Procedură : 2015/2231(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0020/2016

Texte depuse :

A8-0020/2016

Dezbateri :

PV 25/02/2016 - 5
CRE 25/02/2016 - 5

Voturi :

PV 25/02/2016 - 7.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0062

RAPORT     
PDF 557kWORD 158k
2.2.2016
PE 567.774v03-00 A8-0020/2016

referitor la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2014

(2015/2231(INI))

Comisia pentru petiții

Raportoare: Soledad Cabezón Ruiz

PR_INI_AnnOmbud

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2014

(2015/2231(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2014,

–  având în vedere articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 11, 19, 41, 42 și 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia 94/262/CECO/CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie 1994 privind statutul și condițiile generale de exercitare a atribuțiilor Ombudsmanului(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la activitățile Ombudsmanului European,

–  având în vedere articolul 220 alineatul (2) a doua și a treia teză din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comitetului pentru petiții (A8-0020/2016),

A.  întrucât raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2014 a fost prezentat oficial Președintelui Parlamentului la 26 mai 2015, iar Ombudsmanul, Emily O’Reilly, a prezentat raportul Comisiei pentru petiții la Bruxelles, la 23 iunie 2015;

B.  întrucât Emily O’Reilly a fost realeasă de Parlament în funcția de Ombudsman European în ședința plenară de la Strasbourg, la 16 decembrie 2014;

C.  întrucât principala prioritate a Ombudsmanului European este aceea de a se asigura că drepturile cetățenilor sunt respectate în totalitate și că dreptul la bună administrare reflectă standardele de cel mai înalt nivel, conform așteptărilor legate de instituțiile, organismele, birourile și agențiile Uniunii; întrucât Ombudsmanul joacă un rol vital, ajutând instituțiile UE să devină mai deschise, mai eficiente și mai apropiate de cetățeni pentru a consolida încrederea cetățenilor în Uniune;

D.  întrucât, potrivit Eurobarometrului din mai 2015, 40 % dintre cetățeni au încredere în Uniunea Europeană, iar 46 % nu au încredere; întrucât capacitatea instituțiilor de a se controla una pe alta este esențială pentru a îmbunătăți nivelul de satisfacție a cetățenilor europeni;

E.  întrucât articolul 24 din TFUE prevede că „orice cetățean al Uniunii se poate adresa Ombudsmanului instituit în conformitate cu dispozițiile articolului 228”;

F.  întrucât articolul 228 din TFUE împuternicește Ombudsmanul European să primească plângeri care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organismelor, birourilor și agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor sale jurisdicționale; întrucât articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale stipulează că „orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor și organelor Uniunii”;

G.  întrucât articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale prevede că: „orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale”;

H.  întrucât, potrivit primului Ombudsman European, „administrarea defectuoasă survine atunci când un organism public nu acționează în conformitate cu o normă sau un principiu obligatoriu care i se aplică”(2); întrucât acest lucru impune instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii nu doar să își respecte obligațiile juridice, ci și să fie în serviciul cetățenilor și să se asigure că aceștia sunt tratați în mod corespunzător și se bucură pe deplin de drepturile lor; întrucât noțiunea de bună administrare ar trebui înțeleasă ca un proces continuu de îmbunătățire;

I.  întrucât 23 072 de cetățeni au apelat la serviciile Ombudsmanului în 2014; întrucât 19 170 de cetățeni au beneficiat de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul său; întrucât, în 2014, Ombudsmanul a înregistrat 2 079 de plângeri și a primit 1 823 de cereri de informații;

J.  întrucât din numărul total de 2 163 de plângeri analizate de Ombudsman, 736 s-au înscris în aria de acțiune a competențelor sale, iar 1 427 s-au aflat în afara acestora;

K.  întrucât, din cele 2 163 de plângeri analizate, în 1 217 cazuri Ombudsmanul a oferit consultanță reclamantului sau a transferat cazul, în 621 de cazuri reclamantul a fost informat că nu i se poate oferi consiliere suplimentară, iar în 325 de cazuri a fost inițiată o anchetă;

L.  întrucât Ombudsmanul a deschis 342 de anchete, dintre care 325 s-au bazat pe plângeri, iar 17 au fost anchete din proprie inițiativă; întrucât Ombudsmanul a încheiat 400 de anchete, dintre care 13 au fost anchete din proprie inițiativă; întrucât, dintre anchetele încheiate, 335 au fost inițiate în urma reclamațiilor petițiilor depuse individual, de cetățeni, și 52 în urma unor reclamații depuse de firme, asociații și de alte persoane juridice;

M.  întrucât Ombudsmanul a transferat 772 de plângeri către membri ai Rețelei europene de ombudsmani, inclusiv 86 de plângeri transferate Comisiei pentru petiții, 144 către Comisie și 524 către alte instituții și organisme; întrucât majoritatea anchetelor priveau Comisia (59,6 %), urmată de agențiile UE (13,7 %), EPSO (9,4 %), alte instituții (8,5 %), SEAE (3,8 %), Parlamentul (3,5 %) și OLAF (3,2 %);

N.  întrucât, dintre anchetele încheiate de Ombudsman, 21,5 % se refereau la solicitarea anumitor informații și la accesul la documente, 19,3 % la rolul Comisiei de gardian al tratatelor, 19,3 % la concursurile și procedurile de selecție, 16 % la chestiuni politice și instituționale, 11,3 % la administrație și la statutul funcționarilor, 8,3 % la atribuirea contractelor de achiziții sau a subvențiilor și 6 % la executarea contractelor;

O.  întrucât, dintre anchetele încheiate, 133 de cazuri au fost soluționate de instituții sau încheiate după ce s-a ajuns la o soluție amiabilă, iar în 163 de cazuri, Ombudsmanul a considerat că nu se justifică continuarea anchetelor;

P.  întrucât, în 76 de cazuri, nu a fost identificată o administrare defectuoasă; întrucât, în 39 de cazuri a fost identificată o administrare defectuoasă, iar în 13 cazuri s-a recurs la alte modalități de clasare a acestora; întrucât, în cazurile în care a fost constatată o administrare defectuoasă, Ombudsmanul a formulat comentarii critice în 27 dintre ele și proiecte de recomandare în 12 situații;

Q.  întrucât majoritatea anchetelor încheiate în 2014 au durat între 3 și 18 luni; întrucât durata medie de închidere a unei anchete a fost de 11 luni;

R.  întrucât instituțiile au dat curs propunerilor Ombudsmanului în 80 % dintre cazuri; întrucât 20 % dintre propunerile care fi trebuit implementate de instituțiile respective nu au fost încă aplicate;

S.  întrucât Comisia pentru petiții, care numai în anul 2014 a primit 2 714 petiții, reprezintă o componentă importantă a funcționării instituționale a Uniunii Europene, aducând Parlamentul European mai aproape de cetățeni; întrucât o relație strânsă între Ombudsman și Comisia pentru petiții ar îmbunătăți nivelul de control democratic al activității instituțiilor europene,

1.  aprobă raportul anual pentru anul 2014 prezentat de Ombudsmanul European;

2.  o felicită pe Emily O’Reilly pentru realegerea sa ca Ombudsman European și pentru activitatea sa excelentă; sprijină obiectivul său de a asista instituțiile UE în eforturile lor de a le oferi cetățenilor și rezidenților din Europa un serviciu de cea mai bună calitate posibilă; consideră că este esențial că Ombudsmanul a pus accent pe transparență pentru a garanta buna administrare;

3.  salută și sprijină în totalitate faptul că Ombudsmanul își folosește în mai mare măsură atribuțiile sale pentru a lansa investigații strategice din proprie inițiativă; salută numirea, în biroului acesteia, a unui coordonator pentru anchetele din proprie inițiativă și introducerea unor reguli interne noi cu privire la semnalarea disfuncționalităților; felicită Ombudsmanul pentru eforturile depuse în reorganizarea biroului său, ceea ce a dus la câștiguri importante în termeni de eficiență; salută și sprijină abordarea Ombudsmanului orientată spre viitor și adoptarea noii strategii cincinale intitulată „Către 2019”, care introduce o abordare mai strategică în ceea ce privește rezolvarea unor aspecte sistemice și promovarea bunei administrări;

4.  salută anchetele inițiate de Ombudsman în 2014, în cadrul cărora au fost identificate următoarele aspecte principale: transparența din cadrul instituțiilor UE, transparența activității de lobby și a testelor clinice, drepturile fundamentale, probleme de etică, participarea cetățenilor la luarea deciziilor în UE, programele și proiectele finanțate de UE și politica UE în domeniul concurenței;

5.  reamintește că, de-a lungul anilor, între 20 și 30 % dintre plângeri s-au referit la transparență, iar cele mai multe dintre aspectele legate de transparență invocate privesc refuzul instituțiilor de a acorda accesul la documente și/sau informații; consideră că deschiderea și accesul la documente, în conformitate cu articolul 15 din TFUE și articolul 42 din Cartă, constituie o parte esențială a sistemului de asigurare a echilibrului între puteri; susține orice inițiativă pe care Comisia și instituțiile UE o iau în scopul asigurării unui acces echitabil, rapid și simplu la toate documentele UE; remarcă cu satisfacție o mai mare transparență ca urmare a existenței Registrului public online al documentelor; invită Ombudsmanul să investigheze aspectele legate de transparență în ceea ce privește accesul Parlamentului la documentele relevante ale Comisiei ce vizează nerespectarea obligației și procedurile-pilot ale UE; consideră că este nevoie de identificarea și aplicarea unor mecanisme adecvate pentru a se asigura un dialog interinstituțional veritabil;

6.   avertizează că nu toate dispozițiile referitoare la Convenția de la Aarhus și reglementările ei conexe (1367/2006/CE și 1049/2001/CE) sunt respectate corespunzător și efectiv; consideră că încă există multe posibilități de îmbunătățire a transparenței din partea Comisiei, în special cu privire la accesibilitatea cantitativă și calitativă a informațiilor furnizate cetățenilor și organizațiilor societății civile, în urma solicitării acestora de a avea acces la documente; invită Ombudsmanul să deruleze o anchetă pe baza petiției detaliate nr. 0134/2012 privind aceste aspecte, pentru a identifica și corecta orice posibilă administrare defectuoasă referitoare la aplicarea acestor reglementări de către respectivele instituții ale UE;

7.  salută anchetele Ombudsmanului în cazurile de „uși turnante” în care au fost implicați funcționari UE de rang înalt; observă că Ombudsmanul a examinat reclamațiile a cinci ONG-uri și a analizat 54 de dosare ale Comisiei Europene; încurajează Ombudsmanul să contribuie la elaborarea și instituirea unor criterii clare și precise și a unor mecanisme de asigurare a respectării pentru a identifica, investiga și, acolo unde este posibil, pentru a preveni conflictele de interes la orice nivel al instituțiilor, organismelor și agențiilor europene;

8.  consideră că noțiunea de conflict de interese nu se limitează la o simplă chestiune de transparență și că garantarea unei administrări publice europene fără conflicte de interese reprezintă o preocupare fundamentală atunci când se urmărește construirea unei democrații europene veritabile și păstrarea încrederii cetățenilor europeni, în rândurilor funcționarilor, dar și în instituții; recomandă Ombudsmanului ca, în investigațiile sale, să țină seama de prevederile Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC), de orientările OCDE pentru gestionarea conflictelor de interes în serviciul public și, de asemenea, de recomandările specifice elaborate de Transparency International;

9.  remarcă faptul că anchetele Ombudsmanului au avut ca rezultat publicarea de către Comisie a unor documente privind intrarea Greciei în zona euro, Banca Centrală Europeană a făcut publică o scrisoare adresată guvernului irlandez privind criza financiară, precum și faptul că Comisia Europeană, în urma recomandărilor Ombudsmanului, a făcut publice documente referitoare la reforma politicii comune în domeniul pescuitului, chiar dacă a făcut-o după ce s-a ajuns la un acord asupra acesteia;

10.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește deschiderea la nivelul negocierilor curente cu privire la TTIP în urma anchetelor Ombudsmanului vizând transparența acestor negocieri; remarcă faptul că Consiliul a publicat, între timp, directivele pe care UE le folosește la negocierea TTIP, iar Comisia a anunțat că o serie de planuri pentru o mai mare transparență a activităților de lobby și extinderea accesului la documentele privind TTIP; observă preocupările cetățenilor privind transparența în negocierile pe marginea TTIP;

11.  reamintește că la Comisia pentru petiții ajung multe plângeri anonime din partea unor grupuri și cetățeni referitoare la lipsa de transparență a negocierilor privind TTIP, ceea ce demonstrează o mare preocupare publică la nivel european legată de TTIP;

12.   se întreabă dacă întârzierile mari în procesele decizionale legate de o serie de inițiative legislative în Consiliul, cum ar fi directiva orizontală de combatere a discriminării, care a fost înghețată timp de peste șase ani sau ratificarea Tratatului de la Marrakech privind facilitarea accesului persoanelor cu deficiențe de vedere și al persoanelor cu deficiențe de citire a materialelor tipărite, nu s-ar putea încadra în categoria de administrare defectuoasă, întrucât ele dau naștere multor frustrări din partea cetățenilor față de instituțiile UE; îndeamnă Consiliul și, în special, minoritățile de blocaj să ia măsurile necesare pentru soluționarea acestor situații insuportabile; sugerează Ombudsmanului să analizeze acest aspect din perspectiva competențelor sale;

13.  salută interesul tot mai mare și necesar al Ombudsmanului asupra transparenței activităților de lobby și eforturile sale în sensul instituirii unui registru obligatoriu de transparență, astfel ca cetățenii să poată afla cine încearcă să îi influențeze pe decidenții UE; salută ancheta Ombudsmanului privind componența și transparența grupurilor de experți ale Comisiei, în special a celor care asigură consilierea în domeniul politicii agricole comune (PAC), pentru care UE cheltuiește peste o treime din bugetul său; sprijină abordarea Ombudsmanului față de aceste grupuri și o încurajează să fie atentă la transparența componenței acestor grupuri, pentru a garanta reprezentarea echilibrată și echilibrul de gen la nivelul multitudinii de grupuri de interese economice și neeconomice din toate domeniile de politică;

14.  observă că s-au înscris în mod voluntar peste 7 000 de instituții în Registrul de transparență, ceea ce reflectă diversitatea părților interesate publice și private cu care lucrează instituțiile europene; aprobă sprijinul acordat de Ombudsman planului vicepreședintelui Timmermans de a lua măsuri pentru ca registrul să devină obligatoriu; salută decizia Comisiei din 1 decembrie 2014 de a-i obliga pe toți membrii Comisiei și întregul său personal superior de a da publicității toate contactele și întâlnirile pe care le au cu părțile interesate și cu lobby-iștii; salută faptul că registrul trebuie să conțină informații despre resursele umane, materiale și financiare de care dispun lobby-iștii, ceea ce determină o mai mare respectare a normelor și prevederilor din tratate cu privire la deschiderea și buna guvernare în instituțiile UE;

15.  încurajează Ombudsmanul să rămână vigilent și hotărât și să continue să îndemne Comisia să fie total transparentă în ceea ce privește membrii și reuniunile tuturor grupurilor de experți, platformelor tehnologice și ale agențiilor; reamintește condițiile puse în 2012 de Parlamentul European când a ridicat sancțiunea de înghețare a bugetului grupurilor de experți;

16.  remarcă faptul că, în 2014, Ombudsmanul a jucat un rol esențial în transparența datelor referitoare la testele clinice, contribuind la configurarea unor măsuri proactive în materie de transparență ale Agenției Europene pentru Medicamente (EMA); constată că, în octombrie 2014, EMA a hotărât să publice, din proprie inițiativă, rapoartele sale privind testele clinice; încurajează Ombudsmanul să monitorizeze în continuare modul în care EMA dă publicității datele privind testele clinice și să asigure respectarea celor mai înalte standarde de transparență;

17.  îndeamnă statele membre să dea dovadă de o mai mare diligență în colaborarea lor obligatorie cu Ombudsmanul;

18.  îndeamnă Ombudsmanul să promoveze în continuare o mai mare transparență în cazul testelor clinice, în special în evaluarea calității rezultatelor de către Agenția Europeană pentru Medicamente; reamintește că această evaluare ar trebui să se bazeze pe valoarea adăugată a medicamentelor inovatoare și pe costul real al cercetării pentru a ajuta statele membre să elaboreze modele de stabilire a prețurilor și modele de finanțare;

19.  solicită Ombudsmanului să continue să sprijine inițiativele vizând asigurarea unei mai mari transparențe în cercetare și dezvoltare, astfel încât să asigure accesul la sănătate, în limitele atribuțiilor biroului său;

20.  salută noul Regulament UE privind testele clinice, care impune publicarea informațiilor privind testele clinice; remarcă faptul că „Ziua Internațională a Dreptului de a ști” pe 2014 a Ombudsmanului a fost dedicată transparenței datelor privind testele clinice;

21.  salută ancheta Ombudsmanului privind protejarea drepturilor fundamentale în toate cazurile de implementare a politicii de coeziune a UE, care a fost aplicată pentru a genera creștere și locuri de muncă, a aduce soluții în ceea ce privește schimbările climatice și dependența energetică și pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială;

22.  remarcă faptul că Orizont 2020 este cel de al treilea pachet de investiții de la buget în ordinea importanței, după PAC și fondurile structurale, cu un buget de aproape 80 000 milioane de euro și că acesta este cheia dezvoltării economice și sociale viitoare; îi solicită Ombudsmanului să garanteze în continuare transparența în întregul proces de analizare și atribuire a proiectelor în cadrul Orizont 2020;

23.  invită Frontex să asigure respectarea drepturilor persoanelor returnate pe durate zborului de întoarcere, prcum și aplicarea corectă a Codul de conduită pentru operațiunile comune de returnare; salută invitația adresată de Frontex Ombudsmanul de a crea un mecanism de depunere a plângerilor pentru cazurile de posibilă încălcare a drepturilor fundamentale; invită Ombudsmanul să acorde mai multă atenție acestui aspect în contextul actual al creșterii numărului de refugiați la toate frontierele UE;

24.  salută ancheta Ombudsmanului privind verificarea modului în care instituțiile UE își respectă obligația de a adopta norme interne privind semnalarea disfuncționalităților; reamintește celor nouă instituții ale UE contactate de Ombudsman, inclusiv Comisiei, Parlamentului și Consiliului, să o informeze cu privire la normele în vigoare sau pe care intenționează să le introducă;

25.  felicită Ombudsmanul pentru investigațiile sale în legătură cu dreptul cetățenilor de participare la procesul decizional al UE și maia ales ce legate de funcționarea Inițiativei cetățenești europene (ECI); observă că, în 2014, Ombudsmanul a invitat organizatorii ICE, organizațiile societății civile și celelalte părți interesate să formuleze comentarii cu privire la ICE, în scopul îmbunătățirii acesteia; remarcă cu îngrijorare că reprezentanții organizațiilor care depun petiții cer o mai bună armonizare și o îmbunătățire a metodelor de colectare și înregistrare; așteaptă și alte sugestii de îmbunătățiri, în special în ceea ce privește actualele constrângeri tehnice sau legate de protecția datelor în procesul de colectare a semnăturilor; invită Ombudsmanul să își folosească experiența și să contribuie la viitoarea revizuire a Regulamentului privind inițiativa cetățenească europeană;

26.  salută faptul că instituțiile UE s-au respectat în proporție de 80 % sugestiile Ombudsmanului; este preocupat că mai există încă 20 % de situații de nerespectare; este conștient că sugestiile Ombudsmanului nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic; solicită instituțiilor, organismelor și agențiilor să reacționeze prompt, eficient și responsabil la comentariile critice ale Ombudsmanului și la proiectele de recomandări; sprijină Ombudsmanul ca în viitoarele investigații din mandatul său să identifice eventualele probleme legate de transparență în execuția bugetului UE;

27.  felicită Ombudsmanul pentru inițiativa sa, lansată în perioada premergătoare alegerilor europene, de a găzdui un eveniment denumit „Lista dorințelor dumneavoastră în legătură cu Europa”, străduindu-se să plaseze cetățenii în centrul procesului decizional;

28.  încurajează Ombudsmanul să promoveze în continuare Rețeaua europeană a ombudsmanilor, cu scopul de a-i informa mai bine pe cetățenii UE despre distribuția responsabilităților între Ombudsmanul European, ombudsmanii naționali și Comisia sa pentru petiții; recunoaște contribuția importantă a rețelei la încurajarea schimbului de bune practici și informații legate de prerogativele și atribuțiile membrilor săi; constată că 59,3 % dintre plângerile analizate în 2014 s-au înscris în sfera de competență a unui membru al rețelei; invită Comisia pentru petiții să fie un membru mai activ în rețea și să consolideze colaborarea cu rețeaua pentru politicile comune, care intră în domeniul de aplicare al activităților Uniunii Europene; remarcă faptul că, în 2014, Ombudsmanul a transferat 86 de plângeri Comisiei pentru petiții;

29.  încurajează Ombudsmanul să investigheze împreună cu Curtea de Conturi Europeană programele și proiectele finanțate de Uniunea Europeană, mai ales finanțarea proiectelor destinate reducerii disparităților de dezvoltare;

30.  este de acord cu Ombudsmanul că instituțiile europene ar trebui să garanteze accesibilitatea serviciilor lor pentru persoanele cu dizabilități și că aceste persoane au acces la informații și la mijloacele de comunicare; îndeamnă instituțiile să garanteze caracterul deschis, incluziv și accesibil a mediului de lucru pentru persoanele cu dizabilități, pentru ca acestea să poată participa efectiv și plenar la viața publică și politică;

31.  solicită creșterea bugetului anual a Biroului Ombudsmanului;

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și acest raport Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, Guvernelor și Parlamentelor statelor membre, precum și ombudsmanilor sau altor organisme similare.

EXPUNERE DE MOTIVE

Emily O’Reilly a fost realeasă de Parlament ca Ombudsman European în ședința plenară de la Strasbourg, la 16 decembrie 2014.

La 26 mai 2015, Emily O’Reilly a prezentat raportul său anual pe 2014 în fața dlui Martin Schulz, Președintele Parlamentului European. La 23 iunie 2015, Ombudsmanul și-a prezentat raportul în cadrul reuniunii Comisiei pentru petiții a Parlamentului European, competentă în ceea ce privește relațiile cu instituția Ombudsmanului.

Temeiul juridic pentru mandatul Ombudsmanului este articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Ombudsmanul are atribuția de a primi plângeri referitoare la cazurile de administrare defectuoasă survenite în activitatea instituțiilor Uniunii Europene(3).

Dreptul de adresa plângeri Ombudsmanului European este prevăzut la articolul 24 din TFUE și la articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, mandatul Ombudsmanului a fost extins, astfel încât să includă eventualele cazuri de administrare defectuoasă în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC), inclusiv al politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

Definiția dată de Ombudsman administrării defectuoase, asumată de Parlamentul European și de Comisia Europeană, este următoarea: „administrarea defectuoasă survine atunci când un organism public nu acționează în conformitate cu o normă sau principiu pe care este obligat să le respecte”. Pentru instituții, aceasta implică respectarea statului de drept, a principiilor de bună administrare și a drepturilor fundamentale. Carta drepturilor fundamentale include dreptul la bună administrare al cetățenilor UE (articolul 41) și are caracter obligatoriu în ceea ce privește administrațiile instituțiilor UE.

În 2014, Ombudsmanul a inițiat 325 de anchete pe baza unor plângeri și 17 anchete din proprie inițiativă și a încheiat 387 de anchete pe baza unor plângeri, precum și 13 anchete din proprie inițiativă. Principalele surse din care au provenit plângerile au fost cetățenii individuali (335) și firmele, asociațiile și alte persoane juridice (52).

În ceea ce privește țara din care au provenit plângerile, în fruntea listei se află Spania (309), urmată de Germania (219), Polonia (208) și Belgia (147). Faptul că atât de multe plângeri provin dintr-un stat membru nu înseamnă neapărat că se inițiază un număr proporțional echivalent de anchete. De exemplu, datele pe 2014 arată că în legătură cu cele 147 de plângeri provenind din Belgia au fost inițiate 50 de anchete, în timp ce cele 309 plângeri provenind din Spania au avut ca rezultat inițierea a numai 19 anchete.

Dintre cele 342 de anchete inițiate de Ombudsman, 204 (59,6 %) au privit Comisia Europeană, 47 (13,7 %) au privit agențiile UE, 29 (8,5 %) au privit alte organe, 32 (9,4 %) au privit Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO), 12 (3,8 %) au privit Parlamentul European, 13 (3,8 %) au privit Serviciul European de acțiune Externă și 11 (3,2 %) au privit Oficiul European de Luptă Antifraudă. Deoarece Comisia Europeană este principala instituție a UE ale cărei decizii îi afectează direct pe cetățeni, este logic ca ea să constituie principalul obiect al plângerilor cetățenilor.

În ceea ce privește anchetele încheiate de Ombudsman, cererile de informații și de acces la documente au fost cele mai numeroase (86), urmate de cele legate de rolul Comisiei de gardian al tratatelor (77), de concursuri și de procedurile de selecție (77), de aspecte instituționale și politice (64), de administrație și de Regulamentul funcționarilor (45), de atribuirea contractelor de achiziții și a granturilor (33) și de executarea contractelor (24).

În 2014, Ombudsmanul a acționat în cazul a 2 163 de plângeri primite. În 1 217 de cazuri, serviciile Ombudsmanului au constat din consiliere sau din transferarea cazurilor (de exemplu, la un membru al Rețelei europene a Ombudsmanilor sau la Comisia pentru petiții a Parlamentului European), în 621 de cazuri reclamanții au fost informați că nu mai pot beneficia de consiliere suplimentară, iar în 325 de cazuri au fost inițiate anchete.

Atunci când este posibil, Ombudsmanul încearcă să ajungă la un rezultat pozitiv, prin conlucrare strânsă pentru obținerea unei soluții amiabile, care să fie satisfăcătoare atât pentru reclamant, cât și pentru instituția în cauză. În 2014, au fost găsite soluții amiabile în 133 de cazuri, iar în 163 de cazuri Ombudsmanul a decis că nu mai sunt necesare cercetări suplimentare. În cazul în care nu s-a putut identifica totuși o soluție amiabilă, Ombudsmanul fie a închis cazul cu un comentariu critic, fie a formulat un proiect de recomandare.

Comentarii critice se formulează atunci când o instituție nu mai poate elimina situația de administrare defectuoasă, administrarea defectuoasă nu are implicații generale sau atunci când nu sunt necesare acțiuni ulterioare din partea Ombudsmanului. Ombudsmanul poate, de asemenea, formula comentarii critice atunci când consideră că un proiect de recomandare nu ar da rezultatele scontate sau în cazurile în care instituția în cauză nu acceptă un proiect de recomandare, dar cazul de administrare defectuoasă nu justifică întocmirea unui raport special pentru Parlament.

Un comentariu critic funcționează însă ca o confirmare a plângerii pentru reclamant, în sensul că plângerea sa a fost întemeiată și îi indică în mod clar instituției în cauză că a acționat greșit, astfel să evite astfel de acțiuni în viitor. În 2014, Ombudsmanul a formulat comentarii critice adresate unor instituții în 27 de cazuri.

Comentariile suplimentare sunt un instrument utilizat de Ombudsman atunci când are de a face cu cazuri în care identifică o oportunitate pentru ameliorarea calității administrării. Comentariile suplimentare ale Ombudsmanului nu sunt destinate să critice instituția în cauză, dar ar trebui considerate drept orientări și sugestii privind modul în care instituția poate îmbunătăți calitatea serviciului prestat.

Pentru informarea publicului și pentru a garanta că instituțiile învață din greșelile comise, Ombudsmanul publică, în fiecare an, pe site-ul său un studiu privind măsurile adoptate de instituții ulterior formulării

comentariilor sale critice și invită instituțiile să reacționeze.

Ombudsmanul a identificat situații de administrare defectuoasă în 39 de cazuri încheiate și a formulat 12 proiecte de recomandare.

Proiectele de recomandare sunt întocmite în cazurile în care instituția în cauză poate elimina situația de administrare defectuoasă sau în cazurile în care administrarea defectuoasă este gravă sau are implicații generale. În cazul unui proiect de recomandare, instituția în cauză este obligată prin tratat să-i transmită Ombudsmanului un aviz detaliat, în termen de trei luni.

Dacă o instituție a UE nu răspunde în mod satisfăcător la un proiect de recomandare, Ombudsmanul poate întocmi un raport special pe care îl poate transmite Parlamentului European. Rapoartele speciale sunt instrumentul de ultimă instanță al Ombudsmanului și constituie faza ultimă de soluționare a unui caz de către Ombudsman. Din acest moment, Parlamentul este acela care hotărăște cu privire la orice alte măsuri suplimentare, cum ar fi elaborarea unei rezoluții. Rapoartele speciale se supun Comisiei pentru petiții, competentă în ceea ce privește relațiile cu Ombudsmanul. În 2014, Ombudsmanul nu a prezentat Parlamentului niciun raport special.

În ceea ce privește subiectele plângerilor, în raportul anual al Ombudsmanului se detașează net accesul public la documentele instituțiilor UE, care a declanșat un număr mare de plângeri. În 2014, dintre toate anchetele încheiate, 86 de cazuri (21,5 %) au privit accesul la documente.

Instituțiile sunt obligate prin tratat să-și desfășoare activitatea într-un mod cât mai deschis posibil pentru a promova buna guvernare și pentru a asigura participarea societății civile. Articolul 15 alineatul (3) din TFUE și articolul 42 din Carta drepturilor fundamentale prevăd dreptul de acces la documentele instituțiilor. Acest drept este inclus în Regulamentul 1049/2001.

Ombudsmanul European cooperează îndeaproape cu omologii săi din statele membre. Această cooperare se desfășoară în cadrul Rețelei europene a Ombudsmanilor, care include ombudsmanii naționali și regionali, comisiile pentru petiții sau organismele similare ale statelor membre și ale Uniunii Europene, ale țărilor candidate la aderarea la UE, precum și ale altor țări din Spațiul Economic European și/sau Spațiul Schengen. Comisia pentru petiții este membră cu drepturi depline a rețelei.

Plângerile care nu se înscriu în aria de activitate a Ombudsmanului pot, în multe cazuri, fi soluționate mai bine de un membru al rețelei, de exemplu de un ombudsman național sau regional. În 2014, Ombudsmanul a transferat un număr de 636 de plângeri către membrii rețelei, dintre acestea 86 au fost transferate Comisiei pentru petiții. Alte plângeri au fost transferate către Comisie (144) și alte instituții și organisme, printre care SOLVIT.

Rețeaua organizează seminarii pentru ombudsmanii naționali și regionali din doi în doi ani. În 2014, Ombudsmanul European și Public Services Ombudsman for Wales (Serviciul Public al Ombudsmanului pentru țara Galilor din Regatul Unit) au organizat împreună cel de al 9-lea Seminar al rețelei, care a avut loc la Cardiff.

Articolul 33 alineatul (2) din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap prevede instituirea unui cadru UE însărcinat cu promovarea, protecția și monitorizarea implementării Convenției. Ombudsmanul European, Comisia pentru petiții a Parlamentului și Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a acestuia, Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Comisia Europeană și Forumul european al persoanelor cu dizabilități fac parte din cadru.

Ombudsmanul European are sarcina de a proteja drepturile persoanelor cu dizabilități și de a se asigura că administrația UE își cunoaște responsabilitățile cu privire la aceste drepturi. Persoanele care consideră că o instituție a UE nu acționează în conformitate cu CPRD au dreptul de a se adresa Ombudsmanului pentru a obține reparații. La începutul anului 2014, un al doilea expert național s-a alăturat echipei Ombudsmanului pentru a ajuta la definirea programului de lucru privind dizabilitățile și la identificarea unor modalități mai bune de a ajunge la cetățenii și personalul UE, astfel încât aceștia să fie informați mai bine cu privire la drepturile și obligațiile lor în conformitate cu CRPD.

Ombudsmanul se întâlnește regulat și cu membrii și funcționarii instituțiilor UE, pentru a discuta despre modalitățile de îmbunătățire a calității administrării, a sublinia importanța soluționării corespunzătoare a plângerilor și a asigura luarea măsurilor subsecvente recomandărilor și rapoartelor sale.

Bugetul Ombudsmanului constituie o secțiune separată a bugetului UE. Bugetul pe 2014 al Ombudsmanului s-a ridicat la 9 857 002 EUR, iar schema de personal a instituției cuprinde 67 de posturi.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

28.1.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Marina Albiol Guzmán, Margrete Auken, Beatriz Becerra Basterrechea, Soledad Cabezón Ruiz, Pál Csáky, Miriam Dalli, Eleonora Evi, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sylvie Goddyn, Daniel Hannan, Peter Jahr, Rikke Karlsson, Jude Kirton-Darling, Svetoslav Hristov Malinov, Notis Marias, Marlene Mizzi, Julia Pitera, Gabriele Preuß, Sofia Sakorafa, Yana Toom, Bodil Valero, Jarosław Wałęsa, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Enrique Calvet Chambon, Jérôme Lavrilleux, Gabriel Mato, Ángela Vallina, Axel Voss, Rainer Wieland

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

25

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Enrique Calvet Chambon, Yana Toom,

ECR

Daniel Hannan, Rikke Karlsson, Notis Marias,

EFDD

Eleonora Evi,

PPE

Pál Csáky, Peter Jahr, Jérôme Lavrilleux, Svetoslav Hristov Malinov, Gabriel Mato, Julia Pitera, Axel Voss, Jarosław Wałęsa, Rainer Wieland,

S&D

Soledad Cabezón Ruiz, Miriam Dalli, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Jude Kirton-Darling, Marlene Mizzi, Gabriele Preuß,

VERTS/ALE

Margrete Auken, Bodil Valero, Tatjana Ždanoka,

1

-

ENF

Sylvie Goddyn,

3

0

GUE/NGL

Marina Albiol Guzmán, Sofia Sakorafa, Ángela Vallina

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO L 113, 4.5.1994, p. 15.

(2)

‘Ombudsmanul European – Raport Anual pe 1999’ ((2000/C 260/01), JO C 260, 11.9.2000, p. 1

(3)

În sensul prezentului document, termenul de instituție include și organismele, agențiile și oficiile Uniunii.

Notă juridică - Politica de confidențialitate