Procedură : 2014/0358(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0001/2016

Texte depuse :

A8-0001/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 02/02/2016 - 6.3
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0027

RECOMANDARE     ***
PDF 467kWORD 73k
6.1.2016
PE 551.881v01-00 A8-0001/2016

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind acceptarea modificărilor aduse Protocolului din 1998 la Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, referitor la poluanții organici persistenți

(08651/2015 – C8‑0158/2015 – 2014/0358(NLE))

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

Raportor: Giovanni La Via

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 JUSTIFICARE SUCCINTĂ
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind acceptarea modificărilor aduse Protocolului din 1998 la Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, referitor la poluanții organici persistenți

(08651/2015 – C8-0158/2015 – 2014/0358(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (08651/2015),

–  având în vedere modificările aduse Protocolului din 1998 la Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, referitor la poluanții organici persistenți (08651/2015, ADD 1 și ADD 2),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 192 alineatul (1) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C80158/2015),  

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0001/2016),

1.  aprobă modificarea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.


JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Convenția asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi are drept scop protejarea mediului uman împotriva poluării atmosferice. O serie de studii efectuate în perioada 1972-1977 au demonstrat că poluanții atmosferici pot parcurge mii de kilometri înainte de a se depune. Prin urmare, problemele provocate de poluarea atmosferică trebuie să fie soluționate la nivel internațional. Această convenție, semnată în 1979 și intrată în vigoare în 1983, a reprezentat primul instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu în acest domeniu. Convenția a creat cadrul de combatere și reducere a daunelor provocate sănătății umane și mediului de către poluarea atmosferică transfrontalieră. Convenția stabilește secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) ca fiind secretariatul său. Convenția este pusă în aplicare și monitorizată prin intermediul Programului concertat de supraveghere și de evaluare a transportului pe distanțe lungi al poluanților atmosferici în Europa (EMEP).

Până în prezent, Convenția a fost extinsă prin opt protocoale, care stabilesc măsuri specifice pe care trebuie să le ia părțile semnatare pentru a-și reduce emisiile de poluanți atmosferici. Primul protocol la Convenție a fost semnat în 1984 și prevedea o schemă de finanțare a activităților din cadrul EMEP. Al doilea protocol, care aborda problema emisiilor de sulf, a reprezentat prima măsură concretă de reducere a poluării atmosferice. Al treilea, al patrulea și al cincilea protocol erau consacrate emisiilor de oxizi de azot, de compuși organici volatili (COV) și, din nou, de sulf, precum și mișcărilor transfrontaliere ale acestora. Protocolul din 1991 dedicat COV a abandonat abordarea individuală în favoarea unei abordări de grup a acestor substanțe. Cele două protocoale încheiate în 1998 privind metalele grele și poluanții organici persistenți (POP) au continuat pe aceeași linie. Al optulea protocol, care urmărește combaterea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, este primul protocol care are în vedere poluanți multipli și efecte multiple și care cuprinde plafoane naționale de emisie specifice și angajamente de reducere a emisiilor pentru diferite substanțe.

Obiectivul Protocolului de la Aarhus din 1998 referitor la poluanții organici persistenți („protocolul”) este de a controla, reduce sau elimina evacuările, emisiile și pierderile de POP. În temeiul protocolului, părțile au obligația de a înceta producția și utilizarea substanțelor relevante, de a restricționa utilizarea diclor-difenil-tricloretanului (DDT), a hexaclorciclohexanilor (HCH) și a bifenililor policlorurați (PCB) și de a reduce propriile emisii anuale totale de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), de dioxine/furani (PCDD/PCDF) și de hexaclorbenzen (HCB) în raport cu nivelul din 1990 sau din alt an din perioada 1985-1995. Părțile trebuie să se asigure că operatorii surselor fixe majore de emisii utilizează cele mai bune tehnici disponibile (BAT), că anumite incineratoare de deșeuri respectă valori-limită de emisie prestabilite, că sunt luate măsuri eficace de control al emisiilor de POP din surse mobile și că POP, odată ce devin deșeuri, sunt transportate și eliminate într-un mod rațional din punct de vedere ecologic. Părțile trebuie, de asemenea, să întocmească și să mențină inventare ale emisiilor pentru anumiți POP și să colecteze informații privind producția și vânzarea celorlalți POP care sunt reglementați prin protocol.

Aderarea Comunității la protocol a fost aprobată în numele Comunității prin Decizia 2004/259/CE a Consiliului din 19 februarie 2004. Protocolul, care a intrat în vigoare la 23 octombrie 2003, a fost transpus în legislația UE prin intermediul mai multor instrumente. Părțile au analizat protocolul din punctul de vedere al suficienței și eficacității obligațiilor sale și, în 2007, au convenit deschiderea de negocieri pentru revizuirea textului și a anexelor la protocol. În decembrie 2009, protocolul a fost modificat prin Deciziile 2009/1, 2009/2, 2009/3 și 2009/4, ultimele două referitoare la BAT.

Deciziile 2009/1 și 2009/2 trebuie să fie ratificate de către părți. Protocolul modificat include șapte substanțe noi, actualizează cerințele de punere în aplicare pentru mai multe substanțe, actualizează restricțiile pentru emisiile de PCDD/PCDF provenind de la mai multe surse și adaugă PCB la lista substanțelor afectate de restricțiile privind emisiile anuale totale și de obligațiile de raportare. Pentru a facilita ratificarea protocolului de către părțile a căror economie este în tranziție, acesta prevede flexibilități în privința calendarului de aplicare a valorilor-limită ale emisiilor, a BAT și a alegerii anului de referință pentru emisiile anuale totale.

Modificările aduse protocolului se regăsesc deja în mare parte în legislația UE și vor fi transpuse în continuare prin intermediul unei noi directive care actualizează plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici și prevede întocmirea anuală de evidențe naționale pentru emisiile de POP, printre care HAP, PCDD/PCDF, HCB și PCB.

Proiectul de decizie a Consiliului conține textele de modificare a protocolului prin Deciziile 2009/1 și 2009/2 în anexele sale. Astfel cum s-a explicat mai sus, modificările sunt în deplină conformitate cu legislația existentă în UE. Derogările specifice și calendarele de tranziție flexibile pentru economiile în tranziție ar trebui să le permită tuturor părților să respecte protocolul. Ratificarea modificărilor va reprezenta un pas important către un nivel mai ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului împotriva poluării atmosferice transfrontaliere. Prin urmare, raportorul salută proiectul de decizie a Consiliului și propune ca Parlamentul să își dea aprobarea.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

22.12.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

59

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Cristian-Silviu Buşoi, Soledad Cabezón Ruiz, Alberto Cirio, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Jean-François Jalkh, Giovanni La Via, Norbert Lins, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Dubravka Šuica, Tibor Szanyi, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Nikos Androulakis, Nicola Caputo, Mark Demesmaeker, Herbert Dorfmann, Luke Ming Flanagan, Elena Gentile, Martin Häusling, Jan Huitema, Merja Kyllönen, Ulrike Müller, James Nicholson, Alojz Peterle, Christel Schaldemose, Jasenko Selimovic

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Lucy Anderson, Beatriz Becerra Basterrechea, Michał Boni, Neena Gill, Monika Hohlmeier, Sander Loones, Helga Stevens

Notă juridică - Politica de confidențialitate