RAPORT referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în conformitate cu punctul 11 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (catastrofele produse în Bulgaria și Grecia în 2015)
17.9.2015 - (COM(2015)0370 – C8-0198/2015 – 2015/2151(BUD))
Comisia pentru bugete
Raportor: Andrey Novakov
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în conformitate cu punctul 11 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (catastrofele produse în Bulgaria și Grecia în 2015)
(COM(2015)0370 – C8-0198/2015 – 2015/2151(BUD))
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0370 – C8-0198/2015),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene[1],
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[2], în special articolul 10,
– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[3], în special punctul 11,
– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,
– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0253/2015),
1. aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;
2. încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.
ANEXĂ: DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului de solidaritate al UE
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene[4], în special articolul 4 alineatul (3),
având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[5], în special punctul 11,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1) Obiectivul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene („fondul”) este de a permite Uniunii să răspundă rapid, eficient și cu flexibilitate situațiilor de urgență și să-și exprime solidaritatea față de populația din regiunile afectate de catastrofe.
(2) Fondul nu poate depăși o sumă anuală maximă de 500 de milioane EUR (la prețurile din 2011), astfel cum se prevede la articolul 10 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului[6].
(3) Bulgaria a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a condițiilor aspre de iarnă.
(4) Grecia a depus două cereri de mobilizare a fondului ca urmare a inundațiilor care au avut loc în această țară.
(5) Comisia consideră că cererile îndeplinesc condițiile de acordare a ajutorului pus la dispoziție de Fondul de solidaritate, astfel cum sunt prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2012/2002.
(6) Prin urmare, fondul ar trebui mobilizat pentru a oferi o contribuție financiară echivalentă cu întreaga sumă de 16 274 765 EUR aferentă cererilor prezentate de Bulgaria și de Grecia.
(7) Există posibilitatea de a se efectua realocări de credite în conformitate cu punctul 11 a doua teză din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013. Creditele pentru plăți în avans pentru exercițiul financiar 2015 au fost utilizate într-o măsură foarte limitată pentru cele trei cereri care fac obiectul prezentei decizii, soldul care trebuie plătit în cazul acestora fiind de 14 647 288 EUR. În consecință, suma totală a mobilizării va fi finanțată prin realocarea creditelor disponibile pentru plățile în avans în bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, nefiind necesare credite suplimentare.
(8) Pentru a reduce la minimum perioada necesară pentru mobilizarea fondului, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la data adoptării,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În cadrul bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, se mobilizează din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene suma de 16 274 765 EUR în credite de angajament și de plată.
Valoarea totală a acestei mobilizări se acoperă din creditele mobilizate prin Decizia (UE) 2015/422 a Parlamentului European și a Consiliului[7] pentru efectuarea de plăți
în avans la bugetul Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, disponibile la
linia bugetară 13 06 01. Suma disponibilă pentru plăți în avans de la linia bugetară respectivă se reduce în consecință.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene. Se aplică de la ... [data adoptării]. [A se introduce data de către Parlament înainte de publicarea în JO].
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
EXPUNERE DE MOTIVE
Comisia propune mobilizarea, în temeiul punctului 11 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013, a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru acordarea de asistență financiară pentru o catastrofă din Bulgaria (condițiile aspre de iarnă au declanșat o catastrofă clasificată drept „catastrofă naturală majoră“ în cadrul FSUE) și pentru două catastrofe din Grecia (inundațiile din Evros și din regiunea centrală a Greciei, clasificate drept „catastrofe regionale“ în cadrul FSUE) care au avut loc la începutul anului 2015.
Comisia a examinat în mod amănunțit toate cele trei cereri în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 661/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014, în special cu articolele 2, 3 și 4.
Bulgaria – condiții aspre de iarnă
La sfârșitul lunii ianuarie și la începutul lunii februarie 2015, zone întinse din Bulgaria au avut de suferit de pe urma ploilor abundente, a zăpezii, a inundațiilor și a alunecărilor de teren, regiunea de sud-est fiind cea mai afectată regiune. Aceste evenimente au provocat daune considerabile infrastructurii publice, cum ar fi digurile, rețelele de comunicații și rutiere, precum și întreprinderilor, locuințelor private și activelor (numai în orașul Burgas au fost inundate peste 300 de clădiri) și au adus prejudicii sectorului agricol și celui silvic.
Autoritățile bulgare au estimat daunele directe totale cauzate de catastrofă la 243,305 milioane EUR. Această sumă reprezintă 0,622 % din VNB-ul Bulgariei sau 103,6 % din pragul de „catastrofă majoră” în valoare de 234,871 milioane EUR aplicabil Bulgariei în 2015 (adică 0,6 % din VNB, pe baza datelor din 2013 privind mobilizarea FSUE), catastrofa îndeplinind condițiile pentru a fi considerată o „catastrofă naturală majoră” în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulament.
Cererea Bulgariei a fost primită la 24 aprilie 2015, în termenul-limită de 12 săptămâni de la înregistrarea primelor daune, la 30 ianuarie 2015.
Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiunile urgente de primă necesitate și de reabilitare, astfel cum sunt definite la articolul 3 din regulament. Costul operațiunilor urgente de primă necesitate eligibile a fost estimat de autoritățile bulgare la 239,225 milioane EUR. Această sumă disproporționat de mare (peste 98% din valoarea totală raportată a daunelor) se explică prin ponderea ridicată a daunelor publice, autoritățile locale fiind incapabile să evalueze în mod corespunzător daunele private în termenul-limită de 12 săptămâni pentru depunerea cererii. Prin urmare daunele private nu sunt, în mare măsură, incluse în cerere. Cea mai mare parte a costurilor – de peste 97 milioane EUR – este destinată operațiunilor de reabilitare urgente, inclusiv cheltuielilor cu măsurile de siguranță și cu infrastructura de prevenție. Se estimează că este nevoie de peste 46 milioane EUR pentru reabilitarea infrastructurii de transport.
Regiunile afectate intră în categoria „regiuni mai puțin dezvoltate”din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (2014-2020). Autoritățile bulgare nu au indicat Comisiei că ar avea intenția de a realoca finanțare din programul aferent fondurilor structurale și de investiții europene (ESI) pentru Bulgaria în vederea finanțării măsurilor de reabilitare.
La cererea Bulgarei, Comisia a plătit un avans în valoare de 637 782 EUR, care reprezintă 10 % din contribuția financiară anticipată din fond, în conformitate cu articolul 4a alineatul (2) din regulament. Suma a fost deja utilizată de guvernul bulgar pentru acțiuni urgente de reabilitare a infrastructurii de transport, de canalizare, precum și pentru măsurile de siguranță și infrastructura de prevenție.
GRECIA – inundațiile din Evros și din regiunile centrală și de vest
De la începutul lunii februarie 2015, inundațiile de amploare din regiunile Macedonia de Est și Tracia au adus daune infrastructurii esențiale, unor clădiri publice, unor locuințe private și unor întreprinderi și au cauzat pagube în sectorul agriculturii, distrugând infrastructura agricolă, depozite și culturi. Au fost afectate sursele de alimentare cu apă și infrastructura de canalizare din 17 localități. În cursul aceleiași perioade, zone întinse din Grecia Centrală și de Vest au fost afectate de o altă serie de inundații, care au provocat daune și mai mari, având drept consecințe întreruperea alimentării cu curent electric, izolarea mai multor așezări din zonele de munte și distrugerea unor bunuri care aparțineau patrimoniului cultural al Greciei.
Întrucât aceste evenimente au aceleași origini meteorologice, cele două cereri au fost comasate și tratate ca o singură catastrofă regională, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulament. În total, cinci regiuni NUTS 2 au fost afectate de catastrofă: regiunea Macedonia de Est și Tracia (inundațiile din Evros), precum și regiunile Epir, Grecia de Vest, Grecia Centrală și Tesalia (inundațiile din regiunile centrală și de vest).
Cele două cereri au fost depuse la 23 aprilie 2015, în termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primei daune (la 1 februarie pentru regiunile centrală și de vest și la 4 februarie 2015 pentru Evros).
Daunele directe cumulate cauzate de aceste evenimente sunt estimate la 395,878 milioane EUR (132,454 milioane EUR pentru Evros și 263,424 milioane EUR pentru Grecia Centrală și de Vest). Pe baza acestor cifre, evenimentele nu ating pragul de „catastrofă majoră” aplicabil Greciei în 2015 (1 091,315 milioane EUR sau 0,6 % din VNB, calcul bazat pe datele din 2013). Cu toate acestea, daunele directe totale reprezintă 4,78 % din PIB-ul mediu ponderat al celor cinci regiuni NUTS 2 vizate și, prin urmare, depășesc cu mult pragul de 1,5 % din PIB-ul regional ponderat necesar pentru ca un eveniment să fie calificat drept „catastrofă regională”.
Costul operațiunilor urgente de primă necesitate eligibile a fost estimat de autoritățile elene la 308,445 milioane EUR, cea mai mare parte a costurilor vizând sectorul transporturilor. Regiunile afectate intră în categoria „regiuni mai puțin dezvoltate” din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (2014-2020). Autoritățile elene nu au indicat Comisiei că ar avea intenția de a realoca finanțare din programul aferent ESI pentru măsurile de reabilitare.
La cererea Greciei, s-a plătit un avans de 10 % din contribuția financiară anticipată din FSUE, în valoare de 331 135 EUR pentru Evros și în valoare de 658 560 EUR pentru Grecia Centrală și de Vest.
În conformitate cu practica anterioară, Comisia propune să se aplice în ambele cazuri un procent de 2,5% din valoarea totală a daunelor directe pentru partea din daune situată sub prag și de 6 % pentru partea din daune care depășește pragul (acest caz vizând doar Bulgaria).
Comisia a propus următoarele valori ale ajutorului:
Catastrofă |
Daune directe (milioane EUR) |
Pragul pentru catastrofe regionale aplicat (în milioane EUR) |
Pragul pentru catastrofe majore (în milioane EUR) |
Costul total al operațiunilor eligibile (în milioane EUR) |
2,5 % din daunele directe care nu depășesc pragul, în EUR |
6% din daunele directe care depășesc pragul, în EUR |
Suma totală a ajutorului propus, în EUR |
||
BULGARIA |
243,305 |
- |
234,871 |
239,225 |
5 871 775 |
506 040 |
6 377 815 |
||
GRECIA |
395,878 |
124,354 |
1 091,315 |
308,445 |
9 896 950 |
- |
9 896 950 |
||
TOTAL |
|
|
|
|
|
|
16 274 765 |
||
După deducerea sumelor deja plătite drept avans, reprezentând 10% (637 782 EUR pentru Bulgaria și 989 695 EUR pentru Grecia),soldul restant care trebuie plătit este de 14 647 288 EUR(din care 5 740 033 EUR pentru Bulgaria și 8 907 255 EUR pentru Grecia).
La adoptarea bugetului pentru 2015, a fost înscrisă în buget o sumă de 50 000 000 EUR pentru plata avansurilor în credite de angajament și de plată. În conformitate cu punctul 11 din AII, care prevede posibilitatea de realocare a creditelor, Comisia propune să mobilizeze fondul, bazându-se pe această sumă deja mobilizată, alocată în mod expres pentru plata avansurilor, pentru a plăti soldul restant în valoare de14 647 288 EUR.
În aceste condiții, mobilizarea propusă nu ar necesita modificarea bugetului pentru 2015. Prin urmare, Comisia nu intenționează să prezinte un proiect de buget rectificativ.
Această operațiune ar lăsa disponibilă suma de 33 725 235 EUR pentru plata altor avansuri în 2015, în cazul în care va fi necesar; Comisia consideră că această sumă este suficientă în cazul primirii de noi cereri potențiale în partea rămasă din acest an.
Aceasta este a doua decizie de mobilizare din 2015, iar valoarea totală a ajutorului propus mai sus respectă dispozițiile privind plafonul pentru Fondul de solidaritate al UE, astfel cum este prevăzut în Regulamentul privind CFM, în valoare de 541,2 milioane EUR (adică 500 milioane EUR la prețurile din 2011).
În conformitate cu punctul 11 din AII din 2 decembrie 2013, în cazul unui dezacord între Parlament și Consiliu cu privire la aceste propuneri, Comisia inițiază o procedură de trilog pentru a obține acordul celor două componente ale autorității bugetare cu privire la necesitatea de a utiliza fondul și la suma solicitată.
Potrivit unui acord intern cu Comisia pentru dezvoltare regională (REGI), aceasta ar trebui să ia parte la acest proces pentru a oferi sprijin constructiv la execuția Fondului de solidaritate al UE. În urma examinării cererilor, Comisia REGI a Parlamentului European și-a exprimat poziția privind mobilizarea fondului, prezentată în avizul sub formă de scrisoare anexat la prezentul raport.
Raportorul recomandă aprobarea propunerii de decizie prezentată de Comisie și anexată la prezentul raport din următoarele motive:
• cele două cazuri îndeplinesc criteriile de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene;
• natura catastrofelor, amploarea acestora și impactul profund pe care l-au avut asupra comunităților și economiilor locale;
• regiunile au fost serios afectate de daune – nu doar infrastructura publică (infrastructura de alimentare cu apă, de canalizare și de alimentare cu energie electrică), ci și proprietatea privată, întreprinderile, terenurile agricole și pădurile;
ANEXĂ – SCRISOARE DIN PARTEA COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
Dlui Jean ARTHUIS
Președinte
Comisia pentru bugete
Parlamentul European
Stimate domnule Arthuis,
Subiect: Mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în favoarea Bulgariei și a Greciei
Comisia Europeană a transmis Parlamentului European propunerea sa de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (COM(2015)0370), pe baza solicitărilor de mobilizare a fondului depuse de Bulgaria și de Grecia în legătură cu cele trei catastrofe produse pe teritoriile acestor state în 2015.
Comisia propune mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, estimând pagubele produse de fiecare catastrofă, în fiecare țară, după cum urmează:
Catastrofă |
Daune directe (milioane EUR) |
Pragul pentru catastrofe regionale aplicat (în milioane EUR) |
Pragul pentru catastrofe majore (în milioane EUR) |
Costul total al operațiunilor eligibile (în milioane EUR) |
2,5 % din daunele directe care nu depășesc pragul, în EUR |
6% din daunele directe care depășesc pragul, în EUR |
Suma totală a ajutorului propus, în EUR
|
||
BULGARIA |
243,305 |
- |
234,871 |
239,225 |
5 871 775 |
506 040 |
6 377 815 |
||
GRECIA |
395,878 |
124,354 |
1 091,315 |
308,445 |
9 896 950 |
- |
9 896 950 |
||
TOTAL |
|
|
|
|
|
|
16 274 765 |
||
În urma examinării cererilor și având în vedere grantul maxim care poate fi acordat din fond, Comisia propune mobilizarea fondului pentru aceste două cazuri prin utilizarea sumei de 16 274 765 EUR din cei 50 000 000 EUR mobilizați în mod specific pentru avansuri în cadrul bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015.
Coordonatorii comisiei au evaluat această propunere și m-au însărcinat să vă comunic faptul că majoritatea membrilor acestei comisii nu formulează obiecțiuni față de mobilizarea Fondului de solidaritate al UE pentru a aloca sumele menționate mai sus propuse de Comisie.
Cu deosebită considerație,
Iskra MIHAYLOVA
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
14.9.2015 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
24 1 0 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Nedzhmi Ali, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Monika Hohlmeier, Carlos Iturgaiz, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Ernest Maragall, Clare Moody, Siegfried Mureșan, Liadh Ní Riada, Jan Olbrycht, Younous Omarjee, Urmas Paet, Indrek Tarand, Daniele Viotti, Marco Zanni |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Andrey Novakov |
||||
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Raymond Finch |
||||
- [1] JO L 311, 14.11.2002, p. 3.
- [2] JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
- [3] JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
- [4] Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3).
- [5] JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
- [6] Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru
perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884). - [7] Decizia (UE) 2015/422 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2014 privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (JO L 68, 13.3.2015, p. 47).