with a proper implementation of the 2014-2020 programmes.
Budget year 2015 for the Cohesion policy (EUR billion)
Payment appropriations available in Budget 2015 |
(1) |
39.5 |
|
- Of which end-2014 backlog |
(2) |
24.7 |
|
- Of which forecasts 2015 capped at 95% threshold |
(3) |
~35 |
|
Expected backlog end-2015 |
(4)=(1)-(2)-(3) |
~20 |
|
Budget year 2016 for the Cohesion policy (EUR billion)
Expected backlog end-2015 |
(1) |
~20 |
|
Maximum remaining payment claims expected to be received in 2016 before closure |
(2) |
~3.5 |
|
Maximum payment claims to be covered in the 2016 budget |
(3)=(1)+(2) |
~23.5 |
|
Likewise, the level of payment appropriations to be proposed for the other policy areas in the 2016 budget should allow to meet obligations stemming from past commitments and minimise the risk of late interest payments, but also to ensure an adequate level of implementation and contracting for the 2014-2020 programmes.
The multi-annual character of a significant share of the EU budget explains the existence of a time gap between the moment when the commitment is recorded and the actual payment against this commitment. The build-up of a structural volume of outstanding commitments (known as "RAL", the French acronym of "reste à liquider") is therefore normal and expected. Given the legal deadline for the payment of claims by the Commission[10], the year-end concentration of claims linked to the requirement to avoid decommitment and possible interruptions, a certain amount of outstanding payment claims at year-end is considered as 'normal'. However, the growing size of the backlog over the last few years has reached 'abnormal' levels[11], which pre-empt a significant and growing share of the budget of the following year and are not sustainable in terms of sound financial management.
The Commission estimates that about half of the backlog of outstanding payment claims in Cohesion policy at the end of 2013 and 2014 was 'abnormal', this means linked to the shortage of payment appropriations authorised in the budget, creating a 'snowball effect'. With the closure stage approaching, lower payment levels will be needed in 2015 and 2016 and the backlog will automatically decrease. The level of interruptions and suspensions is also foreseen to decrease as the programmes are reaching the closure. With payment appropriations of some EUR 21.5 billion for the 2007-2013 programmes in 2016, the backlog is forecasted to be around EUR 2 billion at the end of 2016.
Cohesion policy programmes 2007-2013: evolution of the backlog of outstanding payment claims at year-end 2007-2016
The need for phasing out the 'abnormal' backlog which has built up has been acknowledged by the two arms of the budgetary authority, the Council and the European Parliament, which jointly agreed during the negotiations on the 2015 budget to "reduce the level of unpaid bills, with a particular focus on cohesion policy, at year-end down to its structural level in the course of the current MFF" and "engage to implement, as of 2015, a plan to reduce the level of unpaid bills corresponding to the implementation of the 2007-2013 programmes to the commonly agreed level by the mid-term review of the current multiannual financial framework" .
This document provides a solid basis for a common understanding by the two arms of the Budgetary Authority, which are expected to endeavour to take decisions that allow the phasing out of the 'abnormal' backlog of unpaid bills for 2007-2013 programmes by the end of 2016.
This payment plan also provides the opportunity to draw some lessons on the budget management for the future:
1. The agreement on amending budget 2/2014[12] at the end of 2014 was very important to largely stabilise the backlog of outstanding payment claims at a level which can be phased out over two years. The institutions have taken their responsibility in the face of a very difficult fiscal situation in many Member States.
2. Measures of active budget management taken by the Commission have proven indispensable to deal with a shortage of payment appropriations in many policy areas. These measures will need to be maintained as long as necessary in order to avoid disproportionate disruptions for beneficiaries and/or the payment of penalty interest.
3. Although there is a recurrent cycle in the implementation of Cohesion policy programmes, the size of peaks and troughs can be smoothened by implementing programmes as quickly as possible at an early stage in the programming period. This is especially desirable in the current economic conditions when investment is badly needed to stimulate economic recovery and competitiveness.
4. Regular submission of claims is needed. Member States should avoid unnecessary administrative delays in sending their payment claims throughout the year. Regular submission of claims improves budgetary management and helps minimising the backlog at year-end.
5. On the other hand, sufficient budgeting of payment appropriations is a necessary condition to properly implement the budget and avoid the accumulation of an unsustainable level of outstanding payment claims at year-end. In addition to this, the "specific and maximum flexibility", mentioned in the European Council conclusions and the statement of President Barroso in February 2013, will need to be applied in order to comply with Union's legal obligations. Furthermore, decisions of the budgetary authority should, as much as possible, allow for a smooth payment profile over the duration of the MFF.
6. Forecasting capacity has to be reinforced. In addition to the various analyses already provided[13], the Commission will further improve its medium and long-term forecasts in order to identify at an early stage, to the extent possible, likely problems. In particular it will inform the two arms of the budgetary authority as soon as it identifies any developments in the implementation of the 2014-2020 programmes which present a risk for a smooth payment profile.
1. Background
Since 2011, the Commission has been confronted with a growing level of outstanding payment claims at the end of the year, despite the full use of the payment ceilings in 2013 and 2014 and the recourse to the contingency margin for payments in 2014. While virtually all the payment appropriations authorised in the annual budgets have been used up, the backlog of outstanding payment claims at the end of the year for the Cohesion policy (heading 1b) and specific programmes in other headings (such as heading 4 "global Europe") has increased steadily.
The Commission has followed up on the invitation from Parliament and Council to monitor the situation throughout the year and ad-hoc inter-institutional meetings have taken place over the last years to share the assessment on the state of play. Since 2011, the Commission had to present draft amending budgets (DAB) aimed at increasing significantly the level of payment appropriations to address payment shortages. Initial lower levels of authorised payment appropriations have led to recurrent DABs, which have made more complex the decision-making process on the draft budget, which should be the main subject for Conciliation. Amending budgets were voted late, increasing the difficulty to manage the payment process.
Against the backdrop of consistently higher levels of commitment appropriations, the graph below illustrates the increasingly tight annual payment budgets and ceilings and the progressive reduction of the gap between payment ceiling and the voted appropriations, culminating in the need to use the contingency margin in 2014.
In December 2014, in the framework of the agreement reached on the 2014 and 2015 budgets, the European Parliament and the Council agreed the following joint statement:
The institutions agree to the objective to reduce the level of unpaid bills, with a particular focus on cohesion policy, at year-end down to its structural level in the course of the current MFF.
In order to reach this objective:
• the Commission agrees to present, along with the joint conclusions on Budget 2015, a most up to date forecast of the level of unpaid bills by end 2014; the Commission will update these figures and provide alternative scenarios in March 2015 when a global picture of the level of unpaid bills at the end of 2014, for the main policy areas, will be available;
• on this basis, the three institutions will endeavour to agree on a maximum target level of unpaid bills at year-end which can be considered as sustainable;
• on this basis and while respecting the MFF Regulation, the agreed financial envelopes of the programmes as well as any other binding agreement, the three institutions will engage to implement, as of 2015, a plan to reduce the level of unpaid bills corresponding to the implementation of the 2007-2013 programmes to the commonly agreed level by the mid-term review of the current multiannual financial framework. Such a plan will be agreed by the three institutions in due time before the presentation of the draft budget 2016. Given the exceptionally high level of unpaid bills, the three institutions agree to consider any possible means to reduce the level of those bills.
•
Every year, the Commission agrees to accompany its draft budget by a document evaluating the level of unpaid bills and explaining how the draft budget will allow for the reduction of this level and by how much. This annual document will take stock of the progress made so far and propose adjustments to the plan in line with updated figures.
As an immediate follow-up to the joint statement, on 15 December 2014 the Commission presented an updated forecast of the level of outstanding payment claims by end 2014, which is set out in Annex 1.
The present document provides an overview of the state of implementation at the end of 2014, focussing on the backlog of the 2007-2013 programmes of the Cohesion policy, in view of reducing it to an agreed level by the mid-term review of the current multiannual financial framework in 2016. The document also addresses the evolution of the backlog of the other headings, although the problem of backlog is much less acute in terms of absolute size than in heading 1b: the backlog of outstanding payment claims in other headings at the end of 2014 stood at some EUR 1.8 billion.
2. State of play at the end of 2014
2.1. Implementation at the end of 2014
At the end of 2014, the implementation of payment appropriations (before carryovers) amounted to EUR 134.6 billion (99% of the final authorised appropriations in the 2014 budget). The under-implementation of payments (after carryovers) is the lowest ever recorded at amounted to EUR 32 million, as compared to EUR 107 million in 2013 and EUR 66 million in 2012. Such a high level of implementation, despite the late adoption of draft amending budget 3/2014, is a confirmation of the tight constraints imposed on payment appropriations, particularly for the completion of the 2007-2013 programmes. In many cases, the corresponding budget lines were also reinforced with appropriations initially foreseen for paying the pre-financing of newly adopted 2014-2020 programmes.
During 2014, the payment appropriations for the 2007-2013 Cohesion programmes were reinforced by EUR 4.6 billion, of which EUR 2.5 billion through draft amending budget 3/2014, EUR 0.6 billion through the end-of-year transfer[14] and EUR 1.5 billion through internal transfers from the 2014-2020 programmes. These reinforcements contributed to stabilising the backlog of the 2007-2013 Cohesion programmes at the end of 2014.
A large amount of unused commitment appropriations were carried over or reprogrammed to 2015, not only for the Cohesion policy but also for the programmes under rural development (heading 2) and the migration and security funds (heading 3). As a consequence, the amount of outstanding commitments (RAL) decreased to EUR 189 billion at the end of 2014, a reduction of EUR 32 billion in comparison with the RAL at the end of 2013. However, this decrease is somewhat artificial as it results mostly from the under-implementation of the commitment appropriations for 2014-2020 programmes carried over and reprogrammed to 2015 and later years, when it will "reappear". Had all appropriations for the new programmes been committed in 2014, the RAL would have remained much closer to the 2013 level (EUR 224 billion).
The graph below shows the evolution of the level of RAL over the period 2007-2014 and the projection for the level of RAL at the end of 2015, for the budget as a whole, as well as for programmes under shared management in headings 1b, 2 and 3 and the other programmes/headings. As shown in the graph, the overall level of RAL at the end of 2015 is expected to return to a level comparable to that at the end of 2013. However, the graph also shows the distinction between the programmes under shared management in headings 1b, 2 and 3, for which the RAL at the end of 2015 is expected to go down compared to 2013, and the other programmes/headings, for which the RAL at the end of 2015 is expected to go up.
2.2. Mitigating measures taken in 2014
On 28 May 2014, the Commission presented its draft amending budget 3/2014, requesting additional payment appropriations for 2014. After a lengthy adoption process, DAB 3/2014 was finally approved on 17 December 2014. Awaiting the adoption of the amending budget, during the year 2014 the Commission has put in place a series of mitigating measures in order to honour legal obligations stemming from past commitments while launching the new generation of programmes, within an exceptionally tight budgetary framework.
So as to implement the agreed policies with the appropriations authorised in the budget, the Commission followed an approach of actively managing the budget, bearing in mind three main principles:
• Minimise the financial impact for the EU budget of interests for late payments and potential liabilities;
• Maximise the implementation of programmes;
• Minimise the potentially negative impact of decisions on third parties and the economy as a whole.
Accordingly, the measures to ensure an active management of the scarce payment appropriations included the following: pro-actively recovering any undue amounts; limiting idle amounts on fiduciary accounts; reducing pre-financing percentages; making best use of maximum payment deadlines allowed; postponing calls for proposals/tenders and related contracting.
These mitigating measures helped the Commission to protect its status as a first-class investor and its reputation as a reliable and secure partner. The Commission managed to minimise, as far as possible, the negative effects of payment shortages, for instance in terms of limiting the amount of interests on late payments. Despite an almost fivefold increase compared to 2013, the amount of interests paid at the end of 2014 still remains limited (EUR 3 million). The relative sharper increase for heading 1a (Competitiveness for Growth and Jobs) and heading 4 (Global Europe), as shown in the table below, illustrates the pressure on payment appropriations.
Interests paid on late payments (in EUR) |
||||||||
|
2008 |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
2013 |
2014 |
|
Heading 1a |
294 855 |
157 950 |
173 748 |
329 615 |
137 906 |
243 748 |
1 047 488 |
|
Heading 1b |
1 440 |
5 324 |
6 220 |
11 255 |
31 726 |
71 620 |
103 960 |
|
Heading 2 |
27 819 |
1 807 |
9 576 |
15 713 |
61 879 |
30 991 |
61 985 |
|
Heading 3 |
13 417 |
59 852 |
48 673 |
50 397 |
29 375 |
13 060 |
7 252 |
|
Heading 4 |
250 204 |
178 468 |
257 818 |
1 266 425 |
335 820 |
247 786 |
1 797 825 |
|
Heading 5 |
43 915 |
442 678 |
237 367 |
60 825 |
142 254 |
46 187 |
8 614 |
|
Total |
631 651 |
846 079 |
733 403 |
1 734 230 |
738 960 |
653 392 |
3 027 124 |
|
Interest for late payments in Cohesion policy (heading 1B) is not significant as shared management represents the major part of this heading and shared management does not lead to late interest. However, in terms of credibility, the non-respect of the regulatory deadlines for shared management policies is highly prejudicial.
3. Terminology
This section explains a number of definitions used in this document.
3.1. Project cycle
Before approving an operational programme or a project, the Commission reserves the appropriations by creating a commitment on a budget line for a defined amount. This transaction consumes part of the authorised commitment appropriations.
Very often, the signature of the contract for the project or the approval of the operational programme leads to a certain level of pre-financing, which allows the beneficiary to start the project without borrowing. Reaching defined milestones allows the beneficiary to submit interim payment claims and to be reimbursed for expenditure incurred linked to the programme.
However, in the case of major programmes such as research (Horizon 2020), the structural funds, the European Fisheries Fund and rural development, once a certain stage of implementation is reached, interim payment claims no longer lead to payments as they are covered by the pre-financing. Furthermore, a percentage of the total funds committed for the project or the programme is only paid at the closure when the Commission has verified that all the work has been carried out in accordance with the initial agreement. If that is not the case, the funds are partly decommitted. In certain cases, the Commission may also issue recovery orders to recover payments which were not justified.
3.2. Outstanding commitments (RAL)
Outstanding commitments are usually referred to as 'RAL' from the French acronym for "Reste à Liquider". It is the part of a commitment that has not been consumed by any payment at a given point in time. In multiannual projects, commitments are made at the start of the project with a limited pre-financing while interim payments are made at a later stage, when the project is being implemented and the final payment is made at closure.
A large part of the EU budget concerns investments, whose implementation is spread over a number of years. The difference between commitment and payment appropriations authorised in the annual budget determines the change in the overall level of RAL. In turn, the speed at which commitments grow and the pace of programme implementation determine the normal evolution of RAL. However, the RAL further increases when insufficient payment appropriations are budgeted, regardless of the pace of implementation. In this latter case, the effect is to increase the level of outstanding payment claims at the end of the year.
The ratio between RAL and the commitments of the year is a good indicator to compare the size of the RAL of specific programmes with their financial envelope. For example, programmes and actions with an annual character, such as Erasmus or Humanitarian Aid, have a RAL/commitments ratio below one, which indicates that most commitments are paid within a year. Cohesion programmes, on the other hand, typically have a RAL/commitments ratio between 2½ and 3, which reflects the impact of the automatic decommitment rules set out in the legislation (the so-called "N+2" / "N+3" rules, see section 4.1 below). Certain programmes under heading 4 have a higher ratio, due to the complex cycle of negotiations linked to implementation. In its payment requests, the Commission takes these indicators into account.
3.3. Cash flow constraints vs. shortage of payment appropriations
The Commission cash-flow is mostly determined by the amounts called in from Member States on a monthly basis according to the own resources rules. The Commission is not allowed to borrow money to cover cash-flow shortages. Cash-flow constraints may lead to temporary delays in payments to beneficiaries of EU funds despite the fact that sufficient payment appropriations are authorised in the budget for the financial year. This may happen, usually in the first part of the year, because the sum of outstanding payment claims at the end of the previous year and those to be paid in the first months of the current year (for instance for the European Agricultural Guarantee Fund) are larger than the maximum monthly inflow of own resources made available to the Commission. As the backlog from the previous year is phased out and the monthly inflow of resources continues later in the year, the cash-flow constraint is no longer binding in the following months of the year.
Cash flow constraints at the beginning of the year are amplified by the shortage of payment appropriations, since the monthly call for funds is based on the revenue provided for in the authorised budget as it stands, before the adoption of amending budgets increasing the level of payments, which usually takes place towards the end of the year.
Depending on the precise date of adoption (i.e. before or after 16 November of the year in question), the corresponding additional call for own resources to cover the additional payment appropriations authorised in amending budgets adopted at the end of the year might lead to cash availability only in the beginning of the next financial year, leading to possible difficulties in implementing the amending budgets in the same year.
3.4. Backlog of outstanding payment claims at year-end
At the end of every year, there is a backlog of outstanding payment claims, i.e. claims that have been sent by the beneficiaries of EU funds and need to be paid within a defined delay (in general in less than 2 months) but that have yet not been paid[15]. That is because of one of the following three reasons:
a) Ongoing interruptions/suspensions: Payments were interrupted/suspended for certain beneficiaries/programmes. Interruptions of payments are normally short term formal actions by which the Commission delays the payment waiting for missing information or checks of the management and control system.
b) Timing: Payment claims not paid because they were transmitted in the very last days of the year, leaving insufficient time for processing before year-end.
c) Lack of credits: Payment claims unpaid because authorised payment appropriations on the relevant budget line were exhausted.
Part of the backlog is considered “normal” (see points a and b). The growth of the "abnormal" backlog of outstanding payment claims, most of which is in Cohesion policy, is associated with the shortage of payment appropriations (point c), whereas the cash-flow constraints in the beginning of the year (see section 3.3 above) also have an impact. Section 4 further develops the case of the Cohesion policy.
4. Heading 1b: evolution of backlog and outlook
This chapter looks at the specific case of the Cohesion policy (heading 1b). First, it sets out the main features of the structural funds and it explains how specific events in the past or in relation with the legislation created the present difficult situation. It then explores how a "normal" backlog could be defined and provides a detailed analysis of the situation at the end of 2014.
4.1. Implementing the structural funds 2007-2013
Structural funds 2007-2013: main features
Projects financed out of heading 1b are organised in operational programmes. These operational programmes are proposed by Member States, and negotiated and adopted by the Commission at the beginning of the period for the whole duration of the period. Each operational programme is implemented in shared management through individual projects. This means that Member States implement the funds. The Commission participates in monitoring committees, where it has an advisory role in the project selection and monitors project implementation through annual implementation reports.
Programmes are co-financed by the EU budget; this means that the Commission does not pay the entire cost of the programme. Member States must find "match-funding" to finance part of the programmes.
Once a programme is adopted, the European Union has contracted a legal obligation for the whole period. The Commission committed automatically the appropriations on an annual basis before the end of April from 2007 to 2013, based on the financial plan of the programme and not on the actual implementation of the projects of the programme. While the EU payments can never exceed the EU budget commitments, expenditure is eligible from the beginning of the period (i.e. even before the adoption of the programme) until the end of the eligibility period.
After the approval of the programme, the Commission pays pre-financing. These payments are made automatically to the Member State and remain at its disposal until its clearing at the closure.
As the implementation of the various projects is ongoing, the Member States submit interim payments through their certifying authority. The interim payment claims are paid by the Commission based on the co-financing rate in force and provided that no interruption or suspension is decided.
This mechanism works as long as the total of pre-financing paid by the Commission and interim payment claims submitted by Member States for the programmes does not reach 95% of the share of the allocation of the programmes. Once this threshold is reached, the Member State may still send its payment claims but they are used to clear any outstanding prefinancing. The remainder will be settled at closure of the programme. Member States need to justify eligible expenditure to cover the amount of pre-financing received at the beginning of the period and the amount retained for closure (5% of the total allocation).
After the end of the eligibility period, a period of 15 months is then foreseen to prepare and submit the closure documents to the Commission and request the final payment to be settled. Before the final payment can be done, the Commission examines the closure package (i.e. closure declaration, Final Implementation Report and final claim). Given that these documents are expected by 31 March 2017, the decision on the closure (and the related final payments) will occur between 2017 and 2019.
Based on the outcome of this exercise, the 5% retained for the closure are used to pay the outstanding payment claims. Otherwise, the Commission does not pay the full amount at the closure. The amount that is not paid will be decommitted. If corrections are higher than 5%, the Commission will recover the amount unduly paid.
The N+2/N+3 rule
The N+2/N+3 rule was first established for the programming period 2000-2006. The rule foresees that a commitment made at year N has to be covered by the same amount of pre-financing and interim payment claims before 31 December N+2 (N+2 rule). For example, a commitment made in 2012 has to be fully covered by payment claims before 31 December 2014. The amount not covered is decommitted, which means that the Member State loses the funding. At present, however, there is no history of significant N+2/N+3 decommitments in the entire history of the structural funds.
The purpose of the rule is to ensure financial discipline in managing the EU funds. As commitments are made automatically once a programme has been approved, the rule obliges the Member States to implement the projects in a dynamic manner and to avoid problems at the very end of the cycle. Its existence also enables having a smoother profile of payments by obliging the Member States to submit payment claims at regular intervals. However, as explained in the next chapter, "softening" of the rule, especially in the wake of the financial crisis of 2008, reduced its regulatory effect.
This rule is at the source of the year-end concentration of payment claims: Member States have to send their payment claims before 31 December midnight, through a specific IT system. Although they are legally required to send their claims regularly throughout the year[16], experience form the past shows that many wait for the last weeks to send large amounts.
4.2. Payment claims profile for the 2007-2013 programming period
Main drivers of the payment cycle
At the beginning of the period, significant amounts of pre-financing are paid, followed during some years by a relatively low level of interim payments as programmes set up their structures and start implementation of projects. As the N+2/N+3 rule only begins to produce its effects at the earliest at the end of the third year of the programming period, there is no pressure at the start of the framework to submit claims. Moreover, the pre-financing still covers a large part of the commitments made at the beginning of the programming period. About 2-3 years before the end of the programming period, the annual level of interim payments begins to increase as programmes reach maturity and payments claims are at cruising speed. A peak is observed at the end of the period/beginning of the following programming period, followed by a decrease to nearly zero in the following years when programmes reach the 95% threshold. As mentioned above, closure payments are made between one and three years after the end of the eligibility period.
Derogations
Three developments in the legislative framework applicable to the 2007-2013 programming period amplified the cyclical character level of interim payments:
1. The switch from N+3 to N+2. As part of the global compromise establishing the 2007-2013 MFF, the new Member States as well as Greece and Portugal were submitted to a N+3 rule for the 2007-2010 commitment tranches and then to an N+2 rule until the end of the period. This means that by the end of 2013, these Member States had to cover two commitment tranches: the 2010 tranche and the one of 2011. Of course, Member States did not wait necessarily until the decommitment deadline to implement the programmes and to submit their payment claims, so there was not a doubling of payment claims in 2013. Nevertheless, this rule reinforced strongly the peak of 2013 with a spill-over effect on the following years through the accumulation of a growing backlog.
2. The Member States were required to carry out a compliance check on their control systems for the funds. The results of the compliance check had to be approved by the Commission. Interim payment claims could be submitted, but only reimbursed by the Commission following approval of the compliance assessment. While most of the programmes were adopted in 2007, the submission of claims (or at least their reimbursements by the Commission) was delayed, with nearly no interim payment made in 2008.
3. As a response to the financial crisis, there were strong calls from Member States to neutralise the 2007 commitment tranche for the N+2/N+3 rule. This was accepted by the Commission but instead of postponing the decommitment threshold of the 2007 tranche by one year, the N+2/N+3 rules were weakened further through an unanimous vote in Council to spread the obligation related to 2007 tranche in six sixths over the whole period. This so-called "Greek rule" made it possible to submit fewer payment claims in the beginning of the period, balanced by more payment claims at the end of the period.
In addition, also in response to the crisis, the eligibility period of expenditure for the 2000-2006 programmes was extended from late 2008 to 2009 (by modifying the Commission decision approving the programme) and therefore Member States continued to focus on the implementation of the 2000-2006 programmes. As a result, implementation of 2007-2013 programmes and the related submissions of 2007-2013 interim payment claims were delayed.
Comparing the 2000-2006 programmes with the 2007-2013 programmes
Whereas the 2007-2013 programming period switched from N+3 to N+2 at the end of the fourth year, the 2000-2006 programming period only had an N+2 rule, albeit with some adjustments in 2004 because of the accession of 10 Member States.
The chart below compares the cumulated interim payments for the 2000-2006 period which were made over the years 2001-2007 as a percentage of the total envelope, with the cumulated interim payments for the 2007-2013 programmes which were made from 2008 to 2014, again as a percentage of the total envelope.
Chart 1: Annual pattern of cumulative interim payments (with 1-year time-lag): 2000-2006 (EU-15) vs. 2007-2013 period (% of total envelope excluding pre-financing)
As shown in the chart, the cumulative payments for the 2007-2013 programmes consistently remained below the level experienced in the 2000-2006 period, albeit with a catching up towards the end of the period. This delayed profile for the 2007-2013 programmes resulted from the combination of factors set out above. It explains the under-execution of payment appropriations and the payment ceiling at the beginning of the period, as the payment profile for the 2000-2006 programmes had been used as reference for establishing the ceilings.
However, when the payment claims started catching up at a later stage, the payments were strongly constrained by the level of authorised payment appropriations and/or by the payment ceiling which led to building up of the backlog.
Evolution of backlog 2007-2014
The following chart[17] shows the evolution of the backlog for the 2007-2013 programmes over the period 2007-2016.
Chart 2: Cohesion policy programmes 2007-2013: evolution of the outstanding payment claims at year-end (in EUR billion)
As shown in the chart, the backlog for the 2007-2013 programmes started to increase in 2011, when it reached a level of EUR 11 billion, and arriving at a peak of EUR 24.7 billion in 2014. As explained below, the projections show a still high level of the backlog at the end of 2015, before returning to a "normal" and sustainable backlog at the end of 2016.
4.3. Components and types of backlog
Over the year, the Commission receives the following payment claims for the structural funds:
a) Eligible payment claims that are covered by payments in the course of the year.
b) Payment claims that have already been covered by the pre-financing at the beginning of the programming period and that are consequently not followed by additional payments.
c) Payment claims which can only be paid after the closure will have to wait until the Commission and the beneficiary reach an agreement on the closure.
d) Payment claims not paid because they were transmitted in the very last days of the year, too late to be processed before year-end.
e) Payment claims which are interrupted/suspended for certain beneficiaries. Suspensions or interruptions of payments are normally short term formal actions by which the Commission delays the payment waiting for missing information or checks of the management and control system.
f) Payment claims unpaid at year-end because authorised payment appropriations on the relevant budget line were exhausted.
g)
The last four categories (from c to f) remain outstanding claims at year-end, but the backlog includes outstanding payment claims according to reasons d, e and f. A certain level of outstanding payment claims at the end of the year is considered 'normal' when they correspond to reason d and e. The "abnormal" backlog only includes outstanding payment claims according to reason f.
The following chart illustrates the flow of payment claims for heading 1b, from the submission by the Member States via the identification of "payable claims" to the "normal" and "abnormal" backlog.
Year-end concentration of claims and time to pay
There is a very high concentration of payment claims sent by Member States in the month of December, ranging from 27% to 35% of the annual total over the period 2011-2014. For each payment claim received, the Commission needs to carry out controls before proceeding with the disbursement. The larger the number of claims received in the last weeks of the year, the higher the risk of claims not being reimbursed before the end of the year.
For this reason, the Commission regularly encourages Member States to send their claims more regularly throughout the year.
The following chart shows the monthly evolution of the submission of payment claims for the 2007-2013 programmes between 2011 and 2014.
Chart 3a: Monthly pattern of cumulative interim payment claim submission for 2007-2013 period (in % of total)
This chart above shows clearly a recurrent very steep increase of the request of payment claims at the end of the year.
Chart 3b: Concentration of payment claims submission during the last two months of the year (percentage received in November and December) between 2011 and 2014
The charts illustrate that more and more claims have arrived late in the year, due to the growing pressure of the N+2 rule. The removal of the N+3 rule in 2013 meant that all Member States had an N+2 rule except Romania, Slovakia and Croatia. It had a major impact on the volume of claims received in that year. The amount of claims arriving too late to be paid in the year depends on the total amount of claims received in the year and on its profile within the year.
Impact of interruptions and suspensions
The Commission uses a number of preventive mechanisms to protect the EU budget before it makes payments to Member States when it is aware of potential deficiencies. These are especially valuable for improving control systems in the Member States and thus reducing the need for future financial corrections by the Commission.
As a consequence, some payment claims are not immediately payable as they have been interrupted or suspended by the Commission pending improvements in the control systems to be made. While most of these claims will ultimately not be rejected, they cannot be paid immediately.
In accordance with the regulation[18], the Commission may:
• interrupt the payment deadline for a maximum period of 6 months for 2007-13 programmes if there is evidence to suggest a significant deficiency in the functioning of the management and control systems of the Member State concerned; or if the Commission services have to carry out additional verifications following information that expenditure in a certified statement of expenditure is linked to a serious irregularity which has not been corrected.
• suspend all or part of an interim payment to a Member State for 2007-13 programmes if there is evidence of serious deficiency in the management and control system of the programme and the Member State has not taken the necessary corrective measures; or if expenditure in a certified statement of expenditure is linked to a serious irregularity which has not been corrected; or in case of serious breach by a Member State of its management and control obligations. Where the required measures are not taken by the Member State, the Commission may impose a financial correction.
Estimating the "normal" backlog
As explained before, the "normal" backlog is the total of the claims that are interrupted or suspended and the claims that arrive too late to be paid in the year. Claims arriving during the last ten calendar days of the year can be considered as claims arriving too late to be paid as the Commission must have sufficient insurance that it will be able to fully execute the appropriations available in the budget. However, some of the claims interrupted or suspended are also part of the claims arriving too late to be paid and should not be counted twice.
Accordingly, the "normal" backlog will grow with the total number of claims received over the year and its relative concentration over the last days of the year.
For the 2010-2014 period, the chart below gives an overview of the payment claims received, the backlog at year-end and the claims arriving too late to be paid or suspended.
Chart 4 Heading 1b: Claims, backlog, suspensions 2010-2014
Over the last three years (2012-2014), the "normal" backlog (i.e. payment claims received in the last ten days of the year or interrupted or suspended claims even if they have been received before the last ten days) can be estimated at about half the value of the total backlog reached at the end of each year. The other half was linked to the shortage of payment appropriations authorised in the budget, which has created a "snowball effect"[19].
With the declining level of claims expected in 2015 and 2016, the expected reduction of cases interrupted/suspended and the absence of pressure from the N+2 rule at end 2015[20], the "normal" backlog is also expected to decline sharply.
4.4. Outlook for 2007-2013 payments (claims) in 2015 and 2016
2015 and 2016 estimate based on Member States' forecasts
The Regulation governing the 2007-2013 Funds[21] requires Member States to send the Commission a forecast of their likely interim payment claims for the year N and the year N+1 at the latest by 30 April of year N. During the last years, Member States have agreed to update of this information in September of year N, in order to assess more accurately the growing level of outstanding payment claims (backlog) and the significant concentration of payment claims submitted in the last months of the year.
However, the new Regulation governing the 2014-2020 Funds[22] requires the Member States to send their forecast of interim payment applications for the year N and N+1 by 31 January of year N (with an update by 31 July). This new deadline has been applied on voluntary basis by Member States in 2015 for their 2007-13 programmes on the basis of a request of the Commission, confirmed in December 2014. According to the data received by the Commission as at 3 March 2015, Member States currently estimate to submit around EUR 48 billion of payment claims (both payable and non-payable) in 2015 and around EUR 18 billion in 2016[23].
As previously explained, not all payment claims will directly result in payments because of the need to take into account the "95% ceiling" in payments set by Article 79 of Regulation 1083/2006[24]. As more and more programmes reach the "95% ceiling", this correction will become far more significant in 2015 and later years. Consequently, the actual figures of the expected payable claims are lower than those forecasted by Member States, because the claims above the 95% ceiling are considered at closure only. Based on these capped forecasts, the Commission expects to receive a total amount of payable payment claims of around EUR 35 billion in 2015. The corresponding figure for 2016 is currently around EUR 3 billion. This amount for 2016 will become more precise (and could be slightly higher) once Member States submit missing data or revise transmitted data for some operational programmes.
Annex 2 provides more details regarding the Member States' forecasts of payment claims to be submitted in 2015 and 2016 for the 2007-2013 Cohesion programmes.
Commission estimate based on execution
At the end of 2014, the total amount of pre-financing and interim payments made was EUR 266.1 billion. The total envelope for the programmes of the Cohesion policy 2007-2013 is EUR 347.3 billion. Taking into account the decommitments already made so far and the decommitment risk due to the implementation of the N+2/N+3 rule at the end of 2014 but still pending confirmation (a total maximum amount of some EUR 0.9 billion since the beginning of the period), the maximum amount still to be paid is around EUR 80.3 billion. However, 5% of the amounts of each programme have to be paid only at the closure (EUR 17.3 billion).
Consequently, the expected level of interim payment claims still to be paid in 2015 or the following years is around EUR 63 billion or 18% of the total envelope, which includes the backlog at the end of 2014 (EUR 24.7 billion). The maximum level of payable new payment claims to be received in 2015 or in the following years, before the closure, is EUR 38.3 billion. If an amount up to EUR 35 billion of payment claims are to be received in 2015, the remaining amount of up to EUR 3.5 billion would be received in 2016.
Estimated backlog at the end of 2015 based on corrected Member States' forecasts
The level of payment appropriations authorised in the 2015 budget is EUR 39.5 billion. This amount will cover both the pre-2015 backlog (EUR 24.7 billion) and the new claims (estimated at EUR 35 billion). Consequently, the expected backlog at the end of 2015 would amount to EUR 20 billion, of which at least about half of it or about EUR 10 billion would remain as abnormal backlog.
In EUR billion |
||||
Backlog end 2014(adjusted)
|
Member States' forecasts of 2015 claims corrected by 95% threshold |
Payment appropriations authorised in the 2015 budget |
Forecasted backlog end 2015 |
|
24.7 |
~35 |
39.5 |
~20 |
|
4.5. Payment claims expected for 2016
As set out above, the backlog at the end of 2015 is expected to be around EUR 20 billion, provided Member States' forecasts prove accurate. Furthermore, up to EUR 3.5 billion of payable claims are still expected before the closure of the programmes. Given this relatively limited amount of payment claims and since there will be no N+2 pressure anymore, there is no reason to assume that a large amount of these payment claims will arrive too late to be paid in 2016.
The Commission will fine-tune its request in the 2016 Draft Budget, taking into account the "normal" backlog at the end of 2016. This "normal" backlog – covering the very late submission of claims and the remaining interruptions/suspensions – would however be very low compared to previous years, since the level of new claims to be received in 2016 is also very low and the Commission expects Member States to correct deficiencies and submit "clean" claims. It could be in the order of magnitude of EUR 2 billion. This "normal" backlog at year-end 2016 will therefore have to be covered in the 2017 budget. The amount to be included in the 2016 budget would therefore be around EUR 21.5 billion.
4.6. Summary of information used to calculate the payment claims and the backlogs
The following table summarizes the information on the envelope of the programme, the expected use of the budget appropriations available in the budget 2015 and the maximum payment claims expected in 2016.
Outstanding interim payments 2015-2017 (EUR billion)
Envelope of the programme |
(1) |
347.3 |
|
- Of which pre-financing and interim payments made until end-2014 |
(2) |
266.1 |
|
- Of which reserved for closure (5%) and decommitments made |
(3) |
18.2 |
|
Maximum amount of payable interim payments (2015-2017) |
(4)=(1)-(2)-(3) |
~63.0 |
|
- Of which backlog end-2014 (outstanding payment claims) |
(5) |
24.7 |
|
- Of which maximum amount of payable interim payments in 2015-2017 |
(6)=(4)-(5) |
38.3 |
|
Budget year 2015, EUR billion
Appropriations available Budget 2015 |
(1) |
39.5 |
|
- Of which end-2014 backlog |
(2) |
24.7 |
|
- Of which forecasts 2015 corrected by 95% threshold |
(3) |
~35 |
|
Expected backlog end-2015 |
(4)=(1)-(2)-(3) |
~20 |
|
Budget year 2016, EUR billion
Expected backlog end-2015 |
(1) |
~20 |
|
Maximum remaining payment claims expected to be received in 2016 before closure |
(2) |
~3.5 |
|
Maximum payment claims to be covered in the 2016 budget |
(3)=(1)+(2) |
~23.5 |
|
4.7. Payment at closure
The closure of structural funds has its own payment dynamics. Each Member State sends its closure documents by programme at the latest by 31 March 2017. The Commission informs the Member State of its opinion on the content of the closure declaration within five months of the date of its receipt, provided that all information has been submitted in the initial closure document[25]. As a rule, payments for the closure will occur only after 2016. The total amount reserved for the closure (5% of the overall allocation) is EUR 17.3 billion, but the level of payments will be influenced by the quality of implementation of the programme during the whole period. Possible closure decommitments in the Cohesion policy may reduce the needs for payments.
As an indicative estimate, for the period 2000-2006, the percentage of de-commitment at closure was 2.6% of the total envelope for the European Social Fund (ESF) and 0.9% for the European Regional Development Fund (ERDF). However, for ESF there are still some EUR 0.5 billion of RAL that is related to problematic cases with irregularities, and consequently the Commission estimates that the final percentage of decommitments at the closure will be around 3% for that Fund. The Commission does not exclude that decommitments at closure could be higher than in the past period so the above mentioned estimate should be considered as a prudent indication.
Closure requests are not taken into account in the analysis of the reduction of the normal part of the backlog, as most of them are paid in 2017-2019 or subsequent years and will in any event not all lead to payments, since unduly paid amounts will first be cleared before the final payment will be made.
5. Other headings: outlook for the 2007-2013 programmes
5.1. Overview
Following the detailed analysis of the specific case of the Cohesion policy (heading 1b) as set out in section 4 above, this section looks at the situation in the other headings, which can be summarised as follows:
- Appropriations for the European Agricultural Guarantee Fund (heading 2) are non-differentiated whereby payments and commitments are budgeted at the same level. Consequently, there is no backlog at year-end;
- The management of Rural Development, the European Fisheries Fund (heading 2) and the Asylum, Migration, Borders and Security funds (heading 3) is shared with Member States, in a manner similar to Cohesion policy. Whereas Rural Development so far had no backlog, this is not the case for the other funds;
- Most of the other programmes (headings 1a and 4) are managed by the Commission. In view of payment shortages, many of these programmes have been subject to the mitigating measures which the Commission has put in place during 2014 (and in some case already in 2013), ranging from reduction of pre-financing (with due consideration of the type and financial soundness of implementing partners, recipients and beneficiaries), to postponement of final payments or budget support payments, abstaining from launching new commitments, and delaying contracting. Most of these mitigating measures, however, only postpone the time of disbursement, while commitments still have to be honoured.
The table below provides an overview of the evolution of the backlog for headings 1a and 4. Whereas there is a clear upward trend for the backlog for heading 4, which in 2014 reached its highest level in recent years, the evolution of heading 1a is less clear.
Backlog at year-end (in EUR million)
|
2007 |
2008 |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
2013 |
2014 |
|
Heading 1a |
1 679 |
507 |
291 |
628 |
604 |
567 |
551 |
541 |
|
Heading 4 |
172 |
178 |
284 |
226 |
387 |
367 |
389 |
630 |
|
5.2. Shared management programmes in heading 2 and 3
5.2.1. Heading 2
European Agricultural Guarantee Fund (EAGF)
There is no backlog for the European Agricultural Guarantee Fund (EAGF) as the fund is based on non-differentiated appropriations.
European Agricultural Fund for Rural development (EAFRD)
So far there has been no backlog for Rural Development: the Commission has always been able to pay all payment claims in time. Taking into account the size of the Rural Development programme and the 95% rule which also applies, the maximum level of interim payments which might still be paid before the closure is around EUR 8.7 billion for the 2007-2013 period. The payment appropriations authorised in the 2015 budget for the 2007-2013 programmes amount to EUR 5.9 billion. The remaining amount of EUR 2.8 billion is due to be paid in 2016, following the submission by the Member States of the final quarterly declaration, due in January 2016.
The total amount reserved for the closure is around EUR 4.8 billion. The actual amount to be paid will depend on the decommitments. As an illustration, by applying the 1.5% rate of decommitments experienced during of the previous 2000-2006 closure period, some EUR 1.5 billion would be decommitted. Closure payments are expected to take place between 2016 and 2019.
European Fisheries Fund (EFF)
The EFF management mode is similar to the Cohesion policy (heading 1b). However, since it has no N+3 rule, the EFF did not encounter the specific problem of the transformation of the N+3 rule to the N+2 rule between the commitment tranche 2010 and the commitment tranche 2011. Moreover, it did not have the "Greek rule" either, although the start of the programmes was also slightly delayed by the obligations related to the management and control systems. Nevertheless, in recent years, the EFF backlog has been very important. At the beginning of 2014, the level of the backlog was at the level of the voted payment appropriations for the programmes 2007-2013.
As to the timing of payment claims during the year, throughout 2010-2014 two-thirds of the annual payment claims were received in the months November and December. The following chart shows the level of the backlog from 2011 to 2014 for the programmes 2007-2013 of the EFF together with the initial payment appropriations of the following year.
The main reason behind the reduction of the EFF backlog at the end of 2014 has been the redeployment of all available payment appropriations within the budget chapter (including all payment appropriations for the EMFF shared management – due to the delay in the adoption of the new legal basis) and the reinforcements received in the draft amending budget 3/2014 (adopted as amending budget 2/2014) and in the end-of-year transfer.
The higher level of payments authorised in the 2015 budget should allow reducing the backlog to its normal level of around EUR 0.1 billion.
5.2.2. Heading 3
Asylum, Migration, Borders and Security policies
The common asylum and immigration policies in the 2007-2013 period were mainly implemented through the General Programme “Solidarity and Management of Migration Flows” (SOLID). This General Programme consisted of four instruments: External Borders Fund (EBF), European Return Fund (RF), European Refugee Fund (ERF) and European Fund for the Integration of third-country nationals (EIF).
The following graph shows the growing level of outstanding payment claims at year-end for the programmes in the field of asylum, migration, borders and security.
The RAL has increased from EUR 150 million at the beginning of 2007 to EUR 2.6 billion in 2014, despite EUR 300 million decommitted during the period 2007-2014. Some EUR 1.9 billion remains to be paid on the programmes 2007-2013. The payment appropriations authorised for the programmes in the 2015 budget are slightly above EUR 600 million, including the appropriations for the initial and annual pre-financing payments of the new programmes 2014-2020.
Taking into account the amount which will be paid at the closure (estimated at some EUR 1 billion) and the fact that second pre-financings could not be paid in 2013 and 2014 due to lack of payment appropriations, the payment needs to reduce the backlog for the programmes 2007-2013 to a normal level at the end of 2016 are estimated at around EUR 235 million.
5.3. Direct management programmes in heading 1a and 4
5.3.1. Heading 1a
This section gives an overview of the payments situation of the programmes under heading 1a at the end of 2014.
Outstanding payment claims at year-end
The chart below shows the evolution of the outstanding payment claims at year-end for the main programmes under heading 1a.
The high level of outstanding payment claims at the end of 2007 mainly results from the project cycle of the 6th Framework Programme for Research (FP-6), and the particularly high number of open commitments at that time. In addition, the research contracts stipulated that audit certificates were required before cost claims could finally be paid.
The mitigating measures taken by the Commission in 2014 (see section 2.2 above) to address the shortage of payment appropriations prevented the increase of outstanding payment claims at the end of 2014. Measures included the reduction the level of pre-financing and delaying the signature of new contracts/grant agreements, thus shifting part of the payments to the following year. While containing the level of outstanding payment claims, a resulting side-effect of those measures has been the slowing down of the implementation of the 2014-2020 programmes. In some cases, more drastic measures had to be taken as to give priority to payments addressed to the more vulnerable beneficiaries.
Evolution of outstanding commitments (RAL)
The broadly stable level of outstanding payment claims at year-end for programmes under heading 1a is in sharp contrast with the clear upward trend in the level of outstanding commitments (RAL), as shown in the chart below:
To a large extent, the increasing RAL in heading 1a results from the widening gap between the commitment and payment appropriations for research, the largest spending programme in this heading. This is illustrated in the chart below, which shows the declining pattern of the ratio between payments and commitments.
As an example of how projects in heading 1a are being implemented, the project cycle for the Research programmes is described below.
Project cycle Research
Research programmes are implemented through multiannual work programmes which include calls for proposals, public procurements, studies, experts groups, participation in international organisations, seminars and workshops, evaluation and monitoring. Around 90% of the research programmes are related with calls for proposals, the remaining 10% with other activities.
The annual work programme for year N is adopted by the Commission in the middle of year N-1. From the second half of year N-1 the calls for proposals are launched. In most cases the submission of proposals usually takes place within three months after the publication of the call for proposals. Global commitments are made after the adoption of the work programme in year N and at the latest before the contract negotiations (usually at the time of the call deadline). The evaluation of proposals (three months) and selection (one-two months) are followed by the contract negotiation (from one to six months) and signature (up to a few months). The Commission / executive agency has eight months between the call deadline and the grant signature (the so-called "time to grant"), of which five months to inform the applicants about the outcome of scientific evaluation and three months for preparation of the grant agreement. Once the individual commitment is made and contract is signed, the pre-financing should be paid within 30 days from the signature of the agreement or from 10 days before the starting date of the action whichever is the latest. Following the structural measures taken by Research DGs in 2014, in many cases, the pre-financing of the year N commitment is now paid in year N+1 instead of year N. Interim payments are based on financial statements and linked to periodic reports, usually every 18 months. The final payment of 10% is paid on acceptance of the final report.
For all other actions foreseen in the work programme, the provisional commitments are made in year N and the advance payments are paid the same year. The rest is paid in year N+1.
Payment shortages Research: practical consequences
In order to manage the shortage of payment appropriations within the Research programmes, in 2014 a total amount of EUR 236.5 million was transferred from "Horizon 2020" 2014-2020 lines to reinforce 2007-2013 completion budget lines for the same programmes, delaying the pre-financing of the Horizon 2020 calls launched in 2014 to 2015. This was not the case in previous years, and results in a delay in the implementation of new programmes.
Research takes time and withholding signature of contracts and funding is not consistent with the objective of enhanced research efforts to support economic growth. The increase in the level of payment appropriations authorised for Horizon 2020 in the 2015 budget is expected to allow a partial catching up of this key programme.
Erasmus+
Erasmus+ provides a good example of an annual programme for which the level of payments closely follows the level of commitments, since the lifecycle of most actions is linked to the academic calendar.
Because of the payments shortage, however, the increase in payment appropriations in 2014 did not match the increase of commitment appropriations which is set to continue over the 2014-2020 period. This shortfall in payments in 2014 can also be seen in the ratio between payments and commitments in the chart below.
As a result, in 2014 it was not possible to pay part of the second pre-financing to National Agencies, which are meant to finance mobility actions. While the situation should improve slightly, Erasmus+ is expected to still be confronted with similar constraints in 2015.
Transport and Energy
The chart below shows the growing divergence between the level of commitments and payments for the Transport and Energy policy areas.
The payment appropriations authorised in the 2015 budget will suffice to cover the first pre-financing of the 2014-2020 projects and to partially tackle the 2007-2013 RAL, which is estimated at more than EUR 2 billion.
European Economic Recovery Plan (EERP)
Compared to the high level of commitments in 2009 and 2010, the implementation of payments for this programme started slowly since EERP projects mostly consist of large-scale infrastructure projects.
In particular in 2014, payment appropriations were not sufficient to cover all the payment claims received during the year, even after the late adoption of draft amending budget 3/2014 which provided additional payment appropriations. At the end of 2014, the RAL still stood at EUR 2 billion, half of the amount initially committed for the EERP. The level of payment appropriations authorised in 2015 amounts to EUR 407 million, which is expected to cover estimated needs for the year.
5.3.2. Heading 4
The chart below shows the level of outstanding commitments (RAL) for programmes under heading 4 since 2007.
Heading 4 comprises short-term crisis-response instruments, longer-term instruments which use multiannual programming, and ad-hoc instruments such as Macro-Financial loan and grant assistance. Three large instruments (the Instrument for Pre-accession Assistance II (IPA), the European Neighbourhood Instrument (ENI) and the Development Cooperation Instrument (DCI)), using multiannual programming, account for 73% of expenditure under this heading. The support to third countries which is funded under these programmes typically has a life-cycle of around 6-8 years. The crisis-response instruments (Humanitarian Aid, Instrument contributing to Stability and Peace, Common Foreign and Security Policy) and the Macro-Financial Assistance, on the other hand, have much shorter payment cycles of 12-18 months.
Since 2013, most instruments in heading 4 experienced serious shortages in payment appropriations, affecting first the humanitarian and crisis-related instruments with fast-disbursing implementation cycles, and thereafter instruments such as the Development Cooperation Instrument and the European Neighbourhood Instrument where the payments are mostly related to existing contracts and commitments. The situation worsened in 2014, due to the overall reduction in the available payments compared to 2013. For some of the programmes, the reinforcement through draft amending budget 3/2014 (and other actions such as transfers)[26] came very late and was insufficient to cover the outstanding backlog.
Measures put in place (see section 2.2 above) could only partly mitigate the effects of the payment shortage by postponing the time of disbursement, while past commitments still have to be honoured.
Outstanding payment claims at year-end
Overall, the outstanding payment claims at year-end 2014 for heading 4 increased considerably. This is mostly due to a sharp increase of claims and the lack of related payment appropriations as in the case of the European Neighbourhood Instrument and the Development Cooperation Instrument, as shown in the chart below.
On the other hand, the reinforcements in payment appropriations authorised in the 2013 and 2014 budgets allowed redressing the level of outstanding payment claims for Humanitarian Aid[27]:
As set out above, the RAL of heading 4 and of the three large long-term instruments in particular, has been steadily rising over the past five years, in line with the commitment levels of the previous MFF. Programmes initially committed in 2010, for example, will have been formalised with the beneficiary third country during 2011, and contracts concluded up to 2014. It follows that many of these larger programmes, committed at a time when commitments were rising steeply, now need to be paid for. The level of payment appropriations authorised in the 2015 budget is expected to reduce the gap, which should help to stabilise the situation but the situation will continue to be tense and both the gap and RAL is still expected to increase for many instruments such as the Development Cooperation Instrument.
6. outlook for 2014-2020 programmes
The 2016 budget will have to include sufficient payment appropriations not only to phase out the abnormal level of outstanding payment claims stemming from commitments related to 2007-2013 programmes, but also for the 2014-2020 programmes in heading 1a and 4, whose implementation has been hampered by the payment shortages. The 2016 budget must also include the necessary payment appropriations for other funds, such as rural development (heading 2) to avoid the creation of a new backlog which did not exist in the past.
The Commission will assess the 2016 payment needs for the 2014-2020 programmes in the 2016 Draft Budget.
7. Conclusions
In recent years, and particularly in 2014, the level of payment appropriations was insufficient to cover incoming payment claims. In turn, this led to a growing backlog of outstanding payment claims at year-end, in particular for the 2007-2013 programmes of the Cohesion policy. The Commission took a number of mitigating measures to minimise the negative effects of payment shortages, by meeting, as far as possible, obligations stemming from past commitments. However, as a side-effect, implementation of the 2014-2020 programmes was hampered.
Payment appropriations in the 2015 budget are expected to lead to a reduction in the backlog of outstanding payment claims for the 2007-2013 programmes. The Commission has identified the payment level necessary to phase out the abnormal level of outstanding payment claims for the 2007-2013 programmes by the end of 2016. In its draft budget 2016, the Commission will propose payment appropriations, accordingly.
The Commission considers that, on this basis, the three institutions can engage to implement a plan to reduce the level of unpaid bills corresponding to the implementation of the 2007-2013 programmes to a sustainable level by the end of 2016.
Annex 1: information sent by the Commission on 15 December 2014
On 15 December 2014, the Commission presented the expected backlog for 2007-2013 Cohesion programmes at the end of 2014 and 2015, as follows:
|
2010 |
2011 |
2012 |
2013 |
2014 (*) |
2015 (*) |
|
Backlog of unpaid bills at year-end (EUR billion) |
6.1 |
10.8 |
16.2 |
23.4 |
Up to 25 (1) |
19 (2) |
|
(*) Commission estimates based on adjusted Member States’ forecasts
(1) Taking account of additional payment appropriations in Draft Amending Budget 3/2014 as finally approved.
(2) Taking account of additional payment appropriations in Draft Amending Budget 3/2014 as finally approved and payment appropriations authorised in the budget 2015.
The Commission also gave a breakdown of the expected backlog for 2007-2013 Cohesion programmes at end-2014. As set out in the table below, the total level of payment claims actually received by year-end 2014 was some EUR 1.5 billion below the forecasts prepared by the Member States, and some EUR 2.5 billion above the upper range forecasted by the Commission.
EXPECTED BACKLOG AT THE END OF 2014
EUR billion
(1) |
Payment claims received by end of 2013 and not paid by end-2013 (backlog) |
23.4 |
|
(2) |
Payment claims received by end November 2014 |
31.4 |
|
(3) = (1) + (2) |
Payment claims requested by end-November to be paid in 2014 |
54.8 |
|
(4) |
Authorised level of payment appropriations (with Amending Budget 3/2014) |
49.4 |
|
(5) = (3) – (4) |
Backlog by end of November 2014, requested to be paid by end-2014 |
5.4 |
|
|
|
Forecast |
Actual realisation |
|
|
Member States' forecasts of payment claims to be submitted in December 2014 |
23 |
21.5 |
|
|
Commission forecasts of payment claims to be submitted in December 2014 |
18 - 19 |
21.5 |
|
Forecast for backlog of unpaid bills at the end of 2014: up to EUR 25 billion.
Finally, the Commission presented by country the Member States' estimates of payment claims to be submitted for the Cohesion policy in 2014 (EUR 54,33 billion), the payment claims sent up to 31 October 2014 (EUR 31,36 billion) and as a consequence, the payment claims to be submitted in November and December (EUR 22,97 billion).
The Commission added that "Taking into account the average error rates observed in the 'gross' forecasts of Member States over recent years and the 95% ceiling in payments before closure required by Art. 79 of Reg. 1083/2006, the Commission estimates at EUR 18-19 billion the claims to be received in December". This is consistent with the tables set out above.
Annex 2: Heading 1b: latest forecasts from Member States
This annex sets out the latest forecasts from the Member States as regards the submission of payment claims for the 2007-2013 Cohesion programmes in 2015 and 2016, making a distinction between gross forecasts (listed by Member States) and capped forecasts (see explanation in section 4.4).
Member States' forecasts (in EUR billion) |
||||
Period 2007-2013
|
2015* Gross forecasts |
2016 Gross forecast |
||
AT |
Austria |
0,09 |
0,00 |
|
BE |
Belgium |
0,24 |
0,06 |
|
BG |
Bulgaria |
1,35 |
0,00 |
|
CY |
Cyprus |
0,06 |
0,00 |
|
CZ |
Czech Republic |
4,01 |
3,75 |
|
DE |
Germany |
2,43 |
0,95 |
|
DK |
Denmark |
0,04 |
0,03 |
|
EE |
Estonia |
0,09 |
0,00 |
|
ES |
Spain |
4,65 |
1,74 |
|
FI |
Finland |
0,21 |
0,02 |
|
FR |
France |
1,92 |
0,34 |
|
GR |
Greece |
0,75 |
0,00 |
|
HR |
Croatia |
0,22 |
0,31 |
|
HU |
Hungary |
3,86 |
1,24 |
|
IE |
Ireland |
0,03 |
0,01 |
|
IT |
Italy |
5,07 |
1,44 |
|
LT |
Lithuania |
0,09 |
0,00 |
|
LU |
Luxemburg |
0,01 |
0,00 |
|
LV |
Latvia |
0,54 |
0,09 |
|
MT |
Malta |
0,14 |
0,04 |
|
NL |
Netherlands |
0,21 |
0,10 |
|
PL |
Poland |
8,92 |
3,99 |
|
PT |
Portugal |
0,52 |
0,06 |
|
RO |
Romania |
6,64 |
2,81 |
|
SE |
Sweden |
0,11 |
0,00 |
|
SI |
Slovenia |
0,38 |
0,18 |
|
SK |
Slovakia |
2,68 |
0,64 |
|
UK |
United Kingdom |
1,52 |
0,25 |
|
CB |
Territorial Cooperation |
1,16 |
0,25 |
|
TOTAL |
|
47,93 |
18,32 |
|
TOTAL CAPPED FORECASTS*** |
34,74 |
2,95** |
||
* The figures of 2015 forecasts are calculated using - for the Operational Programmes for which Member States have not sent any forecast in January 2015 - the related forecasts sent in September 2014. |
||||
** The maximum payable amount in 2016 is EUR 3,5 billion of which EUR 3 billion is already confirmed by Member States at this stage. *** Capping is the application of the 95% rule which foresees that interim payments may only be paid before the closure as long as the sum of payments is lower than 95% of the allocation of the programmes. |
||||
8.6.2015
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
destinat Comisiei pentru bugete
referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2016
Raportor pentru aviz: Arne Lietz
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. atrage atenția asupra viitoarei adoptări, în cadrul ONU, a unui cadru global de acțiune pentru dezvoltare până în 2030, axat pe Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), precum și a unui cadru global de acțiune în domeniul climei până în același an; observă că acest lucru face din 2015 un an crucial pentru viitorul omenirii și al planetei; subliniază faptul că UE trebuie să ajute la pregătirea terenului pentru un rezultat solid al Conferinței de la Addis Abeba privind finanțarea pentru dezvoltare, care va avea loc în perioada 13-16 iulie 2015, precum și pentru adoptarea și punerea în aplicare cu succes a ODD, inclusiv prin decizii bugetare care să folosească pe deplin posibilitățile existente de a mobiliza resurse pentru asistența pentru dezvoltare; ține seama de obligația de a respecta principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării;
2. reamintește statelor membre ale UE angajamentele colective și individuale de a crește fiecare, până în 2015, nivelul de asistență oficială pentru dezvoltare (AOD) la 0,7 % din venitul național brut (VNB), inclusiv cel puțin 0,20 % din VNB pentru țările cel mai puțin dezvoltate, sau, în cazul statelor care au aderat la UE în 2004 sau ulterior, să depună eforturi pentru a-și mări AOD la 0,33 % din VNB; ia act de faptul că asistența pentru dezvoltare acordată de UE este luată în calcul la atingerea acestor obiective și, prin urmare, contribuie la reducerea deficitelor majore înregistrate de AOD în majoritatea statelor membre; reamintește că cel puțin 50 % din AOD a UE ar trebui alocate țărilor cel mai puțin dezvoltate;
3. reamintește angajamentul asumat de țările dezvoltate de a furniza țărilor în curs de dezvoltare fonduri noi și suplimentare din surse diferite pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice, ajungând la 100 de miliarde USD pe an până în 2020; subliniază faptul că cerința de adiționalitate ar trebui respectată și subliniază faptul că utilizarea într-o măsură tot mai mare a asistenței pentru dezvoltare a UE pentru urmărirea obiectivelor strâns legate de climă implică faptul că volumul total al asistenței pentru dezvoltare trebuie să crească cel puțin la fel de mult; afirmă că asistența pentru dezvoltare acordată de UE ar trebui cheltuită în mod mai eficace și că AOD ar trebui orientată către sectoare în care este cea mai necesară, și anume consolidarea capacităților, buna guvernanță, sănătate, educație, agricultură, aprovizionarea cu apă și energie;
4. subliniază că principiul adiționalității se aplică mijloacelor financiare alocate operațiunilor de salvare a refugiaților și creării structurilor de primire a fluxurilor migratorii masive în bazinul mediteraneean;
5. atrage atenția asupra urgențelor umanitare din Siria, Irak, Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Yemen și Ucraina, precum și asupra situațiilor din țările cele mai afectate de dezastre naturale, cum ar fi Haiti și Nepal, și de virusul Ebola; subliniază că gradul de complexitate al crizelor a sporit provocările cu care se confruntă UE în calitate de actor global; avertizează asupra consecințelor de ordin politic ale reducerilor bugetare de amploare și insistă asupra faptului că amploarea extraordinară a nevoilor umanitare actuale la nivel mondial trebuie să se reflecte și în bugetul Direcției Generale Ajutor Umanitar și Protecție Civilă (ECHO);
6. subliniază necesitatea de a aprofunda dimensiunea de dezvoltare și de a clarifica sursele de finanțare în cadrul noului plan de acțiune pentru combaterea migrației ilegale; solicită garantarea unor mijloace suficiente în vederea eradicării cauzelor migrației ilegale și insistă asupra faptului că, pe termen scurt, răspunsul ar trebui să se concentreze pe asigurarea ajutorului umanitar și pe coerența politicilor în favoarea dezvoltării;
7. reamintește necesitatea respectării principiului coerenței politicilor în favoarea dezvoltării în cadrul tuturor acțiunilor externe ale Uniunii Europene, astfel încât impactul programelor de dezvoltare să fie maximizat;
8. solicită Consiliului să adauge o fișă financiară la toate propunerile, pentru a arăta exact modul în care este alocat ajutorul umanitar;
9. subliniază importanța menținerii creditelor de plată din cadrul capitolului privind ajutorul umanitar cel puțin la același nivel cu cel al creditelor de angajament, astfel încât să se evite revenirea la situația din ultimii ani când o lipsă acută și constantă de fonduri pentru plăți a complicat intervențiile urgente și a condus la acumularea unor facturi neplătite, cu efecte negative și asupra partenerilor responsabili de punerea în aplicare; subliniază că este necesar să se asigure un nivel egal al creditelor și în cadrul rezervei pentru ajutoare de urgență;
10. subliniază că reinstaurarea statului de drept și promovarea dezvoltării umane într-un stat eșuat reprezintă un proces mult mai scump și de mult mai lungă durată și insistă, așadar, ca regiunea Sahel, Cornul Africii, America Centrală și țările cel mai puțin dezvoltate să beneficieze de o atenție specială în cadrul bugetului 2016;
11. este îngrijorat cu privire la diversele estimări referitoare la situația plăților restante în domeniul ajutorului umanitar, în vreme ce angajamentele continuă să crească; subliniază necesitatea unui buget adecvat, care să permită UE să își continue acțiunile de ajutor umanitar; solicită, prin urmare, majorarea mijloacelor financiare destinate ajutorului umanitar și reducerii riscului de dezastre; se opune cu fermitate oricărei redistribuiri a sumelor alocate pentru ajutorul pentru dezvoltare și ajutorul umanitar;
12. subliniază că este important ca Consiliul să își onoreze angajamentul de a distribui și aloca bani pentru fiecare măsură pe care o adoptă; insistă asupra faptului că sumele din bugetele pentru 2014 și 2015 care nu au fost cheltuite ar trebui să fie transferate în mod automat în exercițiul financiar 2016;
13. invită UE și statele sale membre să promoveze o agendă a eficacității ajutoarelor, stimulând participarea țărilor partenere, alinierea cu strategiile lor de dezvoltare, răspunderea reciprocă și reducerea fragmentării ajutoarelor printr-o mai bună coordonare între diferitele mecanisme de ajutor și donatori;
14. solicită protejarea accentului pe dezvoltare și a naturii AOD, inclusiv printr-un sistem de raportare transparent și responsabil;
15. îndeamnă Comisia, în condițiile în care a declarat că intenționează să utilizeze la o scară mult mai largă combinarea finanțărilor în viitor, să implementeze recomandările Curții de Conturi Europene din raportul special privind combinarea finanțărilor și să evalueze mecanismele de combinare a împrumuturilor și granturilor, în special în ceea ce privește dezvoltarea și valoarea adăugată financiară, transparența și asumarea responsabilității;
16. solicită Comisiei să continue eforturile vizând punerea la dispoziție, într-un mod ușor de utilizat și suficient de detaliat, a informațiilor și datelor privind ajutorul de dezvoltare furnizat de UE.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
1.6.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
20 1 3 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Charles Goerens, Enrique Guerrero Salom, Heidi Hautala, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Elly Schlein, Pedro Silva Pereira, Davor Ivo Stier, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Bernd Lucke, Louis-Joseph Manscour, Paul Rübig, Joachim Zeller |
||||
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Miguel Urbán Crespo, Dennis de Jong |
||||
17.6.2015
AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
destinat Comisiei pentru bugete
referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2016
Raportoare pentru aviz: Deirdre Clune
SUGESTII
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază că bugetul pe 2016 trebuie să îndeplinească un rol-cheie la contribuția Uniunii la creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii și la crearea de locuri de muncă, în special în ceea ce privește adoptarea de măsuri eficace de combatere a șomajului în rândul tinerilor și a sărăciei, sprijinind astfel realizarea priorităților și obiectivelor Strategiei Europa 2020; subliniază, în acest sens, importanța evaluării la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020, pentru a garanta că obiectivele în materie de ocupare a forței de muncă și combatere a sărăciei și a excluziunii sociale pot fi îndeplinite;
2. își exprimă convingerea fermă că finanțarea acordată de UE, în special în cadrul FSE, nu ar trebui folosită pentru a finanța strategiile naționale, ci pentru a oferi asistență suplimentară completând programele naționale sau sporind eficacitatea acestor programe în statele membre;
3 solicită să se ofere sprijin financiar pentru toate programele care sprijină crearea de locuri de muncă și incluziunea socială pentru persoanele afectate de diferite dezavantaje, cum ar fi șomerii pe termen lung, persoanele cu dizabilități, persoanele aparținând unor minorități, precum și persoanele inactive și cele descurajate;
4. reamintește că o condiție esențială pentru a crea mai multe locuri de muncă și a spori nivelul de prosperitate este creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii și că este necesar ca fondurile structurale să fie orientate în mod mai eficient și mai productiv către promovarea creșterii economice durabile și a ocupării forței de muncă; subliniază importanța cercetării și inovării pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă; solicită să se garanteze o finanțare adecvată pentru cercetarea în domeniul științelor sociale;
5. subliniază importanța unei finanțări adecvate, a bunei gestiuni bugetare și, acolo unde este posibil, a creșterii prefinanțării programelor din cadrul financiar multianual 2014-2020 care vizează șomajul, sărăcia și excluziunea socială, precum Fondul social european (FSE), inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), diferitele axe ale Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane;
6. subliniază că bugetul 2016 ar trebui să ofere sprijin adecvat pentru promovarea incluziunii sociale și pentru acțiuni cu scopul de a eradica sărăcia și de a capacita persoanele care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială;
7. insistă asupra propunerii și aplicării unor măsuri adecvate pentru a depăși acumularea fără precedent a cererilor de plată neonorate din perioada de programare anterioară;
8. subliniază că bugetul UE ar trebui să sprijine măsurile de formare și calificare profesională, uceniciile și crearea directă de locuri de muncă de calitate pentru a satisface nevoile de pe piața muncii;
9. subliniază că bugetul pentru 2016 ar trebui să sprijine toate măsurile care vizează promovarea antreprenoriatului în cadrul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv a antreprenoriatului social și a întreprinderilor sociale inovatoare și a activităților independente, precum și încurajarea participării femeilor;
10. subliniază faptul că bugetul pe 2016 ar trebui să promoveze un nivel ridicat de protecție a lucrătorilor și o cultură preventivă în întreaga UE, contribuind totodată la abordarea noilor provocări care continuă să apară și care vizează sănătatea și siguranța la locul de muncă;
11. atrage atenția asupra faptului că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii angajează majoritatea lucrătorilor în UE și că una dintre principalele probleme care frânează crearea unor astfel de întreprinderi și viabilitatea lor este dificultatea obținerii de finanțare; propune, așadar, extinderea substanțială a microfinanțării, precum și dezvoltarea în continuare a sprijinului acordat prin intermediul mentoratului și asigurarea în permanență a acestuia; propune să se continue exploatarea potențialului instrumentelor financiare din cadrul FSE, respectând transparența și responsabilitatea, și să se acorde atenție consolidării sprijinului oferit de BEI IMM-urilor;
12. subliniază că sprijinul pentru incluziunea socială, în special a persoanelor cu dizabilități și a comunităților marginalizate, reprezintă o politică europeană esențială care necesită un sprijin bugetar important; subliniază că, pe lângă FSE, dimensiunea socială ar trebui să fie mai vizibilă și în cadrul altor instrumente ale politicii de coeziune;
13. subliniază că bugetul UE trebuie să sprijine eforturile de finalizare a pieței unice și să promoveze competitivitatea și convergența socială, dezvoltarea politicii privind responsabilitatea socială a întreprinderilor și controlul aplicării de către întreprinderi a normelor sociale legale pentru a asigura crearea de locuri de muncă decente, durabile și care să respecte normele de protecție a muncii;
14. solicită să se depună eforturi susținute prin intermediul resurselor bugetare pentru a oferi servicii adecvate de formare și recalificare profesională în sectoarele care duc lipsă de lucrători și în sectoarele-cheie cu un potențial ridicat de creare de locuri de muncă, cum ar fi economia ecologică, economica circulară, serviciile din domeniul sănătății și sectorul TIC;
15. subliniază că promovarea unei culturi antreprenoriale și sprijinul acordat antreprenorilor ar trebui să reprezinte o componentă esențială a politicii bugetare a UE;
16. solicită informarea detaliată și sistematică a Parlamentului European cu privire la etapele de punere în aplicare ale proiectelor-pilot de către Comisie.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
16.6.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
40 7 1 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Laura Agea, Guillaume Balas, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Jane Collins, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Marian Harkin, Danuta Jazłowiecka, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Maria João Rodrigues, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Georges Bach, Amjad Bashir, Heinz K. Becker, Deirdre Clune, Sergio Gutiérrez Prieto, Csaba Sógor, Helga Stevens, Neoklis Sylikiotis, Ivo Vajgl |
||||
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Josef Weidenholzer, Marco Zanni |
||||
17.6.2015
AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
destinat Comisiei pentru bugete
referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2016
Raportor pentru aviz: Giovanni La Via
SUGESTII
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. reamintește faptul că integrarea politicii climatice și a utilizării eficiente a resurselor în toate politicile Uniunii este importantă pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;
2. subliniază că este extrem de important ca Uniunea Europeană să se redreseze după criză; în acest sens, subliniază că, pentru statele membre, politicile în favoarea mediului și a climei ar trebui să reprezinte o oportunitate de a promova creșterea și că, în special, punerea în aplicare adecvată a legislației în domeniul mediului și a proiectelor finanțate prin Orizont 2020 va contribui la crearea de locuri de muncă verzi și la creșterea economică în rândul IMM-urilor;
3. consideră că programele mai mici în domeniul mediului, sănătății publice și siguranței alimentare nu trebuie să fie neglijate în detrimentul celor aflate în atenția publică și importante din punct de vedere politic;
4. subliniază faptul că tranziția către o economie circulară, cu emisii reduse de CO2, este o necesitate absolută; subliniază faptul că, pe lângă alocarea unor fonduri suficiente în sprijinul acestei tranziții, este necesar ca proiectele finanțate cu fonduri europene să nu aibă un impact negativ asupra acesteia;
5. subliniază faptul că bugetul Uniunii Europene ar trebui să reflecte suficient de mult Obiectivele de dezvoltare durabilă aplicabile la nivel global care urmează să fie convenite în 2015;
6. subliniază, în continuare, importanța sănătății ca valoare de sine stătătoare și condiție prealabilă pentru promovarea creșterii la nivelul UE;
7. subliniază că cel de al treilea an al cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020 va fi foarte important pentru punerea în aplicare cu succes a noilor programe multianuale care țin de responsabilitatea acestei comisii (al treilea program multianual de acțiune a UE în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020, programul LIFE pentru mediu și schimbări climatice 2014-2020 și mecanismul de protecție civilă al Uniunii 2014-2020), deoarece vor ajunge la maturitate; în acest context, subliniază faptul că, având în vedere constrângerile economice și bugetare persistente la nivel național, este esențial ca, în bugetul UE, să fie prevăzute și garantate creditele necesare pentru a beneficia pe deplin de potențialul și valoarea adăugată europeană ale acestor programe noi;
8. subliniază, prin urmare, că, pentru 2016, resursele pentru aceste programe ar trebui menținute cel puțin la nivelurile bugetului precedent al UE;
9. atrage atenția asupra pericolelor la care sunt expuse numeroase ecosisteme forestiere; consideră că trebuie alocate resurse financiare corespunzătoare, prin intermediul programelor Uniunii Europene și al măsurilor de asistență, pentru a evalua situația ecologică și fitosanitară a pădurilor și pentru măsuri de reabilitare, precum reîmpădurirea;
10. solicită Uniunii să își asume mai multe responsabilități în ceea ce privește protejarea resurselor naturale din rețeaua Natura 2000, mai ales în privința finanțării acesteia; ia act de greutățile întâmpinate de mai multe state membre în gestionarea zonelor incluse în rețeaua Natura 2000, ca urmare a faptului că nu există un instrument financiar specific dedicat gestionării zonelor incluse în rețeaua în cauză, care ar completa includerea preocupărilor legate de biodiversitate în politicile sectoriale;
11. subliniază, de asemenea, că rubrica 3, deși este rubrica din CFM cu cel mai redus nivel de credite alocate, cuprinde aspecte foarte importante pentru cetățenii europeni, cum ar fi programele pentru sănătatea publică, protecția consumatorilor și instrumentul de protecție civilă;
12. solicită delegației Parlamentului să sublinieze importanța execuției depline a liniilor bugetare dedicate mediului, schimbărilor climatice, sănătății publice și siguranței alimentare, în ciuda dimensiunii lor în termeni bugetari;
13. subliniază că modificările care reduc programarea bugetară pentru aceste linii trebuie respinse și că trebuie găsit un echilibru adecvat între creditele de angajament și creditele de plată pentru a permite acestor politici să își atingă potențialul maxim;
14. subliniază că, în lumina aderării Uniunii Europene la Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES), trebuie să se aloce fonduri pentru achitarea contribuției anuale a Uniunii la Fondul fiduciar CITES; solicită Comisiei și statelor membre să mențină rolul fruntaș al UE în combaterea infracțiunilor îndreptate împotriva speciilor sălbatice prin înființarea și finanțarea unor programe care să contracareze braconajul, traficul și comerțul ilegal cu specii sălbatice;
15. solicită finanțarea corespunzătoare a rubricii Criza speciilor sălbatice din cadrul inițiativei Biodiversity for Life (B4Life) pentru a intensifica eforturile îndreptate împotriva braconajului și a traficului cu specii sălbatice;
16. reamintește că agențiile descentralizate ale căror misiuni intră în sfera de competență a Comisiei ENVI (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, Agenția Europeană pentru Medicamente, Agenția Europeană de Mediu, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Agenția Europeană pentru Produse Chimice) au un rol major și subliniază că acestea au tot mai multe sarcini (prevăzute în legislație, cerute de Comisie sau necesare pentru alte inițiative ale UE), prin urmare trebuie să beneficieze de resursele financiare și umane necesare pentru a-și îndeplini mandatul și pentru a executa sarcinile în cauză; în acest context, constată cu îngrijorare că cea mai mare parte a agențiilor în cauză au efectuat reduceri de personal însemnate în ultimii ani, iar Comisia preconizează să continue reducerile de personal;
17. subliniază că agențiile în cauză au nevoie de resurse corespunzătoare și de suficientă flexibilitate pentru a face față creșterilor neprevăzute ale volumului de lucru;
18. sprijină cu fermitate, și anul acesta, o abordare de la caz la caz în ceea ce privește evaluarea nevoilor individuale ale agențiilor descentralizate;
19. salută, în acest sens, activitatea Grupului de lucru interinstituțional cu privire la resursele agențiilor descentralizate în ceea ce privește aspectele bugetare și resursele umane, care a contribuit cu siguranță la acest proces cu concluzii valoroase.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
17.6.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
51 10 0 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Lynn Boylan, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Iratxe García Pérez, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Piernicola Pedicini, Pavel Poc, Marcus Pretzell, Frédérique Ries, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Dubravka Šuica, Tibor Szanyi, Glenis Willmott, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Nikos Androulakis, Paul Brannen, Nicola Caputo, Mark Demesmaeker, Damian Drăghici, Fredrick Federley, Olle Ludvigsson, Anthea McIntyre, James Nicholson, Marit Paulsen, Morten Helveg Petersen, Gabriele Preuß, Bart Staes, Keith Taylor, Claude Turmes, Tom Vandenkendelaere |
||||
16.6.2015
AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
destinat Comisiei pentru bugete
referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2016
Raportoare pentru aviz: Anneleen Van Bossuyt
SUGESTII
Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. consideră că bugetul pe 2016 ar trebui să se axeze pe inițiative care să contribuie la creșterea economică inteligentă, inovatoare, sustenabilă și favorabilă incluziunii și la ocuparea forței de muncă pe tot teritoriul Uniunii, iar programele care contribuie direct la aceste obiective ar trebui să se bucure de prioritate la luarea deciziilor bugetare; își exprimă preocuparea în legătură cu reducerile considerabile din cadrul procedurilor bugetare anterioare;
2. subliniază faptul că programul Orizont 2020 și alte programe ale UE care sprijină cercetarea și inovarea au o clară valoare adăugată europeană, în special prin finanțarea cercetării europene colaborative privind marile provocări societale și prin crearea unei mase critice pentru realizarea de progrese științifice; se așteaptă ca normele să fi fost simplificate în vederea reducerii complexității procedurilor pentru beneficiarii sprijinului;
3. încurajează statele membre să aloce un procent mai mare din PIB pentru cercetare, cu scopul de a îndeplini obiectivul de 3 % investiții din PIB-ul național în cercetare și inovație stabilit de strategia Europa 2020, și subliniază că programele UE din cadrul strategiei Europa 2020 care sunt eficace în generarea de creștere sustenabilă și de locuri de muncă nu ar trebui reduse, iar bugetele lor ar trebui respectate astfel cum s-a convenit în cadrul financiar multianual (CFM);
4. atrage atenția asupra necesității ca finanțarea aferentă programului-cadru Orizont 2020 să fie împărțită în mod mai echitabil între statele membre, precum și asupra faptului că o serie de țări vizate de politica de coeziune sunt contribuabili neți la programul-cadru; subliniază faptul că inițiativa „O Uniune a inovării” trebuie să implice toate țările și regiunile și că nu trebuie să existe niciun decalaj în domeniul inovării între țările și regiunile mai inovatoare și celelalte țări și regiuni;
5. subliniază că este necesar ca bugetul să fie utilizat în mod eficient; solicită să fie analizate cu atenție toate liniile bugetare și să se îmbunătățească verificarea ex post a alocărilor de fonduri;
6. constată impactul considerabil asupra bugetului pe 2016 al Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); consideră că finanțarea programului Orizont 2020 și a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) trebuie să fie menținute integral și nu trebuie să fie afectate în niciun fel de finanțarea FEIS și că statelor membre trebuie să li se ofere orice formă de asistență de care au nevoie pentru a utiliza pe deplin aceste resurse;
7. subliniază că este necesar să se asigure mai mult sprijin microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM) și întreprinderilor nou-înființate pentru a le stimula productivitatea în cadrul unui mediu de afaceri stabil în economia europeană;
8. subliniază că angajamentele convenite pentru cadrul financiar multianual pe 2014-2020 ar trebui respectate în totalitate; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul inacceptabil și tot mai mare al facturilor neplătite; constată că dobânzile pentru plățile efectuate cu întârziere au fost de peste șapte ori mai mari în 2014 față de 2012; solicită să se întreprindă măsuri urgente pentru a reduce restanțele de plată; reamintește Consiliului și Comisiei să țină seama de legătura inevitabilă dintre angajamente și plăți atunci când ia decizii cu privire la bugetul UE pentru 2016;
9. subliniază că finanțarea destinată investițiilor, cercetării, dezvoltării și inovării ar trebui să se axeze pe domeniile în care se poate realiza cea mai mare valoare adăugată, cum ar fi îmbunătățirea eficienței energetice, TIC, subvențiile pentru cercetarea de bază și tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon și ale energiei din surse regenerabile;
10. subliniază că trebuie să se acorde o mai mare prioritate liniilor bugetare prevăzute pentru îmbunătățirea securității aprovizionării din Europa prin sprijinirea utilizării surselor regenerabile de energie și construirea unei rețele de interconexiuni de energie electrică care să asigure libera circulație a energiei între statele membre și compatibilitatea statelor membre cu rețelele electrice europene și să sprijine integrarea pe piața energetică a UE;
11. invită Comisia să pună la dispoziție resursele financiare necesare pentru realizarea de investiții în infrastructura rețelelor în bandă largă rapide și ultrarapide, nu în ultimul rând prin sprijinirea creării de „orașe inteligente” prin parteneriate între autoritățile locale și operatori;
12. încurajează Comisia să prezinte o propunere ambițioasă dar realistă privind economia circulară, care ar trebui să se reflecte în bugetul pe 2016, în special pentru a stimula cercetarea și inovarea;
13. subliniază că tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, este o necesitate absolută; evidențiază faptul că, pe lângă alocarea unor fonduri suficiente în sprijinul acestei tranziții, ar trebui ca proiectele finanțate cu fonduri europene să nu aibă un impact negativ asupra ei;
14. încurajează Comisia să examineze modalități de a sprijini o nouă strategie de politică industrială pentru industriile culturale și creative din Uniune, de exemplu prin intermediul proiectelor-pilot din acest sector;
15. insistă ca Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) să i se aloce resursele suficiente pentru a fi în măsură să execute sarcinile suplimentare și să îndeplinească mandatul ce i-a fost conferit de autoritățile legislative ale UE, precum și pentru a aplica și a asigura pe deplin respectarea dispozițiilor Regulamentului privind integritatea și transparența pieței angro de energie (REMIT); avertizează că lipsa acestor măsuri ar avea consecințe negative grave asupra încrederii în capacitatea instituțiilor Uniunii de a-și îndeplini rolul, asupra încrederii consumatorilor în piața energetică a Uniunii, precum și asupra prețului energiei pentru consumatori; consideră că acest lucru ar trebui să se aplice, de asemenea, în ceea ce privește competențele Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC);
16. solicită Comisiei să garanteze că finalizarea pieței unice digitale include accesul digital și conectivitatea pentru toți cetățenii UE și că în strategia Comisiei sunt prevăzute resurse pentru a depăși izolarea geografică și barierele din calea accesului grupurilor defavorizate.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
16.6.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
48 2 6 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Zigmantas Balčytis, Bendt Bendtsen, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Philippe De Backer, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Theresa Griffin, Marek Józef Gróbarczyk, András Gyürk, Roger Helmer, Eva Kaili, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Ernest Maragall, Edouard Martin, Nadine Morano, Dan Nica, Aldo Patriciello, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Miloslav Ransdorf, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Algirdas Saudargas, Dario Tamburrano, Evžen Tošenovský, Miguel Urbán Crespo, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Flavio Zanonato |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Michał Boni, Lefteris Christoforou, David Coburn, Miriam Dalli, João Ferreira, Gerben-Jan Gerbrandy, Françoise Grossetête, Constanze Krehl, Olle Ludvigsson, Svetoslav Hristov Malinov, Piernicola Pedicini, Sofia Sakorafa, Anne Sander, Maria Spyraki, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt |
||||
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Bart Staes |
||||
5.6.2015
AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
destinat Comisiei pentru bugete
referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2016
Raportoare pentru aviz: Ildikó Gáll-Pelcz
SUGESTII
Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. reamintește faptul că piața unică reprezintă un domeniu-cheie de politici și priorități pentru creșterea economică; își exprimă convingerea că eforturile de soluționare a crizei economice în Uniune ar trebui să se bazeze pe o piață unică mai puternică, mai integrată și mai unificată, iar pentru realizarea acesteia sunt necesare alocări bugetare corespunzătoare;
2. consideră că finanțarea corespunzătoare a politicii privind protecția consumatorilor este extrem de importantă pentru orice încercare de a crește nivelul de încredere a consumatorilor într-o piață unică mai transparentă; solicită, prin urmare, să se acorde prioritate măsurilor de consolidare a siguranței consumatorului și de adaptare a drepturilor consumatorului la schimbările care au loc pe plan social, tehnologic și economic;
3. subliniază faptul că un pachet financiar echilibrat poate sprijini în mod eficace funcționarea uniunii vamale și lupta împotriva fraudei, atât în vederea protejării consumatorilor, cât și a garantării unei concurențe loiale, pentru a realiza redresarea financiară din resurse proprii; subliniază astfel necesitatea de a finanța integral toate măsurile legate de Planul de acțiune privind DPI, precum și reformele administrative ale controalelor vamale;
4. recunoaște importanța finanțării „Forumului pieței unice” (FPU); solicită Comisiei să instituie un temei juridic pe baza legislației secundare pentru a garanta continuarea FPU după anul 2016;
5. consideră că statele membre ar trebui să aloce finanțare adecvată pentru SOLVIT, astfel încât toți cetățenii și întreprinderile din UE să aibă acces la consiliere în diverse domenii, cum ar fi înființarea unei întreprinderi, comerțul și serviciile, indemnizațiile familiale, vizele și drepturile de ședere; consideră că ar trebui să se acorde o finanțare corespunzătoare și Rețelei Centrelor Europene ale Consumatorilor pentru a-i permite să își continue misiunea de educare a cetățenilor cu privire la drepturile lor în calitate de consumatori în Europa;
6. subliniază necesitatea garantării în 2016 a unui sprijin ferm pentru programul COSME, precum și pentru Rețeaua întreprinderilor europene, acordând o atenție deosebită dificultăților cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din cauza constrângerilor economice și financiare ale UE, precum și dificultăților legate de accesul la noi piețe și la achizițiile publice; consideră că Uniunea trebuie să sprijine în mai mare măsură IMM-urile facilitându-le accesul la informațiile privind oportunitățile de pe piața unică din afara statelor membre din care provin, precum și dincolo de frontierele Uniunii;
7. consideră că este necesar să se creeze noi surse de finanțare pentru IMM-uri, în special în vederea participării lor la târgurile comerciale de pe diverse piețe terțe, unde își pot promova produsele și serviciile naționale; subliniază necesitatea creării unui fond dedicat finanțării cercetării și achiziționării unor echipamente de înaltă tehnologie pentru IMM-uri;
8. subliniază importanța standardelor referitoare la competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor, deoarece acestea joacă un rol esențial în stimularea progresului tehnologic al UE; subliniază, așadar, necesitatea asigurării unei finanțări adecvate pentru a sprijini activitățile de standardizare ale Comitetului European de Standardizare (CEN), ale Comitetului European pentru Standardizare Electrotehnică (CENELEC) și ale Institutului European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI);
9. solicită, ținând seama de adoptarea Regulamentului e-Call, acordarea unei finanțări corespunzătoare Agenției GNSS European în vederea punerii în aplicare pe deplin a regulamentului;
10. subliniază necesitatea finanțării instrumentului multilingv pentru platforma de soluționare online a litigiilor (SOL); consideră că niște sisteme SOL funcționale în toată Uniunea, pe de o parte, vor încuraja consumatorii să găsească soluții privind problemele cu care se confruntă atunci când cumpără produse și servicii pe piața unică și, pe de altă parte, vor stimula achizițiile online, în special din partea comercianților din alte state membre; consideră că creșterea ponderii comerțului electronic și a comerțului transfrontalier în cadrul UE permite crearea unor noi oportunități de afaceri și favorizează consolidarea creșterii economice.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
4.6.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
29 0 6 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Dita Charanzová, Carlos Coelho, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Pascal Durand, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Jiří Pospíšil, Marcus Pretzell, Robert Rochefort, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Mylène Troszczynski, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Lucy Anderson, Pascal Arimont, Cristian-Silviu Bușoi, Birgit Collin-Langen, Filiz Hyusmenova, Jens Nilsson, Adam Szejnfeld, Marc Tarabella, Ulrike Trebesius, Ulla Tørnæs |
||||
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Andrey Kovatchev |
||||
18.6.2015
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
destinat Comisiei pentru bugete
referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2016
Raportoare pentru aviz: Maria Spyraki
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază că politica de coeziune reprezintă principala politică de investiții a UE în economia reală și reamintește obiectivul bazat pe TFUE al politicii de a reduce disparitățile dintre regiunile europene prin consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale; subliniază perspectiva sa pe termen lung, care implică faptul că rezultatele sunt precondiționate de selecția priorităților, de aplicarea unui cadru de performanță adecvat, precum și de existența unor sisteme de gestionare solide și a unor sisteme de control eficiente; reamintește că, în mai multe state membre, este sursa de finanțare principală și esențială pentru investiții care generează sinergii și are un efect multiplicator în creșterea economică, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea sustenabilă; este conștient de faptul că, în urma crizei financiare, unele state membre încă mai întâmpină dificultăți la cofinanțarea anumitor proiecte și, prin urmare, solicită să se exploateze la maximum toate posibilitățile oferite de cadrul legislativ statelor membre care se confruntă cu dificultăți bugetare temporare;
2. subliniază că politica de coeziune, care reprezintă aproape o treime din bugetul total al UE, asigură - prin fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) - cadrul potrivit pentru a contribui la atingerea obiectivelor de creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii ale strategiei Europa 2020; subliniază că Fondul european de investiții strategice are rolul de a atrage capital privat, furnizând o sursă de finanțare suplimentară și permițând sinergii sporite între diferitele instrumente; reamintește, în acest context, că revizuirea cadrului financiar multianual nu trebuie să reducă pachetele naționale deja alocate;
3. atrage atenția asupra faptului că aprobarea cu întârziere a programelor operaționale pentru perioada 2014-2020 a impus adoptarea PBR nr. 2/2015 și își exprimă îngrijorarea cu privire la demarajul lent al implementării politicii în perioada de programare curentă; subliniază, în acest context, că o proporție semnificativă a angajamentelor neutilizate din 2014 vor fi reportate în 2015, exercitând presiune asupra mai multor state membre să contracteze și să absoarbă fondurile alocate; invită Comisia să elaboreze și să pună în aplicare, împreună cu statele membre, planuri de acțiune pentru a accelera implementarea fondurilor ESI și să propună măsuri pentru a evita, pe cât posibil, dezangajarea fondurilor în 2017 din cauza întârzierilor în implementare; invită statele membre, în acest context, să ia toate măsurile necesare de gestiune financiară, cât mai curând posibil, pentru a începe să trimită cereri de plată la timp și a evita concentrarea cererilor de plată în exercițiile viitoare;
4. reamintește că defalcarea anuală a creditelor de angajament pentru politica de coeziune în 2016 totalizează peste 46 miliarde EUR (anexa VI la Regulamentul privind dispozițiile comune) și subliniază necesitatea imperativă a asigurării coordonării între toate sursele de finanțare, în vederea creării de valoare adăugată și a stimulării competitivității pe termen lung;
5. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la problema recurentă a arieratelor de plăți, mai ales în cadrul politicii de coeziune (24,7 miliarde EUR la sfârșitul lui 2014[28]), un fenomen care este nesustenabil din perspectiva bunei gestiuni financiare și periclitează implementarea fondurilor ESI; subliniază că există pericolul perpetuării efectului de avalanșă a acumulării de facturi neonorate la sfârșitul exercițiului, dacă nu se găsește o soluție concretă și durabilă cât mai curând posibil, prin intermediul cooperării interinstituționale eficiente în cadrul procedurii bugetare; subliniază că întârzierea plăților afectează negativ într-o măsură semnificativă implementarea și buna guvernanță economică, scăzând capacitatea de absorbție și periclitând eficacitatea și eficiența politicii de coeziune și a bugetului UE în ansamblu, creând în cele din urmă dificultăți practice și împiedicând finanțarea beneficiarilor;
6. ia act de documentul Comisiei intitulat „Elemente ale unui plan de plăți care să permită readucerea pe o traiectorie sustenabilă a bugetului UE”, prezentat Parlamentului la 16 aprilie 2015; remarcă în special faptul că, potrivit perspectivei prezentate de Comisie, acumularea la încheierea exercițiului financiar a solicitărilor de plată restante de la rubrica 1b pentru perioada 2007-2013 ar putea fi redusă la 20 miliarde EUR la sfârșitul lui 2015 și la un nivel sustenabil de 2 miliarde EUR până la sfârșitul lui 2016;
7. solicită Comisiei să raporteze Parlamentului nu doar indicatorii cantitativi precum RAL (angajamente restante) și RAC (de contractat), ci și eficiența și eficacitatea creditelor bugetare cheltuite;
8. subliniază că este necesar ca bugetul 2016 să asigure resursele necesare pentru îndeplinirea angajamentelor deja asumate și pentru realizarea priorităților politice ale Uniunii din 2016 și subliniază faptul că reducerea estimată a arieratelor și limitarea la minimum posibil a întârzierilor pentru plățile intermediare va fi posibilă doar dacă pentru bugetul 2016 va fi asigurat un nivel suficient de credite de plată; solicită implementarea fără întârziere a planului de plăți aprobat în comun de Parlament, Consiliu și Comisie la sfârșitul lui mai, în conformitate cu declarația comună din decembrie 2014 a Parlamentului și a Consiliului în cadrul acordului convenit cu privire la bugetele 2014 și 2015; se așteaptă ca Comisia să furnizeze cât mai curând posibil detalii suplimentare cu privire la acțiunile concrete care urmează să fie întreprinse; reiterează importanța abordării într-un mod adecvat și eficace a acestei situații, dat fiind că acumularea plăților restante afectează credibilitatea, eficacitatea și durabilitatea politicii, din cauza impactului negativ pe care o astfel de acumulare îl are asupra bugetelor statelor membre;
9. subliniază faptul că ar trebui consolidați cei trei piloni principali pentru redresarea și creșterea economică a UE pe care Comisia i-a definit în Analiza anuală a creșterii pentru 2015, și anume stimularea investițiilor, accelerarea reformelor structurale și consolidarea fiscală favorabilă creșterii economice; solicită Comisiei să încurajeze și să accelereze utilizarea fondurilor ESI pentru reforme structurale și investiții;
10. subliniază că ar trebui să se facă progrese vizibile în următorii ani în ceea ce privește un acord privind reformarea sistemului de resurse proprii din cadrul bugetului UE; atrage atenția asupra riscului ca, până la sfârșitul lui 2019, să reapară evoluția plăților din perioada de programare anterioară și invită Comisia să dezvolte mecanisme de alertă timpurie în cadrul planului de plăți pentru a evita, pe cât posibil, o acumulare a plăților restante.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
17.6.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
27 3 3 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Pascal Arimont, José Blanco López, Franc Bogovič, Steeve Briois, Rosa D’Amato, Bill Etheridge, Michela Giuffrida, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Julia Reid, Terry Reintke, Monika Smolková, Maria Spyraki, Olaf Stuger, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Kerstin Westphal |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Petras Auštrevičius, Daniel Buda, Ivana Maletić, James Nicholson, Jan Olbrycht |
||||
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Edward Czesak, Jens Nilsson, Georgi Pirinski, Daniele Viotti |
||||
1.6.2015
AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
destinat Comisiei pentru bugete
referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2016
Raportor pentru aviz: Jean-Paul Denanot
SUGESTII
Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază faptul că agricultura și dezvoltarea rurală permit îndeplinirea a numeroase obiective ale UE, contribuie la securitatea alimentară a unei populații mondiale în creștere și reprezintă o parte importantă a bugetului total al UE pentru 2016; dată fiind reducerea în timp a bugetului pentru agricultură ca procent din bugetul total, solicită ca bugetul pentru agricultură să fie apărat cu fermitate și cel puțin să rămână la nivelul său actual în termeni reali;
2. ia act de reducerea fondurilor destinate dezvoltării rurale în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), atât a creditelor de angajament, cât și a celor de plată aferente bugetului 2015; subliniază că proiectele FEADR – inclusiv programele LEADER – reprezintă un motor important al dezvoltării rurale, deoarece acestea aduc beneficii mai ample la scara întregii UE, în special în ceea ce privește generarea de creștere economică, valoare adăugată și locuri de muncă, având în vedere mai ales rolul pe care îl joacă micile întreprinderi și fermele familiale în crearea de locuri de muncă în zonele rurale;; solicită să se acorde o atenție deosebită nivelului final al creditelor de angajament și de plată aferente bugetului 2016; insistă asupra faptului că ar trebui acordată o atenție deosebită încurajării reînnoirii generațiilor în agricultură și sprijinirii tinerilor fermieri și inovației; ia act, în acest sens, de oportunitățile pe care le-ar putea crea pentru tinerii fermieri programul Erasmus pentru tineri antreprenori, prin facilitarea transferului de cunoștințe, a schimbului de informații și a experienței profesionale;
3. ia act de întârzierea înregistrată de unele state membre la ratificarea programelor lor operaționale, dintre care unele nu au fost ratificate până la sfârșitul primului trimestru din 2015; îndeamnă statele membre să își pună prompt în aplicare programele operaționale, pentru a se asigura că acestea pot deveni funcționale în 2016; consideră că, în consecință, preluarea creditelor bugetare pe 2016 sub administrarea comună a Comisiei și a statelor membre ar trebui intensificată în mod considerabil; solicită, prin urmare, ca creditele de angajament și cele de plată ale FEADR să fie adecvate și suficiente;
4. solicită să se aloce o finanțare suplimentară sectorului laptelui, pentru a se atenua impactul volatilității continue a prețurilor din cadrul acestui sector, al eliminării sistemului de cote și al embargoului impus de Rusia; solicită creșterea sprijinului financiar pentru organizarea și consolidarea organizațiilor de producători din sectorul legumelor și fructelor; insistă, de asemenea, că anumite subsectoare agricole au nevoie de mai multe fonduri, cum ar fi, de exemplu, apicultura; subliniază importanța programelor de distribuire a laptelui și fructelor în școli și propune o creștere a creditelor în valoare de 20 de milioane EUR pe an pentru programul de distribuire a laptelui, în conformitate cu votul Comisiei pentru agricultură; subliniază că este necesar să se sprijine agricultura ecologică și programele privind indicația geografică, inclusiv programele privind „specialitățile tradiționale garantate”;
5. subliniază că programele de distribuire a fructelor și a laptelui în școli nu sunt ușor de pus în aplicare, parțial din cauza sarcinii administrative pe care o implică, și că acceptarea și implementarea lor sunt departe de a fi ideale, ceea ce face urgentă necesitatea simplificării procedurilor birocratice pe care le presupun;
6. solicită finanțări suplimentare pentru sectorul cultivării măslinilor și al producției de ulei de măsline, pentru a atenua pierderile suferite de fermieri ca urmare a epidemiei de Xylella fastidiosa, a intensifica măsurile de prevenție în Europa, a combate extinderea acestei boli devastatoare, a restructura sectorul în cauză și a consolida cercetarea științifică legată de agentul patogen responsabil și de vectorii acestuia;
7. solicită ca încasările obținute din suprataxa pe lapte în 2014 să fie utilizate exclusiv pentru a proteja sectorul, în special în regiunile cele mai afectate de eliminarea cotelor; în acest scop, solicită instituirea unui fond de stabilitate pentru a proteja fermierii din regiunile ultraperiferice, din regiunile defavorizate și din regiunile de munte și activarea acestui fond ori de câte ori prețurile de producător scad sub costurile de producție;
8. solicită Comisiei să evalueze rezultatul studiului de impact privind eliminarea cotelor de lapte și să ofere, în consecință, sprijin adecvat pentru tranziția la fermele mixte (carne și lapte);
9. constată că, în țările care descoperă în prezent plăcerile vinului, producătorii europeni nu reușesc să obțină cote de piață suficiente; subliniază că, în același timp, în Europa există un surplus de vin pentru care nu se găsesc debușeuri comerciale, UE fiind astfel obligată să cheltuiască anual circa 500 de milioane EUR cu eliminarea, stocarea și distilarea acestui surplus; observă că această sumă ar putea fi folosită în mod mai util pentru reechilibrarea pieței, îmbunătățirea calității și promovarea vinurilor europene în afara UE;
10. solicită fonduri suplimentare pentru a permite fermierilor europeni să își comercializeze local produsele, în scopul asigurării unor marje de profit mai mari;
11. subliniază că, dată fiind situația actuală din Europa, inovația și elaborarea politicilor din sectorul agricol dovedesc un număr de deficiențe evidente; observă că lipsa resurselor este una dintre problemele care trebuie rezolvate pentru a se da un imbold proaspăt inovației; îndeamnă, prin urmare, să se aloce fonduri suplimentare pentru măsuri de încurajare a unei inovații mai mari în sectorul agricol, pentru a-l face mai competitiv și a-i reduce impactul asupra mediului;
12. solicită alocarea unor fonduri suficiente pentru a pune în aplicare toate elementele reformei PAC, inclusiv în ceea ce privește ecologizarea, biodiversitatea și programele de dezvoltare rurală; solicită Comisiei să aprobe rapid certificatele echivalente pentru ecologizare prezentate de statele membre; subliniază că sunt necesare de urgență simplificarea PAC și o reducere a sarcinii administrative impuse fermierilor și autorităților naționale, pentru a se asigura că bugetul destinat agriculturii este cheltuit în mod eficace și în vederea reducerii ratelor ridicate de eroare în utilizarea acestor fonduri; salută, prin urmare, angajamentul asumat de Comisie de a include simplificarea și subsidiaritatea printre obiectivele sale prioritare pentru următorii ani;
13. solicită ca fondurile care sunt alocate prin mecanismul de disciplină financiară pentru rezerva de criză în sectorul agricol al bugetului 2016 și care rămân necheltuite să fie puse la dispoziție integral sub formă de plăți directe în exercițiul bugetar următor; solicită ca toate marjele disponibile la rubrica 2 să fie rezervate sectorului agricol, în special având în vedere continuarea embargoului impus de Rusia, problemele pieței în sectorul laptelui și riscurile de sănătate semnificative în sectorul plantelor și animalelor;
14. constată că, în ultimii ani, agricultura europeană a fost tot mai des expusă crizelor (embargoul impus de Rusia, criza laptelui etc.); îndeamnă, prin urmare, la adoptarea unei noi abordări a rezervei pentru cheltuieli neprevăzute a PAC și la asigurarea unor resurse financiare stabile și adecvate pentru crizele viitoare, fără a aduce atingere plăților anuale directe;
15. observă că din sectorul produselor lactate au fost eliminate în ultimul an de cotă fonduri substanțiale ca urmare a punerii în aplicare a suprataxei și recomandă, prin urmare, ca aceste venituri să rămână în bugetul pentru agricultură, în scopul consolidării competitivității sectorului produselor lactate;
16. invită Comisia și statele membre să monitorizeze volatilitatea pronunțată a prețurilor la produsele agricole și să îmbunătățească analiza în timp real a piețelor sectoriale, de pildă prin consolidarea Observatorului pieței laptelui din sectorul produselor lactate; subliniază că volatilitatea prețurilor este în continuare o provocare constantă pentru unele sectoare, care apare mai frecvent pe o piață mai globalizată și are efecte negative asupra veniturilor fermierilor, și îndeamnă Comisia și statele membre să reacționeze prompt și eficace atunci când este necesar, permițându-le astfel în mod direct fermierilor să combată volatilitatea prețurilor;
17. reamintește dificultățile întâmpinate în exercițiile bugetare precedente în cursul cărora creditele au fost reduse; consideră că orice tentativă de reducere a creditelor pentru agricultură ar fi ineficientă și chiar periculoasă, deoarece ar submina obiectivele PAC, lăsând sectorul și mai vulnerabil, și ar slăbi în mod considerabil eforturile pentru menținerea competitivității agriculturii europene;
18. subliniază că la sfârșitul anului 2016 expiră cota la zahăr și recomandă, prin urmare, Comisiei să identifice instrumente adecvate pentru a evita dezechilibrele de pe piață;
19. subliniază obiectivele de creștere a competitivității și durabilității agriculturii europene și solicită să se pună la dispoziție resurse pentru a îndeplini aceste obiective;
20. solicită ca fondurile alocate pentru cercetare în sectorul agroalimentar, în special din bugetul Orizont 2020, să rămână pe deplin disponibile, pentru a stimula inovarea în sectorul agricol;
21. subliniază importanța, pentru comisie și sectorul agricol, a proiectelor-pilot, cum ar fi Observatorul european de monitorizare a prețurilor, în vederea îmbunătățirii comparabilității prețurilor și a transparenței la stabilirea prețurilor alimentelor, și solicită continuarea sprijinului; propune, în același timp, lansarea mai multor proiecte-pilot care ar putea contribui la îmbunătățirea comercializării și vizibilității produselor agricole europene, cum ar fi noi campanii de promovare, pentru a sensibiliza și mai mult elevii din școli cu privire la programele de calitate ale UE; solicită Comisiei să informeze cu regularitate Parlamentul European și Consiliul în legătură cu activitățile și constatările relevante ale acestui instrument, asigurând totodată faptul că aceste informații sunt aduse în atenția unui public cât mai larg; subliniază importanța unui proiect-pilot în cadrul căruia să se investigheze obstacolele din calea întreprinderilor din agricultură care decurg din acumularea legislației;
22. subliniază dezechilibrele constante din lanțul de aprovizionare cu alimente, în care poziția producătorilor primari este în mod considerabil mai slabă decât cea a celorlalți actori; îndeamnă Comisia să stimuleze înființarea unor organizații ale producătorilor, în special în sectorul produselor lactate, ca unul dintre mijloacele de combatere a practicilor comerciale neloiale, precum și să monitorizeze îndeaproape practicile de taxare excesivă a produselor alimentare; să ia măsuri pentru a îmbunătăți transparența prețurilor și a marjelor, făcând referire în mod special la rolul sectorului comerțului cu amănuntul la scară largă, precum și la poziția defavorizată a fermierilor din lanțul de aprovizionare cu alimente; subliniază valoarea unui proiect-pilot în acest domeniu și solicită să se înainteze o propunere legislativă, dacă este necesar;
23. solicită să se asigure cât mai curând posibil alinierea completă a plăților directe în UE-28;
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
28.5.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
26 11 5 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, José Bové, Paul Brannen, Daniel Buda, Nicola Caputo, Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Edouard Ferrand, Luke Ming Flanagan, Beata Gosiewska, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Giulia Moi, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Laurențiu Rebega, Jens Rohde, Bronis Ropė, Jordi Sebastià, Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Janusz Wojciechowski, Marco Zullo |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Pilar Ayuso, Jørn Dohrmann, Norbert Lins, Momchil Nekov, Stanislav Polčák, Annie Schreijer-Pierik, Molly Scott Cato, Hannu Takkula, Valdemar Tomaševski |
||||
18.6.2015
AVIZ al Comisiei pentru pescuit
destinat Comisiei pentru bugete
referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2016
Raportor pentru aviz: Alain Cadec
SUGESTII
Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. constată că cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 oferă o marjă de manevră bugetară limitată pentru rubrica 2, în special în ceea ce privește finanțarea politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și a politicii maritime integrate (PMI);
2. reamintește că un buget suficient este esențial pentru atingerea obiectivelor ambițioase ale PCP; subliniază că acest buget este concentrat în special în secțiunea III și la titlul 11, „Afaceri Maritime și Pescuit”; reamintește că Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) (11 06) concentrează cea mai mare parte a bugetului, alături de contribuțiile obligatorii către organizațiile regionale de gestionare a pescuitului și către alte organizații internaționale (11 03);
3. reamintește că Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA) deține un rol primordial în coordonarea și punerea în aplicare a PCP, prin urmare, pentru a-și putea îndeplini acest rol, EFCA trebuie să dispună de suficiente resurse tehnice, economice și financiare, ceea ce trebuie să se reflecte în bugetul care îi este alocat;
4. insistă asupra importanței dimensiunii sociale și economice a pescuitului și a economiei maritime pentru comunitățile locale și pentru unele regiuni maritime și de coastă; își exprimă preocuparea față de reducerea numărului locurilor de muncă din aceste sectoare și față de lipsa posibilităților de reconversie profesională; solicită utilizarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru a stimula ocuparea forței de muncă în acest sector;
5. insistă asupra faptului că resursele piscicole necesită o gestionare adaptată, pentru a permite protecția și refacerea stocurilor de pește și a ecosistemelor marine și pentru a evita pierderea biodiversității, care ar avea repercusiuni nedorite asupra generațiilor viitoare și chiar asupra sectorului economic; consideră că Fondul european pentru investiții strategice poate juca un rol-cheie în acest sens;
6. subliniază importanța fundamentală a finanțării programelor de colectare a datelor, care sunt esențiale pentru luarea unor decizii raționale în ceea ce privește aspectele legate de politica din domeniul pescuitului;
7. subliniază că, pentru a asigura un pescuit responsabil, PCP reformată oferă un cadru juridic ambițios și că atât aspectele legate de reglementare, cât și cele bugetare ale acestuia ar trebui să beneficieze de sprijin;
8. este preocupat de capacitatea statelor membre de a mobiliza integral FEPAM și de a realiza obiectivele strategiei Europa 2020 și ale creșterii albastre; ia act de întârzierea înregistrată de anumite țări la validarea programelor lor operaționale, unele dintre ele fiind în continuare nevalidate la sfârșitul primului trimestru din 2015;
9. solicită Comisiei Europene să constituie o rezervă de fonduri destinate dezvoltării economiei albastre;
10. invită statele membre să își lanseze rapid propriile programe, pentru ca acestea să fie pe deplin funcționale până în 2016; consideră că bugetul 2016 ar trebui, prin urmare, să fie caracterizat printr-o accelerare semnificativă a utilizării creditelor în gestiune partajată; solicită, așadar, ca nivelul creditelor de angajament și de plată ale FEPAM să fie adecvat și suficient;
11. reamintește dificultățile întâmpinate în exercițiile financiare precedente în cursul cărora creditele bugetare au fost reduse; consideră că orice tentativă de reducere a creditelor de la titlul 11, în special a celor aferente FEPAM, este inutilă și periculoasă, deoarece ar compromite obiectivele PCP, ar afecta sustenabilitatea unui sector fragil și ar reduce considerabil eforturile realizate în vederea protejării și restaurării habitatelor marine;
12. reamintește că noua PCP este pusă în aplicare doar de câțiva ani, cu întreaga schimbare a paradigmei de gestionare a pescuitului pe care o implică, atât la nivelul statelor membre, cât și al pescarilor, cum ar fi în cazul obligației de debarcare; reamintește că adaptarea la aceste schimbări recente necesită ca UE să depună eforturi suplimentare în ceea ce privește comunicarea, formarea și investițiile economice, pentru a garanta difuzarea și înțelegerea corectă a acestor schimbări;
13. reamintește impactul bugetar al acordurilor în domeniul pescuitului sustenabil, precum și necesitatea de a se ține cont de prerogativele Parlamentului din acest domeniu, pentru a menține echilibrul global între obiectivele acestor acorduri și impactul lor asupra bugetului;
14. urmărește în continuare cu atenție finanțarea PMI și dezvoltarea sinergiilor dintre pescuit și celelalte activități maritime.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
17.6.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
20 1 0 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Alain Cadec, Richard Corbett, Diane Dodds, Linnéa Engström, João Ferreira, Raymond Finch, Ian Hudghton, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Ulrike Rodust, Remo Sernagiotto, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Peter van Dalen, Jarosław Wałęsa |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Izaskun Bilbao Barandica, José Blanco López, Marek Józef Gróbarczyk, Verónica Lope Fontagné, Francisco José Millán Mon |
||||
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2) din Regulamentul de procedură] prezenți la votul final |
Tim Aker |
||||
17.6.2015
AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
destinat Comisiei pentru bugete
referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2016
Raportor pentru aviz: Bogdan Andrzej Zdrojewski
SUGESTII
Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. preocupat cu privire la impactul pe care Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) îl va avea asupra proiectelor din domeniul cercetării și dezvoltării, având în vedere faptul că în următorii cinci ani fondurile alocate programului Orizont 2020 vor fi reduse cu 500 de milioane de euro;
B. întrucât investițiile în învățământul secundar și superior, în învățământul profesional și tehnic formal și informal, precum și în cercetare ar trebui să se afle în centrul obiectivelor vizate de Fondul european pentru investiții strategice, deoarece reprezintă un factor-cheie pentru o mai bună incluziune socială și pentru o creștere economică sustenabilă și, pe termen lung, vin în sprijinul competitivității;
C. întrucât Fondul european pentru investiții strategice ar trebui să acorde prioritate sectoarelor culturale și creative în ansamblu, deoarece acestea aparțin unui sector economic în plină înflorire, capabil să creeze locuri de muncă și oportunități pentru promovarea dezvoltării economice și sociale în Europa, cu condiția efectuării investițiilor necesare, care să răspundă nevoilor acestor sectoare;
D. întrucât 2016 este al treilea an al CFM și, prin urmare, este necesară efectuarea unei evaluări la jumătatea perioadei pentru a pune capăt situației inacceptabile în care programele deja aprobate și aflate, deci, în curs de implementare sunt compromise din cauza lipsei de resurse și a neplății fondurilor de către Uniune, este deosebit de îngrijorat de faptul că o situație similară s-ar putea produce în contextul noilor programe, ceea ce, dat fiind numărul mare de cetățeni implicați direct în asemenea programe, mai ales în Erasmus+, ar determina, la rândul său, o pierdere gravă a credibilității Uniunii Europene și ar săpa la temelia încrederii cetățenilor în instituțiile europene;
1. reamintește importanța programelor în domeniul educației și al culturii și necesitatea alocării unor credite de angajament și de plată suficiente pentru a garanta că programele își ating obiectivele în ceea ce privește numărul de beneficiari și au, în consecință, impactul scontat, menținând, totodată, accentul asupra transparenței, fără a neglija respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității; reamintește preocupările sale legate de implementarea programului integrat Europa Creativă după separarea administrativă a palierelor cultural și de media ale acestuia și problemele de echilibru apărute ulterior legate de politică și finanțare;
2. reamintește, totodată, că programe precum Erasmus+ și Europa Creativă au avantajul de a deschide ușile unor proiecte de mai mică amploare, care sunt cruciale pentru creativitate, mobilitate și inovare în Europa; consideră că proiectelor mai mici desfășurate în școli în cadrul acțiunii cheie nr. 2 din programul Erasmus+ ar trebui să li se acorde o atenție deosebită de acum înainte, deoarece s-a înregistrat o scădere constantă a numărului de proiecte mici selectate în acest domeniu, fapt ce vine în contradicție directă cu obiectivele Uniunii legate de dezvoltarea educației și mobilității în școli; în plus, consideră că ar trebui să se pună un accent corespunzător pe proiectele mai mici din cadrul programului Europa Creativă, ele fiind cruciale pentru dezvoltarea unei caracteristici europene foarte distinctive, permițând artiștilor și lucrătorilor din sectorul cultural să se întâlnească și să pună pe picioare laboratoare de idei, practici și inovații;
3. subliniază că politica în domeniul comunicării a UE trebuie îmbunătățită neîntârziat pentru a iniția într-un mod mai eficace un dialog cu cetățenii, permițându-le să beneficieze pe deplin de dreptul de a fi informați și de a se implica în făurirea politicii europene și pentru a extinde raza de acțiune; evidențiază în acest sens rolul pozitiv al rețelelor paneuropene formate din mijloace de comunicare în masă locale și naționale, precum EuranetPlus; solicită Comisiei să reintroducă o finanțare sustenabilă pentru aceste rețele;
4. subliniază importanța diplomației și cooperării culturale în relațiile cu vecinii UE; prin urmare, solicită elaborarea unei strategii coerente menite să sprijine mobilitatea tinerilor, artiștilor, creatorilor și altor categorii profesionale care își desfășoară activitatea în sectorul cultural, în contextul unor programe culturale și educative comune, prin intermediul cărora UE să își poată promova cultura și valorile; subliniază importanța proiectelor dezvoltate împreună cu țările partenere, fiind utilizate liniile bugetare de la rubrica IV;
5. subliniază importanța diversității culturale și lingvistice în rândul statelor membre și solicită Comisiei să asigure apărarea, îmbogățirea și promovarea acestei diversități;
6. privește cu tot mai mult scepticism relațiile contractuale netransparente ale Comisiei Europene referitoare la finanțarea Euronews, mai ales din perspectiva noilor acorduri de parteneriat și a participației unor noi investitori la Euronews;
7. solicită Comisiei să aibă în vedere, în cadrul Fondului european pentru investiții strategice, cofinanțarea, împreună cu FEIS, a acelor proiecte deja finanțate prin fonduri de coeziune în sectoarele industriilor culturale și creative care urmăresc păstrarea și promovarea patrimoniului cultural european, asigurând adiționalitatea investițiilor;
8. invită Comisia să revizuiască de urgență limitele actuale, stabilite la 5 milioane EUR (10 milioane EUR pentru situri UNESCO), aplicabile pentru finanțările din Fondul european pentru dezvoltare regională destinate proiectelor de infrastructură la scară mică, fapt ce riscă să reducă posibilitățile de investiții în cultură, care joacă un rol esențial pentru dezvoltarea socială și economică în UE;
9. subliniază nivelul actual ridicat al șomajului în rândul tinerilor și solicită angajamente bugetare solide pentru a soluționa această problemă, și anume prin întărirea legăturilor dintre educație, cercetare și inovare, care dețin un rol esențial în recrutarea tinerilor, și prin organizarea de cursuri de formare pentru angajații și funcționarii administrațiilor locale și naționale, acordându-se o atenție deosebită regiunilor defavorizate.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
16.6.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
21 2 0 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Jill Evans, Petra Kammerevert, Rikke Karlsson, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Fernando Maura Barandiarán, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Norbert Erdős, Mary Honeyball, Marc Joulaud, Ernest Maragall |
||||
16.6.2015
AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
destinat Comisiei pentru bugete
referitor la bugetul 2016 - mandatul pentru trilog
Raportoare pentru aviz: Barbara Matera
SUGESTII
Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit în cadrul unei declarații comune emise în noiembrie 2013 că procedurile bugetare anuale aplicate pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 vor integra, după caz, elemente referitoare la egalitatea de gen;
B. întrucât stereotipurile de gen și persistența diferențelor de salariu între bărbați și femei ar putea să împiedice sau să descurajeze femeile în efortul lor de a-și construi o carieră sau de a avansa pe plan profesional, acest lucru având o influență negativă asupra economiei, cu consecințe importante asupra creării de locuri de muncă; întrucât accesul la serviciile publice este crucial pentru independența economică și libertatea de acțiune a femeilor, serviciile publice rămânând un sector important pentru femei în privința oportunităților de angajare; subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare din partea Comisiei pentru a promova educația și formarea profesională pentru femei și fete, cu precădere în domeniile științei, tehnologiilor, ingineriei și matematicilor (STIM), precum și în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), unde există o mare discrepanță în privința competențelor și un potențial enorm de creștere pentru viitor; întrucât, potrivit estimărilor, vor fi 7,7 milioane de locuri de muncă în sectoarele STIM până în 2025 și circa 825 000 de locuri de muncă vacante pentru specialiștii în domeniul TIC până în 2020;
C. întrucât violența împotriva femeilor constituie un obstacol în calea egalității autentice între femei și bărbați; întrucât există o problemă în ceea ce privește accesibilitatea datelor referitoare la violența împotriva femeilor și posibilitatea de a compara aceste date, însă Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) permite accesul la datele statistice și la informațiile existente;
D. întrucât, în conformitate cu considerentul (10) din Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020, „este esențial să se păstreze denumirea Daphne la punerea în aplicare a programului, în legătură cu obiectivul specific care vizează prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor, a tinerilor și a femeilor, astfel încât să se mențină profilul programelor Daphne cât mai vizibil posibil”,
1. își reiterează solicitarea de a integra în mod consecvent dimensiunea de gen în cadrul întregii proceduri bugetare și în cadrul financiar multianual și de a utiliza în mod eficace cheltuielile bugetare pentru promovarea egalității de gen și, în acest scop, sugerează înființarea unui grup de lucru extern pentru a crește transparența procedurii bugetare în ceea ce privește integrarea dimensiunii de gen în buget;
2. subliniază faptul că, potrivit articolului 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, promovarea egalității dintre bărbați și femei este un principiu fundamental al UE; reamintește că problema egalității de gen ar trebui să fie integrată în toate politicile și abordată în toate etapele procesului bugetar;
3. solicită promovarea ideii de a integra dimensiunea de gen în buget atât în strategiile europene, cât și în cele naționale pentru o promovare mai eficace a egalității de gen; subliniază necesitatea de a aloca mai multe fonduri pentru combaterea tuturor formelor de violență și discriminare îndreptate împotriva femeilor și fetelor;
4. invită Comisia să finanțeze programele care sprijină și promovează implicarea femeilor în activități antreprenoriale, precum și accesul la microfinanțare, în special în cadrul Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) și prin intermediul Fondului social european (FSE), al Inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI), precum și al fondurilor structurale și al FEIS;
5. îndeamnă statele membre să facă uz de resursele financiare puse la dispoziție prin Fondul social european și prin Fondul european de dezvoltare regională pentru a promova egalitatea de gen, în special în domeniul muncii, nu numai prin integrarea dimensiunii de gen, ci și prin luarea de măsuri destinate direct grupurilor dezavantajate de femei, ținându-se seama în mod corespunzător de impactul crizei economice, investind în servicii publice de înaltă calitate și garantându-se în particular servicii de calitate la prețuri accesibile pentru îngrijirea copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane dependente și solicită să se asigure o transparență bugetară autentică în cazul fondurilor alocate pentru politicile privind egalitatea de gen (FSE, PROGRESS, DAPHNE);
6. subliniază necesitatea de a finanța campanii educaționale având drept obiectiv combaterea stereotipurilor de gen și de a sensibiliza cetățenii privind principiul egalității drepturilor și al egalității de șanse în cadrul programului Erasmus+;
7. invită Comisia să creeze, în cadrul EIGE, un centru european de monitorizare privind violența de gen și să suplimenteze în mod corespunzător personalul EIGE în acest scop; consideră că, în rest, bugetul EIGE ar trebui să rămână stabil;
8. își reiterează solicitarea anterioară de a menține programul Daphne sub forma unui capitol separat în cadrul programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”;
9. își reiterează solicitarea referitoare la elaborarea în continuare de indicatori și date cu privire la chestiunile de gen pentru a permite evaluarea bugetului general al UE dintr-o perspectivă de gen și pentru a monitoriza eforturile de integrare a dimensiunii de gen în buget.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
16.6.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
26 4 0 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Daniela Aiuto, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Anna Maria Corazza Bildt, Viorica Dăncilă, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Elisabeth Köstinger, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Mlinar, Maria Noichl, Marijana Petir, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Jordi Sebastià, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Elissavet Vozemberg, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská, Jana Žitňanská |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Inés Ayala Sender, Izaskun Bilbao Barandica, Biljana Borzan, Louise Bours, Stefan Eck, Ildikó Gáll-Pelcz, Clare Moody, Branislav Škripek, Dubravka Šuica, Marc Tarabella |
||||
ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE
Comisia pentru afaceri externe Comisia pentru afaceri externe
- Președintele - - Membrii -
Ref.: D(2015)26425
Dlui Jean Arthuis
Președinte
Comisia pentru bugete
Stimate domnule Președinte,
Întrucât calendarul impus de prezentarea întârziată în acest an a proiectului de buget nu permite comisiilor să formuleze un aviz oficial, vă scriem în numele Comisiei pentru afaceri externe pentru a vă prezenta poziția noastră sub forma unei scrisori. Ne exprimăm speranța profundă că punctul nostru de vedere va putea fi inclus de Comisia pentru bugete în raportul său referitor la mandatul pentru trilog. Apreciem faptul că se organizează negocieri interinstituționale cu privire la calendarul pragmatic pentru procedura bugetară, dar, cu toate acestea, vă rugăm să insistați în continuare pe lângă Comisie pentru a o determina să prezinte proiectul de buget mai aproape de începutul anului, pentru a garanta că, în anii următori, comisia noastră poate să prezinte un aviz în condiții obișnuite.
Preocuparea noastră principală este și în continuare legată de faptul că bugetul ar trebui să-i permită UE să-și îndeplinească rolul de actor global. Bugetul UE ar trebui să reflecte cât mai fidel prioritățile UE de la nivel global și să aloce fonduri în consecință. Salută, în acest context, majorarea cu 5,6% față de 2015 a creditelor de angajament de la rubrica 4, majorare care începe în sfârșit să compenseze reducerile semnificative operate în primii ani ai cadrului financiar multianual. Cu toate acestea, având în vedere climatul politic fragil din regiunile învecinate și dincolo de acestea, considerăm că este necesar să se întărească anumite domenii prioritare.
Am dori, de asemenea, să subliniem faptul că majorarea considerabilă (cu 28,5%) a creditelor de plată de la rubrica 4 este de asemenea o evoluție extrem de binevenită, care va contribui la atenuarea deficitului de credite de plată ce a pus în pericol buna funcționare a unei serii de instrumente financiare. Este extrem de important ca această majorare să fie păstrată și în bugetul final. A fost afectată deosebit de grav în special funcționarea instrumentului care contribuie la stabilitate și pace. În plus, având în vedere conflictele active și noile amenințări din regiunea mediteraneeană, suntem ferm convinși că ar trebui majorate și mai mult creditele de plată propuse, în valoare de 82,4 milioane EUR, pentru a putea fi tratate în mod adecvat restanțele de plată și a se putea face față eventualelor nevoi în situații de criză.
Îndeplinirea în mod responsabil a rolului de actor global înseamnă asigurarea unui sprijin adecvat țărilor din vecinătatea noastră, indiscutabil în baza principiului „mai mult pentru mi mult”, care se confruntă cu dificultăți enorme în toate domeniile de politică principale. Salutăm, în acest context, importanța politică pe care o acordă proiectul de buget evoluțiilor din zonele învecinate, atât celor din zonele din partea de est, cât și celor din bazinul Mării Mediterane. Noi subliniem, totuși, faptul că este necesar să se majoreze și mai mult creditele de angajament destinate Instrumentului european de vecinătate, întrucât în țările afectate este stringent nevoie de măsuri din partea UE. Decizia de a depăși valorile prevăzute pentru 2016 în programarea financiară pentru a sprijini regiunea Siriei reprezintă un pas important, care scoate în evidență amploarea problemelor cu care ne confruntăm, dar trebuie să subliniem și caracterul critic al problemelor ce afectează Libia și nevoia de a prevedea măsuri specifice în această privință. Am dori să se ia măsuri similare și în cazul zonelor învecinate din partea de est, în special în Ucraina. De asemenea, salutăm majorarea sprijinului acordat Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului și ne exprimăm încrederea că bugetul alocat măsurilor active de apărare a drepturilor omului va crește în continuare. Trebuie să remarcăm și să subliniem faptul că, în ultimii ani, sumele indicate în proiectul de buget nu corespund nevoilor reale de finanțare ale multor programe și vă îndemnăm să pregătiți terenul pentru ca această situație să poată fi corectată în bugetul final. În acest context, dorim să subliniem că este foarte necesar să fie sprijinite în mod consecvent și tot mai puternic procesul de pace din Orientul Mijlociu, Autoritatea Palestiniană și UNWRA.
Dorim, de asemenea, să salutăm eforturile importante depuse, prin majorarea creditelor de plată, pentru soluționarea perturbărilor de care a suferit anterior ajutorul umanitar. Cu toate acestea, dorim totuși să subliniem faptul că crizele umanitare ce au loc în prezent în toată lumea impun întărirea în continuare a acestui instrument.
În ceea ce privește bugetul Serviciului European de Acțiune Externă, constatăm că nu a fost încă soluționată problema transferului liniei bugetare prevăzute pentru reprezentanții speciali ai UE de la bugetul destinat PESC la bugetul destinat SEAE. Deși nevoia acestui transfer a fost constatată în evaluarea SEAE, toate încercările de realizare a acestuia sunt blocate de mult timp. Noi considerăm totuși că pentru integrarea corespunzătoare a politicii externe a UE este necesar ca activitățile diplomatice ale UE să fie consolidate în acest mod.
Am fi foarte recunoscători dacă aceste propuneri ar fi luate în considerare la elaborarea raportului.
Cu stimă,
Elmar Brok Cristian Dan Preda
(semnătură) (semnătură)
ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL
Comisia pentru comerț internațional
MJ/cp
EXPO-COM-INTA D(2015)28724
Dlui José Manuel Fernandes
Raportor pentru bugetul pe 2016
Comisia pentru bugete
Subiect: Mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget pe 2016
În calitate de raportor al Comisiei pentru comerț internațional (INTA) pentru bugetul pe 2016, aș dori să vă informez cu privire la prioritățile INTA privind bugetul pe 2016, astfel cum au fost convenite de coordonatorii Comisiei INTA la 15 iunie 2015.
În primul rând, Comisia definește comerțul printre prioritățile de vârf ale programului său de activitate, iar INTA este de părere că bugetul Uniunii Europene ar trebui să sprijine cu suficiente resurse financiare această prioritate. Comerțul nu este numai un instrument puternic pentru generarea de creștere economică și locuri de muncă în Europa, ci și un instrument important de politică externă, care poate sprijini obiectivele internaționale mai ample ale UE, promovând astfel peste tot în lume valorile europene cum ar fi pacea, libertatea și democrația. Comerțul poate reprezenta un instrument pentru îmbunătățirea standardelor în domeniul muncii, mediului și drepturilor omului. Pentru a îndeplini aceste obiective, trebuie să se aloce suficiente resurse financiare.
Pentru a face față provocărilor comerciale care rezultă din schimbarea peisajului geopolitic, se așteaptă ca în viitor politica comercială comună să devină și mai puternică. Resursele financiare de la bugetul Uniunii sunt indispensabile pentru a permite implementarea unor strategii comerciale și a unor politici de investiții solide și pentru a garanta că comerțul poate rămâne un instrument eficace care să contribuie la ocuparea forței de muncă, la creșterea economică și la dezvoltarea durabilă.
În plus, agenda negocierilor comerciale ale UE rămâne foarte ambițioasă: TTIP, Japonia, un acord de investiții cu China, țările ASEAN, țările ACP, modernizarea acordurilor de asociere cu Mexic și Chile, acordul privind comerțul cu servicii (TiSA), OMC etc. Negocierile curente și viitoare vor continua să necesite multe resurse din partea serviciilor Comisiei Europene, în special din partea DG Trade. Prin urmare, bugetul pentru activitățile comerciale trebuie să fie majorat suficient pentru ca UE să fie în măsură să își negocieze cu succes ambițioasa agendă comercială.
Este extrem de important ca acordurile noastre comerciale să fie gestionate în mod corespunzător. În acest sens, INTA împărtășește opinia exprimată de Curtea de Conturi în Raportul său special nr. 02/2014 intitulat „Sunt gestionate în mod corespunzător regimurile comerciale preferențiale?”, conform căreia sunt necesare eforturi suplimentare din partea Comisiei pentru monitorizarea punerii în aplicare și a efectelor acordurilor comerciale încheiate. Cu siguranță, UE ar avea de câștigat dacă ar aloca resurse suficiente pentru evaluări interimare și ex post ale respectării de către țările terțe a angajamentelor lor față de UE. Aceste evaluări ar trebui să devină o parte importantă a liniilor bugetare destinate activităților comerciale, deoarece este crucial să se demonstreze de către Comisie că obiectivele politice decise de colegislatori au dat într-adevăr rezultatele scontate.
Membrii Comisiei INTA sunt preocupați de faptul că cetățenii Uniunii echivalează globalizarea cu scăderea producției europene și cu pierderea locurilor de muncă. Pentru a recupera sprijinul cetățenilor, Comisia trebuie să investească mai multe resurse pentru dezvoltarea unei strategii de comunicare mai eficiente cu privire la politica comercială a Uniunii, precum și cu privire la avantajele și dezavantajele comerțului internațional.
În acest context, am dori să subliniem faptul că ar trebui să valorifice la maximum toate fondurile disponibile ale UE pentru a servi interesele cetățenilor și pentru a sprijini crearea continuă a unor noi locuri de muncă de calitate în Uniune.
INTA insistă asupra faptului că bugetul pe 2016 trebuie să reflecte succesul celei de-a noua conferințe ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului. În special, trebuie să se aloce fonduri suficiente programelor necesare pentru punerea în aplicare a acordului privind facilitarea comerțului de către țările în curs de dezvoltare și de către țările cel mai puțin dezvoltate. Pentru aceasta va fi necesar să se furnizeze asistență tehnică și consolidarea capacităților partenerilor OMC, în special prin intermediul ajutoarelor pentru comerț.
Date fiind principalele provocări cu care se confruntă politica europeană de vecinătate (PEV), Comisia INTA continuă să sublinieze că acestei politici ar trebui să i se aloce suficiente resurse bugetare pentru a oferi sprijin și asistență comercială și tehnică adecvată partenerilor noștri apropiați, în special celor din cadrul parteneriatului estic, precum și țărilor aflate în perioada post-Primăvara arabă. INTA insistă pentru ca importanța programului de asistență macrofinanciară (AMF) să se reflecte în bugetul Uniunii, deoarece AMF s-a dovedit un instrument extrem de util pentru a sprijini țările partenere aflate în situații financiare dificile. Am dori să reamintim faptul că Parlamentul European a adoptat oficial decizia cu privire la cel de-al treilea program de asistență macrofinanciară pentru Ucraina în valoare de până la 1,8 miliarde de EUR la 15 aprilie 2015. Pachetul de asistență care a fost acordat Ucrainei a arătat că un anumit grad de flexibilitate este esențial pentru acordarea de ajutor economic și financiar țărilor terțe, deoarece crizele de diverse facturi pot apărea foarte rapid în țările partenere ale UE.
În cele din urmă, este important ca bugetul Uniunii să ofere finanțare pentru inițiative de facilitare a internaționalizării IMM-urilor europene. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe eforturi, deoarece numai circa 13% din IMM-urile europene sunt actualmente active în afara UE. Pentru a asigura maximum de eficiență și eficacitate a cheltuielilor UE pentru promovarea internaționalizării și competitivității IMM-urilor europene, membrii INTA ar dori din partea Comisiei să evalueze și să îmbunătățească instrumentele existente, precum și să asigure controale suficiente și supravegherea diferitelor activități din acest domeniu.
Cu stimă,
Reimer BÖGE
ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE
IPOL-COM-LIBE D (2015) 27747
Dlui Jean ARTHUIS
Președintele Comisiei pentru bugete
WIC M02024
Strasbourg
Subject: LIBE priorities for the 2016 budget
Stimate domnule Arthuis,
Având în vedere trilogul din iulie și mandatul dumneavoastră pentru acest trilog, aș dori să vă informez cu privire la prioritățile Comisiei LIBE pentru bugetul pe 2016.
În opinia Comisiei LIBE, asigurarea în bugetul pe anul viitor a unui răspuns bugetar adecvat la problemele umanitare ridicate de numărul tot mai mare de imigranți care sosesc pe continent și de pierderile tragice de vieți omenești, în special în ceea ce privește situația din Mediterana, este de o importanță capitală.
Proiectul de buget pe 2016 conține pași bine-veniți în direcția corectă. Merită, de asemenea, salutate mobilizarea instrumentului de flexibilitate și instituirea unui mecanism de relocare temporară. Comisia LIBE salută și majorarea substanțială propusă în proiectul de buget pe 2016 a Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), în legătură cu care dorește să solicite Comisiei să asigure disponibilitatea resurselor adecvate pentru toate propunerile din acest domeniu. Parlamentul a subliniat în mod constant că este necesar să se facă tot posibilul pentru a se împiedica noi pierderi de vieți omenești pe mare și să se furnizeze resursele necesare pentru a asigura că obligațiile de căutare și salvare sunt într-adevăr îndeplinite.
Majoritatea grupurilor reprezentate în cadrul LIBE salută, de asemenea, majorările propuse ale bugetului Frontex și sprijină propunerea Comisiei de a scuti EASO, Frontex, Eurojust și Europol de obligația de a participa la rezerva de redistribuire a personalului. Comisia LIBE deplânge însă reducerea bugetului EASO, ca urmare a neutilizării resurselor în cursul exercițiului bugetar precedent, și insistă să i se aloce agenției suficiente resurse pentru a-și îndeplini sarcinile, aceasta fiind astfel în măsură să facă față unui volum de muncă mai mare. LIBE solicită încă o dată Comisiei să regândească rezerva de redistribuire a personalului, ținând mai bine cont de volumul de muncă și de sarcinile fiecărei agenții. Comisia LIBE insistă că este necesar să se asigure o finanțare adecvată pentru a reacționa la noile provocări din domeniile migrației și al securității interne.
LIBE consideră că Comisia ar trebui să explice în mai mare măsură și să detalieze impactul bugetar al măsurilor prezentate ca parte a Agendei europene privind securitatea, în special în ceea ce privește Europol și sarcinile sale conexe din domeniile combaterii terorismului, a criminalității organizate și a criminalității informatice, astfel încât colegiuitorii să fie mai bine informați cu privire la nivelul adecvat al resurselor care trebuie alocate în aceste scopuri.
În plus, LIBE solicită o mai bună finanțare a instrumentelor de monitorizare și de promovare a statului de drept și a funcționării corecte a sistemelor judiciare. În acest sens, comisia constată cu dezamăgire că Agenției pentru Drepturi Fundamentale nu i-a fost majorat bugetul, deși aceasta joacă un rol esențial în monitorizarea respectării drepturilor fundamentale.
În fine, LIBE solicită Comisiei să evalueze nevoile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), ținând cont de creșterea volumului său de muncă ca urmare a creșterii numărului substanțelor psihoactive noi.
Cu deosebită considerație,
Claude MORAES
ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE
Comisia pentru afaceri constituționale
Președintele
Ref.: D(2015)29275
Dlui Jean Arthuis
Președintele Comisiei pentru bugete
Clădirea Altiero Spinelli
ASP 09G205
B-1047 Bruxelles
Subiect: Prioritățile AFCO privind mandatul pentru trilogul aferent bugetului 2016
Stimate domnule președinte,
Comisia pentru afaceri constituționale, a cărei președintă sunt, constată că procedura bugetară a fost lansată în acest an cu puțin mai târziu decât de obicei, Comisia prezentând proiectul de buget pe 2016 la 27 mai 2015. Întrucât această întârziere impune termene foarte scurte pentru adoptarea raportului dumneavoastră privind mandatul pentru trilogul privind bugetul 2016, coordonatorii Comisiei AFCO au convenit, în cadrul reuniunii lor din 26 februarie 2015, să prezinte contribuția noastră la proiectul de raport respectiv sub forma unei scrisori în care să prezinte prioritățile AFCO pentru bugetul aferent exercițiului următor.
Comisia pentru afaceri constituționale ar dori, așadar, să vă atragă atenția asupra următoarelor domenii prioritare care ar trebui tratate în cadrul negocierilor bugetare din anul curent:
- În cadrul unei audieri organizate cu puțin timp în urmă cu privire la implementarea până în prezent a inițiativei cetățenești europene, am aflat despre piedicile cu care se confruntă cetățenii europeni în exercitarea dreptului lor de a lansa o astfel de inițiativă. Întrucât acest instrument nou devine tot mai popular, iar noi dorim să fie îmbunătățit, în beneficiul cetățenilor, Comisia AFCO ar dori ca acest program, împreună cu strategia de comunicare conexă, să fie dotat cu fonduri adecvate pentru a-și putea realiza obiectivele, precum și să i se confere o vizibilitate sporită prin inserarea unei linii specifice acestuia.
- De asemenea, AFCO salută propunerea Comisiei de a majora finanțarea alocată programului „Europa pentru cetățeni” și acțiunilor de comunicare, deoarece aceste instrumente sunt de importanță capitală pentru intensificarea proceselor de democrație participativă din UE și pentru dezvoltarea încrederii și înțelegerii în rândul cetățenilor față de politica și strategiile europene.
- În ceea ce privește bugetul Parlamentului, ar trebui să se asigure fonduri suficiente pentru programele de comunicare care promovează interacțiunea cu cetățenii și prin care aceștia sunt informați despre activitățile Parlamentului, precum și să se consolideze măsurile de schimb de informații cu parlamentele naționale.
Sunt încrezător că, la pregătirea mandatului pentru trilogul privind bugetul 2016, Comisia pentru bugete va ține seama de propunerile noastre.
Cu stimă,
Danuta Hübner
CC: José Manuel Fernandes, raportorul Comisiei BUDG pentru bugetul 2016 - secțiunea III, Comisia
Gérard Deprez, raportorul Comisiei BUDG pentru bugetul 2016 - alte secțiuni
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
23.6.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
29 4 4 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Nedzhmi Ali, Jonathan Arnott, Jean Arthuis, Richard Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Iris Hoffmann, Monika Hohlmeier, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Sophie Montel, Siegfried Mureșan, Liadh Ní Riada, Jan Olbrycht, Younous Omarjee, Paul Rübig, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Paul Tang, Isabelle Thomas, Monika Vana, Daniele Viotti |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Janusz Lewandowski, Ivan Štefanec, Nils Torvalds, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský |
||||
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Tiziana Beghin, Marco Zullo |
||||
- [1] JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
- [2] JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
- [3] JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
- [4] Texte adoptate, P8_TA(2015)0061.
- [5] This results from the so-called "N+2" / "N+3" rules whereby payments have to be made within two (N+2) or three (N+3) years after the corresponding commitments have been made. At the end of 2013, the two decommitment rules applied at the same time.
- [6] The total additional payment appropriations authorised through amending budgets amounted to EUR 6.7 billion in 2012, EUR 11.6 billion in 2013 and EUR 3.5 billion in 2014.
- [7] The backlog of outstanding payment claims for the 2007-2013 Cohesion programmes at year-end increased from EUR 11 billion in 2011 to EUR 16 billion in 2012, EUR 23.4 billion in 2013, and EUR 24.7 billion in 2014.
- [8] It is to be noted that for shared management policies such as Cohesion policy (where the Commission reimburses Member States’ expenditure), interest for late payments does not apply.
- [9] The remaining 5% is to be paid at the programme closure, which will take place in 2017-2019, after the Commission's assessment that the programme has been implemented successfully and that no correction needs to be made.
- [10] Cohesion policy legislation provides for a regulatory deadline of 60 days.
- [11] Definition of normal and abnormal backlog is in section 3.4 and 4.3.
- [12] The amending budget 2/2014 was originally presented as draft amending budget 3/2014.
- [13] Monthly reports on interim payments and pending claims, Budget Forecast Alert (twice a year)
- [14] DEC 54/2014.
- [15] Unpaid amounts resulting from the reduction of pre-financing rates to a rate below the legal/normal minimum are not included in the current definition of "outstanding payment claims": however, for a number of programmes, some reduction of pre-financing rates has been implemented in 2014 (in some case already in 2013) in order to postpone payments to a later date.
- [16] Art. 87 of CR 1083/2006: " …requests for interim payments are grouped together, as far as possible, on 3 separate occasions a year"
- [17] Identical to the one included in the executive summary.
- [18] Articles 91 and 92 respectively of Regulation 1083/2006 for programming period 2007-2013.
- [19] Due to the cash-flow constraints in the first months of the year (see section 3.3 above), part of the backlog might not be paid within the regulatory deadlines at the beginning of the year.
- [20] Except for Croatia, Romania, Slovakia
- [21] Article 76 of Council Regulation (EC) No 1083/2006 of 11 July 2006 laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund and the Cohesion Fund and repealing Regulation (EC) No 1260/1999 (OJ L 210, 31.7.2006, p. 25).
- [22] Article 112 of Regulation (EU) No 1303/2013 of the European Parliament and of the Council of 17 December 2013 laying down common provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, the European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund and laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund and the European Maritime and Fisheries Fund and repealing Council Regulation (EC) No 1083/2006 (OJ L 347, 20.12.2013, p. 320).
- [23] The forecasts submitted by Member States in January 2015 did not cover all operational programmes. For these cases, the Commission has used the forecasts received last September. Such an extrapolation of missing Member States' forecasts is not possible for 2016, since the forecasts submitted in September 2014 covered 2014 and 2015 only (not yet 2016). This means that the forecast for 2016 includes only the operational programmes for which the Member States transmitted the information and might have to be revised upward when the missing information is transmitted.
- [24] Article 79 of Council Regulation (EC) No 1083/2006 lays down that "The cumulative total of pre-financing and interim payments made by the Commission shall not exceed 95% of the seven-year contribution from the Funds to the Operational Programme; the remaining 5% will only be paid at the closure of the Operational Programme."
- [25] Article 89 of Council Regulation (EC) No 1083/2006 of 11 July 2006 laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund and the Cohesion Fund and repealing Regulation (EC) No 1260/1999 (OJ L 210, 31.7.2006, p. 25).
- [26] + EUR 406 million (net increase in payment appropriations) for Humanitarian Aid, + EUR 30 million for DCI and + EUR 250 million for ENI.
- [27] The graph however does not reflect the impact of the reduced level of pre-financing.
- [28] Potrivit documentului Comisiei intitulat „Elemente ale unui plan de plăți care să permită readucerea pe o traiectorie sustenabilă a bugetului UE”, prezentat Parlamentului la 16 aprilie 2015.