RAPORT referitor la punerea în aplicare a instrumentului european de microfinanțare Progress

17.11.2015 - (2015/2042(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Raportor: Sven Schulze

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a instrumentului european de microfinanțare Progress

(2015/2042(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind punerea în aplicare a instrumentului european de microfinanțare Progress – 2013 (COM(2014)0639),

–  având în vedere evaluarea intermediară a instrumentului european de microfinanțare Progress la 5 mai 2015[1],

–  având în vedere studiul privind imperfecțiunile din domeniul microfinanțării și opțiunile cu privire la abordarea acestora prin intermediul unui instrument financiar al UE („Study on imperfections in the area of microfinance and options how to address them through an EU financial instrument”)[2],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) („Regulamentul EaSI”) și de abrogare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială[3] („instrumentul”) („decizia”),

–  având în vedere Decizia nr. 283/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 martie 2010 de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială[4],

–  având în vedere Rezoluția din 24 martie 2009 conținând recomandări către Comisie privind o inițiativă europeană de dezvoltare a microcreditelor în sprijinul creșterii și ocupării forței de muncă[5],

–  având în vedere analiza aprofundată din mai 2015 a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European intitulată „European Progress Microfinance Facility – Interim evaluation” (Instrumentul european de microfinanțare Progress – Evaluare intermediară)[6],

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru control bugetar (A8-0331/2015),

A.  întrucât microfinanțarea contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020; întrucât microfinanțarea poate facilita ieșirea din sărăcie și șomaj, conferi demnitate și consolida coeziunea în cadrul comunităților prin ameliorarea incluziunii sociale și reducerea la minimum a divergențelor sociale;

B.  întrucât obiectivul instrumentului de microfinanțare este de a crește accesul la microfinanțare și disponibilitatea acesteia pentru persoanele care și-au pierdut sau riscă să își piardă locul de muncă sau care au dificultăți de integrare sau reintegrare pe piața muncii, precum și pentru persoanele care se confruntă cu amenințarea excluziunii sociale sau pentru persoanele vulnerabile, aflate într-o situație dezavantajoasă în privința accesului la piața de credit convențională și care doresc să deschidă sau să își dezvolte propria microîntreprindere, inclusiv să desfășoare o activitate independentă; întrucât obiectivul instrumentului de microfinanțare este și de a crește accesul la microfinanțare și disponibilitatea acesteia pentru microîntreprinderi și economia socială;

C.  întrucât obiectivul instrumentului de microfinanțare este de a îmbunătăți capacitățile intermediarilor pentru a crește numărul potențialelor operațiuni cu scopul de a asigura ocuparea forței de muncă prin crearea de locuri de muncă de calitate, creștere și incluziune socială în comunitățile locale;

D.  întrucât situația financiară a debitorilor femei pare să fie mai rea decât a debitorilor bărbați, înregistrându-se o rată mai mare a femeilor șomere sau expuse riscului de sărăcie[7]; întrucât raportul dintre antreprenorii femei și antreprenorii bărbați care beneficiază de instrumentul de microfinanțare este de doar 36:64, încă insuficient în ceea ce privește echilibrul de gen;

E.  întrucât marginalizarea și multipla discriminare cu care se confruntă anumite grupuri de femei au accentuat și mai mult dezavantajul lor economic și dificultatea în accesarea finanțării; întrucât inserția femeilor care suferă din cauza excluziunii ar trebui să fie o prioritate;

F.  întrucât un număr tot mai mare de femei care participă la piața muncii sunt și principalii susținători ai familiilor lor; întrucât rata părinților singuri este mai mare în rândul femeilor decât al bărbaților; întrucât de microfinanțare ar trebui să beneficieze un număr tot mai mare de femei;

G.  întrucât economia socială include cooperative, case de ajutor reciproc, asociații non-profit, fundații și întreprinderi sociale care contribuie la politicile Uniunii privind ocuparea forței de muncă, coeziunea socială, dezvoltarea regională și rurală, protecția mediului, protecția consumatorilor, agricultura, dezvoltarea țărilor terțe și securitatea socială;

H.  întrucât, ca urmare a crizei economice și financiare, nivelul sărăciei și al excluziunii sociale a crescut, la fel ca și șomajul pe termen lung, șomajul în rândul tinerilor și inegalitățile sociale;

I.  întrucât instrumentul de microfinanțare îmbunătățește condițiile în care solicitanții de credite pot obține împrumuturi și facilitează finanțarea pentru persoanele care în alte condiții nu sunt eligibile; întrucât intermediarii financiari din sectorul microcreditelor au beneficiat de acest instrument în 22 de state membre; întrucât obiectivul general al instrumentului este de a acorda 46 000 de microcredite până în 2020, ceea ce reprezintă aproximativ 500 de milioane EUR;

J.  întrucât rata de rambursare a creditelor de către beneficiari este estimată la 95 %; întrucât instrumentul de microfinanțare i-a ajutat pe oameni să intre sau să reintre pe piața muncii sau să își înceapă propria afacere și pe lucrătorii independenți să își păstreze sau să își extindă microîntreprinderile în termeni de locuri de muncă conservate, noi angajări și cifră de afaceri generată; întrucât instrumentul a ajuns în zone îndepărtate din Europa și a generat activitate economică;

K.  întrucât rata de acoperire a minorităților este în continuare dificil de evaluat pentru că cei mai mulți intermediari financiari din sectorul microcreditelor nu sunt în mod special angajați într-o activitate care să crească această rată; întrucât beneficiarii microcreditelor nu se consideră în mod necesar ca aparținând unui grup marginalizat sau se tem de discriminări dacă apartenența lor etnică este dezvăluită;

L.  întrucât 60 % dintre persoanele de la care provin datele respective erau fie șomere, fie inactive în momentul solicitării microcreditului; 84 % dintre beneficiari făceau parte din grupul de vârstă de 25-54 de ani și 36 % dintre antreprenorii înregistrați sprijiniți cu credite erau femei;

M.  întrucât instrumentul ar trebui analizat nu doar din punct de vedere cantitativ, ci și calitativ; întrucât, deși este mai ușor de analizat un instrument în ceea ce privește eficiența economică, trebuie analizată, de asemenea, eficacitatea sa în îndeplinirea obiectivului de incluziune socială, precum și calitatea și impactul direct asupra locurilor de muncă create;

N.  întrucât rata-țintă de 40:60 între femeile și bărbații antreprenori a fost aproape atinsă, fiind în mod semnificativ mai mare decât media în Uniune;

O.  întrucât preluarea instrumentului de microfinanțare a fost cea mai puternică în statele membre din sud și din est;

P.  întrucât serviciile de dezvoltare a afacerilor, precum formarea și mentoratul, sunt elemente esențiale pentru succesul și viabilitatea unei microîntreprinderi;

Q.  întrucât absența finanțării întreprinderilor din economia socială a fost identificată ca o deficiență a instrumentului;

R.  întrucât există indicații potrivit cărora microfinanțarea ar putea fi un element de sprijinire a întreprinderilor să facă tranziția de la economia subterană la statutul de activitate economică declarată;

S.  întrucât un grad mai mare de dezvăluire publică a datelor asociate cu furnizarea microcreditelor de către intermediarii financiari din sectorul microcreditelor este cea mai bună cale de promovare a unei utilizări mai bune a fondurilor publice; întrucât un grad mai mare de dezvăluire publică a datelor facilitează comparații ale performanței intermediarilor financiari din sectorul microcreditelor;

T.  întrucât există potențialul unor sinergii între instrument și Fondul social european (FSE), Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și alte fonduri UE, evitându-se astfel suprapunerile nedorite;

U.  întrucât la articolul 6 din Regulamentul financiar se precizează că „întocmirea și execuția bugetului respectă principiile unității, exactității bugetare, anualității, echilibrului, unității de cont, universalității, specificității, bunei gestiuni financiare, care necesită un control intern eficace și eficient, și al transparenței”;

V.  întrucât instrumentul beneficiază de finanțare de la bugetul UE, precum și de o contribuție financiară din partea Băncii Europene de Investiții, ambele fiind gestionate de Fondul european de investiții (FEI); întrucât se prevede o finanțare suplimentară din partea investitorilor privați;

W.  întrucât acest instrument este încă puțin cunoscut de către posibilii beneficiari, astfel cum o demonstrează volumul microcreditelor acordate care este inferior obiectivului prestabilit;

X.  întrucât acest instrument este relativ necunoscut de către potențialii beneficiari, astfel cum o demonstrează valoarea inferioară a microcreditelor acordate în comparație cu obiectivul stabilit, în special în Italia, după cum s-a arătat în Raportul special nr. 8/2015 al Curții de Conturi intitulat „Permite sprijinul financiar acordat de UE o abordare corespunzătoare a nevoilor microîntreprinzătorilor?”,

Creșterea accesului la microfinanțare

1.  subliniază importanța unui instrument financiar precum instrumentul de microfinanțare în perioade de criză financiară pentru crearea de noi întreprinderi, promovarea ocupării forței de muncă și garantarea accesului șomerilor, al persoanelor defavorizate și al microîntreprinderilor la finanțare și, totodată, pentru reducerea riscurilor la care sunt expuși intermediarii financiari din sectorul microcreditelor;

2.  constată că impactul la nivelul creării de locuri de muncă a fost mai mic decât s-a prevăzut inițial, în pofida faptului că numeroși beneficiari ar fi fost complet excluși de pe piața de credit în absența microcreditelor; consideră că impactul mai redus decât s-a preconizat în ceea ce privește crearea de locuri de muncă se explică parțial prin faptul că punerea sa în aplicare a coincis cu evoluția unei crize economice severe care a afectat atât piața de credit, cât și datele privind ocuparea forței de muncă; constată totuși că instrumentul a contribuit în mod substanțial la păstrarea locurilor de muncă; ia în considerare faptul că acest aspect va fi abordat de noul instrument EaSI, care este mai flexibil;

3.  regretă numărul mare de cereri de microfinanțare respinse (aproximativ 2 000 de cereri au fost respinse, parțial din cauza îndatorării excesive a persoanelor și a întreprinderilor) și lacunele importante care continuă să existe pe piața microfinanțării, în pofida creșterii numărului de solicitanți de microcredite; solicită Comisiei să elaboreze un studiu mai detaliat cu privire la motivele acestor refuzuri și să includă soluții de rezolvare a acestora;

4.  subliniază importanța instrumentului, în special în perioadele de criză, prin faptul că acesta face posibil accesul șomerilor și al persoanelor dezavantajate la finanțare; subliniază că, în special în contextul actual al crizei migrației și a solicitanților de azil, microfinanțarea poate reprezenta un sprijin esențial pentru migranții și refugiații care intră pe piața muncii în UE;

5.  invită statele membre să stabilească puncte de contact pentru a promova cunoștințele în rândul potențialilor beneficiari și cetățeni în general cu privire la instrumentul de microfinanțare;

6.  invită Comisia și statele membre ca, valorificând experiența dobândită până în prezent, să crească gradul de conștientizare în special în regiunile îndepărtate și în cadrul comunităților, în special în cele cu un istoric minoritar sau în cadrul organizațiilor pentru persoanele cu dizabilități, cu privire la existența instrumentului respectiv, beneficiile sale și mijloacele de accesare a acestuia;

7.  ia act de faptul că, în 2013, acțiunile finanțate în temeiul instrumentului au inclus împrumuturi și garanții prioritare; constată în plus că o parte dintre intermediarii financiari din sectorul microcreditelor primesc atât o garanție, cât și un împrumut, dar că aceste două instrumente acoperă întotdeauna portofolii diferite;

8.  solicită ca instrumentul să ia în considerare valoarea adăugată a proiectelor în regiunile dezavantajate puternic și permanent din punct de vedere natural sau demografic, cum ar fi, de exemplu, regiunile cu o densitate redusă a populației sau care se confruntă cu fenomene de depopulare, având în vedere că aceasta nu doar va încuraja crearea de locuri de muncă, ci va contribui și la menținerea populației în zonă;

9.  îndeamnă Comisia și FEI să facă astfel încât axa Microfinanțare și antreprenoriat social (MF/SE) a EaSI să devină operațională cât mai curând posibil pentru a asigura accesul la fonduri pentru beneficiari; se așteaptă ca EaSI să abordeze cu succes deficiențele instrumentului;

10.  invită Comisia să evalueze caracterul adecvat al definiției actuale a microcreditelor în vederea garantării faptului că viitoarele instrumente financiare satisfac nevoile pieței și ale beneficiarilor și răspund obiectivelor definite la articolul 2 din decizie;

11.  încurajează Comisia și statele membre să colecteze și să evalueze datele cu privire la caracteristicile microîntreprinderilor, la nevoile lor și la ratele lor de supraviețuire și să propună modificări ale Regulamentului EaSI, dacă este necesar, cu ocazia evaluării la jumătatea perioadei; salută faptul că soldul și restituirile disponibile la expirarea instrumentului de microfinanțare vor fi injectate în bugetul axei MF/SE a EaSI, sporind astfel numărul de garanții și instrumente finanțate care vor fi oferite solicitanților de microcredite;

12.  salută faptul că toate cele șapte instrumente financiare ale IEMP examinate până în prezent au atras finanțări private suplimentare; cu toate acestea, își exprimă preocuparea pentru faptul că, în conformitate cu raportul Curții de Conturi, în ceea ce privește garanțiile, valorile-țintă ale efectului de levier au fost atinse numai într-un caz din șapte, iar în două cazuri nu au fost obținute;

13.  salută flexibilitatea sporită a noului program din cadrul EaSI ca răspuns la nevoile în schimbare în ceea ce privește realocarea de fonduri între axele programului; solicită Comisiei să evite dubla finanțare prin elaborarea unor sinergii clare și transparente între EaSI și alte programe și inițiative ale Uniunii;

14.  invită Comisia să asigure un nivel mai ridicat de publicitate și informare cu privire la instrument și modalitățile de acces la acesta;

15.  invită Comisia să extindă zona geografică acoperită de instrumentul de microfinanțare, pentru ca acesta să cuprindă fiecare stat membru; evidențiază necesitatea extinderii domeniului sectorial al instrumentului, dincolo de sectoarele agricol și comercial;

Acoperirea grupurilor-țintă și raportarea privind impactul social

16.  regretă faptul că, din cauza lipsei unei raportări bine definite în legătură cu aspectele sociale, impactul social al instrumentului nu a fost măsurat cu mai multă precizie în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, sustenabilitatea întreprinderilor și acoperirea grupurilor minoritare; invită, prin urmare, Comisia, să aplice standarde privind măsurătorile de performanță socială în mod empiric pentru a garanta cel mai mare impact social posibil, de asemenea în ceea ce privește obiectivele Strategiei Europa 2020, și să evalueze dacă definiția grupurilor-țintă, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, trebuie să fie clarificată mai în detaliu;

17.  constată că acest instrument a debutat ca proiect-pilot; constată, de asemenea, că au fost identificate deficiențe în ceea ce privește deschiderea sa față de grupurile vulnerabile, precum migranții și persoanele cu dizabilități; consideră totuși că s-a ținut seama de învățămintele desprinse și că unele probleme au fost deja abordate în cadrul instrumentului EaSI; salută faptul că evaluarea strategică a obiectivelor a fost elaborată în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020;

18.  invită FEI să coopereze cu intermediarii financiari din sectorul microcreditelor, solicitându-le să aplice Codul european de bună conduită pentru acordarea de microcredite și să acorde prioritate intermediarilor financiari din sectorul microcreditelor care și-au demonstrat capacitatea și dorința de a coopera cu organizațiile care furnizează sprijin suplimentar beneficiarilor finali; invită FEI, de asemenea, să pună în aplicare dispozițiile din acordurile cu intermediarii financiari din sectorul microcreditelor, solicitându-le să coopereze mai îndeaproape cu organizațiile care reprezintă grupurile vulnerabile pentru a putea acoperi grupurile-țintă cu o mai mare eficacitate;

19.  solicită Comisiei să îmbunătățească metodele de evaluare a viabilității întreprinderilor și a impactului în cadrul comunității lor, după rambursarea microcreditului;

20.  invită Comisia și FEI să își îmbunătățească raportarea cu privire la beneficiari și intermediarii financiari din sectorul microcreditelor, recunoscând, în același timp, că trebuie să se ajungă la un echilibru, astfel încât aceștia din urmă să nu fie împovărați; subliniază că informațiile care ar fi necesare pentru raportarea adecvată sunt furnizate atât de intermediarii financiari din sectorul microcreditelor, cât și de către solicitanții de microcredite cu scopul de a obține un credit;

21.  consideră regretabil faptul că informațiile privind utilizarea împrumuturilor și a garanțiilor legate de instrument sunt fragmentare și incomplete și că lipsesc informații detaliate privind statutul profesional al beneficiarilor finali, în pofida faptului că Curtea de Conturi a stabilit că raportarea este conformă cu cerințele deciziei;

22.  invită FEI să asigure că intermediarii financiari din sectorul microcreditelor publică date privind numărul și volumul microcreditelor acordate și privind tipul de beneficiari finali;

23.  invită Comisia să încerce să atingă egalitatea între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la microfinanțare și să prevadă o rată-țintă egală între femeile și bărbații antreprenori în viitor; invită Comisia și statele membre să încurajeze intermediarii financiari din sectorul microcreditelor să pună în aplicare strategii specifice orientate către femei și să sprijine antreprenoriatul feminin, inclusiv prin cooperarea cu asociațiile și organizațiile relevante în domeniu;

24.  invită Comisia și statele membre să promoveze pe viitor vizibilitatea și informațiile în ceea ce privește posibilitățile de finanțare în temeiul acestui instrument, inclusiv prin campanii de sensibilizare, schimb de bune practici între antreprenorii femei, precum și ateliere de lucru și formare care vizează în mod special femeile, în vederea obținerii unui echilibru de gen mai bun în accesarea microfinanțării;

25.  invită Comisia să țină seama de beneficiile microfinanțării pentru femei, inclusiv crearea de locuri de muncă durabile; invită Comisia să faciliteze schimbul de opinii și să facă schimb de cele mai bune practici între antreprenoare;

26.  recunoaște importanța ratei vizate dintre antreprenorii femei și bărbați; consideră totuși că succesul instrumentului nu ar trebui măsurat doar prin obiective generale, ci și prin capacitatea instrumentului de a permite micilor antreprenori, precum și întreprinderilor mici și mijlocii să își demareze proiectele și să contribuie la creșterea economică și coeziunea socială;

27.  îndeamnă Comisia să își concentreze eforturile pentru a îmbunătăți accesul la microfinanțare pentru clienții potențial excluși, precum migranții, refugiații, șomerii de lungă durată, tinerii, persoanele cu venituri mici, lucrătorii slab calificați și persoanele cu dizabilități, care în prezent nu beneficiază suficient de instrument;

28.  solicită Comisiei să recunoască ca grup-țintă refugiații și solicitanții de azil;

29.  solicită Comisiei să majoreze numărul inițiativelor și fondurile puse la dispoziție pentru acordarea microcreditelor în favoarea întreprinderilor inovatoare nou-înființate conduse de tineri, în scopul susținerii spiritului antreprenorial al tinerilor, precum și a inovației tehnologice, științifice și sociale înalte într-o perioadă de criză economică și de dificultăți legate de accesul la credite; subliniază, de asemenea, necesitatea ca statele membre să depună eforturi pentru a reduce sarcinile birocratice impuse antreprenorilor pentru a accesa fondurile puse la dispoziția acestora de Uniune;

Sprijinirea economiei sociale

30.  își exprimă regretul cu privire la faptul că instrumentul de microfinanțare nu a finanțat un număr semnificativ de întreprinderi sociale; salută, prin urmare, faptul că un anumit procent din bugetul EaSI este dedicat finanțării întreprinderilor sociale;

31.  încurajează Comisia să monitorizeze îndeaproape această nouă caracteristică și să încurajeze statele membre să facă schimb de date, cunoștințe și bune practici în acest sens, asigurând o raportare adecvată din partea intermediarilor financiari din sectorul microcreditelor și motivându-i să sprijine proiecte cu un impact social ridicat în rândul potențialilor lor clienți;

32.  invită Comisia să evalueze și, dacă este necesar, să revizuiască pragul prevăzut pentru împrumuturi pentru întreprinderile sociale în cadrul EaSI, astfel încât să le asigure mijloace necesare și suficiente care să le permită o dezvoltare favorabilă și să se satisfacă nevoile pieței;

33.  evidențiază importanța introducerii unei perspective de gen în programele de finanțare; consideră că evaluarea impactului de gen și bugetarea de gen sunt utile pentru evaluarea și îmbunătățirea impactului asupra femeilor al priorităților de finanțare, al alocării de resurse financiare și al specificațiilor pentru programele de finanțare; subliniază că datele defalcate pe gen trebuie colectate în mod sistematic și trebuie analizate periodic;

Servicii de mentorat și formare și complementaritatea cu alte instrumente

34.  salută posibilitatea din cadrul EaSI de finanțare a construcției de capacități pentru intermediarii financiari din sectorul microcreditelor și a asistenței tehnice destinate acestora pentru a crește profesionalizarea lor și a ameliora furnizarea de servicii, precum și colectarea și prelucrarea de date care să permită o mai bună informare cu privire la instrument; din acest motiv, propune crearea unui site internet în cadrul căruia să fie posibilă prezentarea și consultarea de proiecte și a unei baze de date comunitare care să includă informațiile privind creditele și, eventual, posibilitatea de a raporta impedimentele (mai ales birocratice);

35.  încurajează Comisia să asocieze instrumentul de microfinanțare cu formarea antreprenorială de bază astfel încât să se asigure viabilitatea economică a întreprinderilor și scopul creditării;

36.  constată că 44 % dintre toți antreprenorii sprijiniți de instrument au funcționat mai puțin de un an, în timp ce 56 % și-au continuat activitatea anul următor; solicită Comisiei să evalueze în continuare viabilitatea microîntreprinderilor finanțate prin intermediul instrumentului; solicită Comisiei să încurajeze dezvoltarea sustenabilității în domeniul ocupării forței de muncă printr-o îndrumare și formare adecvate, finanțate în cadrul EaSI, pentru a asigura un impact de durată;

37.  regretă faptul că serviciile de dezvoltare a afacerilor, inclusiv programele de mentorat și formare, nu pot fi direct finanțate în cadrul EaSI și invită Comisia să analizeze posibilitățile viitoare de finanțare cu ajutorul unor noi instrumente adecvate în parteneriat cu fonduri naționale sau ale Uniunii;

38.  constată că FSE ar trebui să asigure finanțarea principală pentru crearea de întreprinderi, microfinanțarea viabilă și antreprenoriatul social, precum și programe de mentorat și de formare; consideră regretabil faptul că aceste instrumente nu sunt finanțate direct de EaSI;

39.  recomandă Comisiei și statelor membre să își dezvolte cooperarea strategică cu organizațiile și instituțiile locale și regionale în ceea ce privește EaSI, FSE și alte eventuale programe naționale, promovând cooperarea lor cu intermediarii financiari din sectorul microcreditelor și cu beneficiarii finali, în vederea îmbunătățirii asistenței acordate solicitanților de microcredite în materie de formare, mentorat și sprijin general pentru o mai mare viabilitate comercială;

40.  salută posibilitatea de a utiliza fonduri din cadrul FSE pentru axa MF/SE a EaSI și invită Comisia și FEI să informeze mai bine intermediarii financiari din sectorul microcreditelor cu privire la această posibilitate în temeiul articolului 38 din Regulamentul privind dispozițiile comune[8];

41.  invită Comisia și statele membre să se asigure că FEIS este disponibil pentru finanțarea microîntreprinderilor;

Intermediarii financiari din sectorul microcreditelor

42.  încurajează Comisia să coordoneze sprijinul FSE și EaSI pentru a îmbunătăți complementaritatea dintre cele două programe, în ceea ce privește instrumentele de microfinanțare, concentrându-se, printre altele, pe cooperarea dintre intermediarii financiari din sectorul microcreditelor și centrele de sprijinire a întreprinderilor cofinanțate de FSE;

43.  salută procesul de selecție a intermediarilor de microcredit, care respectă normele și procedurile FEI, și reînnoiește cererea Parlamentului ca acești intermediari să aplice practici responsabile de împrumut și să evite îndatorarea excesivă a persoanelor și a întreprinderilor;

44.  recomandă ca procedura de acces la instrument să fie mai simplă, iar acordurile dintre intermediarii financiari din sectorul microcreditelor și FEI să fie mai flexibile și mai ușor de înțeles, permițând intermediarilor mai mici să utilizeze rapid în întregime instrumentele de finanțare și instrumentele FEI;

45.  deplânge faptul că un număr mare de cereri de utilizare a instrumentului nu au fost finalizate și nu au putut fi aprobate de către Comisie; solicită Comisiei să analizeze motivele care stau la baza acestui eșec (lipsă de informații, insuficientă accesibilitate sau birocrație excesivă care necesită simplificare); solicită Comisiei să acționeze cu rapiditate pentru a rezolva problema;

46.  invită Comisia să asigure o mai bună promovare și informare cu privire la instrument și la modalitățile de acces, precum și să simplifice procedura și să facă mai flexibile și mai ușor de înțeles acordurile dintre intermediarii financiari din sectorul microcreditelor și FEI, permițând intermediarilor mai mici să aibă un acces mai rapid la piață;

47.  invită Comisia și FEI să examineze modul în care se poate realiza o mai bună diseminare a beneficiilor oferite de acest instrument pentru un public mai larg, dincolo de cerințele existente impuse intermediarilor financiari din sectorul microcreditelor;

48.  încurajează Comisia să consolideze cooperarea dintre intermediarii financiari din sectorul microcreditelor și organizațiile implicate în reprezentarea intereselor beneficiarilor, dincolo de publicitatea produselor sau găsirea unor noi clienți;

49.  invită statele membre să dezvolte sectorul microfinanțării, pentru a permite expansiunea sa necesară în vederea atingerii obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020, și să utilizeze instrumentul investigând posibilitățile pentru intermediarii nebancari de a intra pe piața microcreditelor fără a depinde de o bancă parteneră;

50.  încurajează Comisia să intensifice dialogul cu actorii din sectorul microfinanțării (intermediarii financiari din sectorul microcreditelor, băncile și instituțiile financiare nebancare, rețele precum Rețeaua europeană de microfinanțare), precum și cu părțile interesate neincluse în prezent în ceea ce privește accesibilitatea, utilizarea și proiectarea produselor care urmează să fie oferite în cadrul programelor finanțate de Uniune;

51.  încurajează Comisia și statele membre să faciliteze schimbul de bune practici în rândul intermediarilor financiari din sectorul microcreditelor din diferite state membre;

52.  invită Comisia și FEI să se asigure că axa MF/SE a EaSI promovează în continuare diseminarea Codului european de bună conduită pentru acordarea de microcredite și integrarea acestuia în contractele încheiate cu intermediarii financiari din sectorul microcreditelor;

53.  consideră că raportul Comisiei privind punerea în aplicare a instrumentului european de microfinanțare Progress – 2013 este foarte general și nu conține detalii privind punerea în aplicare a acestuia;

54.  încurajează Comisia să se asigure că instrumentul de microfinanțare și instrumentul EaSI continuă să contribuie la valoarea adăugată și la vizibilitatea UE;

°

°  °

55.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

• [1]  http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=ro&pubId=7760
• [2]  http://bookshop.europa.eu/ro/study-on-imperfections-in-the-area-of-microfinance-and-options-how-to-address-them-through-an-eu-financial-instrument-pbKE0214424/?CatalogCategoryID=ZjsKABstHnIAAAEjH5EY4e5L
• [3]  JO L 347, 20.12.2013, p. 238.
• [4]  JO L 87, 7.4.2010, p. 2.
• [5]  JO C 117 E, 6.5.2010, p. 85.
• [6]  http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2015/547555/EPRS_IDA(2015)547555_EN.pdf
• [7]  Interim Evaluation of the European Progress Microfinance Facility (Evaluarea intermediară a instrumentului european de microfinanțare Progress)
• [8]  REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
  din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

EXPUNERE DE MOTIVE

Context

Furnizarea de microcredite își are originile în Asia de Sud și America Latină, unde primele inițiative privind microcreditele au fost lansate în urmă cu patruzeci de ani, acestea operând de atunci în cea mai mare parte cu succes.

Efectele pozitive asupra economiei locale obținute prin acordarea de microcredite ca parte a acțiunii de combatere a sărăciei din țările în curs de dezvoltare au fost reflectate de UE prin crearea instrumentului de microfinanțare PROGRESS în 2010, cu o valoare totală de 205 de milioane EUR, cu scopul de a oferi persoanelor defavorizate din punct de vedere social și financiar din Europa șansa de a-și construi o viață demnă.

PROGRESS este în prezent disponibil doar în 22 din cele 28 de state membre. Aceasta este o consecință a diferențelor dintre nivelurile de dezvoltare economică, a gradelor diferite de interes manifestat de piață și a legislației din diverse țări europene.

Comisia Europeană a analizat ultima oară situația privind PROGRESS într-un raport de implementare din 2013 și a întocmit totodată un raport intermediar privind instrumentul, care va continua să fie operațional până în 2016.

Instrumentul de microfinanțare PROGRESS are o dimensiune de politică socială și facilitează accesul la microcredite pentru înființarea și sprijinirea microîntreprinderilor. Acesta nu finanțează în sine microantreprenori, ci face posibilă acordarea de către furnizorii de microcredite (intermediari) care participă la program în UE a mai multor împrumuturi prin îmbunătățirea bonității datorită posibilității de refinanțare din instrumentul PROGRESS.

PROGRESS este un instrument important și eficace pentru a atinge obiectivele UE în domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale din cadrul Strategiei UE 2020. Un număr semnificativ de noi locuri de muncă sunt create în întreprinderile nou-înființate. Aproape 85 % dintre aceste locuri de muncă sunt create în microîntreprinderi. Ca atare, există o cerere ridicată de microcredite, însă persoanele care solicită aceste împrumuturi nu sunt în măsură să le obțină în sectorul bancar tradițional pentru că reprezintă un grup-țintă cu un cost prohibitiv.

PROGRESS sprijină reintegrarea pe piața muncii, deblocarea potențialului antreprenorial și dobândirea de noi competențe prin formare și consiliere, și oferă demnitate oamenilor dându-le posibilitatea să își asume responsabilitatea pentru propria viață.

Potrivit definiției actuale (discutabile) aplicată în continuare de UE microîntreprinderilor, microcreditele acordate acestora nu pot depăși 25 000 EUR. (Este vorba despre întreprinderile cu mai puțin de 10 angajați, a căror cifră de afaceri anuală și/sau bilanț anual total nu depășește 2 milioane EUR – articolul 2 EaSI – Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială).

Grupuri-țintă

Instrumentul de microfinanțare PROGRESS este, mai presus de toate, un instrument de politică socială și, numai în al doilea rând, un instrument de politică economică. Acesta se concentrează pe grupuri-țintă al căror rol în economie nu a primit suficientă atenție până acum: șomerii (pe termen lung), persoanele dependente de asistență socială, migranții, minoritățile etnice, persoanele care lucrează în economia informală sau care locuiesc în zonele rurale defavorizate și femeile.

Caracteristicile specifice ale instrumentului de microfinanțare PROGRESS

Din punctul de vedere al băncilor, acordarea de microcredite grupurilor-țintă menționate mai sus reprezintă tranzacții individuale riscante și costisitoare, dat fiind, în special, faptul că, pe lângă împrumutul propriu-zis, este necesar personal semnificativ pentru consiliere privind proiectul de afaceri și implementarea acestuia (mentorat și formare). Astfel, microcreditele sunt costisitoare, cu marjă mică de profit și neatractive în termeni de marketing.

Acest lucru înseamnă că microcreditele vor fi întotdeauna diferite de serviciile bancare tradiționale, obiectivul lor de incluziune socială conferindu-le o puternică dimensiune de politică socială. Acordarea de microcredite este utilă din punct de vedere economic și social, deoarece sprijinul financiar acordat persoanelor pentru a deveni lucrători independenți este mai puțin costisitor pentru instituțiile de stat decât costul sistemului de ajutor de șomaj și servește, de asemenea, drept platformă pentru noi întreprinderi.

Situația la jumătatea duratei de viață a instrumentului PROGRESS

Per ansamblu, se poate considera că PROGRESS a avut succes. Dacă finanțarea ar fi suficientă, s-ar putea satisface chiar o cerere mult mai mare. 13 252 de microcredite în valoare de 124,6 de milioane EUR au fost acordate, cu puțin sub obiectivul de 142,4 de milioane EUR.

Multe dintre grupurile-țintă, dacă nu chiar toate, au fost acoperite.

Rata-țintă între antreprenorii bărbați și femei de 40:60 a fost aproape realizată (37 % dintre beneficiari sunt femei), deși nu toți intermediarii de credite au lansat programe specifice pentru înființarea de întreprinderi de către femei. Aceasta este o proporție semnificativ mai mare de antreprenori femei în comparație cu media în UE. Cu toate acestea, ar trebui să se urmărească atingerea unei rate egale.

Potrivit raportului intermediar, 17 % dintre respondenți nu au îndeplinit condițiile de obținere a unui credit convențional de la o bancă. 68 % dintre persoanele intervievate au menționat faptul că solicită pentru prima oară un împrumut, iar alte 56 % au afirmat că ar fi fost imposibil să obțină un credit în condiții similare în altă parte. 43 % dintre respondenți au declarat venituri sub pragurile naționale de sărăcie respective, o cotă considerabil mai mare decât media în UE (18,2 %). 17 % au declarat că suferă de lipsuri materiale, adică un procentaj aproape de două ori mai mare decât media în UE. Se poate considera astfel că PROGRESS reduce pragul pentru obținerea unui împrumut.

Eficacitatea instrumentului PROGRESS este mai puțin clară în cazul grupurilor dezavantajate și al economiei sociale. Acest fapt este în parte o consecință a faptului că mulți beneficiari nu se descriu ca aparținând unui grup (etnic) minoritar din cauza fricii de discriminare. În plus, indicatorii și obligațiile de raportare inadecvate sau insuficient dezvoltate duc la o colectare incompletă de date.

Eficacitatea instrumentului în economia socială este scăzută deoarece, pe de o parte, mulți intermediari nu au programe specifice pentru acest tip de economie și, pe de altă parte, antreprenorii din sectorul economiei sociale necesită adesea mai mulți bani decât suma acoperită de definiția microcreditelor. Această deficiență pare să fi fost recunoscută în cadrul EaSI: articolul 26 litera (c) va garanta un acces îmbunătățit la finanțare pentru întreprinderile sociale. Pragul prevăzut în Regulamentul EASI va trebui reexaminat pentru a evalua dacă satisface nevoile pieței.

Sustenabilitatea locurilor de muncă create este încă dificil de evaluat, având în vedere că multe microcredite din cadrul PROGRESS au fost acordate în urmă cu mai puțin de un an. Cu toate acestea, este important să se permită în continuarea monitorizarea succesului pe piață al microîntreprinderilor după ce împrumutul a fost rambursat.

Alocarea fondurilor din cadrul FSE instrumentului EaSI în conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune

Este deosebit de important ca fondurile FSE să poată fi atribuite instrumentului EaSI. În conformitate cu articolul 38 alineatul (1a) din Regulamentul privind dispozițiile comune, este posibil să se permită autorităților FSE să aloce o parte din mijloacele financiare ale FSE altor instrumente financiare ale UE, cum ar fi EaSI. Mijloacele financiare regionale din FSE, de exemplu, atribuite EaSI ar trebui apoi să fie cheltuite în aceeași regiune.

Compartimentul specific pentru FSE din cadrul EaSI ar trebui să respecte parametrii generali ai EaSI (de exemplu, nivelul minim al efectului de levier), dar ar putea, de asemenea, adăuga anumite condiții specifice (de exemplu, un anumit grup-țintă, precum solicitanții tineri de microcredite, femeile sau persoanele cu dizabilități).

Acest acord va include normele generale ale instrumentelor financiare EaSI, precum și regulile care se aplică în mod specific compartimentului ales. Aceste norme specifice ar putea, de exemplu, să asigure că garanțiile și creditele sunt utilizate în beneficiul persoanelor sau întreprinderilor din țara sau regiunea acoperită de programul operațional și, eventual, vizând categorii specifice ale populației, cum ar fi tinerii („contribuții restricționate”).

Avantajul este că nu numai entitatea căreia i-a fost încredințată execuția (FEI) este deja selectată de către Comisie, dar practic toți parametrii instrumentului financiar sunt de asemenea determinați.

Statele membre care utilizează această opțiune ar avea posibilitatea de a reduce sarcina administrativă, deoarece gestionarea și controlul fondurilor ar fi responsabilitatea FEI.

Statele membre și regiunile pot, prin urmare, fuziona capacitatea de finanțare atunci când combină resursele naționale cu cele ale Uniunii Europene și pot beneficia de experiența FEI în gestionarea instrumentelor financiare.

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și microîntreprinderile

Poziția tuturor partidelor din cadrul Comisiei EMPL este aceea ca fondurile din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) să fie, de asemenea, puse la dispoziția microîntreprinderilor. Acest punct de vedere este reiterat aici.

Concluzie

Microcreditele funcționează nu doar în țările în curs de dezvoltare, ci și în Europa. Cu toate acestea, ele trebuie privite în primul rând ca un instrument de politică socială prin care să se ofere o șansă persoanelor aflate într-o situație socială dificilă. Pentru promovarea IMM-urilor și a ideilor inovatoare sunt disponibile alte posibilități de finanțare. Definiția UE aplicată microcreditelor ar trebui să fie regândită și adaptată la situația actuală. Acest lucru este valabil și pentru valoarea maximă a împrumuturilor, care nu va fi suficientă în toate țările UE. Posibilitatea ca instituțiile nebancare să acționeze în calitate de intermediari financiari în sectorul microcreditelor ar trebui extinsă la toate statele membre. Ar trebui să fie posibilă finanțarea în cadrul EaSI a asistenței la nivel de experți pentru elaborarea unui plan de afaceri și pentru formare și consiliere în dezvoltarea unei afaceri.

Se recomandă continuarea programului de microfinanțare PROGRESS, ținând seama de îmbunătățirile din cadrul EaSI și de sugestiile din acest raport.

AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (20.10.2015)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare a instrumentului european de microfinanțare Progress - 2013

(2015/2042(INI))

Raportoare pentru aviz: Inés Ayala Sender

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât la articolul 6 din Regulamentul financiar se precizează că „întocmirea și execuția bugetului respectă principiile unității, exactității bugetare, anualității, echilibrului, unității de cont, universalității, specificității, bunei gestiuni financiare, care necesită un control intern eficace și eficient, și al transparenței”;

B.  întrucât instrumentul european de microfinanțare Progress („instrumentul”) beneficiază de finanțare de la bugetul UE, precum și de o contribuție financiară din partea Băncii Europene de Investiții, ambele fiind gestionate de Fondul european de investiții (FEI); întrucât se prevede o finanțare suplimentară din partea investitorilor privați;

C.  întrucât acest instrument a fost instituit pentru a sprijini creșterea economică și ocuparea forței de muncă, precum și pentru a combate excluziunea socială și financiară,

D.  întrucât întreprinderile economiei sociale îmbunătățesc situația ocupării forței de muncă și incluziunea socială a grupurilor celor mai defavorizate și necesită un acces mai bun la finanțare;

E.  întrucât acest instrument este relativ necunoscut de către potențialii beneficiari, astfel cum o demonstrează valoarea inferioară a microcreditelor acordate în comparație cu obiectivul stabilit, în special după cum s-a arătat în Raportul special al Curții de Conturi nr. 8/2015 în Italia „Face față sprijinul financiar al UE în mod corespunzător cerințelor micro-antreprenorilor?”;

F.  întrucât instrumentul trebuie analizat nu doar din punct de vedere cantitativ, ci și calitativ; întrucât, deși este mai ușor de analizat un instrument în ceea ce privește eficiența economică, trebuie analizată, de asemenea, eficacitatea sa în îndeplinirea obiectivului de incluziune socială, precum și calitatea și impactul direct asupra locurilor de muncă create;

1.  ia act de faptul că, în 2013, acțiunile finanțate în temeiul instrumentului au inclus împrumuturi și garanții prioritare; constată în plus că o parte dintre intermediari primesc atât o garanție, cât și un împrumut, dar că aceste două instrumente acoperă întotdeauna portofolii diferite;

2.  constată că acest instrument a funcționat ca proiect-pilot din 2010; constată, de asemenea, că au fost identificate deficiențe în ceea ce privește deschiderea sa față de grupurile vulnerabile, precum migranții și persoanele cu dizabilități; consideră totuși că s-a ținut seama de învățămintele desprinse și că unele probleme au fost deja abordate în cadrul noului instrument pentru ocuparea forței de muncă și inovare (EaSI); salută faptul că evaluarea strategică a obiectivelor a fost elaborată în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020;

3.  salută faptul că au fost alocate resurse bugetare suplimentare instrumentului EaSI pentru microfinanțare;

4.  subliniază că acoperirea geografică a instrumentului este încă limitată deoarece aceasta cuprinde doar 22, și în curând 23, din cele 28 de state membre; solicită Comisiei să depună eforturi mai mari pentru a asigura o acoperire geografică completă și pentru a identifica și analiza motivele pentru care anumite state membre nu beneficiază de acest instrument; încurajează Comisia să furnizeze publicului larg suficiente informații cu privire la posibilitățile de finanțare prin intermediul acestui instrument;

5.  subliniază importanța din ce în ce mai mare a sectorului microfinanțării în UE; salută abordarea bazată pe cerere a instrumentului prin care sunt abordate nevoile micro-antreprenorilor și atrase finanțări private; recomandă totuși ca nevoile beneficiarilor să fie supuse unei evaluări viitoare;

6.  solicită ca instrumentul să ia în considerare valoarea adăugată a proiectelor în regiunile dezavantajate puternic și permanent din punct de vedere natural sau demografic, cum ar fi, de exemplu, regiunile cu o densitate redusă a populației sau care se confruntă cu fenomene de depopulare, având în vedere că aceasta nu doar va încuraja crearea de locuri de muncă, ci va contribui și la stabilirea populației în zonă;

7.  salută procesul de selecție a intermediarilor de microcredit, care respectă normele și procedurile FEI, și reînnoiește cererea Parlamentului ca acești intermediari să aplice practici responsabile de împrumut și să evite îndatorarea excesivă a persoanelor și a întreprinderilor;

8.  regretă faptul că impactul social și asupra ocupării forței de muncă nu a fost aproape deloc evaluat, în special din prisma antreprenoriatului în rândul persoanelor mai în vârstă și a sprijinului acordat minorităților; îndeamnă Comisia să solicite cooperarea explicită a instituțiilor intermediare cu asociațiile minorităților pentru a asigura participarea în cadrul programului a grupurilor vulnerabile, precum femeile și grupurile minoritare; invită Comisia, în această privință, să inițieze o evaluare aprofundată a impactului, în care să analizeze instrumentul și programul său succesor în temeiul axei microfinanțare și antreprenoriat social (MF/SE) a EaSI;

9.  salută faptul că toate cele șapte instrumente financiare ale IEMP examinate până în prezent au atras finanțări private suplimentare; cu toate acestea, își exprimă preocuparea pentru faptul că, în conformitate cu raportul Curții de Conturi, în ceea ce privește garanțiile, valorile țintă pentru indicatorii efectului de levier au fost atinse în mod exact numai într-un caz din șapte, iar în două cazuri nu au fost obținute;

10.  consideră că rata de supraviețuire a proiectelor finanțate de instrument trebuie făcută publică și luată în considerare în cadrul revizuirii Codului european de bună conduită pentru furnizorii de microcredite; invită Comisia să facă informațiile privind rata de supraviețuire obligatorii atunci când este acordat sprijinul; subliniază că aceste informații sunt necesare pentru o evaluare ulterioară a performanței;

11.  consideră că succesul proiectelor nu se poate baza doar pe considerentul menținerii sau al creării de locuri de muncă, ci trebuie să țină seama și de componenta sa socială;

12.  constată că 44 % dintre toți antreprenorii sprijiniți de instrument au funcționat mai puțin de un an, în timp ce 56% și-au continuat activitatea anul următor; solicită Comisiei să evalueze în continuare viabilitatea microîntreprinderilor finanțate prin intermediul instrumentului; solicită Comisiei să încurajeze dezvoltarea sustenabilității în domeniul ocupării forței de muncă printr-o îndrumare și formare adecvate finanțate în temeiul noului instrument EaSI pentru a asigura un impact de durată;

13.  salută flexibilitatea sporită a noului program în temeiul EaSI ca răspuns la nevoile în schimbare în ceea ce privește realocarea de fonduri între axele programului; solicită Comisiei să evite dubla finanțare prin elaborarea unor sinergii clare și transparente între EaSI și alte programe și inițiative ale Uniunii;

14.  constată că FSE ar trebui să asigure finanțarea principală pentru crearea de întreprinderi, microfinanțarea viabilă și antreprenoriatul social însoțit de programe de mentorat și de formare; consideră regretabil faptul că aceste instrumente nu sunt finanțate direct de EaSI;

15.  ia act de faptul că impactul la nivelul creării de locuri de muncă a fost mai mic decât s-a prevăzut inițial, însă, în absența microcreditelor, numeroși beneficiari ar fi fost complet excluși de pe piața de credit; consideră că incidența redusă în ceea ce privește crearea de locuri de muncă este motivată parțial de faptul că punerea sa în aplicare a coincis cu evoluția unei crize economice severe care a afectat considerabil atât piața de credit, cât și datele privind ocuparea forței de muncă; constată totuși că instrumentul a contribuit în mod substanțial la păstrarea locurilor de muncă; ia în considerare faptul că acest aspect va fi abordat de noul instrument EaSI mai flexibil;

16.  regretă numărul mare de cereri de microfinanțare respinse (aproximativ 2 000 de cereri au fost respinse motivate parțial prin îndatorarea excesivă a persoanelor și a întreprinderilor) și lacunele importante care continuă să existe pe piața microfinanțării, în pofida creșterii numărului de solicitanți de microcredite; solicită Comisiei să elaboreze un studiu mai detaliat cu privire la motivele acestor refuzuri și să includă soluții de rezolvare a acestora;

17.  subliniază importanța instrumentului, în special în perioadele de criză, prin faptul că acesta face posibil accesul șomerilor și al altor categorii dezavantajate ale populației la finanțare; subliniază că, în special în contextul actual al crizei migrației și a solicitanților de azil, microfinanțarea poate reprezenta un sprijin esențial pentru migranții și refugiații care intră pe piața muncii în UE;

18.  solicită Comisiei să recunoască ca grup specific refugiații și solicitanții de azil;

19.  solicită Comisiei să majoreze numărul inițiativelor și fondurile puse la dispoziție pentru acordarea microcreditelor în favoarea întreprinderilor inovatoare nou-înființate conduse de tineri, în scopul susținerii spiritului antreprenorial al tinerilor, inovației tehnologice, științifice și sociale înalte într-o perioadă de criză economică și de dificultăți legate de accesul la credit; subliniază, de asemenea, necesitatea ca statele membre să depună eforturi pentru a reduce sarcinile birocratice impuse antreprenorilor pentru a accesa fondurile puse la dispoziția acestora de UE.

20.  solicită Comisiei să majoreze pachetul financiar al instrumentului InnovFin prevăzut de programul Orizont 2020 și, în special, resursele puse la dispoziția produsului de microfinanțare „InnovFin de garanție pentru IMM-uri”.

21.  consideră regretabil faptul că informațiile privind utilizarea împrumuturilor și a garanțiilor legate de instrument sunt fragmentate și incomplete și că lipsesc informații detaliate privind statutul profesional al beneficiarilor finali, în pofida faptului că Curtea de Conturi a stabilit că raportarea este conformă cu cerințele deciziei privind IEMP;

22.  salută componenta de inovare socială a programului EaSI, în special promovarea întreprinderilor economiei sociale;

23.  deplânge faptul că un număr mare de cereri de utilizare a instrumentului nu au fost finalizate și nu au putut fi aprobate de către Comisie; solicită Comisiei să analizeze motivele care stau la baza acestui eșec (lipsă de informații, insuficientă accesibilitate sau birocrație excesivă care necesită simplificare); solicită Comisiei să acționeze cu rapiditate pentru a rezolva problema;

24.  invită Comisia să asigure o mai bună promovare și informare cu privire la instrument și la modalitățile de acces și de simplificare a procedurii, precum și să facă mai flexibile și mai ușor de înțeles acordurile dintre intermediarii financiari din sectorul microcreditelor și FEI, permițând intermediarilor mai mici să aibă un acces mai rapid la piață;

25.  consideră că raportul Comisiei privind punerea în aplicare a instrumentului european de microfinanțare Progress – 2013 este foarte general și nu conține detalii privind punerea în aplicare a acestuia;

26.  încurajează Comisia să se asigure că instrumentul de microfinanțare și instrumentul EaSI continuă să contribuie la valoarea adăugată și la vizibilitatea UE.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	19.10.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Inés Ayala Sender, Dennis de Jong, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Verónica Lope Fontagné, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Bart Staes, Derek Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller
Membri supleanți prezenți la votul final	Richard Ashworth, Gerben-Jan Gerbrandy, Brian Hayes, Karin Kadenbach, Barbara Kappel, Marian-Jean Marinescu, Julia Pitera, Patricija Šulin, Marco Zanni
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Andrejs Mamikins

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării	10.11.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	49 2 1
Membri titulari prezenți la votul final	Laura Agea, Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Thomas Händel, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Zdzisław Krasnodębski, Kostadinka Kuneva, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Dominique Martin, Elisabeth Morin-Chartier, Marek Plura, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Ulla Tørnæs, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská, Inês Cristina Zuber
Membri supleanți prezenți la votul final	Tim Aker, Georges Bach, Amjad Bashir, Lynn Boylan, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, António Marinho e Pinto, Edouard Martin, Joachim Schuster, Michaela Šojdrová, Ivo Vajgl, Flavio Zanonato
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Sorin Moisă

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

49	+
ALDE ECR EFDD ENL GUE/NGL PPE     S&D     Verts/ALE	Enrique Calvet Chambon, António Marinho e Pinto, Yana Toom, Ulla Tørnæs, Ivo Vajgl, Renate Weber Amjad Bashir, Arne Gericke, Zdzisław Krasnodębski, Ulrike Trebesius, Jana Žitňanská Laura Agea, Tiziana Beghin Mara Bizzotto Lynn Boylan, Tania González Peñas, Thomas Händel, Kostadinka Kuneva, Inês Cristina Zuber Georges Bach, David Casa, Danuta Jazłowiecka, Dieter-Lebrecht Koch, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Elisabeth Morin-Chartier, Marek Plura, Anne Sander, Sven Schulze, Romana Tomc, Michaela Šojdrová Guillaume Balas, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Elena Gentile, Agnes Jongerius, Jan Keller, Javi López, Edouard Martin, Sorin Moisă, Joachim Schuster, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Marita Ulvskog, Flavio Zanonato Tatjana Ždanoka

2	-
EFDD ENL	Tim Aker Dominique Martin

1	0
NI	Lampros Fountoulis

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri