Procedură : 2015/2138(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0021/2016

Texte depuse :

A8-0021/2016

Dezbateri :

PV 11/04/2016 - 20
CRE 11/04/2016 - 20

Voturi :

PV 12/04/2016 - 5.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0106

RAPORT     
PDF 641kWORD 176k
3.2.2016
PE 567.672v02-00 A8-0021/2016

referitor la cunoașterea UE în școală

(2015/2138(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportor: Damian Drăghici

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la cunoașterea UE în școală

(2015/2138(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE(1),

–  având în vedere Decizia nr. 1093/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind Anul European al Cetățenilor (2013)(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții(4),

–  având în vedere Declarația privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație (Declarația de la Paris), în urma reuniunii informale a miniștrilor educației din Uniunea Europeană, din 17 martie 2015,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2015, intitulată „Proiect de raport comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET2020)” (COM(2015)0408),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 14 septembrie 2015 privind adoptarea programului de lucru anual pe 2016 pentru punerea în aplicare a acțiunii Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport (C (2015)6151),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 28 și 29 noiembrie 2011 privind un criteriu de referință pentru mobilitatea în scop educațional(6),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2015, intitulată „Proiect de raport comun 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018)” (COM(2015)0429),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 aprilie 2009 intitulatăO strategie a UE pentru tineret: investiție și mobilizare - O metodă deschisă de coordonare reînnoită pentru abordarea provocărilor și oportunităților tineretului” (COM(2009)0200),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)(7),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(8),

–  având în vedere Rezoluția sa referitoare la politica în domeniul educației și formării în perspectiva anului 1993(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 septembrie 2006 referitoare la inițiativele de completare a programelor școlare prin intermediul unor măsuri de sprijin adecvate în vederea includerii dimensiunii europene(10),

–  având în vedere rezoluția sa referitoare la îmbunătățirea calității formării profesorilor(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0021/2016),

A.  întrucât educația este un drept fundamental al omului și un bun public care ar trebui să fie accesibil tuturor în egală măsură;

B.  întrucât rolul principal al educației este de a forma cetățeni perfect conștienți de rolul lor și, de aceea, aceasta depășește sfera obiectivelor economice ale strategiilor UE și a celor naționale;

C.  întrucât printre obiectivele educației se numără pregătirea persoanelor pentru viață și o cetățenie activă în societăți din ce în ce mai complexe, exigente, multiculturale și integrate;

D.  întrucât, potrivit unui sondaj de opinie Eurobarometru din 2014, 44 % dintre cetățenii Uniunii Europene consideră că au cunoștințe limitate cu privire la modul de funcționare al UE și 52% dintre europeni consideră că părerea lor nu este luată în considerare în UE(12);

E.  întrucât numai 42,61 % dintre cetățenii UE și doar 27,8 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au votat la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, acesta fiind cel mai scăzut nivel de participare la vot din 1979(13);

F.   întrucât o cunoaștere insuficientă a UE și o înțelegere deficitară a plus-valorii sale concrete pot contribui la percepția unui deficit democratic și la un euroscepticism larg răspândit în statele membre și în țările candidate; întrucât trebuie rezolvată problema deficitului democratic pentru a reduce distanța tot mai mare dintre vocea cetățenilor europeni și instituțiile UE;

G.   întrucât, potrivit Eurobarometrului special 437 din 2015, o mare majoritate a europenilor este de acord cu ideea că în lecțiile și materialele școlare ar trebui introduse informații despre diversitatea religiilor și convingerilor, originilor etnice, orientărilor sexuale și identităților de gen(14);

H.   întrucât creșterea gradului de conștientizare cu privire la avantajele politicilor europene, precum libera circulație a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii și programele de mobilitate ale UE, pot contribui la crearea unui sentiment de apartenență la UE și a unui spirit comunitar, precum și la acceptarea societăților multiculturale și multinaționale;

I.  întrucât reușita sistemelor educative și a programelor de învățământ, alături de creșterea influenței și gradului de participare a europenilor la procesele de decizie politică ale UE ar putea trezi un interes mai mare pentru afacerile Uniunii și un sentiment de înțelegere și apartenență, contribuind totodată la aplanarea segregării sociale și culturale și a sentimentului de privațiune;

J.  întrucât majoritatea statelor membre au integrat cunoașterea UE în programele lor de învățământ și în programele de formare a profesorilor; întrucât există încă disparități între statele membre, dar și în interiorul acestora;

K.  întrucât, deși în unele state membre subiectele legate de UE sunt predate la mai multe niveluri de educație și în diverse materii ale învățământului obligatoriu, de regulă ele reprezintă o parte redusă a programei pe care profesorii trebuie să o respecte;

L.  întrucât cunoștințele și competențele cadrelor didactice și ale personalului din învățământ legate de temele UE trebuie ameliorate și actualizate printr-o formare inițială și continuă și întrucât, în această privință, instituțiile de învățământ și profesorii au nevoie de o asistență eficace, adaptată la nevoile lor specifice și relevantă pentru acestea;

M.  întrucât potrivit studiului „Learning Europe at school” („Cunoașterea Europei în școală”), efectuat de firma privată de consultanță ICF GHK pentru DG Educație și cultură(15), formarea profesorilor în chestiunile legate de UE este asigurată în primul rând de instituții și asociații care nu fac parte din sistemul de învățământ superior;

N.  întrucât studiul de impact al programului Erasmus prezentat de Comisie în 2014 demonstrează efectele pozitive ale mobilității educaționale și ale internaționalizării studiilor nu numai asupra CV-ului și șanselor de angajare, ci și în privința cunoașterii Europei, a creării unui sentiment de cetățenie europeană, a unei atitudini favorabile față de Europa și a participării la vot la alegerile europene;

O dimensiune europeană în educație

1.   subliniază importanța din ce în ce mai mare a unei dimensiuni europene în educație, în diferitele sale materii, niveluri și forme, accentuând totodată necesitatea unei înțelegeri mai ample și mai profunde a conceptului, care să țină seama de caracterul său complex, dinamic și pluristratificat, a cărei componentă esențială este dobândirea cunoștințelor despre UE în școală;

2.   subliniază faptul că introducerea unei dimensiuni UE în învățământ este esențială pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă mai bine Uniunea și să restabilească conexiunea cu aceasta, precum și pentru a accentua rolul valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și a maximiza poziția Uniunii într-o lume interdependentă;

3.  subliniază necesitatea înțelegerii și a promovării atașamentului față de valorile fundamentale ale Uniunii Europene; atrage atenția asupra faptului că cunoașterea și înțelegerea istoriei și valorilor comune ale UE și statelor sale membre reprezintă un element esențial pentru înțelegerea reciprocă, conviețuirea pașnică, toleranță și solidaritate, precum și pentru înțelegerea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene;

4.   subliniază faptul că UE ar trebui să fie mai vizibilă și mai bine integrată în materialele didactice și în activitățile extrașcolare, având în vedere impactul său asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor; consideră că un conținut legat explicit de UE poate aduce o contribuție valoroasă în programele școlare, precum și la dezvoltarea și evoluția cursanților;

5.  subliniază necesitatea utilizării unor metode de predare active și participative adaptate la vârsta, nivelul, nevoile și interesele cursanților, precum și necesitatea valorificării depline a posibilităților oferite de tehnologiile informației și comunicațiilor și de media, inclusiv de media sociale;

6.  subliniază faptul că o dimensiune UE în educație ar permite elevilor nu numai să dobândească cunoștințe și un sentiment al apartenenței și cetățeniei europene, ci și să se implice într-o reflecție critică asupra UE, printre altele prin învățarea despre valorile fundamentale ale UE, bazate pe statul de drept și pe respectarea drepturilor omului, despre guvernanța UE și procesele sale decizionale, precum și despre modul în care acestea influențează statele membre unde trăiesc și propria lor participare democratică; încurajează utilizarea jocurilor de rol din cadrul Parlamentului European al Tinerilor, care îi ajută pe copii și pe studenți să înțeleagă procesele europene și care contribuie la creșterea nivelului lor de conștientizare cu privire la aspectele europene;

7.   atrage atenția asupra faptului că UE a fost modelată de statele sale membre, cu istoriile și culturile lor unice, și că dezvoltarea Uniunii rămâne strâns legată de acestea; subliniază totodată contribuția diferitelor culturi la patrimoniul și la societățile europene;

8.  ia act de faptul că impactul UE asupra statelor membre este semnificativ și că studierea UE la școală ar trebui să reflecte atât rolul statelor membre în dezvoltarea UE, cât și influența UE asupra evoluțiilor de la nivel național;

9.   subliniază faptul că statele membre și UE trebuie să fie primele care dau un exemplu tuturor actorilor implicați în predarea și cunoașterea UE în școală, practicând valorile europene fundamentale ale incluziunii sociale și solidarității europene și internaționale;

10.  reamintește necesitatea de a asigura, consolida și extinde oportunitățile de dezvoltare profesională inițială și continuă a profesorilor și educatorilor și de a le oferi susținerea și resursele adecvate pentru a le permite să integreze o dimensiune a UE în învățământ, în special în ceea ce privește educația istorică și civică, precum și să aplice strategii axate pe elevi și să-și adapteze metodele de predare la nevoile elevilor;

11.  subliniază necesitatea de a promova și încuraja competențele multilingve și interculturale ale cadrelor didactice, oportunitățile de mobilitate, învățarea inter pares și schimbul de bune practici, de exemplu prin organizarea unor seminarii la nivel european;

12.  subliniază rolul universităților în pregătirea și formarea unor profesori și educatori înalt calificați și cu o motivație puternică; solicită încurajarea și susținerea măsurilor luate de statele membre în efortul lor de a oferi posibilități de cursuri de calificare specializate în cadrul universităților, care să fie deschise și accesibile studenților înscriși, dar și profesorilor și educatorilor implicați;

13.  subliniază importanța și potențialul unei abordări europene în predarea istoriei, ținând totodată seama de competențele statelor membre în acest domeniu, întrucât anumite evenimente istorice au avut un rol decisiv în nașterea idealurilor și valorilor europene; solicită Comisiei și statelor membre să susțină societățile de istorie și centrele de cercetare istorică, pentru a pune în valoare contribuția lor științifică în domeniul istoriei europene și rolul lor în actualizarea cunoștințelor profesorilor din școli;

14.  recomandă Casei Istoriei Europene să creeze programe, instrumente și activități specifice pentru cursanții și cadrele didactice de la toate nivelurile de învățământ, care să prezinte o narațiune convingătoare a integrării europene și a valorilor sale fundamentale

15.  solicită reînnoirea și consolidarea de urgență a cetățeniei UE și a educației civice în toate statele membre, actuale și viitoare, pentru a oferi elevilor, în funcție de vârstă, cunoștințele, valorile, abilitățile și competențele relevante, făcându-i capabili să gândească critic și să-și formeze o opinie echilibrată și în cunoștință de cauză, să-și exercite drepturile și responsabilitățile democratice, printre care dreptul la vot și diversitatea valorilor, să încurajeze dialogul intercultural și interreligios și să fie cetățeni activi și responsabili;

16.  subliniază că o mai mare participare a elevilor și părinților la conducerea școlilor poate contribui la combaterea discriminării și la consolidarea unei democrații și cetățenii participative și sustenabile, promovând un climat de încredere și de cooperare între diferiții actori; invită instituțiile de învățământ să introducă guvernarea democratică și să extindă sfera acesteia, inclusiv prin acordarea unei importanțe mai mari opiniei reprezentanților elevilor, deoarece democrația trebuie învățată și trăită;

17.  subliniază necesitatea de a crește motivația și oportunitățile cadrelor didactice și a cursanților de a învăța mai multe despre UE prin intermediul unor experiențe directe, cum ar fi vizitele școlare în alte țări, vizitarea instituțiilor europene, contactele cu funcționarii UE, oportunități de stagii pentru studenți în cadrul instituțiilor UE, precum și prin intermediul educației media, cum ar fi al Portalului european pentru tineret, valorificând pe deplin noile tehnologii ale informației și comunicațiilor și resursele educaționale deschise;

18.  solicită valorificarea maximă a posibilităților oferite de tehnologiile digitale pentru dezvoltarea predării transfrontaliere, prin intermediul cursurilor digitale și al videoconferințelor, pentru a facilita descoperirea de către cursanți a altor puncte de vedere și a altor abordări asupra materiilor predate;

19.  subliniază că învățarea limbilor străine poate juca un rol esențial în creșterea nivelului de conștientizare a inteculturalității și poate oferi cetățenilor aptitudinile necesare pentru a trăi și a munci într-o lume din ce în ce mai complexă și mai globalizată;

20.  subliniază rolul învățării neformale și informale, inclusiv al activităților pentru tineret, al voluntariatului, al învățării intergeneraționale, în familie și la vârsta adultă, în dezvoltarea abilităților, competențelor și comportamentelor sociale și civice, precum și în formarea unor cetățeni europeni activi și responsabili; subliniază necesitatea de a recunoaște și a valida aceste competențe în cadrul învățământului formal și de a crea legături mai strânse între învățarea formală, neformală și informală;

21.  recomandă adoptarea unei abordări interculturale asupra politicilor educative, care să permită integrarea școlară efectivă a cursanților imigranți, pe baza cunoașterii reciproce a diverselor culturi și a edificării unor valori comune împărtășite;

Rolul Uniunii

22.  încurajează Comisia să-și continue sprijinul pentru eforturile de dezvoltare și promovare a unei dimensiuni UE în educație și a mobilității actorilor din domeniul educației, precum și să difuzeze în mod activ informații principalelor părți interesate, inclusiv informații privind oportunitățile de finanțare relevante și studiile și rapoartele disponibile; încurajează, în acest sens, o utilizare mai eficientă a noilor tehnologii de comunicații și media, inclusiv a platformelor online de socializare;

23.  solicită Comisiei să ofere un cadru comun și să pregătească un set de orientări, cu exemple concrete, pentru asimilarea cunoștințelor despre UE, pentru a stimula o gândire obiectivă și critică cu privire la beneficiile aduse de Uniunea Europeană cetățenilor, respectând însă compentețele statelor membre în domeniul educației și formării;

24.  solicită Comisiei să încurajeze realizarea mai multor studii care să arate modul în care se predau cunoștințele despre UE în școlile din Europa, modul în care se regăsește în programe și la examene, precum și: (a) dacă profesorii și educatorii au un acces satisfăcător la programele și acțiunile UE din domeniul dezvoltării profesionale, la educația continuă și la platformele de schimb de bune practici; și (b) dacă acțiunile finanțate pentru a integra o studiere adecvată a UE în școli au în cele din urmă efecte reale;

25.  invită Comisia să încurajeze, să sprijine și să faciliteze crearea unor rețele care promovează dobândirea de cunoștințe despre UE la nivel național, regional și local și care sunt implicate în acest proces, precum și schimbul de bune practici între aceste rețele la nivelul Uniunii, și să identifice domenii care necesită îmbunătățiri;

26.  invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre sau candidate în privința dimensiunii UE în educație, precum și în combaterea discriminării și a prejudecăților în instituțiile de învățământ, inclusiv prin intermediul evaluării materialelor didactice, a politicilor împotriva comportamentelor agresive și a celor împotriva discriminării;

27.  subliniază rolul important al programelor Erasmus +, Europa pentru cetățeni și Europa Creativă în promovarea educației și formării, a competențelor lingvistice, a cetățeniei active, a sensibilizării culturale, a înțelegerii interculturale și a altor competențe esențiale sau transversale valoroase; subliniază importanța acestor programe în consolidarea cetățeniei europene și necesitatea acordării unui sprijin adecvat mai puternic, a unei concentrări mai mari asupra rezultatelor lor calitative și a unui acces mai extins la mobilitate, acordând o atenție specială profesorilor și altor categorii de educatori, tinerilor provenind din diferite medii socio-economice, grupurilor vulnerabile și defavorizate și persoanelor cu nevoi speciale;

28.  reamintește gama largă de acțiuni posibile prin intermediul programului Erasmus+, precum și popularitatea și recunoașterea acestuia de către publicul larg, în special în ceea ce privește mobilitatea studenților ca parte integrantă a studiilor lor; invită Comisia și statele membre să aducă în mai mare măsură la cunoștința publicului elementele mai puțin cunoscute ale programului Erasmus+, cum ar fi Serviciul european de voluntariat;

29.  salută programul de lucru al Comisiei pentru 2016 pentru implementarea programului Erasmus+ și angajamentul său în favoarea unor acțiuni concrete în urma Declarației de la Paris, în special a celor care vizează creșterea impactului programului Erasmus+ asupra promovării cetățeniei active și democratice, a dialogului intercultural, a incluziunii și solidarității sociale, incluzând un sprijin mai substanțial pentru organizațiile societății civile în contextul rolului lor esențial pentru educația civică;

30.  invită Comisia să consolideze aspectele pedagogice și capacitatea de a răspunde nevoilor școlilor a proiectelor finanțate prin intermediul acțiunii Jean Monnet, dând școlilor posibilitatea de a se înscrie direct și acordând finanțări pe perioade mai lungi, de exemplu de trei ani, în concordanță cu modul de finanțare al modulelor Jean Monnet; solicită Comisiei să ia măsuri pentru ca modulul Jean Monnet să fie accesibil instituțiilor de pregătire a profesorilor și pentru a încuraja aceste instituții să-l integreze în programele lor;

31.  ia act de faptul că Uniunea trece în prezent printr-o criză a legitimității democratice, nu numai din cauza cunoștințelor insuficiente ale europenilor despre mecanismele UE, ci și din cauza faptului că opiniile lor nu sunt luate în considerare în procesele decizionale; subliniază că, pentru a-și recâștiga legitimitatea, Uniunea trebuie să oprească distrugerea structurilor sale democratice și să restabilească legătura cu cetățenii;

32.  solicită Comisiei să implementeze eficient programul „Europa pentru cetățeni”, pentru a îndeplini obiectivele unei societăți democratice mai incluzive, crescând astfel participarea cetățenilor la procesele decizionale;

33.  invită Comisia să monitorizeze îndeaproape impactul tuturor programelor UE asupra dezvoltării sentimentului de cetățenie și a participării civice a celor implicați;

34.   solicită Comisiei să dezvolte și să promoveze pe scară cât mai largă platformele virtuale eTwinning, EPALE și School Education Gateway (portalul educației școlare) și să continue să sprijine și să dezvolte și alte platforme digitale, precum Teachers’ Corner (Spațiul profesorilor), pentru a facilita accesul la materiale didactice de înaltă calitate, ușor de utilizat și actualizate, relevante pentru cunoașterea UE și disponibile în toate limbile Uniunii;

35.  solicită Comisiei să faciliteze o revizuire critică a materialelor existente disponibile în prezent pe platforma Teachers’ Corner (Spațiul profesorilor), realizată de cadre didactice implicate în prezent în predare și de cadre universitare specializate în studii europene, pentru a le asigura calitatea și caracterul adecvat;

36.  subliniază rolul pe care îl au birourile de informare ale instituțiilor europene și salută angajamentul acestora în ceea ce privește încurajarea relațiilor cu statele membre, cu instituțiile de învățământ, cu organizațiile de tineret și cu media la nivel național, regional și local, pentru a le apropia unele de altele și a se asigura că tinerii înțeleg rolul pe care îl joacă instituțiile în viața lor de zi cu zi;

37  solicită o dezbatere deschisă și participativă între Comisie, orașele mari și autoritățile locale și regionale privind legătura dintre sistemul de învățământ și modelele urbane, ca modalitate de înțelegere a efectelor diferitelor abordări ale relațiilor interculturale din Europa contemporană;

38.  încurajează Comisia să promoveze cunoașterea UE în școală, prezentând cât mai curând o recomandare în acest sens în cadrul proceselor de negociere cu țările candidate la aderarea la UE;

Rolul statelor membre

39.   încurajează statele membre să sprijine, să reanalizeze și să modernizeze sistemele lor de învățământ - precum și toate formele de conținut referitor la UE din programele școlare, la toate nivelurile de învățământ, inclusiv în cadrul pregătirii și formării profesionale - în vederea consolidării dimensiunii UE, în strânsă colaborare cu toți actorii relevanți la nivelul UE și la nivel național, încurajând totodată regiunile și autoritățile locale să facă același lucru, în special atunci când au competențe directe în ceea ce privește sistemele de învățământ;

40.  încurajează statele membre să susțină toate posibilitățile de a oferi mai multe informații despre UE cursanților, profesorilor și altor cadre didactice, prin învățarea formală, neformală și informală, precum și să exploateze și să completeze instrumentele financiare, programele și inițiativele UE în această privință;

41.  solicită statelor membre să ia măsuri suplimentare pentru a promova valorile educației și cetățeniei caracterizate de interculturalitate, nediscriminare și incluziune, în cadrul programelor școlare și universitare;

42.  invită statele membre să crească investițiile în calitatea educației, inclusiv prin intermediul consolidării parteneriatelor cu sectorul privat, să promoveze egalitatea universală de șanse și să ofere sprijinul necesar tuturor instituțiilor de învățământ și formare, profesorilor și celorlalți educatori, astfel încât să fie capabili să introducă și să dezvolte în permanență o dimensiune UE în educație, de la o vârstă fragedă și depășind cadrul sălilor de clasă;

43.  invită statele membre să asigure accesul egal și integrator la o educație formală și neformală inovatoare și de înaltă calitate pentru toți cursanții, precum și posibilități de educație permanentă; invită, în acest sens, statele membre să adopte de urgență propunerea de directivă din 2008 cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor, indiferent de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală, care ar oferi protecție împotriva discriminării pe aceste criterii în sectorul educației;

44.  invită statele membre să implice migranții, refugiații și comunitățile religioase în procesele de consolidare a cetățeniei bazate pe respect și responsabilizare, asigurând participarea lor la viața civică și culturală;

45.  invită statele membre să încurajeze și să faciliteze o pregătire de înaltă calitate a profesorilor, a altor cadre didactice, a liderilor și formatorilor tinerilor cu privire la subiectele legate de UE, inclusiv oferindu-le posibilitatea de a-și desfășura o parte din cursurile de formare în alt stat membru și asigurând recunoașterea competenței lor de a preda cunoștințe despre UE, de exemplu prin crearea și promovarea unei diplome de „euro-profesor”;

46.  consideră că statele membre, în dialog și consultare cu actorii din domeniul educației, ar trebui să caute oportunități pentru schimburile de idei și de exemple de bune practici în ceea ce privește integrarea unei dimensiuni UE în programele lor educaționale, printre altele pentru a îmbunătăți cunoașterea și înțelegerea tinerilor cu privire la procesul creării cetățeniei UE și a instituțiilor UE, permițându-le astfel să perceapă Uniunea ca pe o parte integrantă a mediului în care trăiesc, pe care pot și trebuie să o modeleze;

47.  îndeamnă statele membre să recunoască și să sprijine partenerii sociali și organizațiile societății civile, în special cele de tineret, în reducerea distanței dintre UE și cetățenii săi într-un mod structural și viabil, promovând și consolidând instrumentele democrației participative directe;

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

EXPUNERE DE MOTIVE

Uniunea Europeană (UE) se confruntă în prezent cu provocări fără precedent. În ultimii ani, UE s-a confruntat cu o criză economică și financiară majoră. Efectele sociale și politice ale acesteia au pus sub semnul întrebării instituțiile și valorile comune ale Uniunii, inclusiv ideea unei identități europene.

În acest context, consolidarea dialogului despre UE în școlile, asociațiile și spațiile noastre publice pare a fi mai importantă ca niciodată pentru a restabili încrederea cetățenilor în valoarea și necesitatea procesului de integrare europeană.

În prezent, cetățenii au cunoștințe limitate despre UE și modul în care funcționează instituțiile acesteia, 44 % dintre cetățeni nefiind de acord cu afirmația „înțeleg cum funcționează UE” într-un sondaj de opinie Eurobarometru realizat în primăvara anului 2014(16). În aceste circumstanțe, nu este de mirare faptul că cetățenii au un sentiment de distanțare sau chiar de înstrăinare din ce în ce mai accentuat față de proiectul politic european, că devin din ce în ce mai eurosceptici și percep un deficit democratic în cadrul proceselor decizionale ale Uniunii.

Această situație poate fi remediată dacă cetățenii sunt mai bine informați și mai încurajați să se implice și să manifeste un interes activ față de proiectul de unificare europeană. O principală modalitate de a realiza acest lucru este consolidarea dimensiunii UE în învățământului școlar, care poate contribui la combaterea euroscepticismului și la pregătirea cetățenilor pentru a trăi și a munci într-o lume din ce în ce mai complexă și globalizată. Situația din statele membre în ceea ce privește conținutul referitor la UE din programele școlare nu este nicidecum uniformă și justifică noi inițiative la toate nivelurile - european, național și local.

Conceptul de „dimensiune europeană” în educație

La începutul integrării europene, educația a jucat doar un rol marginal. Măsuri semnificative la nivelul Uniunii în domeniul educației datează din 1976, când a fost adoptat un prim program în acest domeniu(17). Acesta viza atenuarea efectelor negative ale migrației asupra șanselor și rezultatelor educației lucrătorilor din alte state membre și ale copiilor acestora, și avea ca obiect recunoașterea reciprocă a calificărilor.

Abia prin Tratatul de la Maastricht din 1992 a fost stabilit un temei juridic pentru măsurile din domeniul politicii educaționale. Articolul 149 din acest tratat, astăzi articolul 165 din TFUE, prevede că Uniunea Europeană poate încuraja cooperarea dintre statele membre și poate sprijini și completa acțiunea acestora, însă statele membre sunt singurele responsabile de conținutul învățământului și de organizarea sistemului educațional, precum și de diversitatea lor culturală și lingvistică. Armonizarea legislației și reglementărilor statelor membre este exclusă în mod explicit.

Acțiunea la nivelul Uniunii poate include, printre altele, dezvoltarea unei dimensiuni europene în educație, în sensul larg al cuvântului, inclusiv predarea și diseminarea limbilor statelor membre, precum și o serie de acțiuni de promovare a mobilității studenților și cadrelor didactice și a cooperării dintre instituțiile de învățământ. De asemenea, Uniunea poate stimula schimbul de informații cu privire la sistemele educaționale ale statelor membre și schimbul de bune practici, poate încuraja schimburile în rândul tinerilor, angajamentul civic și participarea tinerilor la viața democratică din Europa.

După programul de acțiune din 1976, au fost adoptate numeroase rezoluții și programe pentru a promova obiectivele politicii educaționale a UE prevăzute în dreptul primar european. Odată cu introducerea Erasmus+, în vigoare de la 1 ianuarie 2014, toate inițiativele UE în materie de educație s-au reunit în cadrul acestui program unificat.

Deși conceptul unei dimensiuni europene a educației se dovedește a fi extrem de complex, prezentul raport se axează pe un singur aspect, care este totuși esențial: „cunoașterea UE în școală”, la care ne putem referi ca la o „dimensiune a UE în educație”. Această opțiune se bazează pe convingerea că învățământul școlar ar trebui să le asigure elevilor o bună înțelegere a modului în care funcționează UE și să le permită o reflecție critică asupra chestiunilor europene, inclusiv asupra valorilor pe care se bazează integrarea europeană, precum și asupra modului în care acestea le influențează țara și propriile activități, pregătindu-i totodată pentru a trăi și a munci ca cetățeni activi într-o Europă din ce în ce mai integrată și într-o lume globalizată.

O dimensiune UE în educație

Ideea unei dimensiuni a UE în educație comportă două aspecte principale, legate între ele. Primul și cel mai evident se referă la cunoașterea geografiei, istoriei și culturii UE, precum și a UE ca atare, inclusiv a modului de funcționare a instituțiilor sale. Al doilea, bazat pe asumpția că legitimitatea și stabilitatea oricărui sistem politic democratic se bazează în mare măsură pe angajamentul civic, poate fi înțeles în sens larg ca „educație civică”.

Ținând seama de acestea și având în vedere cunoștințele limitate despre UE ale multor cetățeni, Uniunea ar trebui să devină mai vizibilă în manuale, iar lecțiile pe această temă ar trebui să reflecte relația complexă dintre Uniune și statele sale membre: UE a fost modelată de statele sale membre, cu istoriile și culturile lor unice, iar dezvoltarea sa rămâne strâns legată de statele membre. Pe de altă parte, impactul UE asupra statelor membre este considerabil. Prin urmare, studiul UE în școală ar trebui să reflecte atât rolul statelor membre în dezvoltarea UE, cât și influența UE asupra evoluțiilor la nivel național. În acest context, istoria ca disciplină școlară joacă un rol important în dezvoltarea unei conștiințe reflexive a trecutului și a unei „culturi critice a memoriei”, bazate pe valorile europene și caracterizate de încercarea de a reflecta cu acuratețe multitudinea memoriilor istorice - de fapt, a istoriilor - existente în Europa.

În ceea ce privește diversitatea, educația civică - ca al doilea aspect al dimensiunii UE - urmărește în esență să le permită tinerilor să dobândească competențele necesare pentru a trăi și a se implica activ în societăți democratice pluraliste, precum și pentru a-și face auzite preocupările. Prin urmare, printre elementele principale care ar trebui transmise de către profesori se numără toleranța, alături de conștientizarea și înțelegerea altor culturi, precum și a valorilor democratice și drepturilor omului. Acest „set de instrumente” pentru angajamentul civic și o cetățenie democratică activă se aplică și dincolo de granițele Europei și este, de asemenea, extrem de important într-un context internațional.

Deși educația civică, astfel înțeleasă, poate fi introdusă ca materie de sine stătătoare, nu trebuie trecut cu vederea faptul că o abordare transversală poate fi și mai utilă pentru a induce elevilor atitudini și valori adecvate vieții și muncii împreună cu alte persoane, din medii culturale și religioase diferite. În plus, pe lângă conținutul programei școlare, instituțiile de învățământ ar trebui să instituie structuri democratice de funcționare, astfel încât democrația să poată fi învățată și trăită la școală.

Situația actuală și calea de urmat

Majoritatea statelor membre au integrat treptat o dimensiune UE în programele școlare și în formarea cadrelor didactice, dar există încă disparități între statele membre și în interiorul acestora. Se poate face mult mai mult, de exemplu în ceea ce privește programele școlare, formarea cadrelor didactice, manualele și metodele de predare.

În ceea ce privește dimensiunea UE, programele școlare naționale sunt adesea fragmentate, nu au un caracter progresiv, sunt prea generale și le lipsesc coerența și complementaritatea cu alte materii predate, fapt care face să fie dificil pentru elevi să construiască o imagine globală a UE. Având în vedere impactul său asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor, UE ar trebui să fie mai vizibilă în materialele didactice, la toate nivelurile și în toate formele de învățământ. În această privință, ar trebui acordată o atenție deosebită sectorului învățământului și formării profesionale. Formarea profesorilor - atât formarea inițială, cât și cea continuă - trebuie să pregătească în mod sistematic cadrele didactice pentru a preda despre UE și despre valorile sale fundamentale, atât la nivel teoretic, cât și la nivel practic. Manualele ar trebui să ofere un spațiu mai extins subiectelor legate de UE și, în același timp, să fie mai bine adaptate la grupuri de vârstă specifice, ținând seama de interesele elevilor. Metodele de predare utilizate în clasă ar trebui să îi responsabilizeze pe elevi cu privire la propriul proces de învățare, să fie interactive și să folosească stimuli externi și exemplifice modul în care UE este importantă în viața de zi cu zi a cursanților.

La nivel european, posibilitățile oferite de programele UE în domeniul educației și culturii ar trebui să fie exploatate la maximum, pentru a promova competențele lingvistice, cetățenia activă, conștiința culturală și înțelegerea interculturală. Sprijinul financiar continuu și un acces mai larg la oportunitățile de mobilitate oferite de aceste programe sunt esențiale pentru asigurarea un efect pozitiv asupra spiritului civic și a implicării civice a participanților.

Comisia ar trebui să ia măsuri pentru ca principalii actori să fie informați cu privire la oportunitățile de finanțare relevante oferite de aceste programe și să fie încurajați să le utilizeze. În plus, platforme precum eTwinning, School Education Gateway (portalul educației școlare) și EPALE pentru formarea destinată adulților pot fi utilizate pentru elaborarea și schimbul de materiale didactice și proiecte referitoare la UE și instituțiile sale, precum și pentru educația civică.

Rețelele naționale și europene existente care promovează cunoașterea UE la toate nivelurile și sunt implicate în acest proces ar trebui încurajate cât mai mult, la fel ca și schimbul de informații între ele.

La nivel național, statele membre trebuie să asigure relevanța continuă a programelor lor școlare și a sistemelor lor de învățământ în general, inclusiv a învățământului profesional și tehnic. Aceste sisteme trebuie actualizate periodic, ținând cont de noile provocări de ordin societal și tehnologic, pentru a-i ajuta pe elevi să dobândească aptitudinile și competențele de care vor avea nevoie în societățile de astăzi, interconectate și într-o evoluție rapidă.

Instituțiile de învățământ reflectă societățile noastre complexe și reprezintă comunități de persoane care provin din medii diferite și trăiesc și învață împreună. Prin urmare, statele membre ar trebui să ia mai multe măsuri pentru a promova, în programele școlare și universitare, valorile cetățeniei și educației multiculturale, nediscriminatorii și favorabile incluziunii. Aceste valori trebuie să pătrundă de o manieră orizontală în programele școlare. Pentru a atinge obiectivul ambițios al transmiterii valorilor, școlile trebuie să beneficieze de un sprijin corespunzător din punct de vedere financiar și nu numai.

În cele din urmă, statele membre ar trebui, de asemenea, să recunoască și să faciliteze rolul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile în diminuarea distanței dintre UE și cetățenii săi.

REZULTATUL VOTULUI FINAL

ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

25.1.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Andrea Bocskor, Louise Bours, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Rikke Karlsson, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Stefano Maullu, Luigi Morgano, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Eider Gardiazabal Rubial, Dietmar Köster, Zdzisław Krasnodębski, Ernest Maragall, Algirdas Saudargas

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Gabriel Mato, Jaromír Štětina

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

23

+

ALDE

Mircea Diaconu, María Teresa Giménez Barbat, Yana Toom

EFDD

Isabella Adinolfi  

PPE

Andrea Bocskor, Svetoslav Hristov Malinov, Gabriel Mato, Stefano Maullu, Jaromír Štětina, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

S&D

Silvia Costa, Damian Drăghici, Eider Gardiazabal Rubial, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Dietmar Köster, Luigi Morgano, Julie Ward

Verts/ALE

Ernest Maragall, Helga Trüpel

4

-

ECR

Rikke Karlsson, Zdzisław Krasnodębski, Andrew Lewer

EFDD

Louise Bours

1

0

GUE/NGL

Nikolaos Chountis

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 50.

(2)

JO L 325, 23.11.2012, p. 1.

(3)

JO L 115 17.4.2014, p. 3.

(4)

JO L 394, 30.12.2006, p. 10.

(5)

JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

(6)

JO C 372, 20.12.2011, p. 31.

(7)

JO C 311, 19.12.2009, p. 1.

(8)

JO C 398, 22.12.2012, p. 1.

(9)

JO C 150, 15.6.1992, p. 366.

(10)

JO C 306 E, 15.12.2006, p. 100.

(11)

JO C 8 E, 14.1.2010, p. 12.

(12)

Eurobarometru standard 81, primăvara 2014: „Public Opinion in the European Union” (http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb81/eb81_publ_en.pdf), p. 117 și 131.

(13)

http://www.eprs.sso.ep.parl.union.eu/lis/lisrep/13-EPRS-publications/2015/COMM_STUD_558351_UpdateReview-EN.pdf, p. 43-45.

(14)

Eurobarometrul special 437/2015: „Discrimination in the EU in 2015” (http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/ResultDoc/download/DocumentKy/68004), p. 100.

(15)

http://www.eupika.mfdps.si/Files/Learning%20Europe%20at%20School%20final%20report.pdf.

(16)

Eurobarometru standard 81, primăvara 2014: „Public opinion in the European Union” (http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb81/eb81_publ_en.pdf), p. 117.

(17)

JO C 38, 19.2.1976, p. 1.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate