RAPORT referitor la politicile de dezvoltare a competențelor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor
15.12.2015 - (2015/2088(INI))
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Raportor: Marek Plura
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la politicile de dezvoltare a competențelor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,
– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor[1],
– având în vedere Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret,
– având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2013 referitoare la înființarea unei garanții pentru tineret[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2014 referitoare la modul în care poate contribui Uniunea Europeană la crearea unui mediu favorabil pentru ca întreprinderile, societățile și întreprinderile nou-înființate să creeze locuri de muncă[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014[4],
– având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele esențiale pentru învățarea pe tot parcursul vieții[5],
– având în vedere Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii și având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată de Parlament la 2 iulie 2015 referitoare la Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii,
– având în vedere Concluziile Consiliului din aprilie 2015 privind intensificarea cooperării transsectoriale la nivel de politici în vederea abordării eficace a provocărilor socioeconomice cu care se confruntă tinerii[6],
– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,
– având în vedere „Lista de aspecte legate de raportul inițial al Uniunii Europene” întocmită de Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap[7],
– având în vedere nota de informare Cedefop din iunie 2013 intitulată „Căi de redresare - trei scenarii pentru competențe și piața muncii pentru 2025” (Roads to recovery: Three skill and labour market scenarios for 2025),
– având în vedere nota de informare Cedefop din martie 2014, intitulată „Inadecvarea competențelor - ceea ce nu se vede” (Skill mismatch: more than meets the eye),
– având în vedere studiul elaborat de Cedefop din noiembrie 2014 intitulat „Provocarea validării - cât de aproape este Europa de recunoașterea tuturor tipurilor de învățare?” (The validation challenge: how close is Europe to recognising all learning?),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială: investiții pentru creștere economică și locuri de muncă” (COM(2014)0473),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia europeană pentru persoanele cu handicap (2010-2020) - un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere” (COM(2010)0636),
– având în vedere raportul Comisiei din aprilie 2015 intitulat „Ghidarea practică a parteneriatelor vizând garanția pentru tineret - un raport de sinteză privind principalele realizări și concluziile trase după aplicarea acțiunii pregătitoare a PE privind garanția pentru tineret” (Piloting Youth Guarantee partnerships on the ground – A summary report of key achievements and lessons from the European Parliament Preparatory Action on the Youth Guarantee),
– având în vedere raportul elaborat de Eurofound în 2015 intitulat „Antreprenoriatul în rândul tinerilor din Europa: valori, atitudini, politici” (Youth entrepreneurship in Europe: values, attitudes, policies),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului, în special capitolul IV privind „Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor[8]”,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0366/2015),
A. întrucât, în prezent, 4,5 milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani sunt șomeri în Uniunea Europeană și întrucât peste 7 milioane de tineri europeni nu sunt nici încadrați în muncă, nici nu urmează o formă de învățământ sau de formare profesională;
B. întrucât rata șomajului la nivelul Uniunii era de 9,9 % la sfârșitul anului 2014 și întrucât rata șomajului în rândul tinerilor era de peste două ori mai ridicată, atingând 21,4 %;
C. întrucât tinerii au fost în special afectați de criză;
D. întrucât lipsa unor competențe relevante pentru locurile de muncă disponibile și necorelarea dintre educație și formare reprezintă cauze majore ale șomajului în rândul tinerilor; întrucât, deși au studii și competențe superioare celor deținute de generațiile anterioare, tinerii se confruntă în continuare cu obstacole structurale semnificative atunci când încearcă să obțină locuri de muncă de calitate, care să respecte standardele europene și cele naționale; întrucât, fără crearea eficientă și sustenabilă de locuri de muncă de calitate în Europa, criza șomajului în rândul tinerilor nu poate fi soluționată;
E. întrucât accesul întârziat la piața muncii și perioadele lungi de șomaj afectează negativ perspectivele de carieră, remunerația, sănătatea și mobilitatea socială;
F. întrucât tinerii sunt un atu pentru economia europeană și întrucât trebuie să se investească pentru a dobândi competențele căutate pe piața muncii, anticipând nevoile de mâine;
G. întrucât tinerii se încadrează în trei categorii principale – studenți, lucrători și șomeri – și întrucât ar trebui adoptate abordări politice distincte pentru fiecare grup în parte, în scopul de a garanta că membrii grupurilor sunt integrați pe piața muncii, ceea ce înseamnă că tinerii studenți trebuie să dețină competențele căutate pe piața muncii, tinerii lucrători trebuie să își actualizeze competențele și formarea profesională pe durata întregii cariere, iar, în cazul tinerilor șomeri, distincția trebuie să țină cont de faptul că aceștia pot fi șomeri care își caută în mod activ un loc de muncă sau tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET);
H. întrucât trebuie depuse toate eforturile pentru a se asigura că sistemele de învățământ pregătesc în mod corespunzător elevii/studenții pentru a se realiza profesional și pentru a garanta cooperarea strânsă între reprezentanții sectorului educației, serviciile sociale, dacă este cazul, angajatori și elevi/studenți;
I. întrucât planificarea educației și formării profesionale se îmbunătățește considerabil și răspunde mai bine nevoilor societății, ale pieței muncii și nevoilor în materie de competențe atunci când organizațiile studențești și de tineret sunt incluse în procesul decizional;
J. întrucât persoanele defavorizate, discriminate și vulnerabile pot fi adesea excluse de la oportunitățile de a-și dezvoltare talentele, abilitățile și competențele atunci când dimensiunea socială nu este luată în considerare în politicile din domeniul educației, al ocupării forței de muncă și în politicile sociale; întrucât ar trebui alocate suficiente resurse financiare sectorului educației;
K. întrucât implementarea unor politici eficace în materie de educație, formare și dezvoltarea competențelor, cu sprijinul angajatorilor, al agențiilor de ocupare a forței de muncă și al altor părți interesate relevante poate contribui la reducerea șomajului în rândul tinerilor;
L. întrucât este necesară pregătirea adecvată a agenților de recrutare, a managerilor de resurse umane, a serviciilor de ocupare a forței de muncă și a sectorului educației;
M. întrucât criza financiară din 2008 a creat probleme suplimentare în ceea ce privește accesul tinerilor la piața locurilor de muncă, deoarece șomajul în rândul tinerilor este mai afectat de situația economică decât șomajul general, dat fiind faptul că tinerii sunt, de regulă, mai puțin experimentați;
N. întrucât microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii sunt principalii creatori de locuri de muncă în UE, în cadrul acestora găsindu-se peste 80 % din totalul locurilor de muncă și întrucât acestea au reprezentat un exemplu de urmat în multe sectoare „verzi”, dar se pot confrunta cu greutăți deosebite în ceea ce privește anticiparea competențelor necesare și realizarea potențialului de creare de locuri de muncă;
O. întrucât antreprenoriatul în rândul tinerilor poate contribui la reducerea șomajului în rândul acestora și, prin educație și formare, le poate stimula capacitatea de inserție profesională;
P. întrucât programele de stagii și ucenicie înregistrează reușite care diferă de la un stat membru la altul, în funcție de caracteristicile lor;
Q. întrucât Garanția pentru tineret, atunci când este transpusă efectiv în practică, reprezintă o abordare cuprinzătoare ce urmărește tranziția cu succes a tinerilor către piața muncii sau o educație de înaltă calitate, după cum o demonstrează realizările Acțiunii pregătitoare a Parlamentului European privind garanția pentru tineret,
R. întrucât, pentru ca Garanția pentru tineret să obțină rezultate eficace, este esențial să se analizeze adevăratele nevoi ale tinerilor în materie de încadrare în muncă și sectoarele care au cu adevărat potențial de creare de locuri de muncă, precum economia socială și economia verde, monitorizându-se în același timp în mod constant și atent nu doar proiectele, ci și agențiile care le implementează, și elaborându-se rapoarte periodice privind rezultatele acestei măsuri în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor;
S. întrucât Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor este un instrument esențial pentru oferirea de sprijin specific tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET),
Cooperare, participare, parteneriate
1. constată că dezvoltarea competențelor individuale și diseminarea cunoștințelor și competențelor reprezintă unul dintre elementele-cheie ale unor politici de ocupare a forței de muncă și sociale integrate și că aceasta poate face posibile generarea unei creșteri pe termen lung, promovarea competitivității europene, combaterea șomajului și construirea unei societăți europene mai favorabile incluziunii dacă politicile de dezvoltare a competențelor țin cont de nevoile și abilitățile complexe ale tinerilor șomeri; reamintește că dezvoltarea competențelor va rămâne fără efect dacă nu sunt abordate în paralel crearea de locuri de muncă și protecția socială corespunzătoare;
2. subliniază că „un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții” reprezintă o prioritate esențială a Comisiei și că, în programul său de lucru pe 2015, Comisia s-a angajat să lanseze inițiative concrete pentru promovarea integrării pe piața muncii și a capacității de inserție profesională, în special măsuri de sprijinire a statelor membre în ceea ce privește încadrarea în muncă a tinerilor; reiterează faptul că Parlamentul a propus în mod regulat diverse soluții, subliniind că încadrarea în muncă, educația și formarea tineretului ar trebui să fie una dintre principalele priorități politice ale UE;
3. reamintește că este crucială implicarea tinerilor, a părților interesate relevante, a organizațiilor și a partenerilor sociali în promovarea dezvoltării, implementării, monitorizării și evaluării inițiativelor relevante de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor la nivelul UE, național și local;
4. evidențiază că există, pe de o parte, 24 de milioane de persoane fără loc de muncă în Europa, printre care 7,5 milioane de tineri care nu sunt nici angajați, nici participanți în programe de educație sau formare (NEET) și, pe de altă parte, există două milioane de posturi vacante în UE; ia act de faptul că există numeroși tineri șomeri supracalificați ale căror competențe nu corespund cererilor de pe piața muncii; subliniază, prin urmare, necesitatea de a crea parteneriate puternice între autoritățile locale, instituțiile de învățământ și serviciile de ocupare a forței de muncă - atât cele generaliste, cât și cele specializate - și partenerii sociali și comunitatea de afaceri, pentru a sprijini crearea, aplicarea și monitorizarea strategiilor și planurilor de acțiune pe termen scurt și mediu sustenabile, favorabile incluziunii și de calitate care vizează ocuparea forței de muncă; îndeamnă la o cooperare mai strânsă și structurală între instituțiile de învățământ școlar și de formare profesională, administrația publică, mediul de afaceri și societatea civilă, în special organizațiile de tineret, în scopul unei mai bune corelări între competențe și nevoile de pe piața muncii, inclusiv prin opțiunile unei a doua șanse, pentru a optimiza calitatea educației și a formării; subliniază că această cooperare mai bună este crucială, de asemenea, pentru transpunerea în practică a Garanției pentru tineret;
5. salută instrumentele pentru dezvoltarea de competențe și previzionarea competențelor necesare propuse de Comisie; subliniază faptul că dezvoltarea competențelor ar trebui să încurajeze dezvoltarea competențelor STEM, care sunt foarte utile în cadrul unei economii; subliniază totuși că este nevoie de măsuri și investiții mai ambițioase; consideră că, în vederea anticipării viitoarelor nevoi în materie de competențe, toate părțile interesate de pe piața forței de muncă trebuie să fie implicate puternic la toate nivelurile;
6. solicită statelor membre, administrațiilor regionale și autorităților locale să adopte și să aplice, împreună cu partenerii sociali și furnizorii de cursuri de formare profesională, strategii de dezvoltare și de anticipare a competențelor cu scopul de a îmbunătăți competențele generice, sectoriale și specifice diferitelor meserii; subliniază, de asemenea, importanța parteneriatelor și a încrederii între instituțiile de învățământ, întreprinderi, partenerii sociali și autorități;
7. evidențiază rolul pe care îl joacă instituțiile de învățământ superior în ceea ce privește dezvoltarea cunoștințelor și competențelor de care au nevoie absolvenții pentru a avea succes pe piața locurilor de muncă;
8. evidențiază rolul esențial pe care îl au profesorii și formatorii competenți și dedicați în reducerea abandonului școlar timpuriu, în special în zonele subdezvoltate, precum și în îmbunătățirea capacității de inserție profesională a tinerilor; subliniază că profesorii trebuie să fie sprijiniți în mai mare măsură de către școli, instituțiile de formare, comunitățile locale și prin politicile educaționale, punându-le la dispoziție, de exemplu, programe de formare mai eficiente și actualizate în vederea dobândirii de noi competențe, cum sunt competențele antreprenoriale și cele legate de TIC, precum și prin promovarea învățării reciproce și a schimbului de bune practici și prin facilitarea accesului la oportunități de formare și sisteme îmbunătățite de învățământ profesional și tehnic continuu; subliniază, în această privință, importanța investițiilor în dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții pentru profesori; se opune ferm oricărei reduceri a bugetelor pentru educație, în special atunci când sunt combinate cu reducerea burselor și granturilor și cu majorarea taxelor școlare;
9. încurajează integrarea noilor metode de predare și formare, elaborate de profesori ca răspuns la nevoile specifice ale clasei;
10. subliniază că furnizorii de educație și formare și întreprinderile ar trebui să colaboreze pentru a concepe calificări care să reflecte fidel competențele reale pe care deținătorii calificărilor în cauză le-au dobândit de-a lungul vieții;
11. subliniază că este important ca tinerii angajatori inovatori să fie implicați în dialogul în curs dintre instituțiile de învățământ și angajatori, în încercarea de a adapta mai bine programele educaționale și de formare specializată la cerințele de pe piața muncii; salută și subliniază importanța programelor de mentorat concepute pentru a-i pregăti pe tineri pentru locurile de muncă viitoare;
12. subliniază importanța capacității administrative și a funcționării agențiilor de ocupare a forței de muncă; solicită consolidarea principiului parteneriatului între autoritățile publice și societatea civilă, precum și furnizarea unei formări adecvate pentru autoritățile locale și regionale, precum și pentru alte părți interesate relevante, pentru a asigura o utilizare mai eficace și strategică a fondurilor europene; solicită, de asemenea, guvernelor să fie mai ambițioase și să depună eforturi pentru a anticipa nevoile tinerilor, ale întreprinderilor și ale societății civile, precum și pe cele ale instituțiilor de învățământ academic și profesional, pentru a aplica mai rapid programe operaționale de ocupare a forței de muncă și pentru a monitoriza progresele înregistrate;
13. subliniază importanța cooperării transsectoriale strânse, în special între serviciile de ocupare a forței de muncă și cele educaționale;
14. reamintește că politicile ar trebui să se concentreze pe oferirea de asistență tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), inclusiv celor care au părăsit mediul profesional pentru a-și continua studiile sau a se integra pe piața muncii;
15. observă că fondurile europene, atunci când sunt utilizate într-un mod mai eficient și strategic, pot constitui un instrument extraordinar pentru creșterea și dezvoltarea universităților și a întreprinderilor; solicită utilizarea unor resurse financiare mai mari pentru răspândirea informațiilor privind instrumentele europene de finanțare și pentru extinderea, în universități și întreprinderi, a cunoștințelor și competențelor necesare pentru căutarea fondurilor, studierea și gestionarea proiectelor de finanțare;
16. subliniază că, pentru a garanta utilizarea corectă a fondurilor UE, este extrem de important să se introducă un sistem de supraveghere și control, în scopul de a evalua modul în care sunt utilizate aceste fonduri;
17. solicită crearea unui premiu al UE pentru cele mai bune proiecte de combatere a șomajului în rândul tinerilor, care ar putea fi legat de concursul paneuropean „Premiul european pentru tineret” și de „Premiul european pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în economia socială”; invită Comisia să acorde vizibilitate acestor inițiative pentru a le face mai cunoscute și pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cetățenilor; subliniază, cu toate acestea, că este nevoie de responsabilitate bugetară și solicită, prin urmare, ca astfel de inițiative să fie finanțate din bugetul existent;
18. solicită elaborarea unei Strategii europene privind competențele orientată spre viitor și axată pe obținerea de rezultate, care să constituie un ghid pentru strategiile naționale privind competențele și să le integreze în planurile naționale privind locurile de muncă, asigurând totodată un cadru cuprinzător pentru planurile de acțiune sectoriale propuse în pachetul privind ocuparea forței de muncă;
19. invită statele membre să dea curs cât mai curând posibil recomandărilor specifice fiecărei țări privind educația și piața muncii din cadrul semestrului european și celorlalte recomandări ale Comisiei;
20. evidențiază, în plus, că, pentru a reduce riscul de părăsire timpurie a școlii, este vital să se renunțe la politicile de austeritate;
IMM-urile și antreprenoriatul
21. subliniază rolul esențial al întreprinderilor, inclusiv al IMM-urilor, al actorilor din economia socială și solidară și al microîntreprinderilor, în oferirea de formare în vederea dobândirii de competențe pentru viața profesională și crearea de locuri de muncă pentru tineri; subliniază necesitatea de a le oferi tinerilor o educație care să îi pregătească pentru antreprenoriat, în sensul cel mai larg posibil; încurajează includerea în programele de învățământ dezvoltarea într-un mediu sigur a competențelor profesionale necesare pentru crearea și administrarea întreprinderilor, precum și promovarea unor competențe, abilități și cunoștințe antreprenoriale transversale, care să fie transmise în mod eficace prin intermediul unor experiențe concrete din viața reală; sugerează că antreprenoriatul poate fi predat în cadrul mai multor materii sau ca materie separată și subliniază necesitatea accesului la stagii și formare profesională de înaltă calitate pe durata educației universitare și ulterior; subliniază că dobândirea de competențe democratice și de lucru în echipă, asumarea de responsabilități și analizarea situațiilor fac parte din învățarea pe tot parcursul vieții, care sprijină cetățenia activă; atrage atenția asupra oportunităților și avantajelor de a implica mai multe persoane (de exemplu, tineri antreprenori de succes, ONG-uri al căror scop este acela de a promova spiritul antreprenorial) în furnizarea de educație privind spiritul antreprenorial;
22. reamintește că sprijinirea spiritului antreprenorial, înțelegerea mecanismelor economice, precum și stimularea simțului răspunderii și a spiritului de inițiativă sunt factori importanți în promovarea unei abordări active față de propria carieră; consideră că promovarea spiritului antreprenorial ține de responsabilitatea organismelor publice, a sectorului educației, a întreprinderilor și a societății civile; reiterează necesitatea de a dezvolta mobilitatea în cadrul întreprinderilor; reiterează rolul instituțiilor financiare în crearea de întreprinderi și accesul la finanțare și solicită investiții, dezvoltarea de competențe și realizarea de prognoze în sectoarele emergente și cu potențial, inclusiv tehnologiile curate și locurile de muncă ecologice, deoarece acestea au un potențial ridicat de a crea locuri de muncă de calitate;
23. subliniază faptul că competențele antreprenoriale pot fi dobândite și prin programe de dezvoltare a competențelor organizate în afara sistemului de învățământ general și că aceste programe pot cuprinde activități de consiliere și mentorat desfășurate de formatori cu experiență, de antreprenori și de experți din sectorul afacerilor care facilitează nu doar accesul potențialilor antreprenori la cunoștințele valoroase în materie de întreprinderi, la consiliere și feedback, ci le permite și să dezvolte rețele valoroase de contacte cu întreprinderi și antreprenori, care, altfel, ar putea lua foarte mult timp pentru a fi realizate;
24. subliniază necesitatea ca actualele cerințe administrative și financiare să devină mai puțin stricte în ceea ce privește înființarea și administrarea întreprinderilor, prin simplificarea procedurilor, facilitarea accesului la credite, capitaluri de risc și microfinanțare pentru întreprinderile nou-înființate, garantarea accesului la internet de mare viteză, consiliere multidisciplinară personalizată, introducerea de stimulente pentru antreprenorii care angajează tineri, atunci când este posibil; subliniază importanța microfinanțării și a programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), precum și a planului de investiții pentru Europa, pentru realizarea acestor obiective; subliniază necesitatea creării de ghișee unice pentru toate procedurile administrative relevante legate de înființarea și funcționarea unei întreprinderi; reamintește că toate cerințele administrative ar trebui să ia în considerare respectarea drepturilor lucrătorilor;
25. încurajează statele membre să participe la programul Erasmus pentru tinerii antreprenori și să îl promoveze în rândul tinerilor care doresc să se implice în proiecte de afaceri, astfel încât aceștia să poată acumula experiență în străinătate și dobândi noi competențe, care îi vor ajuta să își desfășoare proiectele de afaceri cu succes;
26. reamintește că industriile creative se numără printre sectoarele cele mai favorabile dezvoltării antreprenoriatului, aflate în creștere rapidă, și că educația în acest domeniu dezvoltă aptitudini transferabile cum sunt gândirea creatoare, soluționarea problemelor, munca în echipă și ingeniozitatea; confirmă faptul că domeniile artistice și media îi atrag în mod deosebit pe tineri;
27. reamintește multitudinea de locuri de muncă care au la bază competențele tradiționale și care, adesea, nu pot fi relocalizate, acestea având și potențialul de a contribui la stimularea economiilor locale și fiind de interes cultural; încurajează statele membre să asigure, prin urmare, prezervarea și transmiterea efectivă a meseriilor și profesiilor care includ elemente tradiționale și culturale către generațiile tinere, prin implementarea unor programe specializate;
28. solicită crearea de condiții favorabile pentru economia socială, pentru a combina crearea locurilor de muncă pentru tineri și dezvoltarea capitalului social; solicită o mai bună integrare a întreprinderilor din sectorul economiei sociale și solidare în planurile de acțiune naționale și europene pentru ocuparea forței de muncă, dezvoltarea competențelor și integrarea socială, cu scopul de a elibera și valorifica pe deplin potențialul lor de a crea locuri de muncă și contribuția lor la îndeplinirea obiectivelor principale ale Strategiei UE 2020;
29. reamintește că angajatorii și antreprenorii joacă un rol important în formarea la locul de muncă și în asigurarea uceniciilor și că acest lucru ar trebui susținut și dezvoltat în continuare;
30. evidențiază faptul că politicile de promovare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor necesită o planificare pe termen mediu și lung; subliniază că politicile de promovare a spiritului antreprenorial ar trebui să țină seama de diferitele cerințe ale fiecărui stat membru;
31. solicită acordarea unui sprijin eficace proiectelor antreprenoriale responsabile din punct de vedere social, ecologice și sustenabile, precum și promovarea modelelor alternative sustenabile, cum ar fi cooperativele, care se bazează pe un proces decizional democratic și încearcă să aibă un impact asupra comunității locale;
Competențele pentru capacitatea de inserție profesională
32. subliniază necesitatea urgentă de a îmbunătăți calificările și de a crește gradul de motivație al consilierilor care lucrează în agențiile publice de ocupare a forței de muncă, astfel încât aceștia să poată să reacționeze în mod proactiv la nevoile tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă, să îi ajute să obțină calificări suplimentare și să identifice competențele de care au nevoie pentru piața muncii;
33. reamintește că sunt necesare o orientare și un sprijin educațional specific și de calitate la toate nivelurile de învățământ și de formare, care ar putea reduce riscul de părăsire timpurie a scolii și ar contribui la depășirea dificultăților legate de intrarea pe piața muncii; subliniază că această orientare profesională ar trebui să fie ferm ancorată în programa școlară și ar trebui să fie furnizată în cooperare cu actorii economici și agențiile de ocupare a forței de muncă; reamintește faptul că învățarea limbilor și dobândirea de competențe digitale sunt fundamentale;
34. subliniază lipsa unei orientări profesionale de înaltă calitate în statele membre; subliniază necesitatea de a îmbunătăți calitatea orientării profesionale asigurate în școli și de a oferi formare profesională pentru consilierii de carieră astfel încât aceștia să fie calificați corespunzător pentru a-i ajuta pe studenți și elevi să aleagă un parcurs profesional adecvat;
35. solicită statelor membre să examineze bunele practici din sistemele de orientare profesională în școlile în cadrul cărora elevii sunt monitorizați încă din primele clase până la primii pași pe piața muncii;
36. subliniază importanța unei monitorizări periodice a necesităților viitoare în materie de competențe și încurajează, prin urmare, statele membre și toate părțile interesate relevante să facă schimb de bune practici în această privință și să dezvolte în continuare instrumentele de monitorizare și de prognoză;
37. salută modificarea actualului site internet al Panoramei competențelor în UE, care oferă un punct de acces central mai cuprinzător și mai ușor de utilizat la informațiile și datele privind nevoile în domeniul competențelor în ocupațiile și sectoarele din UE și care ajută factorii de decizie, experții, agențiile de ocupare a forței de muncă, precum și consilierii profesionali și cetățenii, în general, să ia decizii mai potrivite și în mai bună cunoștință de cauză;
38. invită statele membre să facă schimb de bune practici în ceea ce privește învățământul profesional și dezvoltarea formării prin competențe, permițând astfel un acces mai bun al tinerilor la piața forței de muncă, și să revizuiască programele de formare anticipând nevoile pieței, dacă este cazul; subliniază importanța competențelor practice, antreprenoriale, de programare și digitale, considerându-le indispensabile pentru dezvoltarea profesională în secolul 21; subliniază importanța de a pune în aplicare Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 și Strategia UE privind competențele digitale; reamintește că orientarea pe tot parcursul vieții cu privire la evoluția carierei ar trebui să fie disponibilă pe parcursul întregii vieți profesionale pentru a menține și dezvolta competențele și cunoștințele individuale;
39. încurajează statele membre să promoveze și să sprijine oportunitățile de mobilitate profesională în rândul tinerilor ucenici, pentru a le permite să-și dezvolte competențele prin contactul cu alte sisteme de formare și alte tipuri de întreprinderi, dar și să le ofere posibilitatea de a practica o limbă străină, ceea ce îi va ajuta să se integreze în mod durabil pe piața locurilor de muncă;
40. evidențiază importanța dezvoltării competențelor interpersonale („soft skills”), care facilitează negocierea cu succes pe piața locurilor de muncă și dezvoltarea unei cariere profesionale și care constituie o completare esențială a cunoștințelor și a experienței profesionale;
41. subliniază necesitatea urgentă de a promova învățarea informală și non-formală, precum voluntariatul, care reprezintă o ocazie inestimabilă de dobândire de către tineri a competențelor de care au nevoie în viața profesională;
42. reamintește că învățarea non-formală și informală sunt esențiale pentru dezvoltarea competențelor netehnice, cum ar fi competențele comunicative și decizionale; solicită, prin urmare, investiții în oportunități favorabile incluziunii în materie de învățare non-formală și informală și recunoașterea impactului și a valorii experienței, aptitudinilor și competențelor dobândite;
43. solicită insistent crearea unui sistem de formare și de studii care să propună abordări inovatoare, dar accesibile, și care să se concentreze pe dezvoltarea competențelor de bază, precum și a abilităților intelectuale și tehnice;
44. subliniază importanța dezvoltării în continuare a instrumentului EURES, în special în zonele de frontieră, pentru a încuraja tinerii să manifeste interes pentru ofertele de muncă, de stagii sau de ucenicii din străinătate, precum și să îi sprijine în proiectele lor de mobilitate prin furnizarea de asistență și consiliere în legătură cu aceste proiecte;
45. reamintește că politicile educaționale și în materie de competențe nu ar trebui să vizeze doar satisfacerea nevoilor pieței muncii, ci și să înzestreze persoanele cu competențele transversale necesare pentru a se dezvolta ca cetățeni activi și responsabili; le solicită Comisiei și statelor membre să respecte faptul că educația și formarea constituie un drept fundamental și posedă o importantă valoare intrinsecă;
46. subliniază importanța unei educații holistice, de exemplu sub forma unei educații civice, care ar trebui să fie o parte integrantă a tuturor formelor de educație, contribuind astfel la pregătirea tinerilor pentru tranziția către o viață profesională;
47. subliniază importanța dezvoltării capacității de învățare a studenților și necesitatea de a le oferi acestora strategii eficace de învățare; subliniază că a învăța cum se învață va facilita dobândirea cunoștințelor, competențelor, atitudinilor și aptitudinilor care le permit persoanelor să-și stabilească, să-și planifice și să-și atingă propriile obiective de învățare și să devină persoane care învață autonom, capabile să facă față schimbărilor profunde care se produc pe piața muncii;
48. subliniază că practicarea sportului le oferă participanților oportunități pentru dezvoltarea unei mari varietăți de competențe transversale, care pot crește capacitatea lor de inserție profesională și îi pot ajuta să devină lideri de succes și să își îndeplinească obiectivele; subliniază, de asemenea, legătura dintre practicarea sportului, capacitatea de inserție profesională, educație și formare;
49. își exprimă îngrijorarea cu privire la scăderea punctajului obținut în cadrul ultimului studiu PISA (Programul privind evaluarea internațională a elevilor) în unele state membre ale Uniunii Europene; invită statele membre să facă din educație o prioritate absolută pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020;
50. subliniază că formarea la locul de muncă și ucenicia de calitate și formatoare, susținută de parteneriate între școli, instituții de formare și întreprinderi, reprezintă modalități de îmbunătățire a accesului tinerilor la piața muncii, iar o utilizare mai bună a acestor oportunități ar putea crește numărul de potențiali candidați pentru posturile vacante prin îmbunătățirea orientării profesionale și, de asemenea, le-ar îmbunătăți nivelul de pregătire pentru a intra în lumea muncii; ia act de succesul acestor măsuri în unele state membre; sugerează că schimbul de bune practici în acest domeniu ar contribui la reducerea șomajului în rândul tinerilor; subliniază faptul că stagiarii dezavantajați au nevoie de un sprijin special, de exemplu meditații și cursuri ajutătoare, precum și asistență pentru întreprinderi în vederea îndeplinirii sarcinilor lor administrative și organizatorice;
51. subliniază valoarea uceniciilor de înaltă calitate în toate sectoarele și invită Comisia și statele membre să încurajeze femeile să accepte ucenicii și profesii practicate în mod tradițional de bărbați;
52. subliniază că ar trebui promovată o tranziție lină de la educație la ocuparea unui loc de muncă, completând educația teoretică cu pregătirea practică și integrând competențe care favorizează încadrarea în muncă în programa școlară de bază, oferind stagii de calitate, după cum stipulează Carta europeană a calității stagiilor și uceniciilor, precum și prin recunoașterea calificărilor dobândite în educația formală și non-formală sau în timpul experiențelor de voluntariat; subliniază faptul că stagiile/stagiile de formare de înaltă calitate ar trebui să aibă întotdeauna rezultate clare ale învățării, iar stagiarii nu ar trebui exploatați;
53. reamintește că stagiile și uceniciile de înaltă calitate care reflectă nevoi reale ar trebui să ducă la ocuparea unui loc de muncă și că stagiile ar trebui să pregătească stagiarul pentru o slujbă și condamnă orice formă de abuz, inclusiv stagiile false care îi împiedică pe lucrători să beneficieze de drepturile de securitate socială; subliniază că stagiile ar trebui să ducă la îmbunătățirea competențelor și a capacității de inserție profesională; invită statele membre să adopte măsuri disuasive pentru a împiedica abuzurile legate de statutul de stagiar și să intensifice companiile de informare cu privire la drepturile stagiarilor;
54. salută Cadrul de calitate pentru stagii și Alianța europeană pentru ucenicii; subliniază că este important ca Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea lor în aplicare în statele membre; îndeamnă Alianța pentru ucenicii să promoveze accesul tinerilor la ucenicii, solicitând eliminarea unor bariere cum ar fi taxele pentru educația ucenicilor;
55. reamintește, în ceea ce privește competențele statelor membre în acest domeniu, că un model dual de educație și dobândirea de competențe practice, sociale și de comunicare sunt deosebit de importante; subliniază că competențele societale și de comunicare ar putea spori încrederea în sine a tinerilor și ar putea facilita intrarea acestora pe piața muncii; subliniază că acest model dual trebuie adaptat contextului social, economic și cultural al fiecărei țări și nu trebuie considerat drept unicul sistem de învățământ profesional și tehnic corect; solicită, prin urmare, recunoașterea și consolidarea învățării duale la toate nivelurile;
56. solicită o mai bună cooperare între instituțiile de învățământ – atât cele profesionale, cât și cele de învățământ superior – și antreprenori pentru elaborarea unei programe de învățământ adaptate nevoilor pieței muncii;
57. subliniază avantajele unei abordări a educației flexibile și orientate către elevi, care să permită schimbarea sau adaptarea direcției studiilor în funcție de nevoile elevilor, care nu mai sunt obligați să se cantoneze la opțiunea lor inițială;
58. avertizează statele membre cu privire la dispersia existentă la nivelul tipurilor de contracte propuse tinerilor; solicită analizarea în mai mare măsură a acestei chestiuni în vederea sporirii eficacității;
59. invită statele membre să sporească atractivitatea studiilor și programelor dedicate științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), pentru a aborda penuria actuală din acest domeniu; subliniază totuși că disciplinele umaniste și cunoștințele generale sunt indispensabile pentru utilizarea eficace a oportunităților oferite de disciplinele STIM și, astfel, ar trebui să fie sprijinite efectiv în cadrul instituțiilor lor și să joace un rol explicit în elaborarea programei instituționale; invită statele membre să încurajeze o abordare transsectorială între diferitele domenii în cadrul instituțiilor de învățământ, cum ar fi programele comune în domeniul artelor, științei, TIC, ingineriei, afacerilor și în alte domenii relevante;
60. încurajează statele membre să includă de urgență noile tehnologii în procesul de învățare și să intensifice, la toate nivelurile și pentru toate tipurile de educație și de formare, activitățile de formare în domeniul TIC și cele axate pe dezvoltarea competențelor în domeniul informatic, inclusiv pentru personalul didactic, pentru a oferi diplome și programe de studiu mai bine corelate cu evoluțiile digitale și a motiva tinerii să studieze TIC și să se angajeze în cariere legate de aceasta; subliniază nevoia de a construi o bază tehnologică mai bună în școli și universități și de a furniza infrastructura necesară; subliniază de asemenea, în această privință, importanța resurselor educaționale deschise (OER), care asigură accesul tuturor la educație, crescând capacitatea de inserție profesională prin sprijinirea procesului de învățare pe tot parcursul vieții ; reamintește că este necesar ca fetele și femeile tinere să fie încurajate să urmeze studii în domeniul TIC;
61. subliniază necesitatea de a elabora măsuri care să încurajeze fetele să se implice în domeniile STIM și de a stabili orientări profesionale de calitate care să le sprijine să își continue carierele profesionale în acest domeniu, deoarece femeile sunt în continuare mult subreprezentate în profesiile STIM, reprezentând doar 24 % din specialiștii din domeniul științei și ingineriei și deoarece profesiile STIM se numără printre primele 20 de tipuri de posturi vacante greu de acoperit în statele membre;
62. subliniază că, în pofida ratelor ridicate ale șomajului în rândul tinerilor în unele state membre și a locurilor de muncă neocupate în altele, mobilitatea profesională în interiorul UE rămâne scăzută; reamintește, prin urmare, importanța mobilității lucrătorilor pentru asigurarea unei piețe a muncii competitive și subliniază necesitatea reducerii barierelor lingvistice și culturale susceptibile de a reduce mobilitatea prin punerea la dispoziția șomerilor a unor cursuri de limbă adaptate diverselor sectoare și a unor formări în domeniul comunicării interculturale;
63. subliniază că este important să se încerce soluționarea problemei reprezentate de deficitul de competențe și de inadecvarea competențelor la cerințele pieței muncii, prin promovarea și facilitarea mobilității persoanelor care învață, precum și prin recunoașterea transfrontalieră a calificărilor, prin intermediul unei utilizări mai bune a tuturor instrumentelor și programelor UE, cum ar fi Erasmus+, Cadrul european al calificărilor, pașaportul european al competențelor, Garanția pentru tineret, Europass-CV, Certificatul de abilități antreprenoriale, EURES, Alianțele cunoașterii, Alianța europeană pentru ucenicii, Sistemul european de credite transferabile, Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) și Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET); evidențiază importanța ESCO, care identifică și clasifică aptitudinile, competențele și calificările relevante pentru piața muncii din UE, pentru educație și pentru formare, în 25 de limbi europene; subliniază, în acest context, importanța transferabilității adecvate a drepturilor sociale în interiorul Uniunii și reafirmă importanța, în această privință, a programului Erasmus+, a Fondului social european și a EURES; solicită statelor membre să promoveze cursurile de formare în anumite sectoare în care există decalaje specifice între cerere și ofertă;
64. încurajează utilizarea optimă a fondurilor UE existente, precum programul Erasmus+, pentru stimularea dezvoltării aptitudinilor și competențelor transversale în rândul tinerilor, în vederea soluționării mai eficace a problemei șomajului în rândul tinerilor în UE;
65. indică faptul că Erasmus+ este un instrument esențial pentru asigurarea calității învățământului profesional și tehnic în UE și încurajează schimburile internaționale în scopul formării profesionale;
66. reamintește că implementarea eficace a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor poate contribui și la îmbunătățirea oportunităților pe care le au tinerii pe piața muncii, prin depășirea deficitului educațional și prin furnizarea de competențe adecvate nevoilor unei piețe a muncii și unei economii sustenabile, și poate oferi o experiență profesională prețioasă și facilita înființarea de întreprinderi de succes; subliniază, în acest scop, că este vital să se analizeze adevăratele nevoi ale tinerilor în materie de angajare și sectoarele care au cu adevărat potențial de creare de locuri de muncă, precum economia socială și economia verde, monitorizându-se în același timp în mod constant și atent nu numai proiectele, ci și agențiile care le furnizează, și elaborându-se rapoarte periodice privind rezultatele acestor măsuri în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor;
67. subliniază necesitatea simplificării măsurilor administrative de punere în aplicare a Garanției pentru tineret și necesitatea eliminării urgente a oricărei forme de birocrație care ar putea limita eficiența acesteia;
68. salută decizia recentă a colegiuitorilor UE de a crește prefinanțarea pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care urmărește să faciliteze implementarea acestei inițiative importante pentru regiuni și state care se confruntă cu dificultăți financiare; solicită statelor membre și autorităților locale și regionale să utilizeze fondurile disponibile pentru realizarea îmbunătățirilor necesare și crearea unor soluții durabile în locul unor soluții ad-hoc; solicită statelor membre să pună în aplicare în mod rapid și eficient programele operaționale ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;
Egalitatea de șanse
69. subliniază că dezvoltarea competențelor, dacă este realizată ca un concept integrat, ar putea deveni un mecanism care promovează și duce la egalitatea de șanse pentru persoanele provenind din grupuri defavorizate, inclusiv minoritățile defavorizate, în special pentru copiii și tinerii care provin din familii afectate de sărăcie și șomajul pe termen lung, imigranții dezavantajați și persoanele cu handicap; subliniază că, pentru furnizarea unei forțe de muncă productive și înalt calificate pe piața muncii, sunt extrem de importante prevenirea și sprijinul și consilierea pe tot parcursul vieții, acordate cât mai devreme posibil grupurilor defavorizate; subliniază, de asemenea, necesitatea sprijinirii și dezvoltării competențelor angajatorilor, agenților de recrutare și responsabililor de resurse umane pentru sprijinirea includerii grupurilor defavorizate pe piața muncii; subliniază că incluziunea persoanelor celor mai defavorizate presupune formarea corectă a angajatorilor, a echipelor de resurse umane și a profesorilor pentru a sprijini cât se poate de bine persoanele cele mai defavorizate în vederea integrării lor într-un mod cât mai eficace; reiterează importanța accesului universal la educație pentru toți;
70. subliniază că dezvoltarea abilităților de relaționare este deosebit de importantă pentru toți tinerii, dar în special pentru cei cu experiență în muncă limitată și pentru cei care provin din grupurile subreprezentate și defavorizate; subliniază că predarea cunoștințelor în materie de relaționare poate constitui o strategie de facilitare a ocupării forței de muncă, dezvoltării carierei și a explorării;
71. subliniază faptul că, deși femeile reprezintă cea mai mare parte (60 %) a absolvenților de studii superioare din Uniunea Europeană, rata lor de angajare și evoluția carierei lor nu reflectă potențialul lor deplin; subliniază faptul că realizarea unei creșteri economice favorabile incluziunii și pe termen lung depinde de reducerea decalajului dintre nivelul de studii al femeilor și poziția lor pe piața muncii, în primul rând prin depășirea segregării orizontale și verticale;
72. subliniază necesitatea ca agențiile de ocupare a forței de muncă să depună eforturi suplimentare pentru a elimina barierele fizice care pot împiedica persoanele cu handicap să aibă acces la serviciile lor, în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;
73. îndeamnă statele membre și Comisia să promoveze bunele practici și să sprijine includerea tinerilor cu handicap în sistemele de învățământ, inclusiv în programele de învățare pe tot parcursul vieții, și pe piața muncii prin intermediul unor măsuri precum investițiile în inițiativele de antreprenoriat social care îi sprijină pe acești tineri, sau stimulentele financiare acordate organizațiilor care îi recrutează;
74. subliniază importanța de a se garanta că persoanele cu handicap au acces la granturi și sprijin financiar, care ar trebui să fie o parte integrantă a programelor de informare și educație menite să promoveze antreprenoriatul;
O nouă generație, noi oportunități, noi provocări
75. constată că tinerii crescuți într-o epocă a progreselor tehnologice rapide au nu numai potențial, talente și competențe, ci și valori și priorități diferite de cele ale generațiilor anterioare și, prin urmare, merită subliniat că este nevoie de programe și inițiative care să creeze o punte între generații; ia act de faptul că acest lucru va contribui, de asemenea, la înțelegerea atuurilor tinerei generații, cum ar fi posibilitatea de a realiza mai multe sarcini concomitent, creativitatea, mobilitatea,deschiderea față de schimbare și, mai ales, munca în echipă; subliniază că sistemele de educație și de formare trebuie să fie suficient de flexibile pentru a permite dezvoltarea plenară a competențelor și talentelor tinerilor ; subliniază, de asemenea, că serviciile de recrutare și de ocupare a forței de muncă ar trebui să fie bine pregătite și să aibă competențele necesare pentru a înțelege noua generație; ia act, de asemenea, de faptul că nu toți tinerii dețin în mod automat abilitățile și competențe necesare pentru a răspunde pe deplin cerințelor digitale și reamintește, prin urmare, că acordarea unei formări și a unui acces egal tuturor la instrumentele digitale este mai importantă ca niciodată;
76. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
EXPUNERE DE MOTIVE
Nivelul alarmant de ridicat al șomajului în rândul tinerilor reprezintă în momentul de față una dintre cele mai dificile probleme la nivelul UE, care are aproape cinci milioane de tineri șomeri. Dar totodată, în UE sunt două milioane de posturi vacante. Această situație creează o amenințare gravă pentru coeziunea socială și dezvoltarea economică a UE.
Pentru a analiza această situație, trebuie luați în considerare următorii factori: globalizarea, schimbările demografice, criza economică, noile tehnologii și modificările în organizarea muncii.
Înființarea de întreprinderi și activitățile independente constituie, de asemenea, o oportunitate de a participa la piața forței de muncă.
Dezvoltarea competențelor, văzută ca un proces multidimensional, necesită o abordare holistă și presupune o îndepărtare de abordarea „compartimentalizată” practicată de politicile sectoriale.
Datorită schimbărilor de pe piața forței de muncă sunt necesare sisteme de învățământ mai flexibile, care să permită completarea și dezvoltarea cunoștințelor și a competențelor în toate etapele carierei profesionale.
Sunt două dimensiuni ale competențelor ce permit intrarea pe piața forței de muncă și păstrarea unui loc de muncă: competențele-cheie (capacitatea de adaptare, capacitatea de a învăța cum să înveți, spiritul de inițiativă și spiritul antreprenorial, comunicarea) și competențele specifice legate de anumite posturi sau locuri de muncă.
Totodată, trebuie create legături (inclusiv financiare) între instituțiile de învățământ superior și sectorul economiei (industrie, servicii).
Datorită diferențelor existente între piețele muncii din statele membre, trebuie totodată decis care este nivelul de guvernare ce dispune de cele mai eficiente instrumente pentru identificarea și formularea nevoilor în materie de competențe.
19.10.2015
AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
referitor la politicile în materie de competențe pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor
Raportor pentru aviz: Zdzisław Krasnodębski
SUGESTII
Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază că „un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții” reprezintă o prioritate esențială a Comisiei și că, în programul său de lucru pe 2015, Comisia s-a angajat să lanseze inițiative concrete pentru promovarea integrării pe piața muncii și a capacității de inserție profesională, în particular măsuri de sprijinire a statelor membre în ceea ce privește încadrarea în muncă a tinerilor; reiterează faptul că Parlamentul a propus în mod regulat diverse soluții, subliniind că încadrarea în muncă, educația și formarea tineretului ar trebui să fie una dintre principalele priorități politice ale UE;
2. îndeamnă statele membre să pună urgent în aplicare reforme structurale în domeniul învățământului, la toate nivelurile, în special reforme structurale în domeniul învățământului profesional și tehnic (VET), inclusiv prin intermediul unor ucenicii și stagii care să cuprindă o componentă solidă de formare orientată către muncă, cu scopul de a-i ajuta pe tineri să dobândească competențele necesare pentru a se putea integra cu succes pe piața muncii, facilitându-le astfel tranziția de la băncile școlii la câmpul muncii, precum și cu scopul de a-i pregăti pe tineri pentru viață și de a îmbunătăți capacitatea lor de inserție profesională, contribuind la creșterea competitivității economiei UE; subliniază, în acest context, faptul că exploatarea potențialului învățării reciproce și valorificarea cu succes a bunelor practici sunt posibile numai dacă se acordă importanța cuvenită punctelor forte specifice ale fiecărui sistem național;
3. evidențiază faptul că șomajul în rândul tinerilor se situează în continuare la un nivel foarte alarmant în UE și în special în unele state membre; invită statele membre și UE să pună capăt acestei situații, luând de îndată măsuri de protecție socială pentru a contracara efectele economice și sociale ale șomajului;
4. reamintește că politicile educaționale și în materie de competențe nu ar trebui să vizeze doar satisfacerea nevoilor pieței muncii, ci și să înzestreze persoanele cu competențele transversale necesare pentru a se dezvolta ca cetățeni activi și responsabili; le solicită Comisiei și statelor membre să respecte faptul că educația și formarea constituie un drept fundamental și posedă o importantă valoare intrinsecă;
5. reamintește necesitatea promovării unor obiective curriculare pentru educația formală și non-formală și pentru educația pe toată durata vieții, care să-i vizeze pe toți studenții și care să cuprindă atât module teoretice, cât și practice (cum ar fi proiectele antreprenoriale ale studenților, care ar putea include proiecte de antreprenoriat social desfășurate în cooperare cu comunitățile locale);
6. încurajează statele membre să adopte politici pe termen lung prin investiții eficace, printr-o cooperare mai intensă și prin parteneriate strategice, pentru a promova inovarea, competitivitatea și excelența în VET;
7. indică faptul că Erasmus+ este un instrument esențial pentru asigurarea calității învățământului profesional și tehnic în UE și încurajează schimburile internaționale în scopul formării profesionale;
8. subliniază importanța revigorării și promovării modelului VET, precum și a adoptării unor măsuri menite să îl facă mai atractiv pentru tineri, astfel încât să nu fie perceput ca inferior altor tipuri de formare; subliniază nevoia introducerii sau perfecționării unor sisteme duale de învățământ profesional și tehnic sau a unor combinații între aceste sisteme și învățarea la locul de muncă la toate nivelurile educaționale, pentru a înlesni dobândirea de cunoștințe, de informații de specialitate, precum și de capacități fundamentale de inserție profesională și de competențe și abilități profesionale specifice; subliniază, în plus, nevoia de a asigura faptul că instituțiile publice efectuează un control al calității și furnizează orientări privind conținutul general, obiectivele procesului de învățare, precum și procedurile de desfășurare, evaluare și certificare a VET, pe lângă recunoașterea și echivalarea diverselor calificări; subliniază faptul că schimbul de bune practici legate de sistemele educaționale duale ar putea contribui la schimbările structurale de pe piața muncii și ar putea conduce la niveluri mai ridicate de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază avantajele învățării la locul de muncă, care le este de un real folos tinerilor aflați la început de carieră atunci când încearcă să intre pe piața locurilor de muncă;
9. evidențiază importanța dezvoltării competențelor interpersonale („soft skills”), care facilitează negocierea cu succes pe piața locurilor de muncă și dezvoltarea unei cariere profesionale și care constituie o completare esențială a cunoștințelor și a experienței profesionale;
10. reamintește că, în prezent, în UE există două milioane de posturi vacante și subliniază că este important să se încerce soluționarea problemei reprezentate de deficitul de competențe și de inadecvarea competențelor la cerințele pieței muncii, prin promovarea și facilitarea mobilității persoanelor care învață, precum și prin recunoașterea transfrontalieră a calificărilor, prin intermediul unei utilizări mai bune a tuturor instrumentelor și programelor UE, cum ar fi Erasmus+, Cadrul european al calificărilor, pașaportul european al competențelor, Garanția pentru tineret, Europass-CV, Certificatul de abilități antreprenoriale, EURES, Alianțele cunoașterii, Alianța europeană pentru ucenicii, Sistemul european de credite transferabile, Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) și Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET); evidențiază importanța ESCO, care identifică și clasifică aptitudinile, competențele și calificările relevante pentru piața muncii din UE, pentru educație și pentru formare, în 25 de limbi europene; subliniază, în acest context, importanța transferabilității adecvate a drepturilor sociale în interiorul Uniunii și reafirmă importanța, în această privință, a programului Erasmus+, a Fondului social european și a EURES; solicită statelor membre să promoveze cursurile de formare în anumite sectoare în care există decalaje specifice între cerere și ofertă;
11. salută modificarea actualului site internet al Panoramei competențelor în UE, care oferă un punct de acces central, mai cuprinzător și mai ușor de utilizat, la informațiile și datele privind nevoile în domeniul competențelor în ocupațiile și sectoarele din UE și care ajută factorii de decizie politică, experții, agențiile de plasament, precum și consilierii de orientare profesională și cetățenii în general să ia decizii mai potrivite și în mai bună cunoștință de cauză;
12. evidențiază importanța predării și dobândirii competențelor generale de bază, ca TIC, matematica, gândirea critică, limbile străine, mobilitatea etc., care le vor permite tinerilor să se adapteze cu ușurință la mediul social și economic în schimbare;
13. subliniază importanța dezvoltării capacității de învățare a studenților și necesitatea de a le oferi acestora strategii eficace de învățare; subliniază că a învăța cum se învață va facilita dobândirea cunoștințelor, abilităților, atitudinilor și aptitudinilor care le permit persoanelor să-și stabilească, să-și planifice și să-și atingă propriile obiective de învățare și să devină persoane care învață autonom, capabile să facă față schimbărilor profunde care se produc pe piața muncii;
14. subliniază că dezvoltarea abilităților de relaționare este deosebit de importantă pentru toți tinerii, dar în special pentru cei cu experiență în muncă limitată și pentru cei care provin din grupurile subreprezentate și dezavantajate; subliniază că predarea cunoștințelor în materie de relaționare poate constitui o strategie de facilitare a ocupării forței de muncă, dezvoltării carierei și a explorării;
15. remarcă evoluția constantă a pieței forței de muncă și subliniază că este important să se satisfacă cerințele acestei piețe prin intermediul unor calificări și competențe adecvate și al revizuirii și dezvoltării programelor de învățământ existente, precum și prin abordarea – în strânsă cooperare cu angajatorii, organizațiile profesionale, comunitățile de afaceri, factorii de decizie, autoritățile locale, serviciile educaționale și de ocupare a forței de muncă, organizațiile de tineret și toate părțile interesate relevante – a schimbărilor legate de tehnologie, societate, cultură și mediu; în plus, subliniază faptul că, în acest context, este necesar să fie oferite și dezvoltate servicii de calitate pentru consilierea în carieră pe tot parcursul vieții, care să implice și familiile, pentru a-i ajuta pe viitorii studenți și pe tineri în general să adopte decizii corecte în ceea ce privește domeniul de studiu și să facă alegeri mai bune cu privire la educația și carierele lor profesionale, ținând seama de preferințele lor în materie de muncă și de necesitățile pieței muncii; reamintește, cu toate acestea, faptul că politicile educaționale și în materie de competențe nu ar trebui să vizeze doar satisfacerea nevoilor pieței muncii, ci ar trebui să și contribuie la dezvoltarea și creșterea personală a tinerilor, pentru ca aceștia să devină cetățeni proactivi și responsabili; subliniază, în consecință, necesitatea de a introduce programe de educație civică, atât cu caracter formal, cât și non-formal, în ansamblul sistemului educațional;
16. evidențiază importanța stagiaturilor și uceniciilor ca parte a programei de învățământ secundar și superior, în vederea dobândirii experienței în muncă și a competențelor transversale; relevă importanța programelor de mentorat care pun studenții în legătură cu profesioniștii sau cu tinerii lucrători și care le asigură studenților accesul la rețele și o înțelegere clară a procesului de lucru; încurajează întreprinderile, prin urmare, să instituie legături durabile și parteneriate cu instituțiile de învățământ, pentru a facilita intrarea studenților acestora pe piața forței de muncă și a garanta faptul că competențele dobândite sunt corelate mereu mai bine cu nevoile reale din câmpul muncii; subliniază, cu toate acestea, faptul că, deși stagiile sunt o oportunitate pentru a învăța pentru studenți, întreprinderile trebuie să-și îndeplinească rolul de factori de mentorat și de formare, ținând seama de recomandările Comisiei privind punerea la dispoziție a unor stagii de înaltă calitate, pentru a consolida capacitatea de inserție profesională a tinerilor;
17. invită statele membre să dea curs cât mai curând posibil recomandărilor specifice fiecărei țări privind educația și piața muncii din cadrul semestrului european și celorlalte recomandări ale Comisiei;
18. evidențiază rolul pe care îl joacă instituțiile de învățământ superior în ceea ce privește dezvoltarea cunoștințelor și competențelor de care au nevoie absolvenții pentru a avea succes pe piața locurilor de muncă;
19. subliniază importanța unei abordări holistice a competențelor; subliniază necesitatea asigurării unor filiere multiple în cadrul sistemului de învățământ și a unor abordări educaționale flexibile care să poată fi personalizate și ajustate în funcție de nevoile persoanelor; solicită elaborarea unor programe de învățare la locul de muncă în cadrul tuturor tipurilor de învățământ și formare, precum și a unor programe de studiu aplicate, orare flexibile și metode de predare mai puțin formale;
20. subliniază necesitatea unui sistem de învățământ și formare de largă respirație, care să ofere competențe de bază și de înalt nivel portabile, competențe antreprenoriale, de soluționare a problemelor, legate de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și competențe lingvistice care să le permită persoanelor să achiziționeze constant și să aplice cunoștințele noi și să faciliteze adaptarea lor la schimbările care se petrec în câmpul muncii;
21. subliniază necesitatea de a include elemente de formare în domeniul antreprenoriatului la toate nivelurile sistemului de învățământ și de formare, deoarece inducerea de timpuriu a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor, precum și dezvoltarea unor competențe transversale legate de antreprenoriat, cum ar fi creativitatea, gândirea critică, empatia, munca în echipă și spiritul de inițiativă contribuie la dezvoltarea personală și profesională a tinerilor și facilitează tranziția acestora către piața muncii; îndeamnă, în acest sens, la dialog și la cooperare activă între universități și mediul de afaceri în vederea elaborării unor programe educaționale care să le asigure tinerilor aptitudinile și competențele necesare și care să faciliteze și să încurajeze participarea antreprenorilor la procesul educațional; consideră totuși că educația antreprenorială ar trebui să includă o dimensiune socială și să abordeze teme precum comerțul echitabil, întreprinderile sociale și modelele alternative de afaceri, cum sunt cooperativele, în vederea creării unei economii mai pronunțat socială, integratoare și sustenabilă;
22. încurajează statele membre să includă cât mai curând posibil noile tehnologii în procesul de învățare și să intensifice, la toate nivelurile și pentru toate tipurile de educație și de formare, activitățile de formare în domeniul TIC și axate pe dezvoltarea competențelor în domeniul informatic, inclusiv pentru personalul didactic, pentru a oferi diplome și programe de studiu mai bine corelate cu evoluțiile digitale și a motiva tinerii să studieze TIC și să se angajeze în cariere legate de aceasta; subliniază nevoia de a construi o bază tehnologică mai bună în școli și universități și de a furniza infrastructura necesară; subliniază de asemenea, în această privință, importanța resurselor educaționale deschise (OER), care asigură accesul tuturor la educație, crescând capacitatea de inserție profesională prin sprijinirea procesului de învățare pe toată durata vieții; reamintește că este necesar ca fetele și femeile tinere să fie încurajate să urmeze studii în domeniul TIC;
23. încurajează utilizarea optimă a fondurilor UE existente, precum programul Erasmus+, pentru stimularea dezvoltării aptitudinilor și competențelor transversale în rândul tinerilor, în vederea soluționării cu mai multă eficacitate a problemei șomajului în rândul tinerilor în UE;
24. subliniază că alfabetizarea în domeniul TIC ar trebui să devină o parte integrantă a procesului de învățământ, fiind integrată în programă la toate nivelurile de studiu; subliniază că înzestrarea tinerilor cu competențe TIC aduce avantaje atât în viața lor profesională, cât și în cea privată, oferindu-le abilitățile tehnice, încrederea și flexibilitatea de care au nevoie pentru a se adapta în cursul vieții lor;
25. cheamă statele membre să încurajeze fetele și femeile tinere să se îndrepte către filierele de învățământ axate pe știință, tehnologii, inginerie și matematică (STIM) și să mărească reprezentarea femeilor în domeniile STIM;
26. remarcă faptul că lipsa competențelor lingvistice constituie un obstacol major care îi împiedică pe tineri să fie competitivi pe piața muncii din UE și subliniază că statele membre trebuie să-i înzestreze de timpuriu cu diverse competențe comunicaționale și lingvistice, pentru a soluționa problemele cauzate de actuala inadecvare a competențelor la cerințele pieței muncii;
27. evidențiază importanța fundamentală a avantajelor pe care educația non-formală și învățarea pe toată durata vieții le oferă pentru dobândirea competențelor-cheie, în tandem cu educația școlară sau după terminarea acesteia, pentru a preveni sau a limita excluderea și a oferi oamenilor mai multe oportunități de dezvoltare personală și, pe baza înzestrărilor lor, de evoluție în societate și în câmpul muncii;
28. evidențiază rolul esențial pe care îl au profesorii și formatorii competenți și dedicați în reducerea abandonului școlar timpuriu, în special în zonele subdezvoltate, precum și în îmbunătățirea capacității de inserție profesională a tinerilor; subliniază că profesorii trebuie să fie sprijiniți în mai mare măsură de către școli, instituții de formare, comunități locale și prin politici educaționale, punându-le la dispoziție, spre exemplu, programe de formare mai eficientă și actualizată în noi domenii, cum sunt competențele antreprenoriale și cele legate de TIC, precum și prin promovarea învățării reciproce și a schimbului de bune practici și prin facilitarea accesului la oportunități de formare și sisteme îmbunătățite de învățământ profesional și tehnic continuu; relevă, în această privință, importanța investițiilor în dezvoltarea învățării pe toată durata vieții pentru profesori; se opune ferm oricărei reduceri a bugetelor pentru educație, în special atunci când sunt combinate cu reducerea burselor și granturilor și cu majorarea taxelor școlare.
29. încurajează integrarea noilor metode de predare și formare, elaborate de profesori ca răspuns la nevoile specifice ale clasei;
30. solicită elaborarea unei Strategii europene privind competențele orientată spre viitor și axată pe obținerea de rezultate, care să constituie un ghid pentru strategiile naționale privind competențele și să le integreze în Planurile naționale privind locurile de muncă, asigurând totodată un cadru cuprinzător pentru planurile de acțiune sectoriale propuse în Pachetul privind ocuparea forței de muncă;
31. remarcă faptul că Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor joacă un rol important în ceea ce privește educația și formarea tinerilor șomeri necalificați sau cu calificări inferioare, dar subliniază că este necesară o mai bună finanțare și o implementare corespunzătoare și rapidă a acestor sisteme, urmată de o monitorizare adecvată a situației din fiecare stat membru;
32. subliniază faptul că sunt necesare eforturi pentru o abordare individuală în ceea ce privește dezvoltarea carierei și educația și formarea pe toată durata vieții și consideră că îndrumarea și consilierea care abordează nevoile individuale și se axează pe evaluarea și extinderea competențelor individuale trebuie să constituie un element central al educației și al politicilor privind competențele încă de timpuriu;
33. consideră că educația non-formală, în special așa cum este dezvoltată în cadrul organizațiilor pentru tineret, favorizează creativitatea, spiritul de inițiativă și autoresponsabilizarea, poate mări șansele tinerilor pe piața muncii și poate contribui în mod pozitiv la succesul VET; invită statele membre ca, de acum înainte, să pună în aplicare recomandările Consiliului din 2012 privind validarea învățării non-formale și informale[9] ca modalitate de recunoaștere a competențelor dobândite prin educația non-formală, în special în sectorul de voluntariat și tineret, și să sprijine punerea în aplicare de politici pentru învățarea pe toată durata vieții;
34. reamintește că industriile de creație se numără printre cele mai antreprenoriale sectoare, aflate în creștere rapidă, și că educația de resort dezvoltă aptitudini transferabile cum sunt gândirea creatoare, soluționarea problemelor, munca în echipă și ingeniozitatea; confirmă faptul că domeniile artistice și media îi atrag în mod deosebit pe tineri;
35. subliniază faptul că politicile privind piața muncii în general și politicile urmărind corelarea competențelor cu politicile VET în mod specific trebuie să creeze și să promoveze locuri de muncă sigure și de înaltă calitate, în concordanță cu Agenda OIM privind munca decentă; remarcă faptul că aceste politici trebuie să contribuie la combaterea fenomenului angajării în condiții de precaritate, al contractelor cu zero ore de muncă și al stagiilor neplătite;
36. remarcă rolul important al organizațiilor societății civile, al sindicatelor și al dialogului social în ceea ce privește formularea politicilor privind VET;
37. invită statele membre să canalizeze investițiile către educația integratoare, care răspunde provocărilor societale, în vederea asigurării unui acces și a unor oportunități egale pentru toți, inclusiv pentru tinerii de extracție socio-culturală diferită, precum și pentru grupurile vulnerabile și dezavantajate;
38. cheamă statele membre să mărească atractivitatea studiilor și programelor dedicate științelor, tehnologiilor, ingineriei și matematicii (STIM), pentru a soluționa penuria actuală din acest domeniu; subliniază totuși că disciplinele umaniste și cunoștințele generale din acest domeniu sunt indispensabile pentru utilizarea cu eficacitate a oportunităților oferite de disciplinele STIM și, astfel, ar trebui să fie sprijinite efectiv în cadrul instituțiilor lor și să joace un rol explicit în elaborarea programei instituționale; invită statele membre să încurajeze o abordare transsectorială între diferitele domenii din cadrul instituțiilor de învățământ, cum ar fi programele comune în domeniul artelor, științei, TIC, ingineriei, afacerilor și în alte domenii relevante;
39. reamintește multitudinea de locuri de muncă care au la bază abilitățile tradiționale și care, adesea, nu pot fi relocalizate, acestea având și potențialul de a contribui la stimularea economiilor locale și fiind de interes cultural; le solicită statelor membre să asigure, prin urmare, prezervarea și transmiterea efectivă a meseriilor și profesiilor care includ elemente tradiționale și culturale către generațiile tinere, prin implementarea unor programe specializate;
40. relevă rolul important jucat de învățarea non-formală și informală pentru sprijinirea capacității de inserție profesională a tinerilor; subliniază faptul că implicarea în activitățile organizațiilor de tineret, în activitățile de voluntariat și în activitățile sportive de masă le permite tinerilor să își dezvolte spiritul antreprenorial și un set de aptitudini cognitive și non-cognitive și de competențe transversale și solicită statelor membre să faciliteze implicarea tinerilor în aceste activități extracuriculare care completează educația formală;
41. subliniază că practicarea sportului le oferă participanților oportunități pentru dezvoltarea unei mari varietăți de competențe transversale, care pot crește capacitatea lor de inserție profesională și îi pot ajuta să devină lideri de succes și să își îndeplinească obiectivele; subliniază încă o dată interconexiunile dintre practicarea sportului, capacitatea de inserție profesională, învățământ și formare.
REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
|
Data adoptării |
15.10.2015 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
22 5 2 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Rikke Karlsson, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Stefano Maullu, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Mary Honeyball, Marc Joulaud, Zdzisław Krasnodębski, Ernest Maragall, António Marinho e Pinto, Algirdas Saudargas |
||||
|
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
John Stuart Agnew |
||||
REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
Data adoptării |
3.12.2015 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
49 1 3 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Laura Agea, Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Elena Gentile, Arne Gericke, Marian Harkin, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Zdzisław Krasnodębski, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Heinz K. Becker, Lynn Boylan, Mircea Diaconu, Tania González Peñas, Miapetra Kumpula-Natri, Paloma López Bermejo, Monika Vana |
||||
|
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Dita Charanzová, Diane James, Martina Michels, Estefanía Torres Martínez |
||||
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
49 |
+ |
|
|
PPE:
S&D:
ECR: ALDE: GUE/NGL: Verts/ALE: EFDD: ENF: |
Heinz K. Becker, David Casa, Danuta Jazłowiecka, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Elena Gentile, Agnes Jongerius, Jan Keller, Miapetra Kumpula-Natri, Javi López, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Marita Ulvskog Arne Gericke, Zdzisław Krasnodębski, Anthea McIntyre, Ulrike Trebesius, Jana Žitňanská Enrique Calvet Chambon, Dita Charanzová, Mircea Diaconu, Marian Harkin, Yana Toom Lynn Boylan, Tania González Peñas, Martina Michels, Estefanía Torres Martínez Jean Lambert, Monika Vana, Tatjana Ždanoka Laura Agea, Tiziana Beghin Mara Bizzotto |
|
|
1 |
- |
|
|
EFDD: |
Diane James |
|
|
3 |
0 |
|
|
GUE/NGL: ENF: |
Paloma López Bermejo Dominique Martin, Joëlle Mélin |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
- [1] JO C 351 E, 2.12.2011, p. 29.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2013)0016.
- [3] Texte adoptate, P7_TA(2014)0394.
- [4] Texte adoptate, P8_TA(2014)0038.
- [5] JO L 394, 30.12.2006, p. 10.
- [6] JO C 88, 27.3.2014, p. 1.
- [7] CRPD/C/EU/Q/1
- [8] JO L 347, 20.12.2013, p. 470.
- [9] JO C 398, 22.12.2012, p. 1.