RAPORT referitor la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală
21.12.2015 - (2015/2147(INI))
Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor
Raportori: Kaja Kallas, Evelyne Gebhardt
(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 55 din Regulamentul de procedură)
Raportori pentru aviz (*):
Jutta Steinruck, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Petra Kammerevert, Comisia pentru cultură și educație
Angel Dzhambazki, Comisia pentru afaceri juridice
Michał Boni, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2015)0100),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014, intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (COM(2014)0442),
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Instituirea unui program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (ISA) - Interoperabilitatea ca mijloc de modernizare a sectorului public” (COM(2014)0367),
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Eliberarea potențialului de multifinanțare în Uniunea Europeană” (COM(2014)0172),
– având în vedere raportul Comisiei intitulat „Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) - rezultate și etapele următoare” (COM(2013)0685),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 septembrie 2011, intitulată „Stabilirea unor măsuri privind piața unică europeană a comunicațiilor electronice și de realizare a unui continent conectat și de modificare a Directivelor 2002/20/CE, 2002/21/CE și 2002/22/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1211/2009 și (UE) nr. 531/2012 (COM(2013)0627),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 23 aprilie 2013, intitulat „Comerțul electronic – Plan de acțiune 2012-2015 – Situația în 2013” (SWD(2013)0153),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 martie 2013 privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză (COM(2013)0147),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 februarie 2013 privind măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune (COM(2013)0048),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 decembrie 2012, intitulată „Conținutul în cadrul pieței unice digitale” (COM(2012)0789),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2012 privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public (COM(2012)0721),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012, intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012, intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Actul privind piața unică: Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii «Împreună pentru o nouă creștere»” (COM(2011)0206),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Către un Act privind piața unică: Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate - 50 de propuneri pentru optimizarea muncii, a activităților comerciale și a schimburilor reciproce” (COM(2010)0608),
– având în vedere propunerea Comisiei Europene privind proprietatea intelectuală: durata de protecție a drepturilor de autor și a anumitor drepturi conexe (COM(2008)0464),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2015/758 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind cerințele de omologare de tip pentru instalarea la bordul autovehiculelor a unui sistem eCall bazat pe numărul 112 și de modificare a Directivei 2007/46/CE2015[1],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE[2],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE[3],
– având în vedere Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă[4],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010[5],
– având în vedere Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2013 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (Directiva ISP)[6],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 524/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE (Regulamentul privind SOL în materie de consum)[7],
– având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale[8],
– având în vedere Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio[9],
– având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului[10],
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1211/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 de instituire a Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC) și a Oficiului[11],
– având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne[12],
– având în vedere Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice[13],
– având în vedere Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date[14],
– având în vedere Prima evaluare a Directivei 96/9/CE privind protecția juridică a bazelor de date,
– având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, inclusiv modificările aduse prin Regulamentul (CE) nr, 1882/2003[15],
– având în vedere acordul din 28 septembrie 2015 privind parteneriatul 5G dintre China și Uniunea Europeană și acordurile conexe,
– având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională[16],
– având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la „Către un nou consens privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală: un plan de acțiune al UE”[17],
– având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2015 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței[18],
– având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la susținerea drepturilor consumatorilor pe piața unică digitală[19],
– având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la taxele pentru copierea privată[20],
– având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la o piață integrată a serviciilor de livrare a coletelor pentru dezvoltarea comerțului electronic în UE[21],
– având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2014 referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a durabilității[22],
– având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la valorificarea potențialului cloud computingului în Europa[23],
– având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la avizul privind raportul de evaluare referitor la OAREC și Oficiu[24],
– având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2013 referitoare la raportul privind punerea în aplicare a cadrului de reglementare pentru comunicațiile electronice[25],
– având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2013 referitoare la practicile de publicitate înșelătoare[26],
– având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la Agenda digitală pentru creștere, mobilitate și ocuparea forței de muncă: este timpul să accelerăm[27],
– având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la finalizarea pieței unice digitale[28],
– având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la o nouă agendă privind politica de protecție a consumatorilor europeni[29],
– având în vedere Rezoluția sa din 22 mai 2013 referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale[30],
– având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la finalizarea pieței unice digitale[31],
– având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la distribuirea online a operelor audiovizuale în Uniunea Europeană[32],
– având în vedere rezoluția sa din 12 iunie 2012 referitoare la protecția infrastructurilor critice de informație – realizări și etape următoare: către un context global de securitate cibernetică[33],
– având în vedere Rezoluția sa din 20 aprilie 2012 referitoare la o piață unică digitală competitivă - guvernarea electronică, un vârf de lance[34],
– având în vedere Rezoluția sa din 21 septembrie 2010 referitoare la realizarea pieței interne în ceea ce privește comerțul electronic[35],
– având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la guvernarea internetului: etapele următoare[36],
– având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la o nouă Agendă digitală pentru Europa: 2015.eu[37],
– având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la internetul obiectelor[38],
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, așa cum a fost încorporată în tratate prin articolul 6 din Tratatul UE,
– având în vedere articolul 9 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), ratificată de UE la 23 decembrie 2010 (2010/48/CE),
– având în vedere Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) la 20 octombrie 2005,
– având în vedere articolele 9, 12, 14, 16 și 26 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și ale Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri juridice, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri economice și monetare și Comisiei pentru transport și turism (A8-0371/2015),
A. întrucât utilizarea ce evoluează rapid a internetului și a comunicațiilor mobile a schimbat modul în care utilizatorii, societățile și angajații acestora comunică, accesează informații și cunoștințe, inovează, consumă, fac schimb, participă și muncesc; întrucât acest lucru a condus la extinderea și schimbarea economiei, facilitând accesul întreprinderilor mici la o bază de posibili clienți de 500 de milioane de consumatori în UE, precum și la piețele mondiale, și oferind oamenilor ocazia de a dezvolta idei și modele de afaceri antreprenoriale noi;
B. întrucât toate politicile și legislația Uniunii din domeniul pieței unice digitale ar trebui să permită apariția și dezvoltarea unor noi oportunități pentru utilizatori și întreprinderi și ale unor servicii online transfrontaliere noi și inovatoare la prețuri competitive, care să elimine barierele dintre statele membre și să faciliteze accesul întreprinderilor europene, în special al IMM-urilor și al întreprinderilor nou-înființate, la piața transfrontalieră, cu un rol esențial pentru creșterea și ocuparea forței de muncă din UE, recunoscând, totodată, faptul că aceste oportunități vor implica în mod inevitabil o serie de schimbări structurale și adoptând o abordare holistică, care să includă dimensiunea socială și nevoia de a elimina deficitul de competențe digitale;
C. întrucât deși 75 % din valoarea adăugată de economia digitală provine din industria tradițională, transformarea digitală a industriei tradiționale este în continuare slabă, având în vedere că doar 1,7 % dintre întreprinderile din UE utilizează pe deplin tehnologiile digitale avansate și numai 14 % dintre IMM-uri utilizează internetul drept canal de vânzări; întrucât Europa trebuie să folosească potențialul ridicat al sectorului TIC de digitalizare a industriei și de menținere a competitivității la nivel mondial;
D. întrucât construirea unei economii a datelor depinde în mare măsură de un cadru juridic care încurajează dezvoltarea, conservarea, întreținerea și lărgirea bazelor de date și, prin urmare, care depinde de un cadru juridic propice inovării și practic;
E. întrucât, în 2013, cota de piață a economiei colaborative a fost de aproximativ 3,5 miliarde la nivel mondial, iar astăzi Comisia prognozează un potențial de creștere care depășește 100 de miliarde;
F. întrucât un nivel ridicat și constant de protecție, autonomizare și satisfacție a consumatorilor implică în mod necesar o ofertă variată, calitate, flexibilitate, transparență, informații, interoperabilitate și un mediu online securizat și accesibil cu un nivel ridicat de protecție a datelor;
G. întrucât creativitatea și inovarea sunt motoarele economiei digitale și este, așadar, esențial să se asigure un nivel ridicat de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală;
H. întrucât 44,8 % din gospodăriile din UE[39] nu au acces la internet rapid, iar politicile și stimulentele actuale nu au reușit să asigure infrastructura digitală adecvată, îndeosebi în zonele rurale;
I întrucât regiunile din UE prezintă niveluri foarte diferite în materie de conectivitate digitală, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, precum și servicii publice digitale, după cum relevă Tabloul de bord al Agendei digitale; întrucât regiunile care înregistrează un scor scăzut la acești cinci indicatori riscă să rateze beneficiile erei digitale,
1. INTRODUCERE: MOTIVELE PENTRU CARE AVEM NEVOIE DE O PIAȚĂ UNICĂ DIGITALĂ
1. salută Comunicarea intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”; consideră că realizarea unei piețe unice digitale, pe baza unui set comun de norme, ar putea stimula competitivitatea UE, avea efecte pozitive asupra creșterii și a locurilor de muncă, relansa piața unică și consolida caracterul favorabil incluziunii al societății, oferind cetățenilor și întreprinderilor oportunități noi, în special prin schimbul de inovații, consideră că abordarea orizontală adoptată trebuie să fie consolidată acum în ceea ce privește aplicarea sa, ceea ce include adoptarea promptă a celor 16 inițiative, deoarece vectorii digitali afectează fiecare cetățean și fiecare dimensiune a societății și a economiei;
2. este de acord cu Comisia că guvernanța și finalizarea la timp a pieței unice digitale reprezintă o responsabilitate comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei; încurajează Comisia să coopereze cu părțile interesate societale și sociale și să le implice cât mai mult posibil în procesul de luare a deciziilor;
3. consideră că o mai bună reglementare implică o abordare din start digitală a legislației, bazată pe principii și neutră din punct de vedere tehnologic; solicită, pentru a crea spațiu pentru inovare, să se realizeze o evaluare cu privire la măsura în care legislația actuală, măsurile fără caracter de reglementare complementare și cadrele de punere în aplicare, care au la bază consultările și evaluările de impact necesare, sunt adecvate pentru era digitală, având în vedere noile tehnologii și modele de afaceri, cu scopul de a elimina fragmentarea juridică a pieței unice, de a reduce sarcinile administrative și de a stimula creșterea și inovarea;
4. consideră că încrederea utilizatorilor și a întreprinderilor în mediul digital este vitală pentru deblocarea deplină a inovării și a creșterii în economia digitală; își exprimă convingerea că creșterea încrederii acestora, prin standarde de protecție și securitate a datelor și printr-un nivel ridicat de protecție și autonomizare a consumatorilor, precum și printr-o legislație actualizată pentru întreprinderi, ar trebui să se reprezinte fundamentul politicii publice, recunoscând, totodată, faptul că modelele de afaceri ale întreprinderilor din mediul digital au la bază încrederea utilizatorilor lor;
5. subliniază că veniturile anuale generate de comerțul electronic în Uniunea Europeană se ridică la 500 miliarde EUR, acesta reprezentând o completare importantă la comerțul offline și oferind, totodată, consumatorilor o gamă mai largă de opțiuni, în special în zonele îndepărtate, iar IMM-urilor oportunități noi; invită Comisia să identifice și să elimine obstacolele care afectează comerțul electronic pentru a construi o adevărată piață a comerțului electronic transfrontalieră; consideră că aceste obstacole includ lipsa de interoperabilitate și a unor standarde comune, a unei informări adecvate care să permită consumatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză și accesul inadecvat la plăți transfrontaliere sporite;
6. susține planul Comisiei de a se asigura că politica UE în materie de concurență se aplică în întregime pieței unice digitale, deoarece concurența oferă consumatorilor mai multe alternative, dar și că va asigura condiții echitabile de concurență în acest domeniu și regretă că actuala lipsă a unui cadru digital european a evidențiat faptul că nu s-a putut ajunge la un echilibru între interesele marilor furnizori și ale celor mici;
7. subliniază necesitatea urgentă ca statele membre și Comisia să susțină o economie mai dinamică, ce să permită dezvoltarea inovării și să elimine obstacolele pentru întreprinderi, în special pentru cele inovatoare, IMM-uri, întreprinderile nou-înființate și cele extinse, astfel încât acestea să aibă acces la piețe în condiții de concurență echitabile, prin dezvoltarea e-guvernării, a unui cadru de reglementare și fără caracter de reglementare orientat spre viitor și integrat, a accesului la fonduri, ceea ce include modele noi de finanțare a întreprinderilor nou-înființate, a IMM-urilor și a inițiativelor societății civile, precum și a unei strategii pe termen lung de investiții în infrastructura, competențele, incluziunea, cercetarea și inovarea în domeniul digital; reamintește că baza politicii favorabile inovării care stimulează concurența și inovarea ar trebui să includă posibilitatea de accesare a finanțării pentru proiecte; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că finanțarea participativă poate avea loc fără probleme la nivel transfrontalier și încurajează statele membre să introducă inițiative privind finanțarea participativă;
8. consideră că este necesar să se evalueze efectele digitalizării asupra sănătății și a siguranței la locul de muncă și să se adapteze în consecință măsurile actule în materie de asigurare a sănătății și a siguranței; remarcă faptul că persoanele care lucrează de acasă sau în regim de „crowdworking” pot fi expuse la accidente; subliniază că problemele de sănătate mintală legate de muncă, cum ar fi sindromul epuizării profesionale („burnout”) provocat de faptul că suntem în permanență disponibili și de modificarea programului de lucru tradițional, reprezintă un risc grav pentru lucrători; invită Comisia să solicite realizarea unui studiu privind efectele colaterale ale digitalizării, cum ar fi creșterea intensității muncii, asupra stării psihologice a lucrătorilor și a vieții de familie și asupra dezvoltării capacităților cognitive ale copiilor;
9. invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să elaboreze în continuare inițiative de stimulare a spiritului antreprenorial, în special modele de afaceri inovatoare care vor contribui la schimbarea mentalității privind definirea succesului și la promovarea unei culturi antreprenoriale și a inovării; consideră, totodată, că diversitatea și atributele specifice ale diferitelor centre naționale de inovare pot fi transformate într-un veritabil avantaj competitiv pentru UE pe piața mondială, așa că ar trebui să fie interconectate și să reprezinte ecosisteme inovatoare în care diversele sectoare și activități ar trebui consolidate;
10. își exprimă preocuparea cu privire la diferitele abordări naționale adoptate până acum de statele membre față de reglementarea internetului și a economiei colaborative; îndeamnă Comisia să ia inițiative, în conformitate cu competențele UE, de a susține inovarea și concurența loială, de a elimina obstacolele din calea comerțului digital și de a menține coeziunea și integritatea economică și socială a pieței unice; invită Comisia să mențină, de asemenea, natura internetului de platformă globală deschisă, neutră, sigură și favorabilă incluziunii de comunicare, producție, participare, creare, diversitate culturală și inovare, în interesul cetățenilor, al consumatorilor și al succesului societăților europene la nivel general;
11. remarcă faptul că revoluția digitală afectează fiecare aspect al societăților noastre, aducând cu sine provocări și oportunități; consideră că aceasta are potențialul de a autonomiza și mai mult cetățenii, consumatorii și antreprenorii în moduri în care nu se putea realiza acest lucru înainte; invită Comisia să dezvolte o politică prin care să se stimuleze participarea activă a cetățenilor și să se permită acestora să beneficieze de trecerea la era digitală; invită, de asemenea, Comisia să evalueze în continuare modul în care revoluția digitală modelează societatea europeană;
12. invită Comisia să combată fragmentarea legislativă printr-o intensificare semnificativă a coordonării diferitelor direcții generale în ceea ce privește elaborarea noilor reglementări și prin încurajarea puternică a statelor membre în vederea asigurării coerenței modului în care acestea pun în aplicare reglementările;
13. subliniază că toate inițiativele dezvoltate în cadrul strategiei privind piața unică digitală trebuie să respecte drepturile fundamentale, mai ales legislația în materie de protecție a datelor, recunoscând, în același timp, valoarea adăugată a strategiei pentru economia UE; reamintește importanța adoptării rapide a Regulamentului general privind protecția datelor și a Directivei privind protecția datelor, atât în interesul persoanelor vizate, cât și al întreprinderilor; solicită revizuirea Directivei privind confidențialitatea în mediul electronic pentru a asigura coerența dispozițiilor acesteia cu pachetul legislativ privind protecția datelor până la momentul intrării în vigoare a acestuia;
2. ÎMBUNĂTĂȚIREA ACCESULUI CONSUMATORILOR ȘI AL ÎNTREPRINDERILOR ÎN ÎNTREAGA EUROPĂ LA PIAȚA UNICĂ DIGITALĂ
2.1 Reglementări transfrontaliere privind comerțul electronic în care consumatorii și întreprinderile să poată avea încredere
14. salută angajamentul Comisiei de a adopta o propunere solidă privind contractele online care se referă la conținutul digital achiziționat online și de a îmbunătăți protecția consumatorilor în acest domeniu; consideră că trebuie avute în vedere astfel de îmbunătățiri și că ar trebui analizate cu atenție diferențele dintre conținut, pe de-o parte, și bunurile materiale, pe de altă parte; subliniază că, deși consumatorii ce achiziționează conținut pe un suport material sunt protejați de legislația în materie de protecție a consumatorului, drepturile lor la achiziționarea de conținut digital sunt încă în mare măsură nereglementate și neclare, în special în ceea ce privește garanțiile legale, conținutul defectuos și condițiile incorecte specifice în domeniul conținutului digital; subliniază că actuala clasificare a tuturor conținuturilor digitale ca servicii poate reprezenta motive de îngrijorare, deoarece este posibil ca acestea să nu satisfacă așteptările consumatorilor, având în vedere că nu se face distincție între abonamentele pentru servicii de streaming și achizițiile de conținut ce poate fi descărcat; este de acord că consumatorii ar trebui să se bucure de un nivel adecvat de protecție orientat spre viitor, indiferent dacă aceștia achiziționează conținut digital online sau offline;
15. consideră că o armonizare consolidată a cadrului juridic care reglementează vânzările online de conținut digital și bunuri materiale între întreprinderi și consumatori, indiferent dacă este vorba despre vânzări transfrontaliere sau la nivel intern, cu menținerea coerenței dispozițiilor privind mediul online și offline, evitând o uniformizare la nivel inferior, eliminând lacunele de natură legislativă și dezvoltând legislația în vigoare referitoare la consumatori, constituie o abordare practică și proporționată; subliniază că acest demers ar trebui să aibă loc într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic și să nu impună costuri nejustificate pentru întreprinderi;
16. consideră că propunerile Comisiei privind normele referitoare la contractele transfrontaliere pentru consumatori și întreprinderi ar trebui să evite riscul de a accentua diferențele dintre standardele legale aplicabile pentru achizițiile offline și online și consideră că vânzările online și offline ar trebui tratate în mod coerent și egal pe baza actualei protecții a consumatorilor, de un nivel ridicat, deoarece standardele legale diferite ar putea fi percepute de consumatori ca un refuz de a li se recunoaște drepturile; insistă asupra faptului că orice propunere nouă ar trebui să respecte articolul 6 din Regulamentul Roma I și subliniază că pentru 2016 Comisia a programat un REFIT al întregului acquis în domeniul protecției consumatorilor; invită Comisia, în acest context, să reflecte încă o dată asupra oportunității lansării propunerilor planificate de Comisie pentru bunurile materiale concomitent cu REFIT;
17. consideră că regulile contractuale privind conținutul digital trebuie să fie bazate pe principii astfel încât să fie neutre din punct de vedere tehnologic și să reziste la proba timpului; subliniază, în plus, în legătură cu propunerea Comisiei în acest domeniu, că este important să se evite incoerența și suprapunerile cu legislația actuală, precum și orice risc de a crea, pe termen lung, o distincție juridică nejustificată între contractele online și offline și între diferite canale de distribuție, inclusiv din perspectiva REFIT pentru acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor;
18. solicită elaborarea unei strategii privind „consumatorii activi” pentru a stabili îndeosebi dacă migrarea consumatorilor este facilitată în mediul online și dacă sunt necesare măsuri care să ușureze migrarea consumatorilor, pentru a stimula concurența pe piețele online; evidențiază și necesitatea asigurării unor servicii de comerț electronic accesibile la nivelul întregului lanț valoric, inclusiv a unor informații, mecanisme de plată și servicii pentru clienți care să fie accesibile;
19. invită Comisia să evalueze, împreună cu părțile interesate, fezabilitatea, utilitatea și posibilele oportunități și puncte slabe create de introducerea unor mărci de încredere ale UE specifice sectorului vânzărilor online, pe baza celor mai bune practici din sistemele de mărci de încredere existente în prezent în statele membre pentru a crea încredere din partea consumatorilor și calitate, în special în ceea ce privește vânzările online transfrontaliere, și pentru a elimina numărul mare de mărci de încredere actual, care creează probabil confuzie, evaluând, în paralel, și alte posibilități precum autoreglementarea sau crearea unor grupuri de părți interesate care să definească principiile comune ale serviciilor pentru clienți;
20. salută eforturile globale ale Comisiei de creare a unei platforme europene de soluționare online a litigiilor (SOL) și invită Comisia să depună, împreună cu statele membre, eforturi în vederea punerii prompte și corecte în aplicare a Regulamentului privind SOL, în special cu privire la serviciile de traducere, precum și a Directivei privind SAL; invită Comisia și părțile interesate implicate să analizeze cum ar putea fi îmbunătățit și mai mult accesul la informațiile privind reclamațiile comune ale consumatorilor;
21. solicită un cadru ambițios de punere în aplicare a acquis-ului în domeniul protecției consumatorilor și a Directivei privind serviciile; încurajează Comisia să recurgă la toate mijloacele de care dispune pentru a asigura corecta și deplina punere în aplicare a normelor în vigoare, inclusiv proceduri privind încălcarea dreptului comunitar pentru cazurile identificate de transpunere incorectă sau insuficientă a legislației;
22. invită Comisia și statele membre să adopte măsurile necesare împotriva vânzării online a unui conținut și a unor produse ilicite, prin intensificarea cooperării și a schimbului de informații și de bune practici în vederea combaterii activității ilegale de pe internet; subliniază, în acest context, că acel conținut digital care este pus la dispoziția consumatorilor ar trebui să fie negrevat de drepturi ale unor terți, care ar putea să îi împiedice pe consumatori să beneficieze de conținutul digital respectiv în conformitate cu contractul încheiat;
23. solicită realizarea unei analize detaliate, specifice și bazate pe dovezi pentru a stabili dacă toți actorii din lanțul valoric, inclusiv intermediarii online, platformele online și furnizorii de conținut și de servicii, dar și intermediarii offline, precum distribuitorii și comercianții cu amănuntul, ar trebui să ia măsuri rezonabile și adecvate împotriva conținuturilor ilegale, a bunurilor contrafăcute și a încălcării drepturilor de proprietate intelectuală la scară comercială, asigurând, totodată, posibilitatea ca utilizatorii finali să acceseze și să distribuie informații sau să folosească aplicațiile și serviciile pe care le doresc;
24. subliniază că principiul toleranței zero în ceea ce privește transpunerea reglementărilor UE trebuie să fie o normă fundamentală pentru statele membre și pentru Uniunea Europeană; este însă de părere că la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ar trebui să se recurgă întotdeauna în ultimă instanță și că acestea ar trebui inițiate numai după efectuarea mai multor încercări de coordonare și rectificare; subliniază importanța reducerii duratei acestor proceduri;
25. salută o revizuire a Regulamentului privind cooperarea pentru protecția consumatorilor, astfel cum a fost anunțată de către Comisie; consideră că extinderea competențelor autorităților de supraveghere și consolidarea cooperării reciproce a acestora constituie o cerință fundamentală pentru aplicarea eficientă a normelor din domeniul protecției consumatorilor cu privire la achizițiile online;
2.2. Livrarea transfrontalieră de colete de înaltă calitate și la prețuri accesibile
26. subliniază faptul că, deși serviciile de livrare transfrontalieră de colete funcționează bine pentru consumatorii din unele state membre, ineficiența serviciilor de livrare, în special în ceea ce privește ultima parte a traseului de livrare, reprezintă unul dintre principalele obstacole din calea comerțului electronic transfrontalier din unele state membre și unul dintre motivele cel mai des invocate pentru retragerea din tranzacțiile online atât a consumatorilor, cât și a întreprinderilor; consideră că lacunele din livrarea transfrontalieră de colete pot fi eliminate numai având în vedere o piață unică europeană și subliniază importanța concurenței în acest sector, precum și faptul că sectorul coletăriei trebuie să se adapteze la modele de trai moderne și să ofere posibilități de livrare flexibile, cum ar fi rețele de puncte de colectare, puncte de plasare a coletelor și sisteme de comparare a prețurilor;
27. subliniază că serviciile de livrare accesibile, la prețuri rezonabile, eficiente și de înaltă calitate reprezintă o premisă fundamentală pentru un comerț electronic transfrontalier înfloritor și sprijină, prin urmare, măsurile propuse de îmbunătățire a transparenței prețurilor pentru a sensibiliza mai mult consumatorii cu privire la structura prețurilor, a informațiilor privind răspunderea în caz de pierdere sau daune, a interoperabilității și a monitorizării juridice, care ar trebui să se axeze pe buna funcționare a piețelor de livrare de colete la nivel transfrontalier, inclusiv pe promovarea sistemelor de urmărire transfrontalieră, permițând o flexibilitate suficientă pentru ca piața de livrări să prospere și să se adapteze la inovările tehnologice;
28. invită Comisia și statele membre să fac schimb activ de bune practici în sectorul livrării de colete, iar Comisia să raporteze Parlamentului European cu privire la consultarea publică referitoare la livrarea de colete transfrontalieră și să prezinte rezultatele exercițiului de a autoreglementare; salută crearea unui grup de lucru ad hoc privind livrările transfrontaliere de colete;
29. invită, de asemenea, Comisia să propună, în colaborare cu operatorii, un plan de acțiune cuprinzător, care să includă orientări privind bunele practici, pentru a găsi soluții inovatoare de îmbunătățire a serviciilor, de reducere a costurilor și a impactului asupra mediului, de continuare a integrării pieței unice pentru serviciile de livrare de colete și serviciile poștale, de eliminare a obstacolelor pe care le întâlnesc operatorii poștali în legătură cu livrarea transfrontalieră de colete și de consolidare a cooperării dintre OAREC și GARSP și să propună, dacă e cazul, o revizuire a legislației aplicabile;
30. subliniază că armonizarea consolidată de către Comisie a livrării de colete nu ar trebui să conducă la scăderea protecției sociale și a calității condițiilor de muncă pentru persoanele care livrează colete, indiferent de statutul lor profesional; invită Comisia și statele membre să se asigure că drepturile lucrătorilor din acest sector privind accesul la sistemele de securitate socială și dreptul de a întreprinde demersuri colective sunt respectate; subliniază că asigurarea securității sociale ține de competența statelor membre;
2.3.Prevenirea blocării geografice nejustificate
31. consideră că sunt necesare măsuri ambițioase și specifice de îmbunătățire a accesului la bunuri și servicii, îndeosebi prin eliminarea practicilor de blocaj geografic nejustificate și a discriminărilor de preț în funcție de localizarea geografică sau de naționalitate, care adesea au drept efect generarea unor monopoluri și folosirea de către consumatori a unor conținuturi ilegale;
32. sprijină angajamentul Comisiei de a soluționa problema blocajului geografic nejustificat într-un mod eficient, completând cadrul existent privind comerțul electronic și asigurând punerea în aplicare a dispozițiilor relevante din legislația în vigoare; consideră că este esențial ca accentul să se pună pe relațiile dintre întreprinderi care duc la practici de blocare geografică, cum ar fi distribuția selectivă în cazuri în care aceasta nu este în conformitate cu legislația privind concurența și segmentarea pieței, precum și pe măsuri tehnologice și practici tehnice (cum ar fi urmărirea adresei IP sau lipsa intenționată a interoperabilității sistemelor) care duc la restricționarea nejustificată a accesului la serviciile societății informaționale furnizate la nivel transfrontalier, pe încheierea unor contracte transfrontaliere de achiziționare de bunuri și servicii și pe activități adiacente, cum ar fi plățile pentru bunuri și livrarea acestora, ținând seama de principiul proporționalității, în special pentru micile întreprinderi și microîntreprinderi;
33. subliniază că este necesar ca toți consumatorii din Uniune să fie tratați în mod egal de comercianții online care vând într-unul sau mai multe state membre, inclusiv în ceea ce privește accesul acestora la reduceri sau la alte promoții;
34. sprijină în special monitorizarea planificată de către Comisie a asigurării respectării în practică a articolului 20 alineatul (2) din Directiva 2006/123/EC privind serviciile în cadrul pieței interne în vederea analizării unor posibile tipare de discriminare nejustificată a consumatorilor și a altor beneficiari de servicii în funcție de naționalitatea sau de țara de reședință a acestora; invită Comisia să identifice și să definească grupuri de cazuri în care discriminarea este justificată în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile pentru a clarifica ce anume constituie practici discriminatorii nejustificate operate de către entități private și a oferi asistență în ceea ce privește interpretarea autorităților responsabile cu punerea în practică a articolului 20 alineatul (2), astfel cum se menționează la articolul 16 din Directiva privind serviciile; invită Comisia să depună eforturi concertate pentru a adăuga dispozițiile articolului 20 alineatul (2) la anexa la Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 pentru a putea recurge la competențele de anchetă și executare ale Rețelei de cooperare pentru protecția consumatorilor;
35. subliniază faptul că interzicerea blocării geografice nu ar trebui să oblige niciodată un comerciant cu amănuntul să expedieze produse din magazinul său online către un anumit stat membru dacă el nu are niciun interes să își vândă produsele în toate statele membre și preferă să aibă o activitate mai restrânsă sau să vândă numai clienților aflați în apropierea magazinului său;
36. subliniază, în plus, importanța anchetei sectoriale în curs în materie de concurență în sectorul comerțului electronic pentru a investiga, printre altele, dacă restricțiile nejustificate de genul blocării geografice, precum discriminarea în funcție de adresa IP, de adresa poștală sau de țara de emitere a cărții de credit încalcă normele legislației UE în materie de concurență; subliniază importanța creșterii încrederii consumatorilor și a întreprinderilor prin luarea în considerare a rezultatelor anchetei sectoriale și printr-o evaluare pentru a vedea dacă sunt necesare modificări specifice ale Regulamentului de exceptare pe categorii, inclusiv ale articolului 4a și articolul 4b, în vederea limitării redirecționării nedorite și a restricțiilor teritoriale;
37. salută propunerea Comisiei vizând să consolideze portabilitatea și interoperabilitatea pentru a stimula libera circulație a conținuturilor sau serviciilor achiziționate și disponibile în mod legal, ca un prim pas în direcția opririi geoblocării nejustificate, precum și accesibilitatea și funcționalitatea transfrontalieră a abonamentelor, subliniază că nu există nicio contradicție între principiul teritorialității și măsurile de înlăturare a barierelor din calea portabilității conținuturilor;
38. avertizează că nu trebuie să se promoveze fără discernământ emiterea de licențe paneuropene obligatorii, întrucât acest lucru ar putea duce la o diminuare a conținutului pus la dispoziția utilizatorilor; subliniază că principiul teritorialității este un element esențial al sistemului de drepturi de autor, dată fiind importanța licențelor teritoriale în UE;
2.4. Îmbunătățirea accesului la conținutul digital — un cadru modern , mai european, de reglementare a drepturilor de autor
39. salută angajamentul Comisiei de a moderniza cadrul actual privind drepturile de autor cu scopul de a-l adapta la era digitală; subliniază că orice modificare ar trebui să fie punctuală și ar trebui să pună a accentul pe remunerarea justă și adecvată a creatorilor și a altor titulari de drepturi, pe creșterea economică, pe competitivitate și pe îmbunătățirea experienței consumatorilor, dar și pe necesitatea de a asigura protecția drepturilor fundamentale;
40. subliniază că activitățile profesionale sau modelele de afaceri bazate pe încălcarea drepturilor de autor constituie o amenințare serioasă pentru funcționarea pieței unice digitale;
41. consideră că reforma ar trebui să urmărească găsirea unui echilibru adecvat între toate interesele implicate; subliniază că sectorul creativ are particularități și provocări diferite, determinate în special de diversele tipuri de conținut și de opere creative, precum și de modelele de afaceri utilizate; întrucât studiul intitulat „Teritorialitatea și efectele sale asupra finanțării operelor audiovizuale” subliniază rolul important al licențelor teritoriale pentru refinanțarea filmelor europene; invită, prin urmare, Comisia să identifice mai bine aceste particularități și să le ia în considerare;
42. invită Comisia să se asigure că orice reformă a Directivei privind drepturile de autor ține seama de rezultatele evaluării ex-post a impactului și de rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2015 referitoare la Directiva 2001/29/CE și se întemeiază pe dovezi solide, inclusiv pe o evaluare a efectelor posibile ale unei modificări asupra creșterii economice și locurilor de muncă, asupra diversității culturale și în special asupra producției, finanțării și distribuției operelor audiovizuale;
43. evidențiază rolul esențial pe care îl au excepțiile și limitările punctuale în domeniul drepturilor de autor, deoarece ele contribuie la creșterea economică, inovare, crearea de locuri de muncă, încurajează creativitatea în viitor și îmbunătățesc inovarea în Europa, precum și diversitatea creativă și culturală a acesteia; reamintește sprijinul Parlamentului pentru examinarea aplicării unor standarde minime pentru excepțiile și limitările în materie de drepturi de autor și pentru aplicarea corespunzătoare a excepțiilor și limitărilor stabilite în Directiva 2001/29/CE;
44. subliniază că abordarea privind excepțiile și limitările în materie de drepturi de autor ar trebui să fie echilibrată, specifică și neutră din punctul de vedere al formatului, ar trebui să se bazeze exclusiv pe nevoi demonstrate și nu ar trebui să aducă atingere diversității culturale a Europei, finanțării sale și remunerării echitabile a autorilor;
45. subliniază că în timp ce utilizarea extragerii de texte și de date necesită o mai mare certitudine juridică, pentru a le permite cercetătorilor și instituțiilor educaționale să utilizeze la un nivel mai larg materialele protejate de drepturi de autor, inclusiv la nivel transfrontalier, orice excepție la nivel european privind extragerea de texte și de date ar trebui să se aplice numai dacă utilizatorul are acces legal și aceasta ar trebui să fie elaborată în urma consultării tuturor părților interesate, după ce s-a efectuat o evaluare a impactului bazată pe dovezi;
46. subliniază importanța îmbunătățirii clarității și transparenței regimului drepturilor de autor, în special în ceea ce privește conținutul generat de utilizatori și taxele pentru copierea privată în acele state membre care optează pentru aplicarea lor; remarcă, în acest context, că cetățenii ar trebui să fie informați despre valoarea efectivă a taxei pentru drepturile de autor, scopul acesteia și modul în care va fi utilizată;
2.5. Reducerea impactului TVA-ului și a obstacolelor aferente la vânzările transfrontaliere
47. subliniază că, respectându-se în mod corespunzător competențele naționale, pentru a împiedica distorsiuni pe piață, evitarea plății impozitelor și evaziunea fiscală, precum și pentru a crea o piață europeană unică digitală veritabilă, este nevoie de mai multă coordonare fiscală, fapt care necesită, printre altele, instituirea unei baze de impozitare comune consolidate pentru întreprinderi la nivel european;
48. consideră prioritară elaborarea unui sistem de TVA online simplificat, uniform și coerent pentru a reduce cheltuielile cu asigurarea conformității ale societăților mici și inovatoare care își desfășoară activitatea în toată Europa; salută introducerea minighișeului unic pentru TVA, care reprezintă un pas în direcția încheierii regimului TVA temporar al UE; este totuși preocupat de faptul că absența unui prag creează greutăți pentru anumite IMM-uri în a se conforma cu actualul regim; invită, prin urmare, Comisia să revizuiască acest regim, pentru a-l face mai favorabil întreprinderilor;
49. solicită, de asemenea, să se respecte pe deplin principiul neutralității fiscale pentru bunuri și servicii similare, indiferent că este vorba de formă digitală sau de formă fizică; invită Comisia să prezinte, în conformitate cu angajamentele asumate și într-un termen cât mai scurt, precum și pentru a evita discriminarea în cadrul pieței unice, o propunere care să permită statelor membre să reducă TVA-ul pentru presă, editarea digitală, cărțile și publicațiile electronice;
50. invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între autoritățile fiscale și părțile interesate, pentru a se elabora soluții adecvate pentru plata impozitelor în cadrul economiei colaborative;
51. salută adoptarea reexaminării Directivei privind serviciile de plată; subliniază că, pentru ca Uniunea să consolideze comerțul electronic pe întreg teritoriul său, trebuie să se pună în aplicare fără întârziere plățile electronice/mobile paneuropene realizate conform unui standard comun, precum și reexaminarea adecvată a Directivei privind serviciile de plată;
3. CREAREA CONDIȚIILOR ADECVATE ȘI A UNOR CONDIȚII DE CONCURENȚĂ ECHITABILE PENTRU REȚELE DIGITALE AVANSATE ȘI SERVICII INOVATOARE
3.1. Adaptarea normelor privind telecomunicațiile la scopul pentru care au fost instituite
52. subliniază că investițiile private în rețele de comunicații rapide și foarte rapide constituie o cerință pentru înregistrarea de progrese în domeniul digital, cerință care trebuie să fie stimulată printr-un cadru de reglementare al UE care să permită tuturor actorilor să investească, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate; consideră că o concurență sporită a fost asociată cu niveluri mai ridicate de investiții în infrastructură, inovare, opțiuni și cu prețuri mai scăzute pentru consumatori și întreprinderi; consideră că există puține dovezi cu privire la o legătură între consolidarea operatorilor și creșterea investițiilor în rețele; consideră că aceasta ar trebui să fie evaluată cu atenție, iar normele de concurență să fie puse în aplicare, pentru a se evita concentrarea excesivă a pieței, crearea unor oligopoluri la nivel european și un impact negativ pentru consumatori;
53. subliniază importanța unei puneri în aplicare cu succes a FEIS pentru a maximiza investițiile prin orientarea către proiecte cu profiluri de risc mai ridicat, sprijinirea redresării economice și stimularea creșterii economice, precum și stimularea investițiilor private, printre altele, microfinanțarea și capitalul de risc, pentru a sprijini finanțarea întreprinderilor inovatoare în diferitele stadii ale dezvoltării lor; subliniază, în cazurile de disfuncționalitate a pieței, importanța exploatării pe deplin a fondurilor publice deja disponibile pentru investițiile digitale, care să permită realizarea de sinergii între programe ale UE, cum ar fi Orizont 2020, MCE, alte fonduri structurale relevante și alte instrumente, inclusiv proiectele comunitare și ajutoarele de stat ce respectă orientările privind ajutoarele de stat, în vederea promovării rețelelor WLAN publice în localitățile mai mari și mai mici, întrucât acest lucru s-a dovedit a fi indispensabil pentru integrarea regională, socială și culturală, precum și pentru educație;
54. reamintește statelor membre angajamentul luat de a realiza până în 2020 implementarea integrală a unor viteze de cel puțin 30 Mbps pentru banda largă; invită Comisia să evalueze dacă actuala strategie de comunicații în bandă largă pentru rețelele mobile și fixe, inclusiv obiectivele, este adaptată viitorului, și îndeplinește condițiile pentru un nivel ridicat al conectivității pentru toți pentru a se evita decalajul digital pentru nevoile economiei bazate pe date, precum și pentru desfășurarea rapidă a tehnologiei 5G și a serviciilor în bandă largă cu acces ultrarapid;
55. subliniază că, dezvoltarea serviciilor digitale, inclusiv a celor OTT (over-the-top) a dus la creșterea cererii și a concurenței, în beneficiul consumatorilor, precum și la creșterea cererii de investiții în infrastructura digitală; consideră că modernizarea cadrului telecomunicațiilor nu ar trebui să genereze noi sarcini de reglementare, ci ar trebui să garanteze accesul nediscriminatoriu la rețele și să pună în aplicare soluții adaptate viitorului, întemeiate, acolo unde este posibil, pe norme similare pentru servicii similare care încurajează inovarea și concurența loială și asigură protecția consumatorilor;
56. subliniază necesitatea de a se asigura că drepturile utilizatorilor finali prevăzute în cadrul de telecomunicații sunt coerente, proporționale și adaptate viitorului și, în urma adoptării pachetului privind continentul conectat, includ facilitarea schimbării furnizorului și transparența contractelor pentru utilizatorii finali; salută viitoarea reexaminare a Directivei privind serviciul universal, precum și reexaminarea cadrului telecomunicațiilor, pentru a asigura că cerințele pentru accesul la internet de înaltă viteză în bandă largă sunt adecvate scopului avut în vedere, pentru a reduce decalajul digital și a a examina disponibilitatea serviciului 112;
57. subliniază că piața unică digitală ar trebui să facă mai ușoară viața de zi cu zi a consumatorilor finali; invită, prin urmare, Comisia să rezolve problema transferurilor transfrontaliere a apelurilor telefonice, astfel încât consumatorii să poată efectua apeluri neîntrerupte atunci când trec granițele în interiorul Uniunii;
58. salută diferitele consultări publice în curs lansate recent de DG Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie cu privire la agenda digitală pentru Europa, în special la revizuirea normelor UE din domeniul telecomunicațiilor, la nevoia de viteză și calitate a internetului după 2020 și la platformele online, informatica dematerializată („cloud”) și date, răspunderea intermediarilor și economia colaborativă, dar îndeamnă Comisia să asigure coerența acestor inițiative paralele;
59. subliniază că spectrul radio este o resursă critică pentru piața internă a comunicațiilor mobile în bandă largă fără fir („wireless”) precum și pentru teleradiodifuziune, și o resursă vitală pentru competitivitatea viitoare a Uniunii Europene; solicită o strategie pe termen lung privind utilizările viitoare ale diferitelor benzi de frecvențe care sunt necesare în special pentru desfășurarea rețelelor bazate pe tehnologia 5G, ca o prioritate pentru un cadru armonizat și procompetitiv pentru alocarea spectrului de frecvențe, gestionarea eficientă pentru a preveni întârzierile în alocarea acestora, precum și pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață, și având în vedere Raportul Lamy[40];
60. subliniază faptul că implementarea la timp și asigurarea uniformă și transparentă a respectării normelor UE privind telecomunicațiile cum ar fi „pachetul privind continentul conectat” constituie un pilon central pentru crearea unei piețe unice digitale, pentru a asigura aplicarea riguroasă a principiului neutralității rețelei și, îndeosebi cu o reexaminare globală în timp util, a asigura eliminarea taxelor de roaming pentru toți consumatorii europeni până la data de 15 iunie 2017;
61. invită Comisia, în vederea integrării în continuare a pieței unice digitale, să asigure crearea unui cadru instituțional eficient prin întărirea rolului, capacității și deciziilor OAREC pentru a realiza aplicarea coerentă a cadrului de reglementare, a asigura supravegherea dezvoltării pieței unice și a soluționa litigiile transfrontaliere; subliniază, în acest sens, necesitatea îmbunătățirii resurselor financiare și umane și consolidarea în continuare, în consecință, a structurii de guvernare a OAREC;
3.2. Un cadru media pentru secolul 21
62. subliniază caracterul dual al mediilor audiovizuale ca bunuri sociale, culturale și economice; constată că necesitatea unei reglementări viitoare a mass-media la nivel european se datorează nevoii de a asigura și a promova diversitatea mijloacelor audiovizuale de comunicare în masă precum și de a stabili standarde înalte pentru protecția minorilor, a consumatorilor și a datelor cu caracter personal, condiții echitabile de concurență și mai multă flexibilitate în ceea ce privește normele cantitative și comerciale de comunicare;
63. subliniază că principiul țării de origine din Directiva SMAV continuă să fie o precondiție esențială pentru furnizarea de conținuturi audiovizuale dincolo de granițele teritoriale în vederea realizării unei piețe comune a serviciilor; subliniază că acest lucru nu împiedică realizarea obiectivelor sociale și culturale și că nu exclude necesitatea de a adapta legislația UE în afară de Directiva SMAV; subliniază că pentru a combate practica „căutării instanței celei mai favorabile”, țara de origine a profiturilor din publicitate, limba serviciului și publicul vizat de publicitate și de conținut ar trebui să facă parte din criteriile necesare pentru a determina sau contesta „țara de origine” a unui serviciu media audiovizual;
64. consideră că toată lumea, inclusiv furnizorii de platforme de media audiovizuale online și interfețe cu utilizatorii, ar trebui să se supună Directivei SMAV în măsura în care se referă la un serviciu media audiovizual; subliniază importanța unor norme care să urmărească o mai bună accesibilitate a conținutului și informațiilor legale pentru a consolida libertatea media, pluralismul acesteia și cercetarea independentă, precum și pentru a garanta respectarea principiului nediscriminării, menținând diversitatea lingvistică și culturală; subliniază că pentru a găsi mai ușor conținutul audiovizual de interes public, statele membre pot introduce norme specifice menite să păstreze diversitatea culturală și lingvistică și varietatea informațiilor, opiniilor și mediilor, protecția copiilor, tinerilor și minorităților și protecția consumatorilor în general; solicită luarea de măsuri pentru ca serviciile media audiovizuale să devină accesibile pentru persoanele vulnerabile; invită insistent Comisia să stimuleze oferta legală de conținuturi media audiovizuale, prin favorizarea operelor europene independente;
65. îndeamnă Comisiei să țină seama de schimbările în preferințele telespectatorilor și de noile modalități de accesare a conținutului audiovizual prin alinierea serviciilor liniare și neliniare și prin stabilirea unor cerințe minime la nivel european pentru toate serviciile mass-media audiovizuale, pentru a asigura aplicarea lor consecventă, cu excepția cazului în care un asemenea conținut este o completare indispensabilă a unor conținuturi sau servicii care nu sunt de natură audiovizuală; invită Comisia și statelor membre să dezvolte conceptul de serviciu mass-media definit la articolul 1 din Directiva SMAV în așa fel încât, pe lângă menținerea unei marje adecvate de flexibilitate la nivelul statelor membre, acesta să fie asociat mai mult cu specificul și potențialul de influență sociopolitică al serviciilor și, în special, cu importanța acestora pentru formarea și diversitatea opiniilor și cu responsabilitatea editorială;
66. invită Comisia și statele membre să implementeze, totodată, și să trateze cu eficiență interzicerea oricărui serviciu media audiovizual în UE în caz de încălcare a demnității umane, incitare la ură sau rasism;
67. subliniază că o adaptare a Directivei SMAV ar trebui să reducă reglementările și să întărească coreglementarea și autoreglementarea punând în balanță drepturile și obligațiile posturilor de radiodifuziune printr-o abordare normativă orizontală și inter-media cu cele ale altor participanți la piață; consideră că ar trebui să se acorde prioritate principiului recognoscibilității și diferențierii clare între publicitate și conținut, în fața principiului separării publicității și conținutului programelor în toate formele de media; invită Comisiei să verifice în ce măsură este util și pertinent să se mențină punctul 6.7 din comunicarea acesteia cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune;
68. consideră că conceptul juridic stabilit în Directiva 93/83/CEE ar putea, după efectuarea unei noi evaluări, să amelioreze accesul transfrontalier la conținut și la servicii legale online pe piața unică digitală, fără a pune în discuție principiile libertății contractuale, remunerării corespunzătoare a autorilor și artiștilor și caracterul teritorial al drepturilor exclusive;
3.3. Un mediu de reglementare pentru platforme și intermediari adecvat scopului
3.3.1. Rolul platformelor online
69. îndeamnă Comisia să examineze dacă eventualele probleme legate de platformele online ar putea fi soluționate prin punerea în aplicare deplină și corectă a legislației existente și o punere în aplicare eficace a legislației UE în materie de concurență, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile și o concurență loială și efectivă între platformele online și a se evita crearea de monopoluri; invită Comisia să mențină o politică favorabilă inovării față de platformele online, care să faciliteze intrarea pe piață și să încurajeze inovarea; consideră că prioritățile ar trebui să fie transparența, nediscriminarea, facilitarea migrării între platforme și servicii online care lasă consumatorului libertatea de a alege, accesul la platforme, precum și identificarea și eliminarea barierelor din calea apariției și dezvoltării de platforme;
70. remarcă, de asemenea, că dispozițiile Directivei privind comerțul electronic au fost ulterior consolidate prin Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind drepturile consumatorilor și alte componente ale acquis-ului referitor la consumatori, precum și că aceste directive trebuie să fie respectate cum se cuvine și să se aplice în egală măsură comercianților care utilizează platformele online și celor care operează pe piețele tradiționale; invită Comisia să colaboreze cu toate părțile interesate și Parlamentul European pentru a introduce orientări clare cu privire la aplicabilitatea acquis-ului privind consumatorii la comercianții care utilizează platformele online și, dacă este cazul, să acorde asistență autorităților de protecție a consumatorilor din statele membre în vederea aplicării adecvate a legislației în materie;
71. salută inițiativa Comisiei de a analiza rolul platformelor online în economia digitală în cadrul strategiei privind piața unică digitală, dat fiind faptul că aceasta va afecta mai multe propuneri legislative viitoare; consideră că analiza ar trebui să identifice problemele confirmate și bine definite în domenii de activitate specifice, precum și eventualele lacune în ceea ce privește protecția consumatorilor, și să facă o distincție între serviciile online și furnizorii de servicii online; subliniază faptul că platformele care se ocupă de bunuri culturale, în special media audiovizuală, trebuie să fie tratate într-un mod specific care să respecte Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale;
72. invită Comisia să prezinte un raport Parlamentului în primul trimestru din 2016 cu privire la rezultatele consultărilor relevante și să asigure o abordare consecventă în revizuirile legislative următoare; atrage atenția asupra riscului de a crea denaturări ale pieței sau obstacole la intrarea pe piață pentru servicii online, prin introducerea de noi obligații de a subvenționa încrucișat anumite modele de afaceri tradiționale;
73. subliniază că răspunderea limitată a intermediarilor este esențială pentru protejarea caracterului deschis al internetului, drepturilor fundamentale, a siguranței juridice și a inovării; recunoaște în acest sens că prevederile Directivei privind comerțul electronic referitoare la răspunderea intermediarilor sunt adaptate viitorului și neutre din punct de vedere tehnologic;
74. atrage atenția asupra faptului că pentru a beneficia de o limitare a răspunderii, furnizorul unui serviciu al societății informaționale, la obținerea unor informații reale sau atunci când ia cunoștință despre activități ilegale, trebuie să acționeze fără întârziere pentru a înlătura sau a dezactiva accesul la informațiile în cauză; solicită Comisiei să asigure punerea în aplicare uniformă a prezentei dispoziții în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, pentru a evita orice privatizare a asigurării respectării legii și a se asigura că sunt luate măsuri rezonabile și adecvate împotriva conținutului și bunurilor ilicite;
75. consideră că, având în vedere evoluția rapidă a piețelor și diversitatea platformelor, care variază de la platforme fără scop lucrativ la platforme B2B și cuprind diferite servicii, sectoare și o largă varietate de actori, nu există nicio definiție clară a platformelor, iar o abordare de tipul „soluție universală” ar putea să împiedice în mod grav inovarea și să prezinte un dezavantaj concurențial pentru întreprinderile europene în economia mondială;
76. opinează că unii intermediari și unele platforme online obțin venituri de pe urma operelor și conținuturilor culturale, dar este posibil ca aceste venituri să nu fie întotdeauna împărțite cu creatorii; invită Comisia să aibă în vedere opțiuni bazate pe dovezi în vederea abordării eventualului transfer de valoare dinspre conținut către servicii, astfel încât să fie posibilă remunerarea justă a autorilor, interpreților și titularilor de drepturi pentru utilizarea operelor lor pe internet, fără a împiedica însă inovarea;
3.3.2 Noi posibilități oferite de economia colaborativă
77. salută creșterea concurenței și a opțiunilor consumatorilor care decurg din economia colaborativă, precum și oportunitățile pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, competitivitate, pentru o piață a locurilor de muncă favorabilă includerii și o economie mai circulară a UE prin utilizarea mai eficientă a resurselor, competențelor și a altor active; îndeamnă Comisia și statele membre să sprijine dezvoltarea în continuare a economiei colaborative prin identificarea barierelor artificiale și a legislației pertinente care împiedică dezvoltarea acesteia;
78. încurajează Comisia să analizeze, în cadrul economiei colaborative, modalitatea de a găsi un echilibru între capacitarea și protejarea consumatorilor și, în cazurile în care este nevoie de mai multă claritate, să asigure adecvarea cadrului legislativ privind consumatorii în domeniul digital, inclusiv în cazurile de posibile abuzuri, precum și să stabilească cazurile în care măsurile reparatorii ex-post sunt suficiente sau mai eficiente;
79. ia act de faptul că este în interesul întreprinderilor care utilizează aceste noi modele de afaceri bazate pe reputație și încredere să adopte măsuri de descurajare a activităților ilegale, oferind totodată noi elemente de siguranță pentru consumatori;
80. încurajează Comisia să instituie un grup al părților interesate responsabil pentru promovarea bunelor practici în sectorul economiei colaborative;
81. invită statele membre să se asigure că politicile în domeniul ocupării forței de muncă și în domeniul social sunt adecvate scopului în ceea ce privește inovarea digitală, spiritul de întreprinzător, creșterea economiei colaborative și potențialul acesteia pentru forme mai flexibile de muncă, prin identificarea unor noi forme de ocupare a forței de muncă și evaluarea necesității modernizării legislației sociale și a celei din domeniul ocupării forței de muncă, astfel încât actualele drepturi privind ocuparea forței de muncă și sisteme de protecție socială să poată fi, de asemenea, păstrate în mediul profesional digital; subliniază faptul că asigurarea securității sociale este de competența statelor membre; solicită Comisie să identifice și să faciliteze schimburile de bune practici în aceste domenii, în cadrul UE și la nivel internațional;
3.3.3. Combaterea conținutului ilegal de pe internet
82. invită Comisia să propună politici și un cadru juridic pentru combaterea criminalității cibernetice și a conținutului și materialelor ilegale pe internet, printre care și cele de instigare la violență, politici care să respecte pe deplin drepturile fundamentale astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, îndeosebi dreptul la libertatea de exprimare și informare, legislațiile europene și naționale în vigoare și principiilor necesității, al proporționalității, al unui proces echitabil și al statului de drept; consideră că, pentru a atinge acest obiectiv, este necesar:
– să se asigure instrumente judiciare eficiente și eficace pentru uzul agențiilor de poliție europene și naționale, precum și al autorităților judiciare;
– să se prevadă orientări clare pentru combaterea conținuturilor online ilegale, inclusiv a discursului de incitare la ură;
– să se sprijine parteneriatele public-privat și dialogul între entitățile publice și private, în conformitate cu legislația UE în vigoare;
– să se clarifice rolul intermediarilor și al platformelor online cu respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
– să se asigure instituirea în cadrul Europol a Unității UE de semnalare a conținutului online (EU IRU), în baza unui temei juridic conform cu activitățile sale;
– să se asigure măsuri speciale de combatere a exploatării sexuale a copiilor în mediul online și de cooperare efectivă între toți participanții, pentru a garanta respectarea drepturilor și protecția copiilor pe internet și pentru încurajarea inițiativelor ce vizează un mediu online sigur pentru copii și
– să se coopereze cu participanții relevanți în promovarea campaniilor de educare și informare;
83. salută planul de acțiune al Comisiei de a moderniza asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală online în cazul încălcărilor la scară comercială; consideră că este extrem de important să se asigure respectarea drepturilor de autor astfel cum se prevede în Directiva 2004/48/CE și că eficacitatea drepturilor de autor este direct proporțională cu eficacitatea măsurilor menite să le protejeze;
84. subliniază că UE se confruntă cu un număr semnificativ de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală; subliniază rolul Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală de a furniza date fiabile și o analiză obiectivă în ceea ce privește impactul real al încălcărilor asupra actorilor economici; solicită o abordare eficace, sustenabilă, proporțională și modernizată în ceea ce privește asigurarea respectării, punerea în aplicare și protecția drepturilor de proprietate intelectuală online, în special în ceea ce privește încălcările la scară comercială;
85. remarcă faptul că, în unele cazuri, încălcările drepturilor de autor sunt rezultatul dificultății de a găsi conținutul dorit într-o versiune disponibilă legal; solicită, prin urmare, elaborarea unor oferte legale mai ample și ușor de utilizat și promovarea acestor oferte către public;
86. salută abordarea „urmăririi traseului banilor” și încurajează actorii din lanțul de aprovizionare să întreprindă acțiuni coordonate și proporționale vizând combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală la scară comercială, pornind de la practica acordurilor voluntare; subliniază că Comisia, împreună cu statele membre, ar trebui să promoveze conștientizarea și obligația de diligență de-a lungul lanțului de aprovizionare și să încurajeze schimbul de informații și de bune practici, precum și o mai bună cooperare între sectorul public și cel privat; insistă că măsurile ar trebui să fie justificate, coordonate, proporționale și să includă posibilitatea unor căi de atac eficace și simple pentru părțile afectate negativ; consideră că este necesar să se sensibilizeze consumatorii cu privire la consecințele încălcării drepturilor de autor și a drepturilor conexe;
3.4. Consolidarea încrederii și a securității în rețelele, sectoarele, serviciile și infrastructurile digitale, precum și în prelucrarea datelor cu caracter personal
87. consideră că, pentru a asigura un climat de încredere și securitate în serviciile digitale, tehnologiile bazate pe date, sistemele de TI și de plată, infrastructurile critice și rețelele online, sunt necesare resurse sporite, precum și cooperarea dintre sectorul european al securității cibernetice, sectorul public și cel privat, în special prin intermediul cooperării în domeniul cercetării, inclusiv programul Orizont 2020, precum și prin intermediul parteneriatelor public-private; este în favoarea împărtășirii bunelor practici ale statelor membre parteneriatelor public-private din acest domeniu;
88. solicită să se depună eforturi pentru îmbunătățirea capacității de rezistență împotriva atacurilor cibernetice, cu un rol sporit îndeosebi pentru ENISA, pentru creșterea gradului de conștientizare a riscurilor și a cunoștințelor privind procesele de securitate de bază în rândul utilizatorilor, în special a IMM-urilor, pentru a se asigura că întreprinderile au niveluri de securitate de bază, cum ar fi criptarea terminal-terminal a datelor, a comunicațiilor și a actualizărilor de software și să încurajeze utilizarea conceptului de „securitate din faza de proiectare”;
89. consideră că furnizorii de software ar trebui să promoveze mai bine în fața utilizatorilor avantajele în materie de securitate ale programelor cu sursă deschisă („Open Source software”) și ale actualizărilor programelor informatice legate de securitate; invită Comisia să studieze un program de informare la nivelul UE privind vulnerabilitatea coordonată, inclusiv repararea vulnerabilităților cunoscute ale programelor informatice ca remediu împotriva abuzării de vulnerabilitățile programelor informatice și a încălcărilor privind securitatea și datele cu caracter personal;
90. consideră că adoptarea rapidă a unei Directive privind securitatea rețelelor și a informației (NIS) adecvate scopului urmărit este necesară pentru a asigura o abordare coordonată a UE privind securitatea cibernetică; consideră că un nivel mai ambițios de cooperare între statele membre și instituțiile și organele competente din UE, precum și schimbul de bune practici, este esențial pentru continuarea digitalizării sectorului, asigurând în același timp protecția drepturilor fundamentale recunoscute la nivelul UE, în special în ceea ce privește protecția datelor;
91. subliniază faptul că numărul în creștere rapidă de atacuri asupra rețelelor și de infracțiuni cibernetice impun un răspuns armonizat din partea UE și a statelor sale membre în vederea asigurării unui nivel ridicat de securitate a informațiilor și a rețelelor; consideră că asigurarea unui mediu sigur pe internet cuprinde protejarea rețelelor și a infrastructurilor critice, capacitarea autorităților judiciare în combaterea criminalității, inclusiv a terorismului, a actelor de radicalizare violentă și a abuzului și exploatării sexuale a copiilor, precum și utilizarea datelor strict necesare pentru combaterea criminalității pe internet și în afara acestuia; subliniază că securitatea, astfel definită, împreună cu protecția drepturilor fundamentale în spațiul cibernetic este esențială pentru consolidarea încrederii în serviciile digitale și reprezintă prin urmare o bază necesară pentru realizarea unei piețe unice digitale competitive;
92. reamintește utilitatea instrumentelor de criptare pentru cetățeni și întreprinderi, pentru garantarea confidențialității și ca nivel primordial de securitate a comunicațiilor; condamnă utilizarea criptării în scopuri contrare legii;
93. salută Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) în cadrul Europol, care contribuie la reacții mai prompte în eventualitatea unor atacuri informatice; solicită prezentarea unei propuneri legislative de consolidare a mandatului EC3 și cere transpunerea cu celeritate a Directivei 2013/40/UE din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice;
94. constată că dezvăluirile privind acțiunile de supraveghere electronică în masă denotă necesitatea recâștigării încrederii cetățenilor în ceea ce privește caracterul confidențial, siguranța și securitatea serviciilor digitale și subliniază, în acest sens, necesitatea respectării stricte a legislației în vigoare în materie de protecție a datelor și de drepturi fundamentale atunci când sunt procesate date cu caracter personal pentru uz comercial sau judiciar; reamintește, în acest context, importanța instrumentelor existente, cum ar fi tratatele privind asistența judiciară reciprocă, care asigură respectarea statului de drept și contribuie la diminuarea riscului de accesare necuvenită a datelor stocate în altă țară;
95. reamintește că, în temeiul articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2000/31/CE privind comerțul electronic, statele membre nu pot impune furnizorilor, pentru serviciile de transmitere, stocare și găzduire puse la dispoziție, o obligație generală de supraveghere a informațiilor pe care le transmit sau le stochează, sau o obligație generală de căutare activă de fapte sau de circumstanțe care să indice activități ilicite; reamintește că, în special, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin hotărârile pronunțate în cauzele C-360/10 și C-70/10 a respins măsurile de „supraveghere activă” a cvasitotalității utilizatorilor serviciilor vizate (furnizorii de acces la internet, pe de o parte, și rețele sociale, pe de altă parte) și a precizat că orice ordin care impune furnizorului de servicii de găzduire o supraveghere generală ar trebui interzis;
4. VALORIFICAREA LA MAXIMUM A POTENȚIALULUI DE CREȘTERE AL ECONOMIEI DIGITALE
96. consideră că, având în vedere importanța centrală a industriei europene și a economiei digitale, care se dezvoltă mult mai rapid decât restul economiei, transformarea digitală a industriei este esențială pentru competitivitatea economiei europene și a tranziției energetice, dar poate avea succes numai dacă întreprinderile europene înțeleg semnificația sa în ceea ce privește creșterea eficienței și îmbunătățirea accesului la potențialul neexploatat, cu mai multe lanțuri valorice integrate și conectate, în măsură să reacționeze rapid și flexibil la cererile consumatorilor;
97. invită Comisia să elaboreze fără întârziere un plan de transformare digitală, inclusiv prin modernizarea legislației și utilizarea unor instrumente adecvate pentru investiții în C&D și infrastructuri, pentru a sprijini digitalizarea în toate sectoarele industriale, cum ar fi prelucrarea, energia, transporturile și comerțul cu amănuntul, încurajând începerea folosirii tehnologiilor digitale și a conectivității între utilizatorii finali (end-to-end) în lanțurile valorice, precum și a serviciilor inovatoare și a modelelor de afaceri;
98. consideră că acest cadru de reglementare ar trebui să permită industriilor să adopte și să anticipeze modificările respective cu scopul de a contribui la crearea de locuri de muncă, creștere și convergență regională;
99. solicită, de asemenea, să se acorde o atenție specială IMM-urilor și să se realizeze în special o eventuală revizuire a Small Business Act, întrucât transformarea digitală a acestora este esențială pentru competitivitate și crearea de locuri de muncă în cadrul economiei și pentru o cooperare mai strânsă între întreprinderile existente și societățile nou înființate, putând duce la un model industrial mai sustenabil și mai competitiv și la apariția unor lideri mondiali;
100. reiterează importanța sistemelor europene de radionavigație prin satelit, în special Galileo și EGNOS, pentru dezvoltarea pieței unice digitale în ceea ce privește poziția datelor și marcarea temporală pentru aplicațiile legate de volumele mari de date și de internetul obiectelor;
4.1. Construirea unei economii bazate pe date
101. consideră că o economie bazată pe date este esențială pentru dezvoltarea economică; evidențiază oportunitățile pe care le pot oferi economiei și societății noile tehnologii TIC, de exemplu, volumele mari de date, cloud computingul, internetul obiectelor, imprimarea 3D și alte tehnologii, în special dacă sunt integrate cu alte sectoare, cum ar fi energia, transporturile și logistica, serviciile financiare, educația, comerțul cu amănuntul, industria prelucrătoare, cercetarea sau sănătatea și serviciile de urgență, și dacă sunt utilizate de autoritățile publice pentru a dezvolta orașe inteligente, pentru a gestiona resursele mai bine și pentru a îmbunătăți protecția mediului; subliniază în special oportunitățile oferite de digitalizarea sectorului energetic, și anume apariția contoarelor inteligente, a rețelelor inteligente și a platformelor de date, în ceea ce privește producerea mai eficientă și mai flexibilă a energiei; subliniază importanța parteneriatelor public-privat și salută inițiativele Comisiei în acest sens;
102. invită Comisia să analizeze posibilitatea de a oferi acces la întreaga cercetare științifică finanțată în proporție de cel puțin 50 % din fonduri publice și a o pune la dispoziție gratuit sub formă digitală într-un termen rezonabil, care să nu pericliteze câștigurile de natură economică și socială, inclusiv recurgerea la edituri specializate;
103. invită Comisia ca, până în martie 2016, să realizeze, împreună cu toți specialiștii în domeniu, inclusiv cu cercetătorii, societatea civilă și sectorul public și privat, o revizuire cuprinzătoare și transparentă legată de volumele mari de date, cu scopul de a anticipa nevoile de tehnologii cu volume mari de date și de infrastructuri informatice, inclusiv de supercalculatoare europene, și de crearea unor condiții mai bune în ceea ce privește cadrul fără caracter normativ și cadrul de reglementare existent pentru creștere și inovare în acest sector, pentru valorificarea la maximum a oportunităților și pentru contracararea eventualelor riscuri și obstacole în calea consolidării încrederii privind, de exemplu, accesul la date, securitatea și protecția datelor;
104. solicită dezvoltarea unei abordări europene adaptate viitorului și neutre din punct de vedere tehnologic și integrarea în continuare a pieței unice referitoare la internetul obiectelor și la internetul industrial, prin implementarea unei strategii de standardizare și interoperabilitate și consolidarea încrederii în aceste tehnologii, asigurând securitatea, transparența și confidențialitatea prin definiție și pin concepție; salută inițiativa privind „libera circulație a datelor” care ar trebui, în urma unei evaluări cuprinzătoare, să clarifice normele privind utilizarea datelor, accesul la date și dreptul de proprietate asupra lor, ținând seama de preocupările legate de impactul cerințelor de localizare a datelor asupra funcționării pieței unice, și să faciliteze trecerea de la un furnizor de servicii de date la altul, pentru a preveni riscul de la deveni clienți captivi și distorsiunile pieței;
Internet
105. consideră că administrațiile publice ar trebui să lucreze în mod implicit cu date guvernamentale deschise; îndeamnă să se realizeze progrese în ceea ce privește amploarea și ritmul furnizării de informații sub formă de date deschise, identificarea unor seturi-cheie de date care să fie puse la dispoziție și promovarea reutilizării datelor deschise în format deschis, dată fiind valoarea lor pentru dezvoltarea unor servicii inovatoare, inclusiv soluții transfrontaliere, precum și transparența acestora și beneficiile lor pentru economie și societate;
106. ia act de preocupările tot mai mari ale consumatorilor din UE cu privire la utilizarea și protecția datelor cu caracter personal de către furnizorii de servicii online, întrucât acest aspect este esențial pentru consolidarea încrederii consumatorilor în economia digitală; subliniază rolul important pe care îl au consumatorii activi în stimularea concurenței; subliniază prin urmare că este important ca consumatorii să fie mai bine informați privind utilizarea datelor lor, în special în cazul serviciilor furnizate în schimbul datelor, și privind dreptul lor la portabilitatea datelor; îndeamnă Comisia să clarifice normele privind controlul datelor și portabilitatea datelor, în conformitate cu principiul fundamental conform căruia cetățenii ar trebui să dețină controlul asupra datelor lor;
107. consideră că respectarea legislației în materie de protecție a datelor și măsurile eficiente de protecție a confidențialității și de asigurare a securității, prevăzute în Regulamentul general privind protecția datelor, inclusiv dispozițiile speciale privind caracterul vulnerabil al copiilor în calitate de consumatori, sunt esențiale pentru consolidarea încrederii cetățenilor și a consumatorilor în economia bazată pe date; subliniază necesitatea de a sensibiliza publicul cu privire la rolul datelor și la importanța schimbului de date pentru consumatori în ceea ce privește drepturile lor fundamentale în cadrul economiei și de a elabora norme cu privire la dreptul de proprietate asupra datelor și la controlul cetățenilor asupra datelor lor cu caracter personal; subliniază rolul personalizării serviciilor și produselor, care ar trebui dezvoltate cu respectarea cerințelor în materie de protecție a datelor; solicită promovarea confidențialității prin definiție și prin concepție, lucru ce ar putea avea efecte pozitive asupra inovării și creșterii economice; subliniază necesitatea de a asigura o abordare nediscriminatorie în toate cazurile de procesare a datelor; subliniază importanța unei abordări bazate pe riscuri, care să permită evitarea birocrației inutile și să asigure atât securitatea juridică, îndeosebi pentru IMM-uri și întreprinderile noi, cât și controlul democratic și monitorizarea permanentă de către autoritățile publice; subliniază că datele personale necesită o protecție specială și recunoaște că introducerea de măsuri specifice suplimentare, precum anonimizarea sau pseudoanonimizarea, poate îmbunătăți protecția datelor cu caracter personal atunci când acestea sunt procesate de aplicațiile pentru volumele mari de date sau de furnizorii de servicii online;
108. ia act de faptul că, în evaluarea sa, Comisia consideră Directiva privind protecția juridică a bazelor de date ca un impediment în calea dezvoltării unei economii europene bazate pe date; invită Comisia să analizeze opțiunile de politică în vederea abolirii Directivei 96/9/CE;
4.2. Stimularea competitivității prin interoperabilitate și standardizare
109. consideră că planul european de standardizare a TIC și revizuirea cadrului de interoperabilitate, inclusiv mandatele Comisiei în cadrul organizațiilor europene de standardizare, ar trebui să facă parte dintr-o strategie digitală europeană menită să creeze economii de scară, să ducă la economii la buget și să îmbunătățească competitivitatea întreprinderilor europene, sporind interoperabilitatea transectorială și transfrontalieră a bunurilor și serviciilor prin definirea mai rapidă, într-o manieră deschisă și competitivă, a standardelor voluntare, bazate pe piață și globale, ușor de implementat de către IMM-uri; încurajează Comisia să se asigure că procesele de standardizare vizează toate părțile interesate relevante, atrag cele mai bune tehnologii și evită riscul de crearea a monopolurilor sau a unor lanțuri valorice închise, în special în ceea ce privește IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, și promovează în mod activ standardele europene la nivel internațional, având în vedere caracterul global al inițiativelor de standardizare a TIC;
110. îndeamnă Comisia și Consiliul să crească numărul de software-uri gratuite și cu sursă deschisă și rata de utilizare a acestora atât în cadrul administrațiilor publice, cât și între acestea, ca soluție pentru creșterea interoperabilității;
111. ia act de faptul că Comisia se consultă în prezent cu părțile interesate relevante cu privire la crearea unei platforme interoperabile, standardizate, sigure și cu acces deschis la bordul vehiculelor pentru posibilele viitoare aplicații sau servicii, așa cum solicită Parlamentul în Regulamentul privind eCall; invită Comisia să se asigure că această platformă nu va limita inovația, libera concurență și posibilitatea de a alege a consumatorilor;
112. invită Comisia, ținând cont de inovarea rapidă în sectorul transporturilor, să dezvolte o strategie coordonată privind conectivitatea în sectorul transporturilor și, în special, să instituie un cadru de reglementare pentru vehiculele conectate pentru a asigura interoperabilitatea cu diferite servicii, inclusiv cu metodele de diagnostic și întreținere la distanță, și aplicații, cu scopul de a garanta concurența loială și de a satisface cererea semnificativă de produse care sunt conforme cu cerințele privind securitatea cibernetică și protecția datelor, precum și de a asigura securitatea fizică a pasagerilor; consideră că sunt necesare parteneriate între industria automobilelor și industria telecomunicațiilor pentru a face în așa fel încât vehiculele conectate și infrastructura pentru vehiculele conectate să fie dezvoltate pe baza unor standarde comune în întreaga Europă;
4.3. O e-societate favorabilă incluziunii
113. ia act de faptul că internetul și TIC au un impact foarte mare asupra emancipării femeilor și a fetelor; recunoaște că participarea femeilor la sectorul digital al UE are un impact pozitiv asupra PIB-ului european; recunoaște potențialul imens al femeilor inovatoare și al antreprenoarelor și rolul pe care acestea îl pot juca în transformarea digitală; subliniază necesitatea de a depăși stereotipurile de gen și sprijină și încurajează pe deplin o cultură antreprenorială digitală pentru femei, precum și integrarea și participarea lor la societatea informațională
114. recunoaște potențialul pieței unice digitale de a asigura participarea și accesul tuturor cetățenilor, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, a persoanelor în vârstă, a minorităților și a altor cetățeni care aparțin grupurilor vulnerabile, la toate aspectele economiei digitale, inclusiv la produsele și serviciile protejate de drepturile de autor și drepturile conexe, în special prin dezvoltarea unei e-societăți favorabile incluziunii, precum și prin asigurarea faptului că toate programele de e-guvernare și e-administrație sunt pe deplin accesibile este profund îngrijorat de lipsa progreselor în ceea ce privește ratificarea Tratatului de la Marrakesh și îndeamnă la ratificarea sa cât mai curând posibil; în acest context, subliniază că este esențial să se adopte cât mai rapid propunerea de directivă privind accesibilitatea site-urilor organismelor din sectorul public;
4.3.1. Expertiza și competențele digitale
115. atrage atenția asupra faptului că lipsa de corelare între oferta și cererea de competențe reprezintă o problemă pentru dezvoltarea economiei digitale, pentru crearea de locuri de muncă și pentru competitivitatea Uniunii și invită Comisia să dezvolte de urgență o strategie privind competențele care să poată elimina acest deficit de competențe; invită Comisia să utilizeze creditele alocate inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” pentru a susține asociațiile (mișcările populare) care învață tinerii dezavantajați cum să obțină competențe digitale; invită statele membre să susțină aceste inițiative punând la dispoziție spațiile necesare;
116. invită Comisia și statele membre să promoveze educația în domeniul mass-media și competențele de utilizare a internetului pentru toți cetățenii UE, în special pentru persoanele vulnerabile, prin inițiative și acțiuni coordonate și prin investiții în crearea de rețele europene pentru predarea educației în domeniul mass-media; subliniază că abilitatea de a utiliza mass-media în mod independent și cu spirit critic și procesarea avalanșei de informații se învață de către toate generațiile de-a lungul întregii vieți, fiind în permanentă schimbare, pentru a permite tuturor generațiilor să gestioneze în mod adecvat și autonom avalanșa de informații disponibile; subliniază că, pe măsură ce profilurile profesionale și competențele necesare devin tot mai complexe, apar noi cerințe – în special cu privire la competențele în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) – legate de formare, precum și de învățământul complementar și învățarea pe tot parcursul vieții;
117. încurajează statele membre să integreze dobândirea de competențe digitale în programa școlară, să modernizeze echipamentele tehnice necesare și să promoveze cooperarea între universități și colegiile tehnice cu scopul de a dezvolta o programă comună de e-learning, recunoscută în cadrul sistemului de credite ECTS; subliniază că programele de educație și formare trebuie să vizeze dezvoltarea unei abordări bazate pe gândirea critică cu privire la utilizarea și înțelegerea aprofundată a noilor dispozitive și interfețe mass media, digitale și de informații, astfel încât oamenii să poată deveni utilizatori activi ai acestor tehnologii noi și nu simpli utilizatori finali; subliniază importanța unei instruiri adecvate a cadrelor didactice în privința competențelor digitale, a modului de a le preda în mod eficient, făcând trimitere inclusiv la succesul învățării digitale pe bază de jocuri, și a modalităților de a utiliza aceste competențe pentru a facilita procesul de învățare în general, suscitând totodată interesul pentru matematică, IT, științe și tehnologie; solicită Comisiei și statelor membre să extindă cercetările legate de efectele mass-mediei digitale asupra competențelor cognitive;
118. constată că sunt necesare investiții publice și private și noi oportunități de finanțare în formarea profesională și în învățarea pe tot parcursul vieții pentru ca lucrătorii, inclusiv cei mai puțin calificați, să aibă competențele necesare pentru economia digitală; invită Comisia și statele membre să dezvolte, împreună cu sectorul privat, cursuri online ușor accesibile, standardizate și certificate și programe de formare de competențe digitale inovatoare și accesibile pentru a preda participanților un minim de competențe digitale; încurajează statele membre să introducă aceste cursuri online în programul Garanția pentru tineret; încurajează Comisia și statele membre să creeze o bază de recunoaștere reciprocă a competențelor și calificărilor digitale prin înființarea unui certificat european sau a unui sistem de clasificare, urmând exemplul cadrului comun european de referință pentru învățarea și predarea limbilor; subliniază faptul că diversitatea culturală în Europa, precum și multilingvismul, beneficiază de pe urma accesului transfrontalier la conținut;
119. salută înființarea marii coaliții pentru locuri de muncă în domeniul digital la nivel european, încurajează întreprinderile să se alăture acesteia și îndeamnă Comisia și statele membre să faciliteze participarea activă a IMM-urilor la această coaliție; salută reflecțiile Comisiei în ceea ce privește construirea unui rezervor modern de cunoștințe în sectorul public prin tehnologii de cloud și extragerea textelor și datelor care să fie certificate și protejate de legislația în domeniul protecției datelor; consideră că utilizarea unor astfel de tehnologii în meseriile de bibliotecar, arhivar și documentarist necesită eforturi de formare specifice; solicită ca formele digitale de muncă și comunicare în cooperare, cu utilizarea și dezvoltarea licențelor CC, să fie predate, utilizate și promovate în cadrul procedurilor de achiziții dincolo de frontierele naționale și lingvistice în domeniul educației și formării, precum și în institutele de cercetare. subliniază rolul esențial al formării duale;
120. constată că trebuie promovate investițiile publice și private în formarea profesională și în învățarea pe tot parcursul vieții pentru ca forța de muncă din UE, inclusiv forța de muncă din domeniul digital, care lucrează în forme nestandardizate de încadrare în muncă, să aibă competențele necesare pentru economia digitală; observă că unele state membre au introdus drepturi care le garantează lucrătorilor prestații minime pentru concedii de studiu plătite ca măsură de îmbunătățire a accesului lucrătorilor la educație și formare;
4.3.2. E-guvernarea
121. consideră că dezvoltarea e-administrației reprezintă o prioritate pentru inovare, deoarece are un efect de pârghie asupra tuturor sectoarelor economiei și mărește eficiența, interoperabilitatea și transparența, reduce costurile și sarcina administrativă, permite o mai bună cooperare între administrațiile publice și oferă servicii mai bune, mai ușor de utilizat și personalizate pentru toți cetățenii și întreprinderile, pentru ca aceștia să poată beneficia de oportunitățile în domeniul inovațiilor sociale digitale; invită Comisia să preia conducerea, prin puterea exemplului, în domeniul e-guvernării și, împreună cu statele membre, să elaboreze un plan de acțiune ambițios și cuprinzător privind e-guvernarea; consideră că acest plan de acțiune ar trebui să se bazeze pe nevoile utilizatorilor și pe bunele practici, utilizând criterii de referință pentru măsurarea progreselor, o abordare sectorială treptată pentru aplicarea principiului „o singură dată” în administrațiile publice, conform căruia cetățenii și întreprinderile nu ar trebui să fie invitați să furnizeze informații care au fost deja furnizate unei autorități publice, asigurând, în același timp, respectarea vieții private a cetățenilor și un nivel ridicat de protecție a datelor, în conformitate cu cerințele și principiile prevăzute în pachetul UE privind reforma în materie de protecție a datelor și în deplină conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, și asigurând un nivel ridicat de securitate cu privire la aceste inițiative; consideră că ar trebui, de asemenea, să se asigure introducerea transfrontalieră integrală a cărților electronice de identitate (e-ID) și a semnăturii electronice cu un nivel ridicat de criptare, în special având în vedere punerea în aplicare rapidă a Regulamentului eIDAS și disponibilitatea tot mai mare a serviciilor publice online; subliniază că este foarte important ca cetățenii și întreprinderile să aibă acces la registre comerciale interconectate;
122. solicită dezvoltarea, pe baza inițiativelor și rețelelor deja existente, a unui portal digital unic cuprinzător și pe deplin accesibil, ca un singur proces digital între utilizatorii finali și întreprinderi, creat și funcțional la nivelul UE, care să cuprindă de la înființarea online a unei întreprinderi la nume de domenii, schimbul de informații cu privire la conformitate, recunoașterea facturilor electronice, depunerea declarațiilor fiscale, un sistem simplificat și online de TVA, informații online cu privire la conformitatea produselor, resursele de angajare și detașarea lucrătorilor, drepturile consumatorilor, accesul la rețele de întreprinderi și de consumatori, proceduri de notificare și mecanisme de soluționare a litigiilor;
123. invită de asemenea Comisia și statele membre să asigure implementarea deplină a ghișeelor unice, astfel cum se prevede în Directiva privind serviciile, și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura funcționarea lor eficientă, descătușându-le astfel întregul potențial;
124. este preocupat de faptul că infrastructurile de tip cloud pentru cercetători și universități sunt în continuare fragmentate; invită Comisia ca, în cooperare cu toate părțile interesate relevante, să elaboreze, până la sfârșitul lui 2016, un plan de acțiune care să ducă la crearea Cloudului european deschis în domeniul științei, care ar trebui să integreze perfect rețelele, datele și sistemele informatice extrem de performante existente și serviciile legate de infrastructură din diferite domenii științifice într-un cadru de politici, standarde și investiții comune; consideră că acesta ar trebui să stimuleze dezvoltarea de clouduri și în alte domenii decât știința, să contribuie la o mai bună interconectare a centrelor de inovare și a ecosistemelor de întreprinderi nou-înființate, precum și să îmbunătățească cooperarea între universități și industrie în vederea comercializării tehnologiei, în conformitate cu normele relevante privind confidențialitatea, și a facilitării coordonării și cooperării internaționale în domeniu;
125. invită Comisia și statele membre să își reînnoiască angajamentul față de obiectivele în materie de cercetare și inovare ale Strategiei UE 2020, ca elemente de bază ale unei piețe unice digitale competitive, ale creșterii economice și creării de locuri de muncă, cu o abordare cuprinzătoare față de știința deschisă, inovarea deschisă, datele deschise și transferul de cunoștințe; consideră că aceasta ar trebui să includă un cadru juridic revizuit pentru extragerea textului și a datelor în scopul cercetării științifice, utilizarea sporită a programelor informatice gratuite și cu sursă deschisă, în special în instituțiile de învățământ și administrațiile publice, precum și accesul mai facil pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate la fondurile Orizont 2020, adaptate la ciclurile scurte de inovare ale sectorului TIC; subliniază, în acest sens, importanța tuturor inițiativelor relevante, de la parteneriatele de tip public-privat și clusterele de inovare la parcurile tehnologice și științifice europene, mai ales în regiunile europene mai puțin industrializate, la programele de accelerare pentru întreprinderile digitale nou-înființate și platformele tehnologice comune, precum și la capacitatea de a obține licențe pentru brevete esențiale pentru standarde, în limitele legislației UE privind concurența și în temeiul condițiilor de licență FRAND, cu scopul de a menține stimulentele pentru C&D și standardizare și de a încuraja inovarea;
126. îndeamnă Comisia să se concentreze asupra punerii în aplicare a dispozițiilor privind achizițiile publice electronice, precum și a documentului unic european pentru achiziții publice (pașaport pentru achiziții publice), pentru a facilita beneficiile economice în general și accesul pe piața UE al tuturor operatorilor economici care îndeplinesc toate criteriile de selecție, de excludere și de atribuire; subliniază obligația impusă autorităților de achiziții de a menționa principalele motive care stau la baza deciziei lor de a nu împărți contractele pe loturi în conformitate cu legislația în vigoare cu scopul de a îmbunătăți accesul întreprinderilor inovatoare și al IMM-urilor la piețele de achiziții publice;
4.4.Dimensiunea internațională
127. subliniază importanța unei structuri de guvernanță a internetului pe deplin independentă pentru menținerea internetului ca un model transparent și favorabil incluziunii al guvernanței cu participarea mai multor părți, pe baza principiului internetului ca platformă unică, deschisă, gratuită și stabilă; consideră esențial să se utilizeze întârzierile legate de tranziția gestionării ICAAN pentru a servi acestui scop; este ferm convins că trebuie să se țină seama de dimensiunea mondială a internetului în cadrul tuturor politicilor relevante ale UE și îi cere SEAE să utilizeze pe deplin oportunitățile oferite de digitalizare la dezvoltarea unei politici externe coerente, să se asigura că UE este reprezentată în cadrul platformelor de guvernanță a internetului și să-și facă auzită vocea în mai mare măsură în forurile mondiale, în special în privința normalizării, a fluxurilor de date, a pregătirilor pentru introducerea 5G și a securității cibernetice;
128. recunoaște caracterul mondial al economiei datelor; reamintește că crearea unei piețe unice digitale depinde de fluxul liber de date în interiorul și în afara Uniunii Europene; solicită prin urmare ca UE și statele sale membre să ia măsuri în cooperare cu state terțe pentru a asigura standarde ridicate de protecție a datelor și securitatea transferurilor internaționale de date, în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor și jurisprudența UE existentă, atunci când se vizează cooperarea cu țări terțe în cadrul strategiei privind piața unică digitală.
129. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
EXPUNERE DE MOTIVE
La 6 mai 2015, Comisia a adoptat o propunere de comunicare intitulată „O strategie digitală pentru Europa”, care include 16 inițiative care ar urma să fie prezentate până la sfârșitul anului 2016. Datorită juxtapunerii pieței digitale unice cu piața unică, legiuitorii europeni au conștientizat imensele oportunități pentru antreprenorii și întreprinderile din UE de a prospera și pentru piața muncii din UE de a-și reveni pe deplin după criza economică și măsurile ulterioare. Inovarea în sectorul digital modifică constant modul în care cetățenii comunică, împărtășesc, consumă și chiar se comportă și creează, prin urmare, noi oportunități pentru întreprinderi și utilizatori deopotrivă. Utilizarea sporită a tehnologiilor digitale poate, de asemenea, să îmbunătățească și mai mult accesul cetățenilor la informații și cultură, să le amelioreze oportunitățile profesionale și să le ofere o gamă mai largă de produse. Aceasta are, de asemenea, potențialul de a moderniza și de a îmbunătăți guvernanța și administrarea în UE și în statele sale membre. Promovarea unei economii dinamice este necesară pentru stimularea inovării și dezvoltarea întreprinderilor inovatoare. Prin urmare, Comisia Europeană, împreună cu statele membre, ar trebui să se concentreze pe acest aspect. De asemenea, trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a promova o cultură antreprenorială, inclusiv modele de afaceri inovatoare, și pentru a interconecta mai bine numeroasele centre de inovare de succes din Europa.
Strategia privind piața unică digitală are la bază trei piloni: (1) accesul: îmbunătățirea accesului consumatorilor și al întreprinderilor la bunuri și servicii digitale în întreaga Europă; (2) mediu: crearea condițiilor adecvate și a unor condiții de concurență echitabile pentru dezvoltarea rețelelor digitale și a serviciilor inovatoare; (3) economie și societate: valorificarea la maximum a potențialului de creștere al economiei digitale. Prezentul raport răspunde celor 16 propuneri prezentate de Comisia Europeană și dezvoltă aspectele legate de acțiunile care trebuie întreprinse pentru finalizarea pieței unice digitale și de consecințele pe care realizarea pieței unice digitale le va avea asupra societății și asupra economiei în ansamblu.
Legislația în materie de vânzări online
Comisia identifică lipsa unui set comun de norme privind vânzările transfrontaliere online ca unul dintre obstacolele majore cu care se confruntă IMM-urile și consumatorii în realizarea de vânzări sau achiziții online în interiorul UE. De asemenea, Comisia menționează că aspecte importante din domeniul vânzărilor online și offline au fost deja armonizate integral sau parțial prin Directiva privind vânzarea de bunuri de consum și combaterea întârzierii efectuării plăților, în timp ce vânzările online de conținut digital rămân în mare parte nereglementate nici de legislația UE, nici de legislația națională. În ceea ce privește acest ultim domeniu de reglementare, trebuie să se țină cont de faptul că piața conținutului digital online este în continuă creștere. În prezent, un consumator care cumpără conținut digital tangibil beneficiază de anumite drepturi, de care nu beneficiază și consumatorul care cumpără același conținut digital livrat prin mijloace electronice.
În ceea ce privește bunurile tangibile, Comisia Europeană sugerează că soluția cea mai potrivită pentru a contracara reticența consumatorilor de a se angaja în schimburi comerciale transfrontaliere este de a prevedea aplicarea legii statului de reședință a vânzătorului, stabilind în același timp un „set comun de norme”.
Această abordare implică pericolul de a propune o legislație europeană comună „lejeră” în materie de vânzări și, astfel, un regim juridic opțional. Un contract european standard care să conțină „principalele drepturi și obligații ale părților la un contract de vânzare-cumpărare” pentru vânzările online transfrontaliere și interne contravine modului de elaborare a legislației secundare a UE, constituite, în principiu, din regulamente, directive, decizii, recomandări și avize (articolul 288 din TFUE). Acest lucru sugerează, cel puțin la o primă vedere, un regim complementar, și, prin urmare, opțional. Ținând seama de nivelul deja avansat de armonizare a legislației UE în materie de vânzări, pare preferabilă o armonizare completă a legislației UE din acest domeniu, având în vedere în special obiectivul declarat al comunicării de a îmbunătăți condițiile pentru vânzările online transfrontaliere.
O mai bună aplicare a legislației secundare conexe
Prevenirea blocajelor geografice nejustificate și a altor discriminări împotriva consumatorilor în contexte transfrontaliere a devenit unul dintre obiectivele principale ale Comisiei Europene. Discriminarea împotriva consumatorilor în funcție de țara de reședință este realizată, în primul rând, prin refuzul de a încheia contracte și redirecționarea către site-uri naționale. În ciuda faptului că se recurge frecvent la astfel de măsuri discriminatorii care divizează piața unică și îngreunează comerțul transfrontalier, jurisprudența CEJ este relativ nesemnificativă.
Comisia anunță acțiuni în special în ceea ce privește cadrul stabilit prin articolul 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile. Măsurile de punere în aplicare luate de Comisie nu ar trebui totuși să impună cerințe excesive microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din acest domeniu specific. Astfel, ar fi oportun ca Comisia să identifice și să definească grupuri de cazuri de discriminare justificată în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile. O altă măsură promițătoare ar consta în implicarea Rețelei de cooperare în domeniul protecției consumatorului (CPC), pentru a face ca punerea în aplicare, care este încă foarte diferențiată, să fie mai strictă. În plus, pare oportună o clarificare a legislației europene existente în materie de concurență.
Dreptul concurenței în domeniul comerțului electronic
Este important de menționat că regulamentul de exceptare pe categorii trebuie revizuit în ceea ce privește vânzările pe internet (articolul 4a) și restricțiile teritoriale (articolul 4b), astfel încât să fie mai precis și, astfel, mai ușor aplicabil pentru comercianții cu amănuntul și organizațiile de protecție a consumatorilor. Deși protecția teritorială permisă în temeiul regulamentului respectiv se limitează la vânzările „active”, nefiind permise în niciun caz restricții privind vânzările pasive, orientările privind modul de definire a vânzărilor „pasive” lasă o marjă prea mare de interpretare și, prin urmare, încurajează protecția teritorială, încălcând, astfel, articolele 101 și 102 din TFUE.
E-guvernarea
Administrațiile publice joacă un rol vital pentru inovarea în domeniul serviciilor digitale, precum și în ceea ce privește gradul de utilizare a acestora de către cetățeni și întreprinderi. Trecerea la era digitală constituie o ocazie de care trebuie să profite administrația publică de la toate nivelurile pentru a moderniza modul de organizare a administrațiilor publice, îmbunătățindu-le eficiența, atât în beneficiul cetățenilor, cât și al operatorilor economici. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar un nou plan de acțiune pentru e-guvernare. Investiția în digitalizarea administrației publice cu soluții interoperabile reprezintă o modalitate de a evolua spre o cheltuire mai adecvată a fondurilor publice și de a asigura o mai bună integrare și conectare a teritoriilor, cetățenilor și întreprinderilor din UE.
În același timp, toate sistemele tehnologice de e-guvernare trebuie să aibă ca obiectiv aducerea controlului asupra deciziilor mai aproape de cetățeni, sporind astfel transparența și accesul la servicii. Ar trebui să fie disponibile mai multe date deschise și ar trebui să fie identificate seturi-cheie de date care să fie făcute publice. Împreună cu statele membre, Comisia ar trebui să analizeze aplicarea principiului „o singură dată” în administrațiile publice, deoarece generează economii atât de timp, cât și de costuri. Înființarea unei societăți și respectarea cerințelor legale în UE ar trebui să fie posibilă prin intermediul unui portal digital unic și cuprinzător, care să permită, de exemplu, utilizarea semnăturilor electronice, a sistemelor de identificare electronică și a facturilor electronice, accesul la achiziții publice și îndeplinirea obligațiilor în materie de TVA. Acest lucru ar trebui să simplifice procedurile, în special pentru întreprinderile mici și microîntreprinderile care doresc să își desfășoare activitatea și să se dezvolte dincolo de frontiere.
Crearea condițiilor adecvate și a unor condiții de concurență echitabile pentru rețele digitale avansate și servicii inovatoare
Infrastructura digitală este coloana vertebrală a pieței unice digitale. Comisia Europeană ar trebui să se asigure că reglementările stimulează concurența și, prin urmare, investițiile private în rețele. Nu este necesară o relaxare a normelor în materie de concurență deoarece există puține elemente care să demonstreze o legătură între consolidarea întreprinderilor și creșterea investițiilor. Revizuirea cadrului privind telecomunicațiile ar trebui să aibă ca obiectiv asigurarea caracterului adecvat al normelor pentru era digitală și ar trebui să stimuleze concurența și inovarea în domeniul serviciilor OTT și între operatorii de telecomunicații, în beneficiul consumatorilor. Stimularea investițiilor private în rețelele necesită, de asemenea, ca Uniunea Europeană să dispună de un cadru armonizat pentru alocarea spectrului, pentru a le oferi investitorilor certitudine juridică. Comisia Europeană ar trebui să impulsioneze statele membre să avanseze cu aceste propuneri. În fine, dar nu mai puțin important, Comisia Europeană ar trebui să propună crearea unei autorități unice de reglementare în domeniul telecomunicațiilor pentru a asigura aplicarea uniformă a normelor.
În ceea ce privește platformele online, Comisia ar trebui să analizeze principalele motoare ale inovării și concurenței între platforme și în cadrul lor și să elaboreze o politică anticipativă, favorabilă inovării privind platformele online. Multiplicarea platformelor online a generat creștere economică în Europa și a creat noi oportunități pentru cetățeni, consumatori, întreprinderile mici și chiar microîntreprinderi, date fiind varietatea și diversitatea platformelor. De asemenea, Comisia ar trebui să analizeze modalitățile prin care să încurajeze utilizatorii acestor platforme prin intermediul unei transparențe sporite, al portabilității datelor și al posibilității de a trece de la o platformă la alta, dar și să identifice și să abordeze obstacolele din calea creșterii economice și a dezvoltării acestor societăți. Comisia ar trebui să analizeze necesitatea de a proteja consumatorii în economia participativă și, după caz și dacă este necesar, să prezinte propuneri prin care să asigure un cadru legislativ adecvat referitor la protecția consumatorilor în domeniul digital.
Valorificarea la maximum a potențialului de creștere al economiei digitale
Una dintre principalele critici aduse strategiei privind piața unică digitală este lipsa unei viziuni pentru transformarea digitală a industriei, întrucât 75 % din valoarea adăugată de economia digitală provine de la industria tradițională, dar integrarea tehnologiei digitale în acest sector rămâne foarte slabă. Prin urmare, Comisia ar trebui să elaboreze un plan de transformare digitală pentru industrie în vederea creșterii competitivității economiei europene, pentru a spori eficiența și a valorifica potențialul neexploatat. Acest lucru necesită o abordare la nivel european, inclusiv o strategie de standardizare, precum și integrarea pieței unice a tehnologiilor bazate pe date, cum ar fi cloud-urile, internetul obiectelor și marile volume de date, eliminarea restricțiilor din calea liberei circulații a datelor în Europa și creșterea disponibilității datelor deschise.
Consolidarea încrederii în tehnologiile digitale este, de asemenea, esențială pentru dezvoltarea economiei bazate pe date. În acest sens, Comisia ar trebui să clarifice normele privind dreptul de proprietate asupra datelor și portabilitatea datelor, garantându-le cetățenilor controlul asupra propriilor date. În plus, sunt necesare resurse publice și private suplimentare pentru a consolida securitatea informatică și online, criptarea comunicațiilor, prevenirea unor atacuri informatice și cunoașterea sporită a securității informatice de bază în rândul utilizatorilor de servicii digitale.
16.11.2015
AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (*)
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
referitor la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală
Raportoare pentru aviz (*): Jutta Steinruck
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură
SUGESTII
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 6 mai 2015, intitulată „O strategie privind piața unică digitală din Europa” (COM(2015)0192),
– având în vedere procedura din proprie inițiativă intitulată „Protecție socială pentru toți, inclusiv pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă” (2013/2111(INI)),
– având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor referitor la o piață integrată a serviciilor de livrare a coletelor pentru dezvoltarea comerțului electronic în UE (2013/2043(INI)),
A. întrucât 35 % din populația UE riscă excluziunea din piața unică digitală, în special persoanele cu vârsta de peste 50 de ani și persoanele cu dizabilități;
B. întrucât cererea pentru angajați cu competențe digitale crește cu circa 4 % pe an, 47% din forța de muncă din UE nu are suficiente competențe digitale, deficitul de profesioniști TIC din UE ar putea depăși 800 000 până în 2020, iar deficitul de competențe din domeniul TIC ar putea avea ca urmare până la 900 000 de locuri de muncă vacante până în 2020 dacă nu se iau măsuri decisive;
C. întrucât doar 1,7 % dintre întreprinderile din UE beneficiază pe deplin de tehnologiile digitale avansate, iar 41 % nu le utilizează deloc; întrucât digitalizarea tuturor sectoarelor este esențială pentru ca UE să își mențină și să își îmbunătățească competitivitatea;
D. întrucât și promovarea justiției și a protecției sociale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din TUE și la articolul 9 din TFUE, sunt obiective ale pieței interne a UE;
E. întrucât integrarea persoanelor cu dizabilități este un drept fundamental al Uniunii Europene, astfel cum se prevede la articolul 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
1. salută strategia dezvoltată de Comisie cu privire la piața unică digitală, care oferă posibilități de inovare, creștere și ocupare a forței de muncă; subliniază că revoluția digitală va schimba mult piața europeană a muncii ca urmare a faptului că vor apărea noi locuri de muncă ce necesită competențe digitale; subliniază, prin urmare, faptul că este necesar ca direcția acesteia să fie trasată într-un mod sustenabil și echitabil din punct de vedere social;
2. regretă însă faptul că strategia dezvoltată de Comisie cu privire la piața unică digitală se limitează mai ales la considerații de ordin tehnic; solicită să se țină seama de revoluția digitală ca factor esențial de creare a unor noi forme de trai și muncă; subliniază că în strategia privind piața unică digitală trebuie să se includă și considerații de ordin social pentru a folosi pe deplin potențialul de ocupare a forței de muncă și de creștere conex;
3. atrage atenția asupra faptului că revoluția digitală a modificat deja piața muncii, în mare măsură în anumite segmente, și că această tendință se va manifesta tot mai pronunțat în următorii câțiva ani; subliniază că, pe de o parte, digitalizarea generează noi modele de afaceri și noi locuri de muncă, îndeosebi pentru lucrătorii înalt calificați, dar și pentru lucrătorii slab calificați, dar că, pe de altă parte, aceasta determină și externalizarea integrală sau parțială a unor locuri de muncă în țări cu costuri scăzute ale forței de muncă; arată că automatizarea a dus chiar la dispariția completă a unor locuri de muncă, în special a celor destinate lucrătorilor cu calificări medii;
4. recunoaște că piața unică digitală poate deveni realitate doar dacă este posibil accesul la infrastructură de bandă largă de înaltă performanță în toate regiunile UE, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale;
5. consideră că barierele în calea desfășurării activității în mediul digital și la nivel transfrontalier reprezintă bariere în calea creșterii și a creării de locuri de muncă;
6. consideră că digitalizarea voită și bine orientată a sectorului ocupațional reprezintă o oportunitate importantă de a crea o nouă cultură a muncii în Europa;
7. observă că întreprinderile nou-înființate sunt vectori importanți pentru crearea de locuri de muncă în cifre nete pe întreg teritoriul UE și că, într-o perioadă în care în multe state membre șomajul este ridicat, piața unică digitală oferă o oportunitate unică pentru IMM-uri, microîntreprinderi și întreprinderile nou-înființate să stimuleze creșterea și crearea de locuri de muncă;
8. subliniază necesitatea creării unei piețe unice digitale solide și prospere, în cadrul căreia să fie înlăturate barierele inutile, astfel încât consumatorii și întreprinderile să dispună de oportunitățile și de încrederea necesare pentru a-și desfășura activitatea pe întreg teritoriul UE, ceea ce va genera, la rândul său, noi oportunități de ocupare a forței de muncă sustenabile pe termen lung;
9. scoate în evidență tendința recentă a întreprinderilor care își repatriază producția și serviciile în Europa și oportunitățile pentru crearea de locuri de muncă pe care le implică acest lucru; consideră că finalizarea pieței unice digitale poate contribui la accelerarea acestei tendințe de repatriere a locurilor de muncă;
10. invită Comisia și statele membre să se asigure că politicile privind ocuparea forței de muncă și cele sociale țin pasul cu întregul potențial al inovării digitale și al antreprenoriatului digital pentru a profita de pe urma oportunităților și a gestiona posibilele riscuri conexe; recunoaște că ar putea fi necesare o serie de ajustări ale politicilor muncii și politicilor sociale; subliniază că și măsurile care vizează abordarea provocărilor specifice ale pieței muncii, de exemplu integrarea persoanelor cu dizabilități, șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată, dumpingul social și schimbările demografice, ar trebui abordate de strategia privind piața unică digitală; consideră că, pentru a elimina obstacolele din calea afacerilor în mediul digital și la nivel transfrontalier, este nevoie de o infrastructură digitală, precum rețelele în bandă largă performante;
11. solicită să aibă loc un schimb periodic de bune practici între toate părțile interesate relevante, incluzând partenerii sociali, în cadrul căruia să se discute modul în care o astfel de viziune digitală europeană poate fi dezvoltată și modul de elaborare a viitoarei Europe digitale, modul de concepere a industriei 4.0, a locurilor de muncă 4.0 și a serviciilor digitale inteligente, pe baza unei foi de parcurs clare;
12. subliniază că este important să se asigure faptul că toate inițiativele politice noi sunt favorabile inovării și sunt supuse unui test de rezistență digitală ca parte a evaluării de impact și că legislația actuală, inclusiv cea din domeniul politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă, ar trebui reexaminată, pentru a asigura faptul că aceasta corespunde în continuare obiectivelor erei digitale;
13. invită Comisia și statele membre să evalueze periodic, în colaborare cu partenerii sociali și autoritățile regionale și locale, dacă este cazul, impactul digitalizării asupra unei serii și a unor tipuri de posibilități de încadrare în muncă și să identifice informațiile privind forme noi de încadrare în muncă, cum ar fi „crowdsourcing” și „crowdworking“, și efectele acestora asupra vieții profesionale și a celei private, inclusiv a vieții de familie, precum și seturile de competențe necesare pentru a ocupa aceste locuri de muncă;
14. subliniază că creșterea complexității profilurilor profesionale și de competențe duce la cereri noi – în special cu privire la competențele în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) – pentru formare, precum și pentru învățământul complementar și învățarea pe tot parcursul vieții în vederea promovării competențelor digitale și a eliminării diferențelor actuale dintre femei și bărbați și dintre generații, în special pentru persoanele dezavantajate în acest context; subliniază că este important să se realizeze sinergii mai solide din care să facă parte partenerii sociali și diverse instituții educaționale pentru a actualiza conținutul cursurilor și a dezvolta strategii vizând competențele prin care să se stabilească o legătură între mediul educațional și cel ocupațional;
15. atrage atenția asupra faptului că, potrivit Comisiei, există deficiențe majore în materie de dobândire a competențelor; subliniază că lipsa de corelare între oferta și cererea de competențe reprezintă o problemă pentru dezvoltarea economiei digitale, pentru crearea de locuri de muncă și pentru competitivitatea Uniunii; invită Comisia să dezvolte de urgență o strategie privind competențele care să poată elimina acest deficit de competențe;
16. recunoaște că digitalizarea va duce la schimbări structurale; subliniază că schimbările structurale sunt un proces continuu și că, din perspectiva diferitelor nevoi ale diverselor sectoare, competențele digitale sunt mai flexibile și mai puțin afectate de schimbările structurale;
17. invită statele membre să adapteze, dacă e necesar, sistemele de învățământ în vederea promovării predării matematicii, informaticii, științei și tehnologiei și a interesului față de acestea în toate instituțiile de învățământ și a stimulării femeilor să lucreze în domeniul TIC; încurajează statele membre să dezvolte competențele digitale ale profesorilor ca parte a formării lor;
18. reamintește că femeile sunt subreprezentate în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor; subliniază că femeile din Europa care studiază materii rare din domeniul TIC își găsesc rareori un loc de muncă în acest sector și ocupă rareori funcții de conducere în întreprinderile din sectorul tehnologiei; invită statele membre să elimine diferențele dintre femei și bărbați din sectorul TIC prin crearea mai multor stimulente pentru femei astfel încât să lucreze în acest domeniu;
19. constată, de asemenea, că trebuie promovate investițiile publice și private în formarea profesională și în învățarea pe tot parcursul vieții pentru ca forța de muncă din UE, inclusiv forța de muncă din domeniul digital, care lucrează în forme nestandardizate de încadrare în muncă, să aibă competențele necesare pentru economia digitală; subliniază că educația și formarea trebuie să fie accesibile tuturor lucrătorilor; consideră că este nevoie de noi posibilități de finanțare pentru învățarea și formarea pe tot parcursul vieții, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici;
20. subliniază că programele de educație și formare trebuie să vizeze dezvoltarea unei abordări bazate pe gândirea critică cu privire la utilizarea și înțelegerea aprofundată a noilor dispozitive și interfețe mass media, digitale și de informare, astfel încât oamenii să poată deveni utilizatori activi ai acestor tehnologii noi și nu simpli utilizatori finali;
21. observă că, pentru o tranziție reușită de la educație sau formare la angajare, este extrem de important ca oamenii să aibă competențe transferabile, care să le permită să ia decizii în cunoștință de cauză și să își dezvolte spiritul de inițiativă și autocunoașterea, de asemenea cu un rol esențial pentru a putea profita de șansele oferite de piața unică digitală; invită, prin urmare, statele membre să analizeze care sunt beneficiile unei redefiniri generale a sistemelor de învățământ, a programelor de formare și a metodelor de lucru, într-un mod global și ambițios, pentru a aborda provocările și oportunitățile implicate de revoluția digitală;
22. invită statele membre să pună la dispoziția angajatorilor resursele financiare care pot fi obținute din toate fondurile posibile pentru ca aceștia să poată investi mai mult în formarea în domeniul digital a personalului mai puțin calificat sau pentru a recruta un astfel de personal cu promisiunea de a-i oferi o perfecționare finanțată din aceste resurse; observă că unele state membre au introdus drepturi care le garantează lucrătorilor prestații minime pentru concedii de studiu plătite ca măsură de îmbunătățire a accesului lucrătorilor la educație și formare; invită, prin urmare, statele membre să analizeze, în strânsă colaborare cu partenerii sociali, dacă aceste drepturi ar putea fi introduse și în țara lor;
23. invită Comisia, printre altele, să utilizeze resursele financiare din cadrul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” pentru a susține asociațiile (mișcări populare) care învață tinerii dezavantajați cum să obțină competențe digitale; invită statele membre să susțină aceste inițiative punând la dispoziție spațiile necesare;
24. subliniază că învățarea pe tot parcursul vieții pentru lucrătorii de toate vârstele trebuie să fie un standard în era digitală;
25. invită Comisia și statele membre să dezvolte, împreună cu sectorul privat, cursuri online universale, ușor accesibile, standardizate și certificate pentru a preda participanților un minim de competențe digitale; invită statele membre să elaboreze programe de formare de competențe digitale inovatoare și accesibile, în cadrul cărora nevoile persoanelor excluse cel mai puternic de pe piața muncii să fie pe deplin luate în considerare;
26. încurajează statele membre să introducă aceste cursuri online în programul Garanția pentru tineret;
27. încurajează statele membre să promoveze cooperarea între universități și colegiile tehnice cu scopul de a dezvolta o programă comună de învățare online pentru ca studenții care au finalizat cursurile să primească creditele ECTS aferente programelor de studiu, cursurilor sau modulelor urmate;
28. salută înființarea marii coaliții pentru locuri de muncă în domeniul digital de la nivel european și încurajează întreprinderile să se alăture acesteia; invită Comisia și statele membre să faciliteze participarea activă a IMM-urilor la această coaliție; atrage atenția asupra rolului necesar al sectorului privat pentru a depăși lipsurile din educația pentru competențe digitale și subliniază rolul esențial al formării duale în acest sens; salută campania Comisiei de promovare a competențelor digitale și invită toți participanții să dezvolte în continuare aceste competențe împreună cu instituțiile de învățământ și întreprinderile; încurajează marea coaliție pentru locuri de muncă în domeniul digital de la nivel european să elaboreze recomandări pentru noi forme de învățare, de exemplu învățarea online, cursuri de scurtă durată concepute de angajator etc., pentru a ține pasul cu tehnologia digitală în curs de evoluție și cu schimbările;
29. reamintește Comisiei că Actul european privind accesibilitatea, promis și așteptat de mult, ar fi fezabil numai într-o societate digitală favorabilă incluziunii, care ia în considerare necesitatea unui acces egal la platforme pentru utilizatorii cu dizabilități; subliniază, de asemenea, că diversitatea digitală nu trebuie să ducă la excluderea persoanelor cu dizabilități;
30. este convins că accesibilitatea este cel mai bine asigurată și cea mai rentabilă atunci când este inclusă încă din etapa inițială, printr-o abordare bazată pe proiectarea universală, și că reprezintă, de asemenea, o potențială oportunitate de afaceri;
31. invită Comisia să adopte un act legislativ privind accesibilitatea care să garanteze accesibilitatea bunurilor și a serviciilor online pentru persoanele cu dizabilități;
32. regretă faptul că strategia privind piața unică digitală pentru Europa publicată de Comisie nu ia în considerare necesitatea de a se asigura un acces deplin, egal și neîngrădit pentru toți la noile tehnologii, piețe și telecomunicații digitale, în special pentru persoanele cu dizabilități;
33. subliniază importanța programului „Munca 4.0” și a viitorului său digital pentru crearea unui mediu profesional favorabil vieții de familie și obținerea unui mai bun echilibru între viața profesională și cea privată;
34. subliniază potențialul digitalizării în ceea ce privește punerea în aplicare a unor forme flexibile de încadrare în muncă și mai ales în ceea ce privește facilitarea revenirii pe piața muncii a femeilor în urma terminării concediului de maternitate;
35. subliniază că revoluția digitală modifică, de asemenea, modul de a munci, ceea ce duce la apariția tot mai multor relații de muncă atipice și flexibile; invită Comisia și statele membre să analizeze în ce măsură este necesară modernizarea legislației în domeniul social și cel al ocupării forței de muncă pentru a ține pasul cu astfel de schimbări și a încuraja partenerii sociali să actualizeze contractele colective în consecință, astfel încât în mediul profesional digital să poată fi păstrate standardele de protecție la locul de muncă în vigoare în prezent;
36. recunoaște efectele pozitive ale relațiilor de muncă mai flexibile în cazul anumitor persoane, cărora li se permite un echilibru mai bun între viața privată și cea profesională; subliniază avantajele pe care intrarea pe piața forței de muncă din sectorul digital le aduce pentru persoanele din mediul rural și din zonele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic; atrage însă atenția asupra faptului că tendința de flexibilizare a practicilor din domeniul muncii prin digitalizare poate să ducă și la forme instabile de ocupare a forței de muncă; subliniază că este necesar să se mențină standardele actuale privind securitatea socială, salariile minime, dacă e cazul, participarea lucrătorilor și sănătatea și siguranța la locul de muncă;
37. invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să elaboreze strategii pentru a asigura faptul că persoanele care lucrează în condiții egale cu cele ale lucrătorilor – indiferent dacă au statutul de lucrători care desfășoară o activitate independentă sau alt statut – se bucură de drepturi corespunzătoare în temeiul legislației muncii, inclusiv de dreptul la negociere colectivă;
38. subliniază că este nevoie de o definiție a „lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă” pentru a împiedica activitățile independente false; invită Comisia să promoveze schimburile dintre statele membre cu privire la diversele forme de activități independente, ținând seama de mobilitate și de delocalizarea muncii digitale; consideră că analizarea acestei probleme ar putea deveni una din sarcinile platformei împotriva muncii nedeclarate;
39. subliniază potențialul economiei bazate pe platforme de a genera locuri de muncă și venituri suplimentare;
40. subliniază că este necesar să se protejeze continuitatea locurilor de muncă din domeniile de creație și culturale în epoca digitală, asigurând artiștilor și creatorilor transferarea unei cote juste din valoarea operelor culturale și de creație difuzate pe platformele internet;
41. subliniază că economia colaborativă implică regândirea mediului profesional; subliniază că este necesar ca statele membre să-și adapteze cadrul legal la economia digitală și în special la economia colaborativă; invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să dezvolte strategii pentru a asigura faptul că toate informațiile relevante sunt puse la dispoziția autorităților naționale și că se plătesc contribuții pentru toate formele de muncă;
42. subliniază că armonizarea intenționată de Comisie pentru livrarea de colete nu ar trebui să conducă la scăderea protecției sociale și a calității condițiilor de muncă pentru persoanele care livrează colete, indiferent de statutul lor profesional; invită Comisia și statele membre să se asigure că drepturile lucrătorilor din acest sector privind accesul la sistemele de securitate socială și dreptul de a întreprinde demersuri colective sunt respectate;
43. subliniază că și în ceea ce privește noile forme de încadrare în muncă din toate sectoarele trebuie să se respecte libertatea de asociere, care este un drept fundamental; subliniază că acest lucru se aplică, de asemenea, în cazul dreptului de a încheia acorduri colective și al dreptului de a organiza lucrătorii;
44. invită partenerii sociali să furnizeze lucrătorilor informații adecvate cu privire la condițiile de muncă și la drepturile lucrătorilor prin platformele de crowdworking;
45. subliniază că digitalizarea muncii prezintă noi provocări atât pentru angajatori, cât și pentru angajați și că acest aspect trebuie să se reflecte în prevederi clare privind protecția datelor privind angajații; invită Comisia să stabilească standarde minime ridicate în temeiul regulamentului de bază al UE privind protecția datelor; subliniază că statele membre trebuie să poată să introducă măsuri mai stricte care depășesc standardele minime ridicate ale UE;
46. subliniază că trebuie să existe o protecție a datelor privind angajații care să includă noile forme de colectare a datelor; subliniază că noile relații dintre oameni și roboți oferă, de asemenea, oportunități de eliminare a sarcinilor și de a sprijini incluziunea lucrătorilor mai în vârstă și a celor cu deficiențe de mobilitate sau care suferă de tulburări psihice; atrage atenția asupra aspectului sănătății și siguranței la locul de muncă în contextul relațiilor roboți-oameni;
47. consideră că este necesar să se evalueze efectele digitalizării asupra sănătății și a siguranței la locul de muncă și să se adapteze în consecință măsurile actule în materie de asigurare a sănătății și a siguranței; remarcă faptul că persoanele care lucrează de acasă sau în regim de „crowdworking” pot fi expuse la accidente; subliniază că problemele de sănătate mintală legate de muncă, cum ar fi sindromul epuizării profesionale („burnout”) provocat de faptul că suntem în permanență disponibili și de modificarea programului de lucru tradițional, reprezintă un risc grav pentru lucrători; invită Comisia să solicite realizarea unui studiu privind efectele colaterale ale digitalizării, precum și creșterea intensității muncii, asupra stării psihologice a lucrătorilor și a vieții de familie și asupra dezvoltării capacităților cognitive ale copiilor;
48. invită statele membre să asigure o protecție socială corespunzătoare pentru persoanele care desfășoară activități independente și colaboratorii independenți, actori-cheie în ceea ce privește noile forme de încadrare în muncă;
49. subliniază că asigurarea securității sociale ține de competența statelor membre;
50. recunoaște că în statele membre există forme foarte diferite de protecție socială pentru persoanele care desfășoară activități independente; invită statele membre să dezvolte sisteme de securitate socială, împreună cu partenerii sociali și în conformitate cu legislația și cu practicile naționale, pentru a oferi o protecție socială mai bună în special în privința pensiilor, a dizabilității, a concediului de maternitate/paternitate, a cazurilor de boală și a șomajului.
REZULTATUL VOTULUI FINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
|
Data adoptării |
10.11.2015 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
48 4 0 |
|||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Laura Agea, Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Thomas Händel, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Zdzisław Krasnodębski, Kostadinka Kuneva, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Dominique Martin, Elisabeth Morin-Chartier, Marek Plura, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Ulla Tørnæs, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská, Inês Cristina Zuber |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Tim Aker, Georges Bach, Amjad Bashir, Lynn Boylan, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, António Marinho e Pinto, Edouard Martin, Joachim Schuster, Michaela Šojdrová, Ivo Vajgl, Flavio Zanonato |
||||
|
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Sorin Moisă |
||||
16.11.2015
AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (*)
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
referitor la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală
Raportoare pentru aviz (*): Petra Kammerevert
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură
SUGESTII
Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
– având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere Protocolul privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre la Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a altor acte conexe,
– având în vedere Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) la 20 octombrie 2005,
– având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale)[41],
– având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la televiziunea conectată („Connected TV“)[42],
– având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la pregătirea pentru convergența deplină a lumii audiovizuale[43],
A. întrucât digitalizarea afectează toate aspectele vieții cetățenilor europeni; întrucât industriile culturale și creative, mai ales industria audiovizuală cu ofertele sale tot mai numeroase de servicii atractive și complementare online creează o însemnată valoare culturală și economică, locuri de muncă, creștere economică și inovare în UE; întrucât acest sector ar trebui să se bucure de o susținere mai largă în efortul său de a valorifica oportunitățile digitale, de a-și mări audiența și de a promova creșterea; și întrucât activitățile care utilizează intensiv drepturile de autor reprezintă o parte semnificativă a sectorului cultural și creativ;
B. întrucât, prin aderarea la Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, UE, pe lângă toate statele sale membre, s-a angajat să asigure, în mod eficace, faptul că diversitatea mass-media nu depinde doar de oportunitățile economice de pe piață;
C. întrucât convergența tehnică a mass-media a devenit realitate, în special în ceea ce privește sistemul de radiodifuziune, presa și internetul, și întrucât politica europeană în domeniul mass-media, al culturii și al rețelelor trebuie să adapteze urgent cadrul de reglementare la noile realități, garantând posibilitatea de a elabora și aplica un nivel de reglementare uniform și în ceea ce privește noii participanți la piață din UE și din țări terțe;
D. întrucât Directiva privind serviciile media audiovizuale (DSMAV) este importantă pentru reglementarea media din UE, precum și pentru promovarea creațiilor europene; întrucât ar trebui să se bazeze pe principiul neutralității tehnologice, asigurând condiții de concurență echitabile și facilitând accesul la conținut digital și servicii digitale;
E. întrucât, în unele state membre, transpunerea articolului 13 din Directiva DSMAV privind promovarea operelor europene de către serviciile la cerere nu este destul de prescriptivă pentru a îndeplini obiectivul diversității culturale menționat în directivă;
F. întrucât industriile culturale și creative depind de drepturile de autor, ceea ce presupune un cadru de reglementare consolidat care să asigure vitalitatea, difuzarea și diversitatea culturii europene; întrucât puterea din ce în ce mai mare și uneori poziția dominantă și răspunderea limitată a intermediarilor de pe internet îi pot împiedica pe autori și artiști să câștige în mod sustenabil de pe urma muncii lor și au un efect negativ asupra potențialului lor creativ; întrucât studiul recent intitulat „Teritorialitatea și efectele sale asupra finanțării operelor audiovizuale” subliniază rolul important al licențelor teritoriale pentru refinanțarea filmelor europene;
1. salută propunerea Comisiei de a accelera digitalizarea în UE și inițiativele sale menite să simplifice accesul transfrontalier la conținut digital; subliniază rolul important pe care îl joacă posturile publice de radiodifuziune și serviciile digitale pentru populație, mai ales pentru persoanele din zone periferice și persoanele vulnerabile[44]; solicită Comisiei să identifice mai bine nevoile specifice ale sectorului creativ în ceea ce privește diferitele tipuri de conținut, creații și modele de afaceri folosite și să țină cont de ele atunci când propune modificări și soluții;
2. subliniază caracterul dual al mediilor audiovizuale ca bunuri culturale și economice; constată că necesitatea unei reglementări la nivel european a mass-media în viitor nu se datorează unei lipse a canalelor de comunicare, ci mai ales nevoii de a asigura diversitatea și afirmă insistent ca accesul la diversitate și calitate în domeniul cultural, lingvistic și media nu ar trebui să depindă de posibilitățile materiale ale fiecăruia;
3. solicită Comisiei ca, cu ocazia viitoarei revizuiri a Directivei DSMAV, să țină seama de schimbările tehnologice și de noile modele de afaceri din lumea digitală, precum și de schimbările în preferințele de vizualizare și de noile modalități de accesare a conținutului audiovizual, prin alinierea serviciilor liniare și neliniare prin stabilirea unor cerințe minime la nivel european pentru toate serviciile mass-media audiovizuale, pentru a asigura aplicarea consecventă în UE de către toți operatorii din domeniul serviciilor mass-media audiovizuale, cu excepția cazului când un asemenea conținut este o completare indispensabilă a unor conținuturi sau servicii care nu sunt de natură audiovizuală; consideră că această revizuire ar trebui să se axeze pe obiective sociale, culturale și economice, precum și pe standarde ridicate de protecție a minorilor, consumatorilor și datelor cu caracter personal și de promovare a diversității culturale; consideră că ar trebui să urmărească, de asemenea, stimularea investițiilor în conținut și platforme audiovizuale în UE și în diseminarea conținutului respectiv, promovând astfel accesibilitatea creațiilor europene, în concordanță cu legislația în vigoare privind drepturile de autor și cu potențialele reforme viitoare ale acesteia;
4. subliniază că principiul țării de origine din DSMAV continuă să fie o precondiție esențială pentru furnizarea de conținuturi audiovizuale dincolo de granițele teritoriale și reprezintă o piatră de hotar în realizarea unei piețe comune a serviciilor; subliniază că acest lucru nu împiedică realizarea obiectivelor sociale și culturale și că nu exclude necesitatea de a adapta legislația UE în afară de Directiva DSMAV la realitățile internetului și mediului digital, precum și de a acorda o atenție deosebită companiilor care oferă conținut audiovizual online sau la cerere și care încearcă să se sustragă impozitării și reglementărilor în domeniul audiovizualului în anumite state membre, stabilindu-se în țări cu impozite foarte scăzute sau reglementări laxe în domeniul audiovizualului;
5. solicită încă o dată Comisiei și statelor membre să dezvolte conceptul de serviciu mass-media definit la articolul 1 din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale în așa fel încât, pe lângă menținerea unei marje de discreție adecvate la nivelul statelor membre, acesta să fie asociat mai mult cu specificul și potențialul de influență sociopolitică al serviciilor și, în special, cu importanța acestora pentru formarea și diversitatea opiniilor și cu responsabilitatea editorială;
6. solicită Comisiei și statelor membre să implementeze, totodată, și să trateze cu eficiență interzicerea oricărui serviciu media audiovizual în UE în caz de încălcare a demnității umane, incitare la ură sau rasism; solicită luarea de măsuri pentru ca serviciile media audiovizuale să fie accesibile pentru persoanele vulnerabile și să se evite orice formă de discriminare, conform articolului 21 din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în cazul tuturor tipurilor de servicii mass-media audiovizuale și pentru ca toate serviciile mass-media audiovizuale cu răspundere editorială să garanteze dreptul la replică;
7. constată că intermediarii, platformele online și interfețele cu utilizatorii, deși înlesnesc accesul la conținut, dispun tot mai mult de mijloacele de a influența diversitatea; de aceea, trage concluzia că, pe lângă politica în domeniul concurenței și aspectele normative, obiectivul politic democratic de a asigura diversitatea merită o atențiedeosebită: solicită Comisiei să definească termenii „platformă online” și „interfață cu utilizatorul” și să stabilească rolul altor intermediari fără a submina potențialul lor inovator și ținând seama de rolul lor activ sau pasiv; consideră că toată lumea, inclusiv furnizorii de platforme online și interfețe cu utilizatorii, ar trebui să se supună Directivei DSMAV în măsura în care se referă la un serviciu media audiovizual; subliniază, în această privință, importanța aplicării unor norme care să urmărească o mai bună accesibilitate a conținutului și informațiilor legale, pentru a consolida libertatea media, pluralismul acesteia și cercetarea independentă, precum și pentru a garanta respectarea principiului nediscriminării, esențial pentru prezervarea diversității lingvistice și culturale;
8. solicită măsuri care să facă serviciile media audiovizuale accesibile pentru persoanele cu dizabilități și să se evite orice formă de discriminare, conform articolului 21 din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
9. subliniază că, în acest context, Comisia ar trebui să se ghideze după obiectivele superioare ale nediscriminării, libertății contractuale, accesului liber, posibilității de găsire, neutralității tehnologice, neutralității rețelei, transparenței și asigurării condițiilor de concurență echitabile;
10. cere ca serviciile mass-media audiovizuale de interes public sau cu impact asupra procesului de formare a opiniei publice să fie ușor accesibile și ușor de găsit pentru toți utilizatorii, mai ales dacă aceștia sunt expuși la conținut predefinit de producătorii de echipamente, operatorii de rețea, furnizorii de conținut sau alți agregatori de o manieră care nu respectă autonomia utilizatorilor de a-și stabili/instala propria ordine și propriile priorități; subliniază că pentru a găsi mai ușor conținutul audiovizual de interes public, statele membre pot introduce norme specifice menite să păstreze diversitatea culturală și lingvistică și varietatea informațiilor, opiniilor și mediilor, protecția copiilor, tinerilor și minorităților și protecția consumatorilor în general;
11. subliniază că o adaptare a Directivei DSMAV ar trebui să creeze o relaxare a reglementărilor, condiții echitabile de concurență, mai multă flexibilitate în privința normelor de comunicare cantitative și comerciale și o întărire a co- și autoreglementării punând în balanță drepturile și obligațiile posturilor de radiodifuziune printr-o abordare normativă orizontală și inter-media cu cele ale altor participanții la piață; consideră că principiului recognoscibilității și diferențierii între publicitate și conținut ar trebui să i se dea prioritate în fața principiului separării publicității și programelor în toate formele de media;
12. subliniază că pentru a combate practica căutării instanței celei mai favorabile, țara de origine a profiturilor din publicitate, limba serviciului și publicul vizat de publicitate și de conținut ar trebui considerate ca făcând parte din criteriile pentru determinarea reglementării din domeniul audiovizualului care trebuie aplicată în cazul serviciilor media audiovizuale sau pentru contestarea statului membru competent stabilit inițial;
13. regretă faptul că cerințele articolului 13 privind promovarea operelor europene de către serviciile la cerere au fost aplicate în mod diferit de către multe state membre, ceea ce a determinat absența unor obligații clare și a monitorizării, încurajând, astfel, practica căutării instanței celei mai favorabile în cazul serviciilor la cerere; de aceea, solicită Comisiei Europene să înăsprească articolul 13, prin introducerea unei combinații de cerințe clare, inclusiv o contribuție financiară și a unor instrumente de monitorizare pentru promovarea operelor europene de către serviciile la cerere; invită insistent Comisia să stimuleze oferta legală de conținuturi media audiovizuale, prin favorizarea operelor europene independente;
14. consideră că statele membre ar trebui să fie obligate să introducă o listă de evenimente majore, inclusiv evenimente sportive sau de divertisment, care sunt de interes general, și reamintește că notificarea Comisiei Europene în legătură cu această listă este obligatorie; evenimentele listate ar trebui să fie accesibile și conforme cu standardele de calitate dominante;
15. solicită Comisiei ca, în cadrul unei revizuiri a Directivei DSMAV, să verifice în ce măsură este util și pertinent să se insiste asupra menținerii punctului 6.7 din Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune;
16. subliniază că oferta audiovizuală legală online ar trebui mai mult dezvoltată, pentru a crește accesibilitatea unui conținut larg și divers pentru consumatori, cu o varietate de opțiuni lingvistice și de subtitrare.
17. solicită OAREC să examineze mai îndeaproape canalele de distribuție și formele de comercializare utilizate de rețelele de furnizare și de distribuție a conținuturilor în UE, precum și influența acestora asupra diversității mass-media;
18. sprijină, din perspectivă culturală, obiectivele Comisiei, de accelerare a implementării benzii largi, în special în zonele rurale, și pledează pentru promovarea rețelelor WLAN în comunele mici și mari, deoarece această orientare spre infrastructură este indispensabilă atât pentru integrarea socială și culturală, cât și pentru procesele educaționale și de informare moderne, dar și pentru turism și economia culturală regională.
19. ia act de încheierea Tratatului de la Marrakesh, care va facilita accesul persoanelor cu deficiențe de vedere la cărți și încurajează o ratificare rapidă a acestuia;
20. invită Comisia să prezinte, pentru a îmbunătăți accesul la informații și bunuri culturale, în conformitate cu angajamentele asumate și într-un termen cât mai scurt, o propunere de reducere a TVA pentru presă, editarea digitală, cărțile și publicațiile online;
21. solicită Comisiei și statelor membre să asigure prin legiferare integritatea conținuturilor digitale și să interzică în special diluarea sau ierarhizarea acestor oferte de către terți cu conținuturi sau alte servicii, atâta timp cât aceasta nu a fost inițiată în mod expres de utilizator și, în cazul conținuturilor care nu sunt destinate comunicării individuale, a fost autorizată de furnizorul de conținut; subliniază că accesul neautorizat la conținuturile sau semnalele de radiodifuziune ale unui furnizor de către terți, precum și decriptarea, utilizarea sau difuzarea neautorizată a acestora trebuie, de asemenea, prevenite;
22. subliniază că legislația privind drepturile de autor este o bază economică importantă pentru creativitate, ocuparea forței de muncă și inovare și că este esențial să se permită sectoarelor creative și culturale ale Europei să concureze la nivel mondial; subliniază faptul că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se ajunge la un echilibru între toți actorii esențiali și că orice revizuire în domeniul drepturilor de autor ar trebui să asigure o protecție adecvată care să stimuleze investițiile și creșterea în sectorul creativ și cultural, eliminând totodată insecuritatea și incoerențele juridice, care afectează negativ funcționarea pieței unice digitale; solicită insistent Comisiei să revizuiască, dacă este cazul, cadrul reglementar în domeniul drepturilor de autor pentru a facilita accesul cetățenilor europeni la conținuturile creative și a stimula cercetătorii, instituțiile de învățământ și instituțiile patrimoniul cultural din Europa să-și adapteze activitățile la era digitală; subliniază că cei care profită de exploatarea operelor protejate prin drepturi de autor trebuie să plătească o remunerare adecvată și că orice soluții în această privință nu ar trebui să descurajeze folosirea distribuitorilor legali; reamintește că tehnologiile digitale au redefinit lanțul valoric în sectorul cultural, cel mai mult în beneficiul intermediarilor și adesea în dezavantajul autorilor; solicită Comisiei să investigheze amploarea și impactul acestor măsuri și să propună măsuri pentru o mai bună remunerare a autorilor și artiștilor la nivel european; subliniază că orice dispoziții revizuite trebuie să treacă testul viitorului și să fie neutre din punct de vedere tehnologic, bazate pe fapte și evaluate temeinic în conformitate cu obiectivul Comisiei de îmbunătățire a legiferării, ținând seama, totodată, de diferențele dintre mediile digital și analogic;
23. salută ambiția Comisiei Europene de a îmbunătăți accesul transfrontalier la conținuturi digitale prin facilitarea achitării drepturilor, ținând cont de noile posibilități de remunerare oferite de digitalizare, și prin crearea unei securități juridice mai mari; subliniază că standardele minime în privința excepțiilor și limitărilor și, unde se poate, mai multă armonizare, sunt aspecte cheie pentru a întări securitatea juridică și ar trebui, ori de câte ori este posibil, să țină cont de specificitățile culturale; subliniază că accesul transfrontalier nu ar trebui să stânjenească procesul de finanțare a conținutului sau serviciilor și ar trebui să respecte diversitatea culturală și lingvistică ca pe o bogăție culturală; subliniază că industria audiovizuală trebuie încurajată să dezvolte soluții inovatoare de acordare a licențelor pentru a-și adapta modelele de finanțare la era digitală;
24. subliniază că activitățile profesionale sau modelele de afaceri bazate pe încălcarea drepturilor de autor sunt o amenințare serioasă pentru funcționarea pieței unice digitale și se pronunță pentru o abordare la nivelul UE pentru a garanta că nimeni nu profită de pe urma încălcării intenționate a dreptului de autor;
25. solicită Comisiei să încurajeze portabilitatea și interoperabilitatea pentru a încuraja libera circulație a conținutului sau serviciilor achiziționate și comercializate legal în întreaga UE, precum și accesibilitatea și funcționalitatea transfrontalieră a abonamentelor, respectând, totodată, ideea că unele modele economice se bazează pe teritorialitatea drepturilor în Europa, mai ales în privința finanțării producțiilor audiovizuale și în special a producțiilor cinematografice prefinanțate, care permit o diversitate culturală solidă; subliniază că nu există nicio contradicție între principiul teritorialității și măsurile de promovare a portabilității conținuturilor; consideră că licențele paneuropene rămân o opțiune, cu condiția să fie introduse pe bază voluntară și precedate de un studiu de impact; subliniază că aceste licențe nu pot înlocui teritorialitatea și că modelele de finanțare a creațiilor audiovizuale se bazează pe modele naționale de acordare a licențelor pliate pe caracteristicile piețelor naționale; solicită, în contextul articolului 118 din TFUE, ca gestionarea drepturilor la nivelul UE să fie promovată și să fie făcută mai atrăgătoare;
26. consideră că ar trebui clarificat ce anume constituie o „geoblocare nejustificată” în urma unei consultări; reamintește că există configurații care fac necesară geoblocarea, mai ales prin prisma diversității culturale, în raport cu care reprezintă un instrument de prevenire a monopolizării pieței; constată că limitarea teritorială pare să fie necesară acolo unde costurile aferente furnizării transfrontaliere de conținut sau servicii nu sunt acoperite și nu refinanțarea nu este disponibilă;
27. solicită statelor membre să optimizeze, în urma consultării cu părțile interesate, intervalele de difuzare media, pentru a accelera disponibilitatea conținuturilor audiovizuale pentru consumatori, menținând totodată în mod constant intervalele de difuzare primare și secundare care derivă din schemele de finanțare a conținutului audiovizual;
28. solicită statelor membre să extindă domeniul de aplicare al excepției privind citarea, fără a aduce atingere drepturilor morale ale autorilor, la citatele audiovizuale scurte pentru utilizări nepublicitare și nepolitice, cu condiția ca drepturile asupra operei utilizate să fie clar menționate și ca citarea să nu intre în conflict cu exploatarea normală a operei și să nu aducă atingere intereselor legitime ale autorilor;
29. solicită extinderea dialogului între creatori, titularii de drepturi și intermediari pentru a stimula o cooperare reciproc avantajoasă, în care drepturile de autor să fie protejate, dar care să permită și să încurajeze totodată modalitățile inovatoare de creare de conținut; solicită Comisiei să meargă mai departe pe calea modernizării legii drepturilor de autor pentru a oferi și a dezvolta noi forme de acordare de licențe care să fie mai eficiente în privința utilizării conținutului creativ online și, ca urmare, să aibă în vedere și posibilitățile de a acorda licențe colective;
30. consideră că conceptul legal stabilit în Directiva 93/83/CEE după efectuarea unei noi evaluări, ar putea facilita accesul transfrontalier la conținut și servicii legale online pe piața unică digitală fără a pune în discuție principiile libertății contractuale, remunerării corespunzătoare a autorilor și artiștilor și caracterului teritorial al drepturilor exclusive și salută inițiativa Comisiei de a derula o consultare publică cu privire la Directiva 93/83/CEE;
31. subliniază necesitatea de a se ocupa de chestiunea problematică a graniței care există între dreptul de a reproduce operele și dreptul la comunicare către public; subliniază necesitatea de a clarifica conceptul de „comunicare către public” în lumina jurisprudenței recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene; relevă necesitatea unei definiții comune a „domeniului public”, astfel încât să se asigure răspândirea largă a conținutului cultural în întreaga UE;
32. solicită insistent introducerea unor limitări și exceptări obligatorii, prevăzute în actuala legislație în materie de drepturi de autor, cum sunt cele din domeniul educației, cercetării, bibliotecilor și muzeelor, pentru a permite o răspândire mai extinsă a conținuturilor culturale în întreaga UE, ținând totodată seama de libertatea de expresie și de informare, de libertatea artelor și științelor și de diversitatea religioasă și lingvistică;
33. subliniază că, pentru a realiza o adevărată piață unică digitală în Europa și permite cetățenilor – inclusiv persoanelor vulnerabile – să folosească la maximum noile tehnologii digitale, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a crește nivelul de cunoaștere a instrumentelor media; de aceea, încurajează statele membre să recunoască importanța educației mass-media, să înglobeze dobândirea de competențe digitale în programa școlară și să modernizeze echipamentele tehnice necesare; subliniază, în acest context, importanța unei instruiri adecvate a cadrelor didactice în privința competențelor digitale, a modului de a le preda în mod eficient elevilor și a modalităților de a utiliza aceste competențe pentru a facilita procesul de învățare în general;
34. subliniază că abilitatea de a utiliza mijloacele mass-media în mod independent și cu spirit critic se învață de-a lungul întregii vieți de la o generație la alta fiind în necontenită schimbare, în paralel cu dezvoltarea mass-media, reprezentând astfel o calificare-cheie; subliniază că adaptarea sistemelor de educare și formare este vitală pentru ameliorarea nivelului de competențe TIC în Europa și pentru acoperirea cererii tot mai mari de angajați cu competențe digitale în UE; încurajează, în această privință, Comisia și statele membre să creeze o bază de recunoaștere reciprocă a competențelor și calificărilor digitale prin înființarea unui certificat european sau a unui sistem de clasificare, urmând exemplul cadrului comun european de referință pentru învățarea și predarea limbilor; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți nivelul de competențe media al cetățenilor și solicită Comisiei și statelor membre să promoveze dobândirea de competențe media pentru toți cetățenii europeni, în special pentru persoanele vulnerabile, prin inițiative și acțiuni coordonate; sugerează ca familiarizarea cu internetul să fie înscrisă permanent în cadrul eforturilor de îmbogățire a competențelor media;
35. în opinia sa, Comisia și statele membre ar trebui să adopte o abordare bidirecțională în chestiunea competențelor și abilităților digitale, investind în programe de educație digitală și infrastructuri digitale, precum și în integrarea conținutului digital și a metodelor digitale în programele școlare existente; recomandă o concentrare continuă asupra îmbunătățirii protecției copiilor online, prin măsuri de autoreglementare transparente, în conformitate cu legislația națională și cea a UE, după caz; solicită Comisiei și statelor membre să facă oferte pentru toate generațiile pentru a permite o procesare adecvată și autonomă a avalanșei de informații, și, de asemenea, să investească mai mult în crearea de rețele europene pentru predarea competențelor mass-media, să promoveze schimbul de bune practici și să asigure vizibilitatea la nivel european a inițiativelor naționale, regionale sau chiar locale;
36. solicită Comisiei și statelor membre să extindă cercetările legate de efectele mass-mediei digitale asupra competențelor cognitive, de metodele eficace de autocontrol, precum și de succesele învățării digitale pe bază de jocuri;
37. subliniază că fundamentul cultural decisiv al unei piețe interne digitale europene îl reprezintă diversitatea vie a limbilor și un multilingvism tot mai răspândit; consideră că sprijinirea digitală a diversității lingvistice, creșterea accesibilității sale și promovarea și realizarea competențelor în acest domeniu vor reprezenta o condiție prealabilă esențială pentru o dezvoltare sustenabilă din punct de vedere social a pieței interne digitale; în vederea unei abordări productive a multilingvismului, așteaptă din partea Comisiei să întreprindă mai multe eforturi pentru o interacțiune productivă cu multilingvismul, care să permită o implementare mai rapidă a bazei tehnologice pentru sprijinirea activă și aplicarea productivă a multilingvismului european în educație, cinematografie, patrimoniul cultural, cercetare și administrație publică, dar și în rutina cotidiană profesională și comercială;
38. subliniază importanța principiului teritorialității, de exemplu în cazul culturii cinematografice europene, și solicită ca modelele de finanțare pentru operele audiovizuale bazate pe modele de licențe naționale să nu fie distruse prin licențe paneuropene obligatorii; subliniază că în schimb, ar trebui să se promoveze portabilitatea transfrontalieră a conținuturilor achiziționate legal;
39. solicită Comisiei să asigure respectarea principiilor neutralității internetului, care sunt vitale în privința convergenței media;
40. subliniază că asigurarea într-o mare măsură neutralității rețelelor reprezintă un element central al unei strategii DSM echitabile din punct de vedere social și, prin urmare, aceasta nu ar trebui parțial sacrificată pentru a atinge obiectivul, necesar pe termen scurt, de eliminare a tarifelor de roaming;
41. reamintește că trebuie menținut un echilibru just al drepturilor și intereselor între diferitele categorii de titulari de drepturi și de utilizatori ai materialelor protejate prin drepturi de autor;
42. salută inițiativa Comisiei de a realiza o consultare publică cu privire la Directiva 93/83/CEE privind difuzarea de programe prin satelit și retransmisia prin cablu, pentru a analiza posibilitatea de extindere a sferei de aplicare a directivei la comunicarea online a operelor audiovizuale prin streaming și video la cerere, fapt ce ar spori în mod semnificativ capacitatea serviciilor publice de radiodifuziune de a-și realiza misiunea de interes public în era digitală și de a avea un aport la finalizarea pieței unice digitale;
43. în vederea unei abordări productive a multilingvismului, se așteaptă din partea Comisiei să întreprindă mai multe eforturi în cadrul strategiei DSM pentru a implementa baza tehnologică pentru a asigura activ și a utiliza productiv multilingvismul european în educație, cinematografie, patrimoniul cultural, în cercetare și în cadrul instituțiilor publice, dar și în rutina cotidiană profesională și a întreprinderilor.
44. salută reflecțiile Comisiei în ceea ce privește construirea unui rezervor modern de cunoștințe în sectorul public prin tehnologii de cloud și extragerea textelor și datelor care să fie certificate și să asigure protecția datelor; consideră că utilizarea acestora în instituții de învățământ, biblioteci publice și arhive presupune eforturi de formare specifice în meseriile de bibliotecar, arhivar și documentalist, precum și o accesibilitate în mai multe limbi pentru utilizatori.
45. solicită ca în cadrul strategiei DSM să se verifice mai atent implementarea de software liber și deschis în instituțiile de învățământ și în administrațiile publice, deoarece accesibilitatea și vizibilitatea codului sursă sporește participarea cu resurse reduse a autorităților publice la deciziile de utilizare a inovărilor colaborative; consideră că mai mult software deschis poate permite certificarea competențelor digitale ale utilizatorilor, mai ales în cadrul instituțiilor de învățământ.
46. solicită ca formele digitale ale muncii și comunicării în cooperare, cu utilizarea și dezvoltarea licențelor CC, să fie predate, utilizate și promovate în cadrul procedurilor de achiziții dincolo de frontierele naționale și lingvistice în domeniul educației și formării, precum și în institutele de cercetare.
REZULTATUL VOTULUI FINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
|
Data adoptării |
12.11.2015 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
19 6 3 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Angel Dzhambazki, Jill Evans, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Stefano Maullu, Fernando Maura Barandiarán, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Santiago Fisas Ayxelà, Sylvie Guillaume, György Hölvényi, Ilhan Kyuchyuk, Ernest Maragall, Emma McClarkin, Martina Michels, Elisabeth Morin-Chartier, Michel Reimon, Hannu Takkula |
||||
|
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Julia Reid |
||||
7.12.2015
AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
referitor la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală
Raportor pentru aviz (*): Angel Dzhambazki
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură
SUGESTII
Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază că stimularea creșterii, a inovării, a posibilității cetățenilor și consumatorilor de a alege, a creării de locuri de muncă, inclusiv a unor locuri de muncă de înaltă calitate, și a competitivității este de o importanță crucială și consideră că piața unică digitală este cheia atingerii acestor obiective prin eliminarea barierelor din calea comerțului, creșterea productivității, optimizarea proceselor pentru afacerile online, sprijinirea creatorilor, investitorilor și consumatorilor și a celor care își desfășoară activitatea în economia digitală, punându-se accent mai ales pe IMM-uri, dar și făcând atractive din punct de vedere comercial investițiile private în infrastructuri creative, minimizând totodată birocrația și facilitând înființarea de întreprinderi noi; ia act, în plus, de importanța facilitării accesului legal la lucrări academice și opere creative și a asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a datelor în cadrul pieței unice digitale; solicită o reglementare rezistentă la proba timpului și o evaluare a impactului tuturor noilor propuneri asupra competitivității, creșterii, IMM-urilor, potențialului de inovare și a creării de locuri de muncă, precum și a costurilor și beneficiilor potențiale ale acestora, alături de o evaluare a impactului social și ecologic pe care îl pot avea;
2. salută comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192) și angajamentul inclus în aceasta de a moderniza cadrul actual privind drepturile de autor cu scopul de a-l adapta la era digitală; subliniază că orice modificare a cadrului menționat ar trebui privită punctual și punând accent pe remunerarea justă și adecvată a creatorilor și a altor titulari de drepturi pentru folosirea operelor acestora, pe creșterea economică, pe competitivitate și pe îmbunătățirea experienței consumatorilor, dar și pe necesitatea de a asigura protecția drepturilor fundamentale;
3. subliniază rolul drepturilor de proprietate intelectuală și reamintește că excepțiile și limitările legate de drepturile de autor reprezintă unul dintre aspectele sistemului de drepturi de autor; scoate în evidență rolul esențial pe care îl au excepțiile și limitările punctuale în domeniul drepturilor de autor, deoarece ele contribuie la creșterea economică, inovare și crearea de locuri de muncă, încurajează creativitatea în viitor și îmbunătățesc inovarea în UE, precum și diversitatea creativă și culturală;
4. subliniază, în acest context, că sectoarele creative și culturale din UE reprezintă o forță motrice pentru creșterea economică, inovare și competitivitate, întrucât, potrivit cifrelor furnizate de sector, acestea oferă locuri de muncă pentru peste 7 milioane de persoane și generează mai mult de 4,2 % din PIB-ul UE[45];
5. consideră că reforma ar trebui să urmărească găsirea unui echilibru adecvat între toate interesele implicate; subliniază că sectorul creativ are particularități și provocări diferite, determinate în special de diversele tipuri de conținuturi și de opere creative și de modelele de afaceri utilizate; invită, prin urmare, Comisia să identifice mai bine aceste particularități și să le ia în considerare în momentul în care propune modificări și soluții;
6. subliniază că orice reformă a cadrului care reglementează drepturile de autor ar trebui să se întemeieze pe un nivel ridicat de protecție, dat fiind faptul că drepturile sunt esențiale pentru creația intelectuală și oferă o bază legală stabilă, clară și flexibilă, care stimulează investițiile și creșterea în sectorul creativ și cultural, eliminând, totodată, incertitudinile și incoerențele juridice care afectează negativ funcționarea pieței interne;
7. solicită Comisiei să se asigure că orice reformă a Directivei privind drepturile de autor ține seama de rezultatele evaluării ex-post a impactului directivei din 2001 privind drepturile de autor și are la bază dovezi solide, care să includă o evaluare a efectelor posibile ale elementelor de modificare, în special în ceea ce privește producția, finanțarea și distribuția de opere audiovizuale, dar și diversitatea culturală; este de opinie că trebuie realizată o analiză economică adecvată, care să includă impactul asupra locurilor de muncă și a creșterii;
8. invită, de asemenea, Comisia să țină seama de Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2015 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională[46];
9. constată că 56 % dintre europeni utilizează internetul în scopuri culturale și ia act, prin urmare, de importanța mai multor excepții privind drepturile de autor; reamintește Comisiei că majoritatea deputaților în PE sprijină examinarea aplicării unor standarde minime pentru excepțiile și limitările în materie de drepturi de autor și aplicarea corespunzătoare a excepțiilor și limitărilor stabilite în Directiva 2001/29/CE; subliniază că abordarea privind excepțiile și limitările în materie de drepturi de autor ar trebui să fie echilibrată, specifică și neutră din punctul de vedere al formatului, ar trebui să se bazeze exclusiv pe nevoi demonstrate și nu ar trebui să aducă atingere diversității culturale a UE, finanțării sale și remunerării echitabile a autorilor; subliniază că în timp ce utilizarea extragerii de texte și de date necesită o mai mare certitudine juridică, pentru a le permite cercetătorilor și instituțiilor educaționale să utilizeze la un nivel mai larg materialele protejate de drepturi de autor, inclusiv la nivel transfrontalier, orice excepție la nivelul UE privind extragerea de texte și de date ar trebui să se aplice numai dacă utilizatorul are acces legal și aceasta ar trebui să fie elaborată în urma consultării tuturor părților interesate, după ce s-a efectuat o evaluare a impactului bazată pe dovezi;
10. subliniază importanța îmbunătățirii clarității și transparenței regimului drepturilor de autor, în special în ceea ce privește conținutul generat de utilizatori și taxele pentru copierea privată în acele state membre care optează pentru aplicarea lor; remarcă, în acest context, că cetățenii ar trebui să fie informați despre valoarea efectivă a taxei pentru drepturile de autor, scopul acesteia și modul în care va fi utilizată;
11. subliniază că piața unică digitală ar trebui să ofere oportunitatea de a asigura accesibilitatea pentru toți, inclusiv pentru persoanele cu handicap, la produsele și serviciile protejate de drepturi de autor și drepturi conexe; este profund preocupat, în acest context, de lipsa progreselor în ceea ce privește ratificarea Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate și solicită insistent ca acesta să fie ratificat cât mai curând cu putință; așteaptă cu nerăbdare hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în această chestiune;
12. solicită efectuarea unor reforme bine orientate, bazate pe dovezi, pentru a facilita accesul transfrontalier la conținutul online disponibil legal sau achiziționat legal, însă avertizează că nu trebuie să se promoveze fără discernământ emiterea de licențe paneuropene obligatorii, întrucât acest lucru ar putea duce la o diminuare a conținutului pus la dispoziția utilizatorilor; subliniază că principiul teritorialității este un element esențial al sistemului de drepturi de autor, dată fiind importanța licențelor teritoriale în UE; solicită să se pună capăt geoblocării nejustificate acordând prioritate portabilității transfrontaliere a conținutului achiziționat legal sau disponibil legal, acesta fiind un prim pas către certitudinea juridică sporită, și să se introducă noi modele comerciale pentru sisteme de licențe flexibile și inovatoare; remarcă faptul că astfel de modele ar trebui să le aducă beneficii consumatorilor cu scopul de a asigura diversitatea lingvistică și culturală, fără a submina principiul teritorialității sau al libertății de a încheia contracte;
13. salută ambiția Comisiei de a consolida cercetarea și inovarea la nivelul UE prin îmbunătățirea utilizării transfrontaliere a materialelor protejate de drepturile de autor; consideră că acest efort este esențial în consolidarea accesului la cunoștințe și la educația online și în îmbunătățirea competitivității globale a instituțiilor educaționale ale UE;
14. subliniază importanța accesului la informație și conținut în domeniul public; evidențiază că conținutul care aparține domeniului public într-un stat membru ar trebui să fie accesibil în toate statele membre; consideră că conținutul public al instituțiilor UE ar trebui introdus în domeniul public oricând acest lucru este posibil;
15. consideră că orice modificare a Directivei privind serviciile media audiovizuale ar trebui să țină seama de noile mijloace de accesare a conținutului audiovizual și ar trebui să fie în concordanță cu reforma actuală a legislației privind drepturile de autor;
16. este de opinie că anumiți intermediari online și platforme online obțin venituri de pe urma operelor și conținuturilor culturale, dar este posibil ca aceste venituri să nu fie întotdeauna împărțite cu creatorii; invită Comisia să aibă în vedere opțiuni bazate pe dovezi în vederea abordării eventualului transfer de valoare dinspre conținut către servicii, astfel încât să fie posibilă remunerarea justă a autorilor, interpreților și titularilor de drepturi pentru utilizarea operelor lor pe internet, fără a împiedica însă inovarea;
17. subliniază că ritmul alert al evoluțiilor tehnologice de pe piața digitală impune un cadru pentru drepturile de autor neutru din punct de vedere tehnologic;
18. îndeamnă Comisia să se asigure că strategia UE pentru o piață digitală unică este elaborată în cooperare cu țările pionere în domeniul bunelor practici de digitalizare astfel încât să integreze cu ușurință inovațiile tehnologice din țările din afara UE, în special în ceea ce privește proprietatea intelectuală, îmbunătățind astfel interoperabilitatea și crescând oportunitățile de creștere și expansiune a societăților europene pe piața internațională;
19. invită distribuitorii să publice toate informațiile referitoare la măsurile tehnologice necesare pentru a asigura interoperabilitatea conținuturilor lor;
20. încurajează eforturile Comisiei de a asigura interoperabilitatea între componentele digitale și subliniază importanța standardizării care poate fi obținută deopotrivă prin brevete esențiale pentru standarde și modele de licențe deschise; salută eforturile depuse de Comisie pentru dezvoltarea unui cadru echilibrat de negocieri între titularii de drepturi și cei care pun în aplicare brevetele esențiale pentru standarde, astfel încât să se asigure condiții echitabile de acordare a licențelor; invită Comisia să ia act de hotărârea CJUE în cauza C-170/13 (Huawei v. ZTE) și să aplice spiritul acesteia, prin care se găsește echilibrul corect între interesele deținătorilor de brevete esențiale pentru standarde și entitățile de punere în aplicare a standardelor pentru a evita încălcările brevetelor și a asigura încheierea efectivă a unor acorduri de licență echitabile, rezonabile și nediscriminatorii (FRAND);
21. salută planul de acțiune al Comisiei de a moderniza aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală online în cazul încălcărilor la scară comercială; evidențiază importanța respectării legislației privind drepturile de autor și drepturile conexe în era digitală; consideră că este extrem de important să se impună respectarea drepturilor de autor în toate statele membre astfel cum se prevede în Directiva 2004/48/CE și că eficacitatea drepturilor de autor este direct proporțională cu eficacitatea măsurilor menite să le protejeze; subliniază că UE se confruntă cu un număr semnificativ de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală și că, potrivit datelor deținute de Comisie, autoritățile vamale au înregistrat peste 95 000 de cazuri de pedeapsă cu închisoarea în 2014, iar valoarea celor 35,5 milioane de articole confiscate este estimată la peste 600 de milioane EUR[47]; subliniază rolul Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală de a furniza date fiabile și analize obiective cu privire la impactul real al încălcărilor asupra actorilor economici; solicită, prin urmare, să se adopte o abordare eficace, sustenabilă, proporțională și modernizată în ceea ce privește impunerea respectării, punerea în aplicare și protecția drepturilor de proprietate intelectuală online, în special în ceea ce privește încălcările la scară comercială; remarcă faptul că, în unele cazuri, încălcările drepturilor de autor sunt rezultatul dificultății de a găsi conținutul dorit într-o versiune disponibilă legal; solicită, prin urmare, elaborarea unor oferte legale mai ample și ușor de utilizat și promovarea acestor oferte către public;
22. salută abordarea „urmăririi traseului banilor” și încurajează actorii din lanțul de aprovizionare să întreprindă acțiuni coordonate și proporționale vizând combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală la scară comercială, pornind de la practica acordurilor voluntare; subliniază că Comisia, împreună cu statele membre, ar trebui să promoveze conștientizarea și obligația de diligență de-a lungul lanțului de aprovizionare și să încurajeze schimbul de informații și de cele mai bune practici, precum și o mai bună cooperare între sectorul public și cel privat; insistă că măsurile luate de actorii din lanțul de aprovizionare pentru combaterea încălcărilor la scară comercială ar trebui să fie justificate, coordonate, proporționale și să includă posibilitatea unor căi de atac eficace și simple pentru părțile afectate negativ; consideră că este necesar să se sensibilizeze consumatorii cu privire la consecințele încălcării drepturilor de autor și a drepturilor conexe;
23. consideră că ar trebui să fie lansate discuții de către Comisie și ar trebui să fie efectuate analize bazate pe dovezi pentru a stabili dacă toți actorii din lanțul valoric, inclusiv intermediarii online, platformele online și furnizorii de conținut și de servicii, dar și intermediarii offline precum distribuitorii și comercianții cu amănuntul, ar trebui să ia măsuri rezonabile și adecvate împotriva conținuturilor ilegale, a bunurilor contrafăcute și a încălcării drepturilor de proprietate intelectuală la scară comercială, garantând totodată posibilitatea ca utilizatorii să acceseze și să distribuie informații sau să ruleze aplicațiile și să folosească serviciile pe care le doresc; subliniază că este necesar să se aibă în vedere clarificarea rolului intermediarilor, în special în ceea ce privește lupta împotriva încălcărilor proprietății intelectuale, în urma unei analize temeinice, specifice și bazate pe dovezi și ținând seama de toate consultările publice relevante desfășurate de Comisie; subliniază că furnizorii de servicii de internet și intermediarii online ar trebui, în orice caz, să aibă obligații strict specificate și nu ar trebui să joace rolul care le revine instanțelor în vederea evitării oricărei privatizări a serviciilor de aplicare a legii; invită Comisia să realizeze un studiu de evaluare privind eficacitatea blocării site-urilor cu control judiciar și a sistemelor de notificare și de eliminare a conținutului;
24. recunoaște rolul pe care îl au furnizorii de conținut în dezvoltarea și diseminarea operelor, inclusiv pe internet, și faptul că creșterea platformelor online a fost determinată de cererea din partea consumatorilor; recunoaște că principiile existente în domeniul răspunderii intermediarilor au permis dezvoltarea platformelor online și avertizează că generarea unei noi incertitudini juridice în acest domeniu ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice; remarcă rolul tot mai important și potențialul impact negativ al poziției dominante a anumitor intermediari de pe internet asupra potențialului creativ și al remunerării echitabile a autorilor și asupra dezvoltării serviciilor oferite de alți distribuitori de lucrări;
25. sugerează ca viitoarea propunere legislativă privind platformele online să aibă la bază interesele consumatorilor, ale creatorilor și ale forței de muncă din domeniul digital, în special protecția grupurilor vulnerabile;
26. subliniază că pentru a putea asigura aplicarea eficientă a drepturilor de autor, publicul ar trebui să aibă un acces ușor la informații complete cu privire la identitatea titularilor de drepturi și, dacă este relevant, la durata protecției legale;
27. reamintește că, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/31/CE, furnizorii de servicii online au obligația de a-și revela în mod clar identitatea și că respectarea acestei cerințe este esențială pentru a asigura încrederea consumatorilor în comerțul electronic;
28. ia act de intenția Comisiei de a retrage propunerea privind o legislație europeană comună în domeniul vânzărilor și reamintește, în acest context, poziția în primă lectură a Parlamentului European, din 26 februarie 2014; insistă asupra necesității de a aduna și a analiza cât mai multe dovezi și de a consulta părțile interesate înainte de a da curs vreunei abordări, mai ales în privința impactului potențial asupra nivelului de protecție actual oferit consumatorilor în temeiul legislației naționale, în special în ceea ce privește căile de atac disponibile în cazul nerespectării termenilor contractuali pentru vânzările online de bunuri materiale sau de conținut digital și certitudinea juridică privind aplicarea Regulamentului Roma I;
29. consideră că regulile contractuale privind conținutul digital trebuie să fie bazate pe principii astfel încât să fie neutre din punct de vedere tehnologic și să reziste la proba timpului; subliniază, în plus, în legătură cu viitoarele propuneri ale Comisiei în acest domeniu, că este important să se evite incoerența și suprapunerile cu legislația existentă, precum și orice risc de a crea, pe termen lung, o distincție juridică nejustificată între contractele online și offline și între diferite canale de distribuție, inclusiv din perspectiva REFIT pentru acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor;
30. consideră că propunerea modificată a Comisiei ar trebui să clarifice și modul în care normele existente se aplică în mediul digital în cazul vânzării transfrontaliere online, inclusiv aplicarea Directivei privind serviciile pentru a aborda discriminările de prețuri online pe bază de naționalitate sau localizare;
31. încurajează Comisia să analizeze nivelul de protecție asigurat de legislațiile materiale ale UE în materie de protecție a consumatorilor în cadrul așa-numitului „consum colaborativ” și eventualele dezechilibre dintre părți în relațiile contractuale dintre consumatori, care sunt favorizate de utilizarea tot mai mare a serviciilor oferite prin platformele consumului colaborativ;
32. subliniază că este necesar să se îmbunătățească procesele pentru întreprinderile care doresc să se stabilească și să opereze online în toate statele membre, procese care ar trebui să fie raționalizate și digitalizate, și solicită Comisiei să ia în considerare acest aspect în strategia sa privind piața internă;
33. invită Comisia să se asigure că o atenție deosebită va fi acordată aspectelor care împiedică consumatorii și întreprinderile să beneficieze de întreaga gamă de produse și servicii, fie digitale, fie oferite prin canale digitale în UE, și care împiedică întreprinderile să se stabilească, să se extindă, să desfășoare activități transfrontaliere și să inoveze;
34. invită statele membre să aplice standarde comune și bune practici în domeniul administrației digitale, punând accent mai ales pe organismele sistemului judiciar și pe autoritățile locale;
35. subliniază că evoluțiile digitale determină inclusiv o modificare semnificativă a administrației publice, creând un sistem de e-administrare mai eficace, simplificat, și ușor de utilizat; consideră, în această privință, că este foarte important ca cetățenii și întreprinderile să dispună de registre comerciale interconectate;
36. sprijină stabilirea pe parcursul anului 2016 a unei platforme la nivelul UE de soluționare a litigiilor în domeniul protecției consumatorilor; subliniază că drepturile consumatorilor nu pot fi garantate fără o legislație și un acces eficace la instrumente juridice; este de părere că comerțul electronic ar putea să prospere dacă consumatorii au posibilitatea de a face cumpărături online în condiții similare pe întreg teritoriul UE;
37. subliniază că securitatea online este una dintre condițiile prealabile pentru o piață unică digitală și, tocmai din acest motiv, consideră că este necesară garantarea securității rețelei și a informațiilor pe această piață în rapidă expansiune; salută, în această privință, inițiativa Comisiei de a stabili un parteneriat public-privat privind securitatea cibernetică în domeniul tehnologiilor și soluțiilor pentru securitatea online a rețelei;
38. solicită un cadru juridic mai eficient pentru finanțarea de către UE a programelor de formare în TIC, cu scopul de a permite o creștere a competitivității UE;
39. subliniază că decalajul tehnologic care există în UE trebuie abordat prin intermediul cadrului juridic al politicilor privind piața unică digitală; subliniază că este necesară o abordare proactivă pentru a reduce decalajul dintre regiuni, dintre zonele rurale și cele urbane și dintre generații;
40. subliniază că pentru a sprijini un cadru juridic solid pentru politica privind piața unică digitală, este necesar un sprijin direct pentru dezvoltare și inovare în întreprinderile din UE; evidențiază, prin urmare, că IMM-urile trebuie încurajate să utilizeze tehnologiile digitale și să dezvolte competențe și servicii în domeniul TIC;
41. subliniază că inovația digitală generează creștere și că un cadru juridic solid pentru politica privind piața digitală trebuie să stimuleze spiritul antreprenorial; evidențiază că trebuie dezvoltate programe de stimulare dedicate tinerilor inovatori pentru a fructifica potențialul tinerilor europeni.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
|
Data adoptării |
3.12.2015 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
21 3 0 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Laura Ferrara, Enrico Gasbarra, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Mary Honeyball, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Jiří Maštálka, Emil Radev, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, József Szájer, Tadeusz Zwiefka |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Angel Dzhambazki, Jytte Guteland, Heidi Hautala, Stefano Maullu, Rainer Wieland, Kosma Złotowski |
||||
01.12.2015
AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
referitor la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală
Raportor pentru aviz (*): Michał Boni
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură
SUGESTII
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază că toate inițiativele dezvoltate în cadrul strategiei privind piața unică digitală trebuie să respecte drepturile fundamentale, mai ales legislația în materie de protecție a datelor, recunoscând în același timp valoarea adăugată a strategiei pentru economia UE; subliniază faptul că respectarea drepturilor fundamentale, îndeosebi a dreptului la viața privată, și protecția datelor cu caracter personal sunt elemente esențiale pentru a clădi încrederea și securitatea cetățenilor, indispensabile pentru o abordare echilibrată care să permită dezvoltarea economiei bazate pe date pentru a fructifica potențialul sectorului digital, trebuind astfel privite ca sursă de oportunități și de avantaj competitiv; subliniază necesitatea cooperării între sectoarele tehnologice, întreprinderi și autorități publice pentru a se asigura conformitatea cu legislația UE aplicabilă; reamintește importanța adoptării rapide a Regulamentului general privind protecția datelor și a Directivei privind protecția datelor, atât în interesul persoanelor vizate, cât și al întreprinderilor; solicită revizuirea Directivei privind confidențialitatea în mediul electronic pentru a asigura coerența dispozițiilor cu pachetul legislativ privind protecția datelor până la momentul intrării în vigoare a acestuia;
3.3.2. Combaterea conținutului ilegal pe internet
2. invită Comisia să propună politici și un cadru juridic pentru combaterea criminalității cibernetice și a conținutului și materialelor ilegale pe internet, printre care și cele de instigare la violență, politici care să respecte pe deplin drepturile fundamentale astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, îndeosebi dreptul la libertatea de exprimare și informare, legislațiile europene și naționale în vigoare și principiilor necesității, al proporționalității, al unui proces echitabil și al statului de drept; consideră că, pentru a atinge acest obiectiv, este necesar:
– să se asigure instrumente judiciare eficiente și eficace pentru uzul agențiilor de poliție europene și naționale, precum și al autorităților judiciare;
– să se prevadă orientări clare pentru combaterea conținuturilor online ilegale, inclusiv a discursului de incitare la ură;
– să se sprijine parteneriatele public-privat și dialogul între entitățile publice și private, în conformitate cu legislația UE în vigoare;
– să se clarifice rolul intermediarilor și al platformelor online cu respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
– să se asigure instituirea în cadrul Europol a Unității UE de semnalare a conținutului online (EU IRU), în baza unui temei juridic conform cu activitățile sale;
– să se asigure măsuri speciale de combatere a exploatării sexuale a copiilor în mediul online și de cooperare efectivă între toți participanții, pentru a garanta respectarea drepturilor și protecția copiilor pe internet și pentru încurajarea inițiativelor ce vizează un mediu online sigur pentru copii și
– să se coopereze cu participanții relevanți în promovarea campaniilor de educare și informare;
3. reamintește că, în conformitate cu articolul 12 din Directiva privind comerțul electronic (2000/31/CE), „în cazul în care un serviciu al societății informaționale constă în transmiterea într-o rețea de comunicații a informațiilor furnizate de un destinatar al serviciului sau în furnizarea accesului la rețeaua de comunicații, statele membre veghează ca furnizorul de servicii să nu fie responsabil pentru informațiile transmise, cu condiția ca furnizorul să nu inițieze transmiterea, să nu selecteze destinatarul transmiterii și să nu selecteze sau să modifice informațiile care fac obiectul transmiterii”;
3.4. Consolidarea încrederii în serviciile digitale și în prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și a securității acestor servicii și a prelucrării acestor date
4. subliniază faptul că numărul în creștere rapidă de atacuri asupra rețelelor și de infracțiuni cibernetice impun un răspuns armonizate din partea UE și a statelor sale membre în vederea asigurării unui nivel ridicat de securitate informatică și a rețelelor; consideră că asigurarea unui mediu sigur pe internet cuprinde protejarea rețelelor și a infrastructurilor critice, capacitarea autorităților judiciare în combaterea criminalității, inclusiv a terorismului, a actelor de radicalizare violentă și a abuzului și exploatării sexuale a copiilor, precum și utilizarea datelor strict necesare pentru combaterea criminalității pe internet și în afara acestuia; subliniază că securitatea, astfel definită, împreună cu protecția drepturilor fundamentale în spațiul cibernetic este esențială pentru consolidarea încrederii în serviciile digitale și reprezintă prin urmare o bază necesară pentru realizarea unei piețe unice digitale competitive;
5. solicită adoptarea finală a Directivei privind securitatea rețelelor și a informației, pentru a se asigura astfel un cadru juridic coerent în sprijinul unei securități cibernetice strategice și operaționale la nivel UE și național, care să presupună o mai strânsă cooperare cu autoritățile naționale și agențiile UE, totodată cu respectarea drepturilor fundamentale consacrate în UE, îndeosebi dreptul la confidențialitate și protecția datelor în cazul persoanelor juridice, fizice și al administrațiilor publice;
6. reamintește utilitatea instrumentelor de criptare pentru cetățeni și întreprinderi, pentru garantarea confidențialității și ca nivel primordial de securitate a comunicațiilor; condamnă utilizarea criptării în scopuri contrare legii;
7. salută înființarea unui Centru european de combatere a criminalității informatice (EC3) în cadrul Europol, care contribuie la reacții mai prompte în eventualitatea unor atacuri informatice; solicită prezentarea unei propuneri legislative de consolidare a mandatului EC3 și cere transpunerea cu celeritate a Directivei 2013/40/UE din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice, care vizează și ameliorarea cooperării operaționale dintre agențiile de aplicare a legii din statele membre și agențiile europene omoloage (Eurojust, Europol, EC3, ENISA);
8. salută inițiativa Comisiei de instituire a unui parteneriat public-privat privind securitatea cibernetică; subliniază necesitatea unei cooperări și a unei implicări a mediului de afaceri și a integrării aspectelor de securitate încă din faza de proiectare a produselor; este în favoarea schimburilor de bune practici între statele membre în ceea ce privește parteneriatele public-privat din acest domeniu; regretă, în acest sens, încetarea parteneriatului european public-privat pentru reziliență (EP3R);
9. constată că dezvăluirile privind acțiunile de supraveghere electronică în masă denotă necesitatea recâștigării încrederii cetățenilor în ceea ce privește caracterul confidențial, siguranța și securitatea serviciilor digitale și subliniază, în acest sens, necesitatea respectării stricte a legislației în vigoare în materie de protecție a datelor și de drepturi fundamentale atunci când sunt procesate date cu caracter personal pentru uz comercial sau judiciar; reamintește, în acest context, importanța instrumentelor existente, cum ar fi tratatele privind asistența judiciară reciprocă, care asigură respectarea statului de drept și contribuie la diminuarea riscului de accesare necuvenită a datelor stocate în altă țară;
10. reamintește că, în temeiul articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2000/31/CE privind comerțul electronic, statele membre nu pot impune furnizorilor, pentru serviciile de transmitere, stocare și găzduire puse la dispoziție, o obligație generală de supraveghere a informațiilor pe care le transmit sau le stochează, sau o obligație generală de căutare activă de fapte sau de circumstanțe care să indice activități ilicite; reamintește că, în special, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin hotărârile pronunțate în cauzele C-360/10 și C-70/10 a respins măsurile de „supraveghere activă” a cvasitotalității utilizatorilor serviciilor vizate (furnizorii de acces la internet, pe de o parte, și rețele sociale, pe de altă parte) și a precizat că orice ordin care impune furnizorului de servicii de găzduire o supraveghere generală ar trebui interzis;
4.1. Construirea unei economii bazate pe date
11. consideră că datele de dimensiuni mari, serviciile asociate tehnologiei cloud, internetul obiectelor, cercetarea și inovarea sunt factori-cheie pentru dezvoltarea economică și necesită o abordare coerentă în întregul cadru juridic al UE; consideră că respectarea legislației în materie de protecție a datelor și măsurile eficiente de protecție a confidențialității și de asigurare a securității, prevăzute în Regulamentul general privind protecția datelor (inclusiv dispozițiile speciale privind caracterul vulnerabil al copiilor în calitate de consumatori) sunt esențiale pentru întărirea încrederii cetățenilor și a consumatorilor în economia bazată pe date; subliniază necesitatea informării cu privire la rolul datelor și la definiția schimbului de date între utilizatori, în ceea ce privește drepturile lor fundamental și impactul asupra economiei, și necesitatea elaborării de norme cu privire la dreptul de proprietate asupra datelor și la controlul cetățenilor asupra propriilor date personale; subliniază rolul de personalizare a serviciilor și produselor ce ar trebui oferite cu respectarea cerințelor de protecție a datelor; solicită protejarea sferei private ab initio și în toate circumstanțele, lucru ce ar putea avea efecte pozitive și asupra inovării și a creșterii economice; subliniază necesitatea asigurării unei abordări nediscriminatorii a procesării datelor; subliniază importanța unei abordări în funcție de risc, care să permită evitarea birocrației inutile și să asigure certitudine juridică, astfel cum prevede Regulamentul general privind protecția datelor, îndeosebi pentru IMM-uri și noile întreprinderi, dar și controlul democratic și monitorizarea permanentă de către autoritățile publice; subliniază că datele personale necesită o protecție specială și recunoaște că introducerea de măsuri specifice suplimentare, precum anonimizarea sau pseudoanonimizarea, poate îmbunătăți protecția datelor cu caracter personal atunci când acestea sunt procesate de mari aplicații de date sau de furnizori de servicii prin internet;
4.2. Stimularea competitivității prin interoperabilitate și standardizare
12. subliniază că orice procesare a datelor cu caracter personal prin soluții bazate pe interoperabilitate, respectiv prin programul ISA, trebuie să respecte dispozițiile legislației UE în materie de protecție a datelor; solicită o cooperare îmbunătățită pentru elaborarea de standarde comune și globale pentru economia bazată pe date, care să vizeze cu precădere securitatea, respectarea sferei private și protecția datelor; subliniază importanța drepturilor cetățenilor în materie de portabilitate a datelor;
4.3.2. e-Guvernare
13. se declară favorabil digitalizării serviciilor publice în Europa, dezvoltării e-guvernării, a e-democrației și a politicilor de date deschise, a accesului la documente publice și a reutilizării acestora, bazate pe transparență și cadrul juridic UE în vigoare, precum și înaltelor standarde de protecție a datelor astfel cum sunt prevăzute în pachetul privind reforma în materie de protecție a datelor și în deplină conformitate cu Carta drepturilor fundamentale; reamintește că e-guvernarea contribuie la o participare și consultare veritabile, la o administrație publică mai transparentă, mai responsabilă și mai eficientă; subliniază în această privință importanța schimbului de cele mai bune practici între toate părțile interesate relevante;
14. se declară în sprijinul dezvoltării e-guvernării și al promovării principiului „doar o singură dată”, dar subliniază totodată că toate inițiativele de e-guvernare trebuie să respecte cerințele și principiile pachetului privind reforma în materie de protecție a datelor și că trebuie asigurat un înalt nivel de securitate al acestor inițiative, pentru a se putea asigura astfel protecția datelor cetățenilor aflate în posesia instituțiilor publice;
5.2.Dimensiunea internațională
15. recunoaște caracterul mondial al economiei datelor; reamintește că crearea unei piețe unice digitale depinde de fluxul liber de date în interiorul și în afara Uniunii Europene; solicită prin urmare ca UE și statele sale membre să ia măsuri în cooperare cu state terțe pentru a asigura standarde ridicate de protecție a datelor și securitatea transferurilor internaționale de date, în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor și jurisprudența UE existentă, atunci când se vizează cooperarea cu țări terțe în cadrul strategiei privind piața unică digitală.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA CĂREIA I S-A SOLICITAT AVIZUL
|
Data adoptării |
30.11.2015 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
49 1 2 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Jan Philipp Albrecht, Michał Boni, Ignazio Corrao, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Sophia in ‘t Veld, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Barbara Kudrycka, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Roberta Metsola, Louis Michel, Claude Moraes, Alessandra Mussolini, József Nagy, Soraya Post, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Csaba Sógor, Helga Stevens, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Harald Vilimsky, Udo Voigt, Beatrix von Storch, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Carlos Coelho, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Marek Jurek, Ska Keller, Miltiadis Kyrkos, Jeroen Lenaers, Nuno Melo, Emilian Pavel, Morten Helveg Petersen, Barbara Spinelli, Axel Voss |
||||
|
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Jens Geier, Gabriele Preuß, Marco Zanni |
||||
4.12.2015
AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
referitor la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală
Raportor pentru aviz: Renato Soru
SUGESTII
Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. accentuează faptul că o creștere economică durabilă în Europa poate fi realizată numai prin dezvoltarea sectoarelor care au o valoare adăugată economică ridicată; încurajează, prin urmare, toate eforturile întreprinse de Comisie pentru a sprijini tranziția către o economie digitală; subliniază că este necesar să se stabilească legături globale și să se depășească situația actuală de fragmentare a reglementărilor naționale în materie de servicii digitale; invită Comisia să respecte calendarul planificat în vederea instituirii unei piețe digitale unice veritabile;
2. evidențiază faptul că efectul pozitiv al digitizării serviciilor financiare în ceea ce privește raportul cost-eficacitate și servicii personalizate, mai bune, pentru clienți are potențialul de a oferi produse și servicii financiare accesibile, care simplifică experiența consumatorului;
3. subliniază importanța pieței unice digitale pentru economia europeană; reamintește că, potrivit estimărilor Comisiei, dezvoltarea pieței unice digitale ar putea contribui la economia europeană cu 415 miliarde EUR pe an și ar putea crea 3,8 milioane de locuri de muncă noi; subliniază nu doar că sectorul digital crește într-un ritm susținut, ci și că tehnologiile digitale oferă, de asemenea, noi posibilități și în sectoarele tradiționale ale economiei europene;
4. consideră că digitizarea economiei este o evoluție ineluctabilă și pozitivă, care stimulează progresul, creșterea și inovația în cadrul companiilor europene, în special al IMM-urilor, și că aceasta ar trebui susținută;
5. invită Comisia Europeană să promoveze abordarea „Digitalul mai întâi” în activitatea instituțiilor publice și în elaborarea actelor legislative; consideră că strategia „Digitalul mai întâi” ar putea aduce beneficii în ceea ce privește economiile de costuri, durabilitatea mediului și îmbunătățirea serviciilor, reducând astfel distanța dintre cetățeni și instituțiile europene;
6. constată că, pentru a realiza o convergență economică între regiunile europene, trebuie să fie redusă substanțial diviziunea digitală și trebuie să se garanteze tuturor cetățenilor și societăților din UE accesul echitabil, deschis și nediscriminatoriu la internet; subliniază că accesul la internet ar trebui considerat drept un bun public care este tot mai important pentru viața de zi cu zi; încurajează realizarea mai multor investiții private și publice în infrastructură care să permită dezvoltarea internetului, astfel încât acesta să ajungă până în regiunile periferice ale UE; invită Comisia, în acest context, să reconsidere actuala aplicare a normelor privind ajutoarele de stat; salută eforturile preconizate în acest domeniu, care vor fi finanțate din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS);
7. consideră că, pentru a institui efectiv o piață unică digitală, utilizatorii finali trebuie să aibă încredere că sunt garantate standarde de protecție coerente, iar întreprinderile trebuie să primească asigurări că se pot baza pe un cadru normativ comun și echitabil care aplică norme similare pentru servicii similare;
8. salută adoptarea Directivei privind serviciile de plată revizuite; subliniază că, pentru ca Uniunea să consolideze comerțul electronic pe întreg teritoriul său, trebuie să se pună în aplicare fără întârziere plățile electronice/mobile instantanee paneuropene, realizate conform unui standard comun, precum și Directiva revizuită privind serviciile de plată;
9. atrage atenția că, în pofida ratelor ridicate ale șomajului din UE, numeroase locuri de muncă rămân neocupate din cauza deficitului de competențe adecvate; constată că, pentru exploatarea oportunităților economice oferite de piața unică digitală, este esențial să se promoveze politici de ocupare a forței de muncă și de educație menite să îmbunătățească competențele digitale ale europenilor; invită Comisia să întocmească programe pentru a contribui la îndeplinirea acestor obiective;
10. consideră că sistemele de plată electronice/mobile paneuropene („e-SEPA”) încurajează comerțul electronic transfrontalier prin plăți de mică valoare mai eficiente și mai rapide; constată că se pot trage învățăminte valoroase din experiențele dobândite cu sisteme cum sunt Faster Payments sau PayM;
11. subliniază că, pentru ca economia digitală să prospere, trebuie îmbunătățit accesul la capital, atât al întreprinderilor noi, cât și al celor existente, în special al IMM-urilor și al microîntreprinderilor; salută activitatea Comisiei în ceea ce privește uniunea piețelor de capital, care asigură surse alternative de finanțare pentru întreprinderile și proiectele europene pe termen lung, inclusiv și, astfel, vine în completarea strategiei privind piața unică digitală; încurajează continuarea consultării și evaluării legislației actuale și viitoare în domenii cum ar fi finanțarea participativă și creditarea de la persoană la persoană , precum și stimularea în continuare a sistemelor pentru operațiunile cu capital de risc din UE;
12. subliniază că este esențial ca la baza pieței unice digitale să se afle un sistem de plată eficient și ușor de utilizat de către clienți; salută progresul înregistrat în ultimii ani în ceea ce privește permiterea accesului, consolidarea competiției, îmbunătățirea securității și facilitarea activităților transfrontaliere pe piața serviciilor de plată (de exemplu, prin SEPA, noua Directivă privind conturile de plăți, noul Regulament privind comisioanele interbancare și Directiva revizuită privind serviciile de plată); accentuează că în următorii ani ar trebui avute în vedere măsuri suplimentare pentru a se ține pasul cu evoluțiile inovatoare și a se deschide calea pentru o integrare transfrontalieră mai extinsă;
13. solicită ca Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe să susțină inovațiile din sectoarele reglementate, cum ar fi infrastructura post-tranzacționare și raportarea datelor, pentru a se asigura că reglementările nu sunt folosite de către jucătorii existenți de pe piață ca o barieră în calea accesului, în scopul de a obstrucționa dezvoltarea de noi tehnologii care ar putea spori eficiența și ar putea reduce costurile, cum sunt tehnologia blockchain și cea a registrelor distribuite;
14. atrage atenția că securitatea cibernetică este esențială pentru instituirea pieței unice digitale, în special în sectorul bancar și financiar, în sistemele de plată și în comerțul electronic, și solicită, prin urmare, Comisiei să monitorizeze amenințările, în primul rând fraudele și atacurile informatice, să consolideze măsurile de prevenire, să stabilească un cadru pentru o reacție coordonată la nivelul UE în fața criminalității informatice și să conceapă campanii de sensibilizare în UE pentru a avertiza cetățenii europeni cu privire la amenințările la adresa securității cibernetice;
15. solicită Comisiei să țină pe deplin cont de particularitățile datelor financiare și de nevoile organismelor mondiale de reglementare și supraveghere atunci când negociază acorduri privind confidențialitatea datelor și schimburile de date;
16. subliniază că este esențial să existe sisteme de plată simple, eficiente și sigure, pentru a permite dezvoltarea și creșterea pieței unice digitale; salută progresul înregistrat la nivelul legislației UE în ceea ce privește sistemele de plată; solicită Comisiei să țină cont de aceste evoluții la punerea în aplicare a strategiei privind piața unică digitală;
17. consideră că tehnologiile digitale vor deschide accesul la creditare pentru numeroase persoane care au fost până acum excluse din sistemul bancar și financiar, promovând astfel dezvoltarea socială și economică; invită Comisia să conceapă o strategie de incluziune care să permită categoriilor defavorizate ale populației să aibă acces la piața unică digitală și, astfel, la noi servicii financiare și bancare;
18. consideră că, având în vedere caracteristicile specifice ale economiei digitale, nu se poate aplica în continuare cadrul fiscal existent; subliniază că este necesară o coordonare fiscală intensificată, respectând în mod corespunzător competențele naționale, pentru a preveni practicile de eludare fiscală, evaziune fiscală și planificare fiscală agresivă, pentru a evita distorsiunile de pe piață și concurența neloială și pentru a crea o veritabilă piață unică digitală europeană; invită Comisia să sprijine extinderea la toate sectoarele a sistemului public de raportare de către companiile multinaționale a impozitelor plătite în fiecare țară, cu excepția IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie, să aprobe propunerea privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) și să sprijine adoptarea tehnologiilor digitale și a celor mai bune practici pentru a înlesni o colectare mai eficientă și în timp util a datelor fiscale; solicită Comisiei să ia în considerare cele mai recente recomandări formulate în proiectul privind combaterea fenomenului erodării bazei impozabile și al transferului profiturilor (BEPS) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică;
19. consideră prioritară elaborarea unui sistem de TVA online simplificat, uniform și coerent, pentru a reduce cheltuielile cu asigurarea conformității ale societăților mici și inovatoare care își desfășoară activitatea în toată Europa; solicită, de asemenea, să se respecte pe deplin principiul neutralității fiscale, fie că indiferent că este vorba de formă fizică sau de formă digitală; invită Comisia să prezinte, în conformitate cu angajamentele asumate și într-un termen cât mai scurt, o propunere care să permită statelor membre să reducă cotele TVA care se aplică presei, editării digitale, cărților și publicațiilor online; constată că, în conformitate cu Directiva TVA în vigoare, statele membre au dreptul de a aplica o cotă redusă de TVA la conținutului cultural; în plus, invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între autoritățile fiscale și părțile interesate, pentru a se elabora soluții adecvate pentru plata impozitelor în cadrul consumului colaborativ; salută introducerea minighișeului unic pentru TVA, care reprezintă un pas în direcția încheierii regimului TVA temporar al UE; este preocupat, cu toate acestea, de faptul că lipsa unui prag pune unele IMM-uri într-o poziție dificilă în ceea ce privește respectarea regimului; invită Comisia să revizuiască acest regim, pentru a-l face mai favorabil întreprinderilor;
20. subliniază că este necesar să se promoveze inovarea și condițiile de concurență echitabile prin stabilirea unor cerințe în materie de funcționare, de securitate și de capital identice pentru toți operatorii financiari din cadrul economiei digitale;
21. evidențiază problemele fiscale deosebite cu care se confruntă IMM-urile atunci când își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier; prin urmare, solicită Comisiei să examineze opțiunile de depășire a acestor obstacole cu care se confruntă IMM-urile
22. insistă asupra importanței pe care o au serviciile de identificare electronică și serviciile electronice de încredere pentru creșterea volumului și a calității comerțului electronic, în perspectiva creșterii; invită, prin urmare, statele membre să adopte toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare, până la 1 iulie 2016, Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă;
23. sprijină decizia Comisiei de a lansa o dezbatere publică însoțită de două consultări privind geoblocarea și platformele, intermediarii online, datele, tehnologia de tip cloud computing și consumul colaborativ; evidențiază faptul că, pentru întreprinderea unei examinări în conformitate cu legislația în domeniul concurenței, este necesară definirea „platformei”, pentru a avea un punct de plecare clar; încurajează Comisia să creeze un cadru legislativ care să asigure dezvoltarea de idei inovatoare, protejarea standardelor de muncă, concurența loială și existența unor condiții de concurență echitabile pentru serviciile financiare; recunoaște că ritmul alert al evoluțiilor tehnologice de pe piața digitală necesită un cadru pentru inițiativele viitoare neutru din punct de vedere tehnologic;
24. regretă durata îndelungată a cercetărilor privind practicile folosite de Google și faptul că aceste cercetări durează deja de mai mulți ani, fără vreun rezultat final; prin urmare, salută notificarea obiecțiunilor trimisă de Comisie la Google privind serviciul acestuia de comparare a prețurilor; solicită Comisiei să examineze în continuare, cu fermitate, toate preocupările identificate în cercetările sale, inclusiv toate celelalte domenii de căutări verticale, întrucât acest lucru este, în definitiv, una dintre măsurile de garantare a unor condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piața digitală;
25. salută intenția Comisiei de a pune capăt practicilor nejustificate de geoblocare care reduc posibilitățile consumatorilor de a alege; consideră că este esențial să se asigure punerea în aplicare în mod corespunzător a articolului 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile, care interzice discriminarea în furnizarea serviciilor pe baza naționalității și/sau a locului de reședință, și a articolului 8 alineatul (3) din Directiva privind drepturile consumatorilor, care solicită site-urilor de internet comerciale să indice, cel mai târziu la începutul procesului de formulare a comenzii, dacă se aplică vreo restricție în ceea ce privește livrarea și care sunt mijloacele de plată acceptate;
26. consideră că serviciile digitale de plată sunt de o importanță fundamentală pentru economie; invită Comisia să elimine toate barierele din calea plăților online în Uniune și să asigure faptul că toate site-urile de internet comerciale din UE care acceptă servicii de plată cum ar fi serviciile bancare online și cărțile de credit nu fac discriminări în funcție de statul membru în care au fost înregistrate aceste servicii de plată;
27. consideră că pentru dezvoltarea unei economii digitale europene sunt necesare o concurență care să aibă un nivel suficient de ridicat și existența mai multor furnizori de servicii și evidențiază faptul că prezența efectelor de rețea permite crearea unor monopoluri și oligopoluri; sprijină eforturile întreprinse de Comisie pentru prevenirea abuzurilor de piață și pentru susținerea intereselor consumatorilor; încurajează Comisia să elimine barierele care împiedică pătrunderea în domeniul economiei digitale în acele sectoare în care există puțini jucători dominanți, cu excepția cazurilor în care acest lucru este necesar în scopuri prudențiale sau pentru a proteja drepturile consumatorilor; invită Comisia să adopte măsuri pentru a combate practicile discriminatorii din toate sectoarele economiei digitale, inclusiv comerțul online și plățile online, instrumentele de căutare și rețelele de socializare, precum și în ceea ce privește neutralitatea rețelei, ca mijloc suplimentar de deschidere a pieței către concurență;
28. subliniază importanța economiei bazate pe date în ceea ce privește dezvoltarea pieței unice digitale; constată că amenințarea la adresa vieții private reprezintă o provocare majoră, deoarece afectează încrederea în mediul digital în general; solicită Comisiei să evalueze gradul de transparență a platformelor online, precum și utilizarea informațiilor și utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal de către acestea și să propună, dacă este cazul, reglementări adecvate;
29. salută lansarea de către Comisie în septembrie 2015 a consultării publice privind modernizarea TVA percepute în cadrul comerțului electronic transfrontalier și o consideră drept un prim pas esențial pentru simplificarea modului de stabilire a TVA în cadrul tranzacțiilor online transfrontaliere; invită Comisia să evalueze rezultatele acestei consultări publice, după încheierea acesteia, și să le comunice Parlamentului și unui public mai larg.
30. subliniază faptul că, indiferent de produsele pe care le cumpără și de locul din care le cumpără, mai exact, de pe platformele de comerț electronic sau din comerțul tradițional, consumatorii ar trebui să beneficieze de același nivel de protecție.
31. evidențiază că ar trebui desfășurată o analiză amănunțită a diferitelor tipuri de platforme de „consum colaborativ”, cu scopul de a se asigura că legislația relevantă permite dezvoltarea acestor servicii, pentru a face posibilă apariția unor noi forme de consum și producție, garantând totodată niveluri ridicate de protecție a consumatorilor.
32. salută inițiativa Comisiei referitoare la un nou plan de acțiune pentru guvernarea electronică; remarcă faptul că semnăturile electronice interoperabile și regulamentul eIDAS aferent sunt deosebit de relevante pentru piața unică digitală a serviciilor financiare, punând la dispoziția băncilor și a societăților de asigurare noi instrumente, cum ar fi identificarea electronică pentru procesul digital de înregistrare a noilor clienți sau instrumente pentru semnarea pe cale electronică a contractelor sau plăților;
33. consideră că, deși ar trebui depuse mai multe eforturi pentru înlăturarea barierelor din calea pătrunderii pe piață a întreprinderilor digitale noi și emergente, aceste întreprinderi trebuie, în același timp, să fie obligate să respecte reglementările naționale aflate în vigoare de mult timp, cum ar fi cele referitoare la impozitare, legislația privind sănătatea, securitatea și drepturile lucrătorilor; în aceste domenii, întreprinderile respective trebuie să își desfășoare activitatea la aceleași standarde ridicate care le sunt impuse întreprinderilor existente;
34. subliniază că este important ca dezvoltarea pieței unice digitale să fie însoțită de un cadru actualizat și eficace, pentru a asigura continuitatea activităților economice electronice și protecția împotriva criminalității informatice, în special în domenii critice, cum ar fi serviciile bancare;
35. subliniază faptul că principiile economice care au caracterizat dezvoltarea și răspândirea internetului, și anume neutralitatea rețelei, deschiderea și nediscriminarea sunt amenințate de răspândirea ecosistemelor închise din cadrul rețelei; subliniază faptul că apariția și creșterea acestor ecosisteme și structura de tip oligopol pe care acestea au creat-o pe piața bunurilor și serviciilor digitale sunt în detrimentul intereselor consumatorilor și al inovării și, prin urmare, pe termen lung, ar amenința însăși dezvoltarea pieței unice digitale;
36. invită Comisia să ia rapid inițiativa de a modifica legea astfel încât să reflecte progresele tehnologice și să elimine un obstacol serios în calea dezvoltării pieței cărților și hârtiei electronice;
37. subliniază faptul că Comisia trebuie să asigure în continuare respectarea normelor antitrust, în special a Regulamentului privind restricțiile verticale și a orientărilor aferente, pentru a se asigura că normele speciale privind distribuția selectivă nu sunt utilizate pentru a restricționa disponibilitatea produselor prin intermediul circuitelor comerciale online și pentru a împiedica concurența în detrimentul consumatorilor;
38. consideră că caracteristicile specifice ale economiei digitale, care rezultă, în principal, din tendința de diminuare până la zero a costurilor marginale și din prezența unor puternice efecte de rețea, favorizează economiile de scară și, prin urmare, concentrarea; invită Comisia să elaboreze o politică în domeniul concurenței care să țină seama de specificul și provocările economiei digitale;
39. solicită Comisiei să întocmească o propunere îndrăzneață de revizuire a Directivei TVA (2006/112/CE), pentru ca sistemul transfrontalier de TVA să devină mai clar și mai puțin greoi pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri;
40. evidențiază că suprapunerea modelului consumului colaborativ și al modelului economiei de piață poate denatura libera concurență pe unele piețe; solicită Comisiei să promoveze un cadru de reglementare care, deși va încuraja dezvoltarea consumului colaborativ, va menține totodată condiții de concurență echitabile și va asigura respectarea legislației UE, în special a legislației fiscale și a legislației muncii;
41. remarcă faptul că dezvoltarea pieței unice digitale ar putea fi încurajată de existența unor clustere de inovare în UE, mai exact, al unor zone geografice cu o mare concentrare de întreprinderi și competențe digitale; invită Comisia să încurajeze dezvoltarea în continuare a acestor zone și răspândirea celor mai bune practici și cunoștințe;
42. subliniază importanța pe care o au incubatoarele de afaceri, investitorii providențiali („business angels”) și diferitele părți interesate și organisme, atât publice, cât și private, care depun eforturi pentru a dezvolta afaceri în sectorul digital; invită Comisia să elaboreze o strategie care să permită implicarea acestor părți interesate în dezvoltarea pieței unice digitale și care să pună bazele unei rețele europene de incubatoare de afaceri.
REZULTATUL VOTULUI FINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
|
Data adoptării |
1.12.2015 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
49 8 2 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Gerolf Annemans, Burkhard Balz, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Esther de Lange, Fabio De Masi, Anneliese Dodds, Markus Ferber, Jonás Fernández, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Petr Ježek, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Werner Langen, Sander Loones, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Costas Mavrides, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Dimitrios Papadimoulis, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Pirkko Ruohonen-Lerner, Alfred Sant, Molly Scott Cato, Peter Simon, Renato Soru, Theodor Dumitru Stolojan, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Cora van Nieuwenhuizen, Jakob von Weizsäcker, Steven Woolfe, Sotirios Zarianopoulos |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Matt Carthy, Philippe De Backer, Ashley Fox, Doru-Claudian Frunzulică, Ildikó Gáll-Pelcz, Marian Harkin, Barbara Kappel, Verónica Lope Fontagné, Paloma López Bermejo, Thomas Mann, Alessia Maria Mosca, Michel Reimon, Maria João Rodrigues |
||||
|
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Agnes Jongerius, Anneleen Van Bossuyt, Igor Šoltes |
||||
11.11.2015
AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
referitor la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală
Raportoare pentru aviz: Merja Kyllönen
SUGESTII
Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. salută comunicarea intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”; subliniază faptul că punerea în aplicare a programului de digitalizare și implementarea pe scară mai largă a sistemelor de transport inteligente (STI) interoperabile sunt instrumente esențiale în eficientizarea și creșterea productivității sistemului european de transport și pentru utilizarea mai bună a capacității existente, făcând astfel transportul și logistica de zi cu zi mai fluide, mai sigure și mai durabile, cu o gestionare mai eficientă a resurselor;
2. recunoaște că demersurile administrative prea greoaie din anumite țări pot fi un obstacol pentru proiectele emergente de transport cu un potențial însemnat (inclusiv întreprinderi nou-înființate și proiecte digitale); solicită ca piața unică digitală să includă o componentă specifică pentru reducerea formalităților administrative (fiscalitate, declarație de înființare, recrutare etc.), în special în etapa de lansare a proiectelor;
3. remarcă faptul că digitalizarea sectoarelor transporturilor și turismului oferă Europei noi oportunități de afaceri și locuri de muncă și joacă un rol central în transformarea orașelor europene în orașe inteligente; subliniază dezvoltarea semnificativă a sectorului STI, cu o rată estimată de creștere anuală de 16,4 % pentru perioada 2014-2019; recunoaște că deși sectorul transporturilor a fost unul dintre pionierii în utilizarea și implementarea noilor tehnologii ale informației, ar mai trebui totuși făcute progrese în acest sens; de aceea, pune accent pe finanțarea IMM-urilor și a noilor întreprinderi inovatoare din sectoarele transportului și turismului și consideră că FEIS ar trebui să joace un rol major în digitalizarea sectorului;
4. subliniază că digitalizarea sectoarelor transportului și turismului va facilita crearea de noi locuri de muncă mai puțin mecanizate oferind posibilitatea de a derula activități mai creative; reamintește că programele de formare continuă pentru lucrători sunt esențiale pentru adaptarea acestora la evoluțiile tehnologice; subliniază necesitatea unor programe sociale și de educație pentru dezvoltarea unor locuri de muncă mai atractive și mai durabile care să contrabalanseze riscul pierderii locurilor de muncă în urma digitalizării anumitor ocupații;
5. recunoaște că digitalizarea ar putea conduce la schimbări structurale în sectoarele transportului și turismului; subliniază necesitatea de a ne deschide către noi modele de afaceri, platforme digitale și servicii bazate pe digitalizare și pe consumul în colaborare; apreciază faptul că digitalizarea permite dezvoltarea conceptului de mobilitate ca serviciu (MaaS) și încurajează Comisia să inițieze o analiză aprofundată a etapelor necesare realizării conceptului MaaS, luând în calcul, de exemplu, consumatorii, infrastructurile de transport și planificarea urbană;
6. îndeamnă Comisia să evalueze necesitatea de a moderniza politicile UE în domeniul transportului și turismului și de a le adapta la era digitală; solicită Comisiei să armonizeze cadrul de reglementare a diferitelor moduri de transport, pentru a promova un sistem multimodal sustenabil și concurența între moduri sau între diferite entități din lanțul de creare de valoare și a încuraja noi inovații și servicii în materie de mobilitate și logistică, inclusiv cele bazate pe consumul colaborativ, creând în același timp condiții de concurență echitabile pentru actualii actori de pe piață și pentru noii participanți pe piață impunând tuturor standardele europene ridicate privind siguranța, condițiile de muncă, impozitarea echitabilă, protecția consumatorilor și prevenirea efectelor nocive asupra mediului; consideră, totodată, că ar trebui să se respecte principiul neutralității tehnologice și să nu se frâneze inovarea;
7. subliniază importanța definirii clare și transparenței drepturilor pasagerilor în domeniul transporturilor; îndeamnă, prin urmare, Comisia să prezinte o propunere a Cartei drepturilor pasagerilor care să acopere toate formele de transport, inclusiv protecția clară și transparentă a drepturilor pasagerilor în context multimodal;
8. atrage atenția Comisiei asupra faptului că printr-o mai bună utilizare a tehnologiilor digitale și inovatoare sectorul turismului va putea fi susținut cu mai mult succes;
9. sprijină dezvoltarea de noi tehnologii digitale care au ca scop autoevaluarea serviciilor de transport și îmbunătățirea lor în favoarea utilizatorilor;
10. solicită Comisiei ca, în cadrul de reglementare pentru o piață unică europeană, să elaboreze o strategie europeană în cooperare cu statele care sunt lidere în materie de bune practici privind procesele de digitalizare în sectorul transporturilor pentru a putea integra cu ușurință inovațiile tehnologice ale altor țări din afara UE, îmbunătățind interoperabilitatea și sporind posibilitățile de creștere și expansiune a întreprinderilor europene la nivel internațional;
11. solicită Comisiei ca, în cadrul procesului de adaptare a sectorului transporturilor la era digitală, să nu elimine factorul uman, permițând în permanență ca sistemele inteligente și de automatizare să poată fi controlate în caz de urgență de către specialiști; susține cu tărie că în cadrul formării lucrătorilor din sector nu trebuie neglijată posibilitatea de a prelua controlul asupra sistemelor automate de comandă și pilotaj;
12. invită statele membre să promoveze digitalizarea serviciilor de transport pentru utilizatorii cu handicap, astfel încât aceste servicii să reprezinte un ajutor și nu un obstacol suplimentar;
13. este de părere că digitalizarea tot mai intensă a transportului implică o triplă provocare: fiabilitate, conectivitate și capacitate; subliniază că fiabilitatea și protecția riguroasă a datelor sunt cerințe esențiale pentru finalizarea unei piețe unice digitale; accentuează, în acest context, necesitatea asigurării unor standarde ridicate în ceea ce privește capacitatea, accesibilitatea și securitatea datelor prin furnizarea unei infrastructuri de date cuprinzătoare, fiabile și interoperabile și prin asigurarea securității și credibilității colectării, prelucrării, utilizării și stocării datelor; amintește importanța disponibilității unor infrastructuri care să aibă capacitatea de a gestiona cantitatea de noi fluxuri generate, ceea ce va necesita investiții în rețeaua de mare viteză, exploatarea integrală a posibilităților oferite de programul Galileo și o utilizare mai eficientă a frecvențelor;
14. invită statele membre și municipalitățile locale să prevadă și să includă întotdeauna dimensiunea digitală a transporturilor în realizarea planurilor de mobilitate urbană, asigurând o accesibilitate și disponibilitate depline pentru utilizatori;
15. consideră că sectoarele transporturilor și turismului vor deveni unele dintre cele mai extinse domenii de aplicare a internetului obiectelor și, în consecință, solicită Comisiei să formuleze o strategie coordonată privind conectivitatea în sectorul transporturilor; subliniază importanța anticipării și a evaluării ex-ante a impactului asupra procesului decizional atât al reglementării, cât și al investițiilor în infrastructură pentru a construi o bază aplicabilă transportului digitalizat și automatizat, acordând o atenție deosebită siguranței, utilizării eficiente a infrastructurii, confidențialității, securității și accesibilității datelor; subliniază, de asemenea, necesitatea unor măsuri stricte de securitate cibernetică și a unor cerințe stricte privind vehiculele conectate, atrăgând atenția că nu este doar o chestiune de protecție a datelor, ci este vorba de securitatea fizică a vehiculelor și pasagerilor;
16. așteaptă din partea Comisiei un raport cuprinzător care să includă o evaluare a stadiului de dezvoltare actual al digitalizării pe piața europeană a turismului în vederea identificării și abordării provocărilor și oportunităților diferiților actori publici și privați la nivel național, regional și local; consideră că un astfel de raport ar trebui să includă recomandări corespunzătoare pentru a se asigura o concurență loială și condiții de concurență echitabile pentru toți actorii și a proteja consumatorii prin asigurarea transparenței, neutralității și accesibilității;
17. subliniază importanța digitalizării sectorului turismului și necesitatea de a face toate infrastructurile digitale ușor accesibile în special pentru IMM-uri, ținând seama și de dezvoltarea platformelor de consum colaborativ;
18. este convins că ofertele de digitalizare oferă un potențial semnificativ de intensificare a abordărilor integratoare; solicită Comisiei să identifice neajunsurile existente în privința integrării, interoperabilității și standardizării; sprijină o abordare holistică a rețelelor de telecomunicații, transporturi și rețelelor inteligente de energie pentru dezvoltarea de noi tipuri de servicii digitale pentru consumatori și furnizori; subliniază că un parteneriat între industria automobilelor și a telecomunicațiilor este necesar pentru a se asigura că vehiculele conectate și infrastructura pentru vehiculele conectate sunt dezvoltate pe baza unor standarde comune pe teritoriul Europei, precum și la scară mondială;
19. reamintește necesitatea promovării ambițioase a informațiilor privind călătoriile multimodale și transfrontaliere, a serviciilor de planificare a călătoriei și de ticketing prin intermediul unor platforme digitale și online și, pentru a încuraja această evoluție, solicită Comisiei să prezinte o propunere care să ceară furnizorilor să pună la dispoziție toate informațiile necesare;
20. subliniază că instrumentele TIC ar trebui să fie accesibile și ușor de utilizat de către toți utilizatorii, inclusiv de persoanele cu handicap și de persoanele în vârstă; solicită Comisiei ca, la punerea în aplicare a pieței unice digitale, să țină cont de riscul de excludere a acestor utilizatori;
21. subliniază importanța disponibilității accesului la internet wireless de mare viteză pentru toți cetățenii și vizitatorii din Europa, mai ales în nodurile de transport și turism și în zonele rurale și periferice; solicită statelor membre să își respecte angajamentele și să desființeze taxele de roaming în Europa; constată că desființarea barierelor în calea dezvoltării transfrontaliere a serviciilor electronice în domeniul transporturilor și turismului are o importanță majoră; consideră că ar trebui împiedicată geoblocarea serviciilor legate de transport;
22. subliniază că UE trebuie să joace un rol activ în cadrul Forumului mondial pentru armonizarea regulamentelor în sectorul autovehiculelor, în special în cadrul grupului de lucru informal pe tema sistemelor de transport inteligente și a vehiculelor automate (WP.29); consideră că această implicare este vitală pentru a se asigura că standardele UE privind vehiculele conectate constituie baza pentru standardele mondiale; consideră în aceeași măsură că UE ar trebui să intensifice cooperarea cu Statele Unite în ceea ce privește standardele și regulamentele privind vehiculele conectate;
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA CĂREIA I S-A SOLICITAT AVIZUL
|
Data adoptării |
10.11.2015 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
41 4 0 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Daniela Aiuto, Marie-Christine Arnautu, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Bruno Gollnisch, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Gesine Meissner, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Claudia Tapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Rosa Estaràs Ferragut |
||||
|
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Clara Eugenia Aguilera García, Paul Brannen, Jiří Maštálka, Flavio Zanonato |
||||
REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
Data adoptării |
14.12.2015 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
80 6 3 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David Borrelli, Jerzy Buzek, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Philippe De Backer, Pilar del Castillo Vera, Pascal Durand, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Theresa Griffin, Antanas Guoga, Sergio Gutiérrez Prieto, András Gyürk, Hans-Olaf Henkel, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Philippe Juvin, Eva Kaili, Kaja Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Miapetra Kumpula-Natri, Paloma López Bermejo, Antonio López-Istúriz White, Ernest Maragall, Angelika Mlinar, Csaba Molnár, Dan Nica, Angelika Niebler, Margot Parker, Eva Paunova, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Marcus Pretzell, Michel Reimon, Robert Rochefort, Virginie Rozière, Paul Rübig, Jean-Luc Schaffhauser, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Sergei Stanishev, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Richard Sulík, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Mylène Troszczynski, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Anneleen Van Bossuyt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho, Marco Zullo |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Lucy Anderson, Pervenche Berès, Michał Boni, Lefteris Christoforou, Gunnar Hökmark, Werner Langen, Vladimír Maňka, Marian-Jean Marinescu, Roberta Metsola, Clare Moody, Julia Reda, Massimiliano Salini, Adam Szejnfeld |
||||
|
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Amjad Bashir, Andrea Bocskor, Petra Kammerevert, Ulrike Müller |
||||
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
80 |
+ |
|
|
ALDE, ECR, EFDD, ENF, PPE, S&D, Verts/ALE |
Philippe De Backer, Antanas Guoga, Kaja Kallas, Angelika Mlinar, Ulrike Müller, Morten Helveg Petersen, Robert Rochefort, Daniel Dalton, Vicky Ford, Hans-Olaf Henkel, Marcus Pretzell, Richard Sulík, Evžen Tošenovský, Anneleen Van Bossuyt, David Borrelli, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Dario Tamburrano, Marco Zullo, Barbara Kappel, Bendt Bendtsen, Andrea Bocskor, Michał Boni, Jerzy Buzek, Lefteris Christoforou, Carlos Coelho, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, András Gyürk, Ildikó Gáll-Pelcz, Gunnar Hökmark, Philippe Juvin, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Werner Langen, Antonio López-Istúriz White, Marian-Jean Marinescu, Roberta Metsola, Angelika Niebler, Eva Paunova, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Andreas Schwab, Ivan Štefanec, Adam Szejnfeld, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Anna Záborská, Pilar del Castillo Vera, Lucy Anderson, José Blanco López, Sergio Gaetano Cofferati, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Theresa Griffin, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Eva Kaili, Petra Kammerevert, Jeppe Kofod, Miapetra Kumpula-Natri, Vladimír Maňka, Csaba Molnár, Clare Moody, Dan Nica, Miroslav Poche, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Sergei Stanishev, Catherine Stihler, Patrizia Toia, Martina Werner, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho, Pascal Durand, Ernest Maragall, Julia Reda, Michel Reimon, Igor Šoltes, Claude Turmes |
|
|
6 |
- |
|
|
ECR, EFDD, ENF, S&D |
Amjad Bashir, Margot Parker, Jean-Luc Schaffhauser, Mylène Troszczynski, Pervenche Berès, Virginie Rozière |
|
|
3 |
0 |
|
|
GUE |
Xabier Benito Ziluaga, Paloma López Bermejo, Neoklis Sylikiotis |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
- [1] JO L 123, 19.5.2015, p. 77.
- [2] JO L 257, 28.8.2014, p. 73.
- [3] JO L 86, 21.3.2014, p. 14.
- [4] JO L 84, 20.3.2014, p. 72.
- [5] JO L 348 20.12.2013, p. 129.
- [6] JO L 175, 27.6.2013, p . 1.
- [7] JO L 165, 18.6.2013, p . 1.
- [8] JO L 95, 15.4.2010, p. 1.
- [9] JO L 81, 21.3.2012, p. 7.
- [10] JO L 304, 22.11.2011, p. 64.
- [11] JO L 337, 18.12.2009, p. 1.
- [12] JO L 376, 27.12.2006, p. 36.
- [13] JO L 201, 31.7.2002, p. 37.
- [14] JO L 83, 27.3.1996, p. 20.
- [15] JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
- [16] JO L 167, 22.6.2001, p. 10.
- [17] Texte adoptate, P8_TA(2015)0220.
- [18] Texte adoptate, P8_TA(2015)0051.
- [19] Texte adoptate, P8_TA(2014)0071.
- [20] Texte adoptate, P7_TA(2014)0179.
- [21] Texte adoptate, P7_TA(2014)0067.
- [22] Texte adoptate, P7_TA(2014)0032.
- [23] Texte adoptate, P7_TA(2013)0535.
- [24] Texte adoptate, P7_TA(2013)0536.
- [25] Texte adoptate, P7_TA(2013)0454.
- [26] Texte adoptate, P7_TA(2013)0436.
- [27] Texte adoptate, P7_TA (2013)0377.
- [28] Texte adoptate, P7_TA(2013)0327.
- [29] Texte adoptate, P7_TA(2013)0239.
- [30] Texte adoptate, P7_TA(2013)0215.
- [31] Texte adoptate, P7_TA(2012)0468.
- [32] JO C 353E, 3.12.2013, p. 64.
- [33] Texte adoptate, P7_TA(2012)0237.
- [34] Texte adoptate, P7_TA(2012)0140.
- [35] JO C 50E, 21.2.2012, p. 1.
- [36] JO C 236E, 12.8.2011, p. 33.
- [37] JO C 81E, 15.3.2011, p. 45.
- [38] JO C 236E, 12.8.2011, p. 24.
- [39] Eurostat, 2014. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Information_society_statistics_at_regional_level#People_who_never_used_the_internet
- [40] Raport privind rezultatele înregistrate de Grupul la nivel înalt privind utilizarea în viitor a benzii UHF
- [41] JO L 95, 15.4.2010, p. 1.
- [42] Texte adoptate, P7_TA(2013)0329.
- [43] Texte adoptate, P7_TA(2014)0232.
- [44] Definiție după Agenda de la Tunis și Declarația de principii de la Geneva de la summitul mondial privind societatea informațională.
- [45] Studiul EY intitulat „Creating growth – Measuring cultural and creative markets in the EU”.
- [46] Texte adoptate, P8_TA(2015)0273.
- [47] A se vedea Raportul privind impunerea de către serviciile vamale ale UE a respectării drepturilor de proprietate intelectuală - rezultate la frontierele UE pe 2014, DG TAXUD, 2015.