Procedură : 2015/2285(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0030/2016

Texte depuse :

A8-0030/2016

Dezbateri :

PV 24/02/2016 - 14
CRE 24/02/2016 - 14

Voturi :

PV 25/02/2016 - 7.7
CRE 25/02/2016 - 7.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0058

RAPORT     
PDF 806kWORD 267k
22.2.2016
PE 572.914v02-00 A8-0030/2016

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2016

(2015/2285(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportoare: Maria João Rodrigues

Raportori pentru aviz (*):

Jean Arthuis, Comisia pentru bugete

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2016

(2015/2285(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2) și articolele 136 și 148,

–  având în vedere articolul 9 din TFUE (clauza socială orizontală),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(8),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 25-26 martie 2010 și 17 iunie 2010, precum și Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului din 14 iulie 2015 privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene(9),

–  având în vedere Decizia (UE) 2015/1848 a Consiliului din 5 octombrie 2015 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015(10),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice(11),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 iunie 2015 referitoare la evaluarea cadrului de guvernanță economică: bilanț și provocări(12),

–  având în vedere raportul intitulat „Finalizarea uniunii economice și monetare a Europei” („Raportul celor cinci președinți”),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 octombrie 2015 privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii economice și monetare (COM(2015)0600),

–  având în vedere comunicatul liderilor grupului G20 în urma Summitului de la Antalya din 15-16 noiembrie 2015,

–  având în vedere versiunea actualizată a Evaluărilor de sustenabilitate efectuate de personalul Fondului Monetar Internațional în cadrul procesului de evaluare reciprocă a membrilor grupului G20 în ceea ce privește dezechilibrele și creșterea (octombrie 2015),

–  având în vedere acordul COP 21 adoptat în cadrul Conferinței de la Paris privind schimbările climatice, la 12 decembrie 2015,

–  având în vedere previziunile economice europene efectuate de Comisie în toamna lui 2015,

–  având în vedere studiile și analizele aprofundate ale coordonării politicilor economice din zona euro, efectuate în cadrul semestrului european și destinate Comisiei pentru afaceri economice și monetare (noiembrie 2015),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2015 privind analiza anuală a creșterii pentru 2016 (COM(2015)0690), Raportul privind mecanismul de alertă 2016 (COM(2015)0691) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă (COM(2015)0700),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017­2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013 (COM(2015)0701),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la finalizarea uniunii economice și monetare a Europei(14),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro,

–  având în vedere dezbaterea cu reprezentanții parlamentelor naționale privind prioritățile semestrului european pentru 2016,

–  având în vedere raportul Comisiei din 14 decembrie 2015 privind finanțele publice în UEM pe 2015 (document instituțional 014),

–  având în vedere dezbaterea cu Comisia din cadrul Parlamentului European referitoare la pachetul privind semestrul european - analiza anuală a creșterii pentru 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0030/2016),

A.  întrucât redresarea economică a Uniunii Europene este în curs, dar rămâne slabă și neuniformă de la un stat membru la altul și în interiorul statelor membre și este generată parțial de factori temporari și externi, printre care prețurile scăzute ale petrolului;

B.  întrucât unele state membre se confruntă cu problema persistentă a ratelor de creștere foarte scăzute;

C.  întrucât creșterea economică globală încetinește în contextul turbulențelor economice și financiare din unele economii emergente, ceea ce conduce la apariția de noi provocări strategice la care Uniunea Europeană trebuie să se ajusteze în mod adecvat;

D.  întrucât Europa se confruntă în continuare cu un decalaj de investiții important, care slăbește semnificativ potențialul de creștere pe termen lung al UE, în timp ce excedentul de cont curent din zona euro crește; întrucât datoria publică și privată este în continuare ridicată în multe țări, deși deficitele de cont curent au fost reduse; întrucât mai multe state membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru a implementa reforme structurale semnificative;

E.  întrucât, în ciuda faptului că mai multe state membre au înregistrat reduceri semnificative ale deficitelor lor de cont curent și o reducere a costurilor unitare ale muncii, datoria externă netă exprimată în procente din PIB nu a scăzut în majoritatea statelor membre;

F.  întrucât rata ocupării forței de muncă se află în creștere, dar nu în măsură suficientă pentru a reduce semnificativ șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor și cel pe termen lung, precum și sărăcia;

G.  întrucât Europa este zona economică cea mai dependentă de importul de resurse, în comparație cu concurenții săi; întrucât crearea unui economii circulare adevărate în Europa este, prin urmare, o condiție prealabilă pentru o viitoare creștere economică;

H.  întrucât criza din 2008 nu a fost doar de natură ciclică, ci și structurală, ceea ce explică efectele sale de durată;

I.  întrucât libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor reprezintă piatra de temelie a creșterii economice sustenabile pe piața unică a Uniunii Europene;

J.  întrucât eludarea fiscală, evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă au cauzat înregistrarea de către finanțele publice din mai multe state membre a unor pierderi de potențiale venituri în valoare de miliarde, în beneficiul marilor corporații, subminând astfel fundamentul solidarității între țări și al concurenței loiale între întreprinderi;

Mixul de politici

1.  salută pachetul privind analiza anuală a creșterii pe 2016 și mixul de politici propus, ce conține investiții, reforme structurale și responsabilitate bugetară, care are scopul de a promova în continuare niveluri mai ridicate de creștere economică și de a consolida redresarea europeană și convergența înspre niveluri superioare; subliniază că, pentru a realiza o redresare economică mai solidă și o prosperitate sustenabilă și larg răspândită, sunt necesare eforturi naționale majore în ceea ce privește implementarea efectivă de reforme structurale, precum și o coordonare mai puternică la nivel european;

2.  salută îmbunătățirea situației din domeniul finanțelor publice, în special reducerea treptată a raportului datorie/PIB în UE și zona euro, precum și scăderea deficitelor bugetare globale; ia act, cu toate acestea, de faptul că ponderea datoriei publice în PIB continuă să crească în unele state membre, înregistrându-se o creștere slabă a PIB-ului nominal și un nivel scăzut al inflației, și că procedura de deficit excesiv este în continuare în curs pentru nouă state membre; subliniază că multe state membre au limitat marja fiscală pentru a putea face față posibilelor noi șocuri economice și că, prin urmare, ar trebui să se aibă în vedere un nivel mai ridicat de coordonare europeană pentru a sprijini consolidarea fiscală fără a afecta creșterea;

3.  observă că, pentru Uniunea Europeană, competitivitatea sa la nivel mondial este în continuare un obiectiv important și subliniază importanța reformelor structurale, a investițiilor în cercetare și dezvoltare, a eficienței resurselor, a inovării care sporește productivitatea și a reducerii dezechilibrelor macroeconomice; consideră, totodată, că previziunile tot mai pesimiste privind perspectiva de la nivel mondial impun creșterea cererii interne, pentru a crește rezistența economiei europene; este preocupat, în special, de o posibilă reducere a cererii la nivel mondial;

4.  consideră că dezechilibrele macroeconomice ar trebui abordate prin intermediul unui efort coordonat care să implice toate statele membre, pe baza reformelor și a investițiilor relevante; subliniază că fiecare stat membru trebuie să își asume responsabilitățile individuale în acest context; ia act de faptul că excedentele importante de cont curent implică posibilitatea unei cereri interne mai ridicate; subliniază că nivelurile ridicate ale datoriei publice și private reprezintă o vulnerabilitate importantă și că sunt necesare politici fiscale responsabile și niveluri de creștere mai mari pentru reducerea mai rapidă a datoriei;

5.  solicită eforturi suplimentare pentru a sprijini redresarea, pentru a stimula convergența spre țările cu cele mai bune rezultate și pentru a corecta dezechilibrele macroeconomice, inclusiv prin creșterea productivității și prin stimularea investițiilor;

6.  este încurajat de îmbunătățirea ușoară a indicatorilor privind piața muncii, recunoscând, în același timp, că diferențele dintre statele membre sunt în continuare importante, iar șomajul se află în continuare la niveluri inacceptabil de ridicate; remarcă necesitatea de a valorifica progresele obținute recent, sporind, de asemenea, calitatea locurilor de muncă create și productivitatea acestora; solicită să se depună mai multe eforturi pentru a crește investițiile în competențe, pentru a face ca piața muncii să devină mai favorabilă incluziunii, pentru a crea locuri de muncă de calitate și pentru a reduce sărăcia, excluziunea socială și inegalitățile din ce în ce mai mari în ceea ce privește veniturile și bogăția, păstrând totodată disciplina bugetară; subliniază că indicatorii în materie de ocupare a forței de muncă ar trebui să aibă același statut ca și indicatorii existenți, pentru a putea realiza o analiză aprofundată și a evita dubla măsură; subliniază că acești indicatori ar trebui să fie luați în considerare în mod adecvat în cadrul politicii UE și al orientărilor destinate statelor membre;

7.  salută revizuirea orientărilor integrate cu privire la Europa 2020 și solicită ca Strategiei Europa 2020 să i se confere un rol mai pronunțat în ghidarea semestrului european, în conformitate cu obiectivele din tratat și cu legislația aplicabilă, precum și în prevenirea reapariției unei crize a datoriei suverane; subliniază importanța unor politici și a unor instrumente ambițioase care să garanteze faptul că Europa fructifică pe deplin tranziția energetică și cea digitală, de asemenea mulțumită unor investiții adecvate în cercetare, dezvoltare, inovare și competențe, reducând decalajul Europei în raport cu principalii săi concurenți de la nivel mondial în ceea ce privește productivitatea totală a factorilor; consideră extrem de important să se abordeze inegalitățile economice care reprezintă un obstacol în calea creșterii economice pe termen lung; cere Comisiei să abordeze problema reformelor în materie de fiscalitate a mediului în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări, inclusiv în contextul responsabilității fiscale; cere să existe o monitorizare consistentă și globală a convergenței în direcția statelor membre cu cele mai bune rezultate în materie de obiective ale Strategiei Europa 2020;

Investițiile

8.  solicită ca Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) să fie utilizat în mod cât mai eficace pentru sprijinirea proiectelor strategice care nu pot fi finanțate din alte surse, conform mandatului acestui fond; cere statelor membre și vehiculelor FEIS să implice îndeaproape autorităților locale și regionale în dezvoltarea portalurilor de proiecte și a platformelor de investiți, cu ajutorul Platformei europene de consiliere în materie de investiții și al Portalului european de proiecte de investiții; subliniază, de asemenea, importanța realizării sinergiilor dintre FEIS și fondurile structurale și de investiții europene;

9.  invită Comisia și statele membre să utilizeze pe deplin potențialul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), în conformitate cu Strategia Europa 2020, pentru a îmbunătăți coeziunea și a reduce divergențele din cadrul pieței unice, ajutând toate regiunile să-și dezvolte avantajele competitive și facilitând investițiile private suplimentare; consideră că aceste investiții ar trebui să servească unei politici industriale consistente și ar trebui să acorde o atenție deosebită creării de locuri de muncă de calitate, în special pentru tineri; subliniază necesitatea unei capacități administrative adecvate, a rolului activ jucat de regiuni și a unei mai bune coordonări la toate nivelurile guvernamentale și între acestea; cere să se aibă în vedere continuarea acțiunilor politice destinate să reducă decalajul în materie de investiții din UE;

10.  este conștient de procesul actual de reducere a efectului de levier din sectorul privat; subliniază că rata de investiții din Europa se află cu mult sub nivelul înregistrat înainte de criză; subliniază, în acest context, importanța implementării rapide a uniunii bancare și a reformei bancare structurale, precum și importanța stimulării investițiilor în capitalul social al IMM-urilor, grație uniunii piețelor de capital; solicită utilizarea la maximum a FEIS și a COSME pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la finanțare; consideră că un grad mai ridicat de previzibilitate pe piața unică ar crește încrederea investitorilor;

11  subliniază necesitatea creșterii investițiilor în capitalul uman, în special în educație și inovare, de asemenea în contextul reformelor de pe piața muncii; subliniază necesitatea de a îmbunătăți sistemele naționale de educație, de învățământ profesional și de învățare pe tot parcursul vieții și de a le adapta noilor cerințe în materie de competențe și cunoștințe de pe piața muncii din UE; subliniază că toate acestea vor face posibilă inovarea, care constituie una dintre forțele motrice cheie ale creșterii, productivității și competitivității; cere, în acest context, statelor membre să îmbunătățească productivitatea investițiilor publice;

12.   salută profilurile de investiții specifice țărilor, în care se identifică unele dintre principalele provocări în materie de investiții din statele membre la nivel individual; invită Comisia și statele membre să implice toate nivelurile guvernamentale și părțile interesate vizate în identificarea obstacolelor din calea investițiilor, axându-se în special pe piața internă, pe cererea internă deficitară, pe reformele structurale și pe crearea de instrumente adecvate care să combine finanțarea publică și cea privată; subliniază importanța unui nivel ridicat de investiții productive pentru un proces de recuperare economică susținută între statele membre; subliniază că în fiecare țară trebuie găsit un echilibru adecvat între cheltuielile curente, sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și a investițiilor în potențialul de creștere economică și că piața unică și instrumentele europene precum FEIS și fondurile ESI au un rol important în sprijinirea unui nivel solid al investițiilor; subliniază că investițiile publice reduse în cercetare și inovare din unele țări ar putea să ancoreze și mai mult aceste țări în capcana veniturilor medii;

Reformele structurale

13.  consideră că, după o perioadă îndelungată de ajustare macroeconomică, ar trebui să se pună accentul pe realizarea de reforme structurale și de investiții care să vizeze consolidarea potențialului de creștere pe baza locurilor de muncă de calitate și a productivității, promovarea unor sisteme de protecție socială echitabile, robuste, eficiente și sustenabile din punct de vedere bugetar, precum și promovarea unei tranziții sustenabile a economiilor statelor membre către o mai mare eficiență a resurselor;

14.  solicită reformarea durabilă a piețelor de produse și servicii, a pieței muncii și a sistemului de pensii, precum și o mai bună reglementare, care să promoveze inovarea, crearea de locuri de muncă, creșterea gradului de bunăstare și concurența loială, fără însă a reduce gradul de protecție a consumatorilor;

15.  subliniază importanța îmbunătățirii eficienței în utilizarea resurselor și a energiei, inclusiv prin dezvoltarea economiei circulare; subliniază importanța dezvoltării în continuare a unei adevărate uniuni energetice bazate pe solidaritate, eficiență și diversitate, însă fără a ignora sursele de energie interne, inclusiv energia regenerabilă; cere Comisiei să includă aceste preocupări în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări, atunci când acestea sunt relevante pentru competitivitate și creștere durabilă;

16.  solicită să se întreprindă noi măsuri pentru a se stimula crearea de locuri de muncă de calitate și crearea de piețe ale muncii solide, care să fie mai puțin segmentate; subliniază importanța unor sisteme de securitate socială sustenabile și eficace; reamintește că un factor important pentru a menține sustenabilitatea sistemelor de pensii este asigurarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă;

17.  subliniază că sunt necesare o administrație publică modernă, eficientă, democratică și orientată către cetățeni la toate nivelurile guvernamentale, precum și norme eficiente și transparente în materie de achiziții publice; subliniază importanța întreprinderii unor noi măsuri pentru a realiza o adevărată e-administrație în cadrul statelor membre și între acestea; cere Comisiei și statelor membre să identifice și să corecteze deficiențele din administrațiile lor, care s-ar putea dovedi dăunătoare în situații de criză;

18.  cere să se decidă la nivel național reducerea impozitării muncii, asigurându-se totodată sustenabilitatea sistemelor de protecție socială;

19.  ia act de propunerea privind programul de sprijin pentru reforme structurale, conceput pentru a consolida implementarea de reforme în sprijinul creșterii economice în statele membre, care urmează să fie decisă în cadrul procedurii legislative ordinare; reamintește faptul că este de datoria statelor membre să implementeze reformele structurale;

Responsabilitatea bugetară

20.  reiterează faptul că sunt necesare politici bugetare responsabile, care să favorizeze creșterea, să asigure sustenabilitatea datoriei și să țină seama de ciclul economic și de deficitul de investiții și, totodată, să respecte drepturile sociale ale cetățenilor; reamintește că nivelul foarte ridicat de îndatorare al unora dintre statele membre constituie un risc substanțial în caz de eventuale șocuri în cadrul zonei euro; subliniază că în țările cu un raport ridicat datorie/PIB se impune intensificarea eforturilor de sporire a rezilienței finanțelor publice și de stimulare a creșterii, pentru a determina reducerea constantă și sustenabilă a acestui raport;

21.  insistă să se pună în aplicare Pactul de stabilitate și de creștere, valorificându-se totodată complet clauza de flexibilitate a acestuia, în conformitate cu comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 (COM(2015)0012), inclusiv pentru a încuraja investiții mai consistente și reforme structurale și pentru a răspunde amenințărilor la adresa securității și fluxurilor de refugiați;

22.  atrage atenția asupra necesității de a îmbunătăți colectarea impozitelor, de a combate frauda fiscală și evitarea plății impozitelor, precum și de a îmbunătăți coordonarea politicilor fiscale la nivelul UE; solicită introducerea de sisteme fiscale eficace și transparente pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor, a preveni evitarea plății impozitelor și a combate criminalitatea organizată; consideră, prin urmare, că autoritățile fiscale și vamale ar trebui să dispună de suficiente resurse umane, materiale și financiare;

23.  sprijină eforturile raționale și specifice depuse de fiecare țară pentru îmbunătățirea calității și eficienței cheltuielilor publice și întărirea caracterului favorabil creșterii al acestora, mai ales prin redirecționarea cheltuielilor neproductive către investiții de stimulare a creșterii, fără însă a pune în pericol asigurarea serviciilor publice și sociale esențiale;

Observații specifice pentru zona euro

24.  salută recomandarea privind politica economică din zona euro, propusă de Comisie cu șase luni înainte de recomandările specifice pentru fiecare țară, ca o modalitate de îmbunătățire a coordonării politicilor în urma Raportului celor cinci președinți și a rezoluțiilor pertinente ale Parlamentului European;

25.  subliniază că, având în vedere gradul ridicat al dependenței reciproce și caracterul unitar al politicii sale monetare, zona euro reprezintă o entitate economică în care convergența în direcția statelor membre cu cele mai bune rezultate trebuie promovată și susținută prin intermediul unei coordonări mai strânse a politicilor naționale; subliniază importanța unor eforturi mai susținute din partea tuturor guvernelor naționale în vederea executării în statele membre a reformelor economice și a investițiilor necesare pentru reducerea dezechilibrelor macroeconomice și prevenirea efectelor negative de contaminare ale politicilor naționale din alte state membre; solicită, așadar, să se efectueze o evaluare aprofundată a acestor dezechilibre macroeconomice și efecte de contaminare pentru a completa evaluarea aspectelor vulnerabile specifice fiecărei țări în parte și dialogul macroeconomic; insistă asupra faptului că trebuie să existe o coerență deplină între recomandarea pentru zona euro și recomandările specifice fiecărei țări;

26.  salută faptul că se acordă o atenție mai mare poziției bugetare agregate a zonei euro, ceea ce nu distrage atenția de la responsabilitățile individuale ale fiecărui stat membru; reamintește că un deficit bugetar într-un stat membru nu poate fi compensat de existența unui excedent bugetar în alt stat membru în cadrul procedurii de deficit excesiv; solicită monitorizarea regulată a faptului dacă poziția bugetară agregată este adecvată, având în vedere deficitul de investiții existent;

27.  sprijină recomandarea privind diferențierea efortului bugetar în funcție de fiecare stat membru în parte, ținându-se seama de situația fiecărui stat în raport cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere și de nevoile sale de stabilizare, precum și de efectele de contaminare; observă că, pentru multe state membre, acest lucru înseamnă realizarea unei consolidări bugetare favorabile creșterii; constată, în același timp, că unele țări dispun de o marjă de manevră bugetară tot mai mare în raport cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, care ar putea fi folosită în situația actuală pentru a sprijini economia internă;

28.  constată că, deși excedentul important de cont curent înregistrat în prezent în zona euro constituie un semn pozitiv al competitivității externe a zonei euro, nivelul său actual reflectă, de asemenea, insuficiența de investiții interne, ceea ce influențează negativ creșterea și ocuparea forței de muncă; consideră că o cerere internă mai susținută ar fi mai bună pentru creșterea sustenabilă a zonei euro, precum și dintr-o perspectivă globală; este conștient de faptul că excedentul de cont curent al unor state membre atrage după sine efecte de propagare pozitive în tot lanțul valoric, aducând beneficii și altor state membre, sub diferite forme; constată, de asemenea, rolul monedei unice în sprijinirea țărilor competitive în menținerea unor excedente ridicate în raport cu restul țărilor din lume; salută constatarea din previziunile Comisiei pentru iarna 2016 potrivit căreia creșterea economică din unele state membre în 2015 a fost alimentată în principal de cererea internă; consideră că este important ca statele membre care au excedente de cont curent mai ridicate să amplifice în continuare cererea internă spre binele lor și al tuturor; invită, totodată, statele membre mai puțin competitive să realizeze efectiv reforme structurale și investiții de înaltă calitate pentru a-și moderniza economiile și a crea un mediu de afaceri sustenabil, favorabil investițiilor pe termen lung, în conformitate cu Strategia Europa 2020; consideră că aceasta este cea mai bună modalitate de a reduce dezechilibrele macroeconomice în statele membre, spre deosebire de deprecierea internă, care reduce cererea și încetinește creșterea economică în toată zona euro;

29.  subliniază că este necesar să se stimuleze convergența economică și socială reală în baza îmbunătățirii productivității și a factorilor care nu au legătură cu costurile; subliniază că este important ca toate statele membre să realizeze efectiv reforme structurale, să îmbunătățească calitatea cheltuielilor publice și să aibă o capacitate de investiții suficientă, care să permită realizarea unei creșteri sustenabile și echilibrate, crucială și pentru reducerea raportului datorie/PIB; recunoaște că o datorie publică și privată mare reduce semnificativ capacitatea de a investi, încetinind, astfel, creșterea economică;

30.  reamintește că stabilirea salariilor se efectuează prin procese autonome de negociere colectivă și invită actorii vizați să asigure o evoluție a salariilor care să fie atât responsabilă, cât și favorabilă creșterii și care să reflecte creșterea productivității; în special, invită actorii vizați din țările al căror cont curent înregistrează un deficit sau o situație apropiată de echilibru să-și continue eforturile de îmbunătățire a productivității și de menținere a competitivității; invită, totodată, actorii vizați din țările care înregistrează un excedent important să utilizeze economiile excedentare pentru a sprijini cererea și investițiile la nivel intern;

31.  solicită să se întreprindă măsuri care să prevină uniformizarea la un nivel inferior a politicilor fiscale și a standardelor sociale, ceea ce duce la accentuarea inegalităților; reamintește necesitatea menținerii competitivității internaționale bazate pe productivitate și pe convergența ascendentă; salută atenția sporită acordată celor trei indicatori legați de ocuparea forței de muncă din datele statistice privind dezechilibrele macroeconomice și invită Comisia să-i plaseze la un nivel egal cu ceilalți indicatori; consideră, de asemenea, că în orientările de politică ar trebui luată în considerare în mod adecvat analiza datelor statistice existente privind principalii indicatori sociali și în materie de ocupare a forței de muncă și indicatorii pertinenți în materie de eficiență în utilizarea resurselor;

32.   ia act de concluziile Consiliului European din decembrie 2015 privind uniunea economică și monetară și solicită Comisiei să înceapă cât mai curând posibil pregătirea unor măsuri pe termen mai lung;

Sporirea eficacității semestrului european și a răspunderii democratice

33.  regretă implementarea deficitară a recomandărilor pe țară și consideră că pentru îmbunătățirea implementării lor este necesar să se identifice mai bine priorități clar definite la nivel european și să se intensifice dezbaterile publice autentice, să se sporească voința politică și angajamentul la nivel național, ceea ce va duce la creșterea pertinenței și la o mai mare aderare la nivel național; salută, în această privință, vizitele întreprinse de membrii Comisiei în statele membre pentru a discuta procesul semestrului european și documentele sale;

34.  solicită să se găsească un echilibru just între axarea recomandărilor pe țară pe principalele priorități și asigurarea faptului că acestea vizează toate provocările principale, inclusiv nevoia de a evita reizbucnirea unei crize a datoriei suverane, precum și nevoia de a îmbunătăți competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă, având în vedere obiectivele Strategiei Europa 2020;

35.  apreciază dezbaterea în plen cu președintele Comisiei și președintele Eurogrupului cu privire la proiectul de recomandare pentru zona euro din 15 decembrie 2015 și cere ca acest tip de dezbateri în plen să capete un caracter periodic în cadrul semestrului european; consideră că astfel de dezbateri întăresc și completează dialogul democratic existent, în special dialogul economic, contribuind astfel la sporirea gradului de răspundere a executivului;

36.  subliniază că reuniunile Consiliului European din primăvară ar trebui să fie în continuare elementul principal în cadrul căruia se stabilesc prioritățile de politică; salută discuția în plen cu participarea Comisiei cu privire la prioritățile analizei anuale a creșterii, înainte și după adoptarea acesteia; reamintește că stabilirea politicii economice în urma recomandării adresate de Consiliu statelor membre reprezintă un act executiv care trebuie supus dezbaterilor și controlului democratic din partea Parlamentului European; de aceea, solicită Consiliului să adopte recomandările pentru zona euro și concluziile referitoare la pachetul privind analiza anuală a creșterii după ce Parlamentul are posibilitatea să își facă auzită poziția în privința lor; își afirmă hotărârea de a analiza aceste documente cu promptitudine și de a adopta o poziție cu mult timp înainte de Consiliul European din primăvară; salută invitația adresată președintelui Parlamentului European de a prezenta poziția Parlamentului în fața Consiliul European de primăvară; atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că, potrivit tratatului, Parlamentul European trebuie să fie informat după ce Consiliul adoptă recomandările și, de asemenea, cu privire la rezultatele supravegherii multilaterale;

37.  subliniază importanța dezbaterii în parlamentele naționale a rapoartelor pe țări și a recomandărilor pe țări, precum și a votului acestora privind programele naționale de reformă, precum și programele naționale de convergență sau stabilitate; invită statele membre să implice partenerii sociali, autoritățile locale și regionale și alte părți interesate vizate de o manieră structurată, profitând de publicarea din timp a rapoartelor pe țări; subliniază rolul indispensabil al partenerilor sociali în stabilirea salariilor și rolul vital pe care ei ar trebui să îl joace în cadrul unor dezbateri economice mai largi, mai ales când se pune problema promovării productivității; solicită, de asemenea, o cooperare mai strânsă între parlamentele naționale și Parlamentul European;

38.  îndeamnă Comisia să inițieze negocieri în vederea unui acord interinstituțional privind guvernanța economică; insistă asupra faptului ca AII să asigure, în cadrul stabilit de tratate, capacitatea structurii semestrului european de a exercita un control parlamentar semnificativ și regulat al acestui proces, în special în ceea ce privește prioritățile analizei anuale a creșterii și recomandările pentru zona euro;

Politicile bugetare

39.  regretă lipsa unei pârghii satisfăcătoare, ca urmare a dimensiunii reduse a bugetului UE, în condițiile în care este imposibil să se modifice sistemul de resurse proprii, iar cadrul actual nu asigură sub nicio formă coerența dintre previziunile economice, prioritățile politicilor economice și procesul de elaborare a bugetelor anuale și multianuale;

40.  subliniază că bugetul UE contribuie în mod direct la realizarea a două dintre cele trei obiective ale Analizei creșterii economice pentru 2016 (relansarea investițiilor, realizarea de reforme structurale și implementarea unor politici bugetare responsabile, sincere și la înălțimea angajamentelor politice anunțate); salută propunerea Comisiei privind utilizarea finanțării UE pentru furnizarea de asistență tehnică în procesul de susținere a reformelor structurale;

41.  consideră că bugetul UE ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naționale și însoți eforturile de consolidare bugetară prin utilizarea de resurse proprii și raționalizarea cheltuielilor; își exprimă convingerea că o gamă mai variată de metode de gestiune a fondurilor publice la nivelul UE ar permite realizarea de economii de scară și, prin urmare, reducerea cheltuielilor, spre exemplu în domeniul diplomatic și militar, fără a pune însă la îndoială principiul gestiunii partajate, în special pentru fondurile structurale;

42.  subliniază că realizarea unui deficit de către bugetul UE constituie o ilegalitate; constată că statele membre transformă bugetul UE într-o variabilă pentru ajustarea bugetelor naționale;

43.  subliniază că un grad mai ridicat de integrare în cadrul zonei euro este indispensabil pentru finalizarea uniunii economice și monetare (UEM) și că uniunea bugetară este una dintre pietrele de temelie necesare pentru buna funcționare a monedei euro;

44.  solicită, în ceea ce privește poziția Parlamentului European cu privire la zona euro și capacitatea sa bugetară, să se ia în considerare concluziile raportului din proprie inițiativă privind capacitatea bugetară a zonei euro, care va fi elaborat în cursul anului 2016;

45.  solicită Comisiei să procedeze la revizuirea cadrului financiar multianual (CFM), astfel cum s-a convenit în iunie 2013 în contextul unui acord politic încheiat între Parlament, Comisie și Consiliu; subliniază faptul că crizele financiare și umanitare care au lovit Uniunea Europeană între 2009 și 2014 au fost cele care au scos la iveală caracterul neadecvat al actualului CFM; reamintește, de asemenea, necesitatea de a se efectua o reformă substanțială a programării financiare a UE, care să ia în considerare în mod corespunzător obiectivele, finanțarea și durata instrumentelor disponibile;

Politicile privind mediul, sănătatea publică și siguranța alimentară

46.  subliniază că, pentru ca reformarea legislației în materie de deșeuri și ca planul de acțiune privind economia circulară să permită transformarea economiei europene într-un model economic circular, este esențial să se integreze în cadrul procesului semestrului european o serie de recomandări în acest sens pentru a stimula competitivitatea, a crea locuri de muncă și a genera o creștere economică durabilă; recomandă să se includă principiile economiei circulare în recomandările specifice fiecărei țări;

47.  reiterează că este necesar să se adopte un cadru fiscal care să recompenseze dezvoltarea unor politici durabile, să fie în acord cu principiul „poluatorul plătește” și care să transmită semnalele corespunzătoare privind investițiile în utilizarea eficientă a resurselor, modernizarea proceselor de producție și fabricarea de produse mai durabile ce pot fi reparate mai ușor; reiterează necesitatea de a se elimina treptat subvențiile cu efect negativ asupra mediului, inclusiv cele pentru combustibilii fosili, și de a se transfera presiunea fiscală de la veniturile salariale spre poluarea mediului;

48.  consideră că este important să se evalueze funcționarea și durabilitatea sistemelor de sănătate în cadrul semestrului european și susține trecerea la o abordare bazată pe rezultate, precum și axarea pe profilaxia afecțiunilor și pe întreținerea sănătății; invită Comisia ca, împreună cu toate părțile interesate, să elaboreze instrumente, să monitorizeze rezultatele în domeniul sănătății, să evalueze accesul la asistență medicală de înaltă calitate și să încurajeze transparența cheltuielilor pentru cercetarea în domeniul medical cu scopul de a reduce diferențele sociale și inegalitățile în materie de sănătate între statele membre și în interiorul acestora; invită Comisia să ia în considerare, în recomandările specifice fiecărei țări, implicațiile bugetare și în materie de sănătate pe termen lung ale măsurilor care vizează programele de prevenire;

49.  subliniază importanța sustenabilității sectorului de sănătate, care joacă un rol important în economia generală, deoarece acesta constituie 8% din forța de muncă europeană totală și 10% din PIB-ul UE, precum și a capacității sale de a oferi un acces egal la serviciile de sănătate tuturor cetățenilor, deoarece sănătatea este un factor esențial de stabilitate, sustenabilitate și dezvoltare ulterioară a statelor membre și a economiilor acestora;

Politicile regionale

50.  indică importanța investițiilor UE pentru regiunile mai puțin dezvoltate și importanța asigurării capacității acestora de a atrage investiții suplimentare, promovând astfel coeziunea economică, socială și teritorială;

51.  ia act de legăturile dintre obiectivele procesului semestrului european și programarea fondurilor ESI pentru perioada 2014-2020, care se reflectă în acordurile de parteneriat; consideră, de aceea, că, în urma reformei 2014-2020, instrumentele politicii de coeziune ar putea avea un rol foarte important în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, sprijinind astfel reformele structurale și contribuind la îndeplinirea obiectivelor strategice ale UE, precum și la punerea în aplicare efectivă a acordurilor de parteneriat; subliniază totuși caracterul multianual și îndelungat al programelor și al obiectivelor aferente fondurilor ESI, care este contrar ciclului anual specific semestrului european, precum și necesitatea coordonării priorităților Uniunii Europene, nevoilor naționale, nevoilor regionale și nevoilor locale;

o

o  o

52.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene.

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezentul raport reprezintă contribuția Parlamentului European la elaborarea priorităților de politică economică pentru procesul semestrului european din 2016 de coordonare a politicilor. Raportul reprezintă, de asemenea, reacția Parlamentului la analiza anuală a creșterii și la documentele conexe ale Comisiei, in rândul cărora se află și un proiect de recomandare pentru politica economică din zona euro. Totodată, se află în curs de elaborare rapoarte cu privire la aspecte ale semestrului european ce țin de ocuparea forței de muncă, chestiuni sociale și piața unică. Toate cele trei rapoarte vor fi discutate cu participarea Comisiei și a Consiliului în vederea pregătirii Consiliului European de primăvară.

Aceste discuții ar trebui încadrate și desfășurate de instituții astfel încât să fie întărit caracterul democratic al guvernanței economice europene, în așteptarea unui acord interinstituțional solicitat în Raportul celor cinci președinți(15).

Scopul prezentului raport este să stimuleze dezbaterile la nivel european, inclusiv prin implicarea deputaților naționali, partenerilor sociali și a societății civile, cu privire la trei chestiuni principale:

•  Ce combinație de politici bugetare, monetare și structurale ar trebui să pună în practică Uniunea Europeană în următoarele 12-18 luni?

•  În ce mod ar trebui aprofundată coordonarea politicilor la nivelul zonei euro?

•  Cum poate deveni mai democratic procesul decizional cu privire la prioritățile și recomandările semestrului european și cum poate fi asigurată implementarea în mai mare măsură a recomandărilor?

Reechilibrarea mixului de politici în vederea unei redresări mai viguroase

Uniunea Europeană a trecut printr-o criză economică îndelungată, care a provocat dificultăți sociale grave și a erodat potențialul de creștere economică. Totodată, Uniunea se confruntă cu noi dificultăți, îndeosebi cu pericolul atacurilor teroriste, cu instabilitatea geopolitică din regiunile învecinate și cu sosirea unui număr fără precedent de solicitanți de azil. Uniunea Europeană trebuie să elaboreze mijloacele prin care să răspundă acestor provocări, pentru a-și asigura legitimitatea politică.

Cetățenii așteaptă cu nerăbdare o redresare economică mai viguroasă, care să genereze locuri de muncă de calitate și să restabilească egalitatea oportunităților. De asemenea, dorim să trăim într-un mediu nepoluat și să profităm de oportunitățile pe care le oferă revoluția digitală și alte inovații tehnologice. Cu toate acestea, ne confruntăm cu provocări majore pe termen lung, cum ar fi schimbările climatice, robotizarea, fragmentarea sarcinilor de lucru, schimbările demografice și tranziția către o lume multipolară, deja în curs.

Mixul de politici economice pe care trebuie să le pună în practică în 2016 UE, zona euro și fiecare stat membru în parte trebuie să fie în măsură să consolideze redresarea economică înregistrată recent, să trateze totodată provocările structurale și să contribuie la o strategie pe termen lung pentru o creștere sustenabilă. Strategia Europa 2020(16) a făcut obiectul revizuirii la mijlocul perioadei și a fost reconfirmată de către Parlamentul European(17) și de către Comisie(18) ca reprezentând cadrul general care poate asigura în UE o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii. Orientările integrate ale strategiei au fost de asemenea revizuite la începutul anului curent.

Pentru ca această strategie să fie eficace și realistă, este de importanță vitală ca prioritățile convenite și recomandările formulate în cadrul semestrului european să fie în totalitate coerente cu strategia și să se axeze pe punerea sa în aplicare.

Prima parte a prezentului raport vizează stabilirea conținutului exact al mixului de politici economice. În opinia raportoarei, în situația economică actuală, „triunghiul virtuos” al investițiilor, responsabilității bugetare și reformelor structurale promovat de Comisia Europeană ar trebui extins într-un „pătrat solid”, care să conțină, ca a patra componentă, cererea de la nivel intern.

Consolidarea cererii interne impune majorarea investițiilor atât de către sectorul privat, cât și de către sectorul public peste planul de investiții pentru Europa prezentat de Comisie în 2014. Lentoarea procesului de reducere a datoriilor conferă o oarecare inerție noilor investiții, deoarece multe guverne, instituții financiare, întreprinderi și gospodării sunt preocupate în principal de reducerea datoriilor vechi, ceea ce este, în mod firesc, mai anevoios de realizat într-un context de creștere slabă și inflație redusă. Prin urmare, trebuie să se acorde atenție modalităților de accelerare a procesului de reducere a datoriilor și trebuie realizate investiții noi și judicioase pentru a susține creșterea sustenabilă și favorabilă incluziunii. În acest scop, este importantă, de asemenea, existența unui mediu normativ eficient și a unei administrații publice eficace.

Este extrem de important de constatat că, dacă nivelul actual al prosperității ar fi fost partajat în măsură mai mare, cu inegalități mai puțin pronunțate în ceea ce privește veniturile și avuția, cererea internă pe termen scurt și potențialul de creștere pe termen lung ar fi putut deveni mai solide. În ultimii ani, OCDE, FMI și alte instituții au declarat în repetate rânduri că politicilor de redistribuire le revine un rol important în creșterea sustenabilă, inclusiv din punct de vedere pur economic.

Consolidarea potențialului de creștere prin reducerea inegalităților reprezintă o măsură coerentă cu principiul responsabilității bugetare și presupune, în ceea ce privește veniturile, colectarea mai eficace a impozitelor și prevenirea evitării plății impozitelor, precum și impozitarea progresivă a veniturilor și reducerea impozitării veniturilor salariale pentru a se impozita în măsură mai mare patrimoniul, câștigurile de capital, tranzacțiile financiare și poluarea. Aceste măsuri trebuie însoțite de cheltuieli publice eficiente, îndeosebi pentru investiții sociale de înaltă calitate precum educația, îngrijirea copiilor, îngrijirea sănătății și o protecție socială adecvată care să le asigure cetățenilor o viață decentă la orice vârstă. Dezvoltarea infrastructurii, investițiile în eficiența energetică și întreprinderile noi au de asemenea nevoie de sprijin public.

În plus, trebuie să evolueze și noțiunea de „reforme structurale”, astfel încât să reflecte experiențele din trecut și provocările din viitor. Noțiunea de „reforme structurale” se asociază de mult timp în principal cu reducerea rolului statului în economie și cu o mai mare flexibilitate a pieței. Din păcate, această interpretare nu a condus în toate cazurile la îmbunătățirea productivității, dar a contribuit, în schimb, la intensificarea deflației și la aprofundarea inegalităților.

A sosit momentul să adoptăm „a doua generație” de reforme structurale, al căror obiectiv principal ar trebui să fie consolidarea potențialului de creștere prin sporirea gradului de ocupare a forței de muncă și sporirea productivității, prin promovarea unor sisteme de protecție socială echitabile și sustenabile și prin reducerea inegalităților sociale pentru a restabili egalitatea oportunităților. Noua propunere privind Programul de sprijin pentru reforme structurale ar trebui, de asemenea, să reflecte acest lucru.

Aprofundarea guvernanței UEM în vederea stabilității și a convergenței

De la începutul crizei din zona euro, care a izbucnit în 2010, guvernele din cadrul UE și instituțiile europene au întreprins măsuri importante pentru a menține integritatea zonei euro, însă mai rămân multe de făcut pentru a se întări gradul de reziliență al uniunii economice și monetare, astfel cum se explică în Raportul celor cinci președinți. Unul dintre aspectele mai importante este aprofundarea coordonării politicilor economice și sociale din zona euro. Pentru aceasta este nevoie, în primul rând, de o înțelegere aprofundată a poziției bugetare globale a zonei euro și o privire globală asupra dezechilibrelor macroeconomice și macrosociale. În acest context, trebuie salutată prezentarea anticipată a proiectului de recomandare cu privire la politica economică a zonei euro.

În evaluarea sa globală a proiectelor de planuri bugetare pe 2016 din zona euro, Comisia a conchis că, pentru echilibrarea obiectivelor privind sustenabilitatea datoriei și stabilizarea anticiclică a economiei, „orientarea politicii fiscale a zonei euro la nivel agregat, în mare parte neutră, preconizată pentru anul următor pare a fi, în linii mari, adecvată, dacă se ține seama și de nivelul nemaiîntâlnit de scăzut al ratelor dobânzilor și de excedentul extern ridicat, ceea ce ar putea indica că este nevoie de un oarecare sprijin în favoarea cererii”. Totodată, Comisia a atras atenția asupra „unei orientări încă insuficiente în [anumite] state membre în direcția utilizării marjei de manevră bugetară disponibile”(19).

În ceea ce privește dezechilibrele macroeconomice, în Raportul privind mecanismul de alertă 2016 se menționează că, potrivit previziunilor, excedentul de cont curent din zona euro se va ridica în 2015 aproximativ la 390 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă 3,7% din PIB. Acest nivel se consideră „mai mare decât nivelul implicat de caracteristicile fundamentale, reflectând ineficiențele economice și o cerere internă modestă”. Deși raportul dintre economii și investiții din zona euro ar trebui să fie echilibrat în linii mari, Comisia susține că excedentul de cont curent trădează existența unor economii excesive care nu sunt canalizate către economia internă. În al doilea trimestru din 2015, raportul investiții/PIB din zona euro a fost de 19,8%, ceea ce este semnificativ mai puțin decât media de 22,1% din perioada 1998-2007(20).

În opinia raportoarei, această analiză duce la concluzia clară că sunt necesare mai multe investiții, mai ales în contextul actual al ratelor scăzute ale dobânzilor. Caracterul sustenabil al acestor investiții este de importanță esențială, având în vedere nivelul ridicat în prezent al datoriilor publice și private. Trebuie realizate investițiile care se impun în mod evident pentru a se evita deteriorarea capitalului util existent (active imobilizate și capital uman), iar investițiile noi trebuie planificate cu atenție, punându-se accentul pe inovare, eficiența în utilizarea resurselor, educația de bună calitate și crearea de locuri de muncă de calitate.

Cu toate acestea, zona euro se confruntă cu o situație paradoxală: țările care dispun de cea mai mare marjă de manevră bugetară au cele mai bune rezultate în ceea ce privește producția și ocuparea forței de muncă, ceea ce înseamnă că multiplicatorii lor bugetari sunt relativ mai scăzuți, fapt ce explică parțial ezitarea lor de a majora investițiile publice. Pe de altă parte, țările ai căror multiplicatori bugetari sunt ridicați (din cauza creșterii lente, a șomajului ridicat și a deficitelor importante de investiții) au o mică marjă de manevră bugetară din cauza normelor PSC și a datoriei suverane preexistente. Această situație limitează puternic posibilitatea unei convergențe economice reale și a realizării obiectivelor din tratat privind creșterea echilibrată și sustenabilă.

Una dintre soluțiile posibile la acest paradox ar fi, probabil, o mai mare disponibilitate din partea țărilor care au la dispoziție o marjă de manevră bugetară să o folosească pe deplin, ținând seama de impactul pozitiv asupra zonei euro în ansamblu. O altă soluție ar fi îmbunătățirea condițiilor financiare din celelalte țări pentru ca acestea să poată realiza investiții, reforme și măsuri de convergență, prin finalizarea uniunii bancare și prin elaborarea de instrumente pentru o capacitate bugetară complementară.

Consolidarea democrației în vederea unui grad mai mare de răspundere, pertinență și eficacitate

Semestrul european pe 2016 constă din două componente, una europeană, care va avea drept eveniment final Consiliul European de primăvară, și cealaltă națională, care va începe cu publicarea rapoartelor pe țări. Pentru a asigura pertinența, acceptarea și implementarea priorităților și recomandărilor, sunt necesare la ambele niveluri o dezbatere democratică aprofundată și implicarea semnificativă a partenerilor sociali.

La nivel practic, pentru aceasta este necesară, îndeosebi, o dezbatere între Parlamentul European, Comisie și președintele Eurogrupului cu privire la proiectul de recomandare pentru zona euro, precum și un dialog mai strâns între Parlament și Consiliu înainte ca acesta din urmă să adopte recomandarea în cauză și concluziile sale cu privire la pachetul de acte privind Analiza anuală a creșterii. Un alt moment important este, de asemenea, dezbaterea comună cu participarea deputaților europeni și naționali și a Comisiei, prevăzută la 16-17 februarie 2016. Parlamentul European va participa de asemenea la semestrul european prin intermediul unor dezbateri organizate înainte și după prezentarea Analizei anuale a creșterii și înainte și după Consiliul European de primăvară, precum și prin intermediul unei evaluări finale a implementării semestrului european.

La nivel național, un rol determinant vor avea dezbaterile parlamentare aprofundate cu participarea membrilor Comisiei și ai guvernelor naționale bazate pe recomandarea pentru zona euro (dacă este cazul), pe concluziile Consiliului European, pe rapoartele Comisiei pentru fiecare țară în parte și pe recomandările specifice pentru fiecare țară. Ar trebui, de asemenea, extinsă practica pozitivă potrivit căreia parlamentele naționale organizează dezbateri și votează cu privire la programele naționale de reformă și programele de stabilitate sau de convergență.

Se preconizează ca noile organisme propuse de Comisie în măsurile subsecvente Raportului celor cinci președinți, și anume consiliile naționale de competitivitate și Consiliul bugetar european, cu rol consultativ, să fie înființate în 2016 și, posibil, să participe deja la ciclul respectiv al semestrului european.

Raportoarea își exprimă speranța că toți actorii vor participa activ la semestrul european din 2016, urmărind obiectivul unei redresări economice mai viguroase și al unei reziliențe sporite a economiei sociale de piață a Europei în fața șocurilor și a dificultăților structurale, demonstrând astfel că democrația europeană funcționează și este în măsură să asigure un nivel al prosperității sustenabil și larg răspândit.

15.2.2016

AVIZ al Comisiei pentru bugete

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: Analiza anuală a creșterii pentru 2016

(2015/2285(INI))

Raportor pentru aviz (*): Jean Arthuis

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  regretă dimensiunea parlamentară deficitară a semestrului european și lipsa de ambiție a propunerilor prezentate în acest sens în Raportul celor cinci președinți; regretă că prima analiză anuală a creșterii ce urmează acestui raport nu este nici acum prezentată sub forma unui text în temeiul procedurii legislative ordinare, așa cum a solicitat Parlamentul;

2.  consideră că Uniunea Europeană nu dispune de o politică economică, ci de o sumă de politici economice naționale; condamnă lipsa unei viziuni strategice comune și regretă faptul că, până în prezent, nu au putut fi elaborate și puse în aplicare politici specifice pentru diferitele sectoare ale industriei; solicită să se definească o politică economică comună, având în vedere faptul că există diferențe enorme între statele membre la nivel economic, social și politic; regretă lipsa unui impact satisfăcător, ca urmare a dimensiunii reduse a bugetului UE, în condițiile în care este imposibil să se modifice sistemul de resurse proprii, iar cadrul actual nu asigură sub nicio formă coerența dintre previziunile economice, prioritățile politicilor economice și procesul de elaborare a bugetelor anuale și multianuale;

3.  reamintește rolul important pe care îl joacă fondurile structurale și de investiții europene (ESI) și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și subliniază faptul că ar trebui creată o legătură mai puternică între punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări și fondurile ESI, pentru a spori eficacitatea cheltuielilor UE în statele membre și a sprijini eforturile de reformă structurală, reducând astfel vulnerabilitatea statelor membre în fața crizelor;

4.  subliniază că bugetul UE contribuie în mod direct la realizarea a două din cele trei obiective ale Analizei creșterii economice pentru 2016 (relansarea investițiilor, efectuarea de reforme structurale și implementarea unor politici bugetare responsabile, sincere și la înălțimea angajamentelor politice anunțate); salută în acest sens propunerea Comisiei privind utilizarea finanțării UE pentru furnizarea de asistență tehnică în procesul susținerii reformelor structurale;

5.  consideră că bugetul UE ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naționale și însoți eforturile de consolidare bugetară prin utilizarea de resurse proprii și raționalizarea cheltuielilor; își exprimă convingerea că o gamă mai variată de metode de gestiune a fondurilor publice la nivelul UE ar permite realizarea de economii de scară și, prin urmare, reducerea cheltuielilor, spre exemplu în domeniul diplomatic și militar, fără a pune însă la îndoială principiul gestiunii partajate, în special pentru fondurile structurale;

6.  reamintește că deficitul bugetului UE constituie o ilegalitate; constată că statele membre transformă bugetul UE într-o variabilă pentru ajustarea bugetelor naționale;

7.  subliniază că un grad mai ridicat de integrare în cadrul zonei euro este indispensabil pentru finalizarea uniunii economice și monetare (UEM) și că uniunea bugetară este una dintre pietrele de temelie necesare pentru buna funcționare a monedei euro;

8.  reiterează solicitarea sa ca zona euro să progreseze cu ajutorul unor măsuri care să permită consolidarea integrării bugetare a UEM, în vederea combaterii șocurilor asimetrice, prin sprijinirea eforturilor de reformă națională; subliniază că orice instrument sau structură de guvernanță stabilite în acest scop trebuie să fie integrate deplin în tratate și să facă obiectul unui control democratic, fără a se suprapune cu sau a înlocui în vreun fel prerogativele și funcțiile bugetului general al UE, astfel cum este prevăzut în tratate;

9.  solicită, în ceea ce privește poziția Parlamentului European cu privire la zona euro și capacitatea sa bugetară, să se ia în considerare concluziile raportului din proprie inițiativă privind capacitatea bugetară a zonei euro, care va fi elaborat în cursul anului 2016;

10.  solicită să se creeze o sinergie între politica bugetară și politica monetară, care ar trebui să fie integrate într-un mix de politici, având drept obiectiv stimularea creșterii durabile și crearea de locuri de muncă decente;

11.  reamintește că Planul de investiții pentru Europa, finanțat de către FEIS, are drept scop finanțarea investițiilor cu risc ridicat, care nu ar fi posibile fără acoperirea riscurilor de către FEIS; solicită Comisiei Europene să se asigure că doar proiectele cu risc ridicat care respectă principiul adiționalității beneficiază de finanțare din partea FEIS; subliniază, în acest sens, că Parlamentul European va evalua proiectele, precum și efectul lor de pârghie pentru a se asigura că fondul de garantare al FEIS din bugetul UE este folosit în mod corespunzător;

12.  solicită Comisiei să procedeze la revizuirea cadrului financiar multianual (CFM), astfel cum s-a convenit în iunie 2013, în contextul unui acord politic încheiat între Parlament, Comisie și Consiliu; subliniază faptul că crizele financiare și umanitare care au lovit Uniunea Europeană între 2009 și 2014 au fost cele care au scos la iveală caracterul neadecvat al actualului CFM; reamintește, de asemenea, necesitatea de a se efectua o reformă substanțială a programării financiare a UE, luând în considerare în mod corespunzător obiectivele, finanțarea și durata instrumentelor disponibile.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

15.2.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

8

0

Membri titulari prezenți la votul final

Jean Arthuis, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Monika Hohlmeier, Bernd Kölmel, Vladimír Maňka, Clare Moody, Siegfried Mureșan, Liadh Ní Riada, Younous Omarjee, Paul Rübig, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Monika Vana, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Stanisław Ożóg, Andrej Plenković, Pavel Poc, Marco Valli, Tomáš Zdechovský

22.1.2016

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2016

(2015/2285(INI))

Raportor pentru aviz: Andrey Kovatchev

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reiterează faptul că procesul semestrului european a fost introdus cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; solicită Comisiei, în acest context, să integreze mai temeinic Strategia Europa 2020 revizuită în semestrul european și să includă obiectivele de mediu și de sănătate ale Uniunii în acest proces, ținând seama de perspectivele însemnate de creștere, investiții și de creare de locuri de muncă în aceste domenii, precum și de contribuția acestora la obiectivele mai ample ale strategiei, și anume la asigurarea faptului că statele membre revin la rate de creștere mai ridicate și continuă pe calea dezvoltării unor societăți durabile;

2.  subliniază că tranziția către o economie verde și investițiile în sisteme mai eficiente de sănătate vor permite restabilirea avantajului competitiv al Europei, creșterea securității aprovizionării cu energie, îmbunătățirea sănătății și a calității vieții cetățenilor europeni, precum și crearea unor locuri de muncă de calitate; constată în acest sens că implicațiile fiscale pe termen scurt ale reformelor structurale ar trebui luate în considerare împreună cu efectele lor sociale, economice și de mediu pe termen lung și, de asemenea, cu scopul de a obține o coordonare mai eficientă între diferitele politici și solicită, în acest sens, o implicare mai puternică a societății civile; reamintește că cheltuielile în domeniul sănătății constituie investiții pentru o societate mai sănătoasă, mai sigură, mai productivă și mai competitivă;

3.  constată că numeroase proiecte aprobate spre finanțare din Fondul european pentru investiții strategice sunt orientate spre infrastructură și inovare în domeniul mediului și al sănătății; subliniază importanța de a mobiliza întregul potențial al planului de investiții pentru a contribui la punerea în aplicare a reformelor structurale necesare pentru a transforma economia europeană într-o economie verde, durabilă și eficientă ca folosire a resurselor, menită să relanseze crearea de locuri de muncă și creșterea economică; solicită Comisiei să monitorizeze cu atenție progresele înregistrate de Fondul european pentru investiții strategice cu scopul de a realiza obiectivele politice de relansare a investițiilor, de modernizare a economiei și de sprijinire a convergenței economice și sociale în întreaga Uniune Europeană;

4.  subliniază faptul că semestrul european reprezintă unul din mijloacele de a lua în considerare și de a integra preocupările legate de mediu în alte domenii relevante de politici, în conformitate cu abordarea definită la articolul 11 din TFUE; reiterează, prin urmare, că dimensiunea de mediu ar trebui să joace un rol important, împreună cu dimensiunile economică și socială, în procesul semestrului european pentru a garanta că statele membre revin la niveluri mai ridicate de creștere, în direcția dezvoltării unor societăți durabile;

5.  subliniază că este necesar ca miniștrii mediului și ai sănătății din statele membre ale UE să se implice mai mult în semestrul european la nivelul Consiliului;

6.  subliniază faptul că este nevoie de măsuri pentru a crește gradul de ocupare a forței de muncă, prin exploatarea potențialului economiei ecologice, invită Comisia să folosească semestrul european pentru a sprijini investițiile în educația și formarea profesională orientate spre locurile de muncă ecologice, precum și pentru a contribui la eforturile de a stimula crearea de astfel de locuri de muncă și de a reduce amprenta ecologică, facilitând astfel trecerea către o economie cu adevărat durabilă;

7.  subliniază că, pentru ca reformarea legislației în materie de deșeuri și ca planul de acțiune privind economia circulară să permită transformarea economiei europene într-un model economic circular, este esențial să se integreze în cadrul procesului semestrului european o serie de recomandări în acest sens pentru a stimula competitivitatea, a crea locuri de muncă și a genera o creștere economică durabilă; recomandă să se includă principiile economiei circulare în recomandările specifice fiecărei țări;

8.  consideră că este important ca tranziția către un nou model economic bazat pe economia circulară și inspirat din obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) universal aplicabile să fie reflectată în mod corespunzător în prioritățile analizei anuale a creșterii și în recomandările specifice fiecărei țări;

9.  reiterează că este necesar să se adopte un cadru fiscal care să recompenseze dezvoltarea unor politici durabile, să fie în acord cu principiul „poluatorul plătește” și care să transmită semnalele corespunzătoare privind investițiile în utilizarea eficientă a resurselor, modernizarea proceselor de producție și fabricarea de produse mai durabile, care pot fi reparate mai ușor; reiterează necesitatea de a se elimina treptat subvențiile cu efect negativ asupra mediului și de a se transfera presiunea fiscală de la veniturile salariale spre poluarea mediului;

10.  subliniază faptul că reducerea dependenței de surse de energie și de alte resurse externe și trecerea de la combustibilii fosili la energia din surse regenerabile sunt indispensabile pentru a obține o creștere economică pe termen lung și vor îmbunătăți competitivitatea UE; subliniază avantajele economice ale unui angajament mai serios în acest sens; subliniază necesitatea de a elimina obstacolele din calea pieței energetice unice prin diversificarea surselor externe de aprovizionare cu energie, prin modernizarea infrastructurii energetice a UE, prin investirea într-o mai mare interconectivitate a rețelelor energetice și în sursele regenerabile de energie, precum și prin finalizarea pieței energetice interne a UE ca priorități-cheie ale strategiei UE privind uniunea energetică; consideră că semestrul european ar trebui să includă, de asemenea, raportări în materie de energie din surse regenerabile, eficiență energetică și interconectivitate, având la bază obiectivele stabilite la nivelul Uniunii;

11.  invită Comisia să folosească semestrul european ca pe un instrument de îndeplinire a angajamentelor UE care decurg din Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și, în special, să includă în acest proces politici și măsuri eficiente privind schimbările climatice, producția și consumul durabile, siguranța alimentară și biodiversitatea;

12.  subliniază că revizuirea intermediară a Strategiei Europa 2020 și a semestrului european trebuie strâns corelată cu noua agendă privind dezvoltarea durabilă; reiterează necesitatea de a extinde orizontul de planificare al UE dincolo de anul 2020 pentru a pune în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă, prin introducerea unei strategii integrate privind viitorul sustenabil al Europei într-o lume globalizată, cel puțin până în 2030;

13.  salută noul accent pus de Comisia Europeană pe promovarea unei convergențe sociale și economice ascendente prin introducerea progresivă de criterii de referință și de exerciții de examinare încrucișată între diverse domenii tematice sau de politică și consideră că acest lucru ar putea consolida rezistența economiei europene în cazul unor crize viitoare; îndeamnă Comisia să ia în calcul mai îndeaproape, în cadrul semestrului european, indicatorii sociali, de mediu și de sănătate pentru a evalua convergența în UE; solicită efectuarea de investiții semnificative în cercetare, dezvoltare și inovare în igiena mediului;

14.  consideră că este important să se evalueze funcționarea și durabilitatea sistemelor de sănătate în cadrul semestrului european și susține trecerea la o abordare bazată pe rezultate, precum și axarea pe profilaxia afecțiunilor și pe întreținerea sănătății; invită Comisia ca, împreună cu toate părțile interesate, să elaboreze instrumente, să monitorizeze rezultatele în domeniul sănătății, să evalueze accesul la asistență medicală de înaltă calitate și să încurajeze transparența cheltuielilor privind cercetarea în domeniul medical cu scopul de a reduce diferențele sociale și inegalitățile în materie de sănătate între statele membre și din interiorul acestora. invită Comisia să ia în considerare, în recomandările specifice fiecărei țări, implicațiile fiscale și în materie de sănătate pe termen lung ale măsurilor care vizează programele de prevenire;

15.  subliniază că o evaluare mai detaliată a sistemelor de sănătate în cadrul semestrului european, nu doar limitată la dimensiunea lor fiscală, ci vizând și accesul, eficacitatea și calitatea acestora, ar oferi o imagine mai clară a funcționării acestor sisteme și ar consolida utilitatea semestrului european în domeniul sănătății; subliniază faptul că profilaxia bolilor transmisibile și a celor netransmisibile este esențială pentru reducerea costurilor asociate sistemelor naționale de sănătate; invită Comisia să recurgă la semestrul european pentru a promova rolul profilaxiei în reducerea costurilor asociate sistemelor naționale de sănătate;

16.  subliniază faptul că asigurarea unui acces egal la serviciile medicale contribuie la obținerea coeziunii sociale, a dreptății sociale și la combaterea excluziunii sociale, precum și la o dezvoltare durabilă, deoarece crește solidaritatea dintre generații și poate corecta efectele externe negative asupra sănătății populației;

17.  subliniază importanța sustenabilității sectorului de sănătate, care joacă un rol important în economia generală, deoarece acesta constituie 8 % din forța totală de muncă europeană și 10 % din PIB-ul UE, precum și a capacității sale de a oferi un acces egal la serviciile de sănătate tuturor cetățenilor, deoarece sănătatea este un factor esențial de stabilitate, sustenabilitate și dezvoltare ulterioară a statelor membre și a economiilor acestora;

18.  invită atât statele membre, cât și Comisia Europeană, în această perioadă de criză economică, să evite măsurile cele mai dăunătoare, precum economiile pe termen scurt, care vor duce la costuri ridicate pe termen mediu și lung, și să se concentreze, în schimb, pe continuarea dezvoltării unor sisteme de sănătate de înaltă calitate și foarte eficiente.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.1.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

53

11

4

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Simona Bonafè, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Ian Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Jytte Guteland, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Marcus Pretzell, Frédérique Ries, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Tibor Szanyi, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Estefanía Torres Martínez, Nils Torvalds, Glenis Willmott, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Paul Brannen, Herbert Dorfmann, Christofer Fjellner, Luke Ming Flanagan, Elena Gentile, Martin Häusling, Karol Karski, Andrey Kovatchev, Merja Kyllönen, Marijana Petir, Christel Schaldemose, Bart Staes, Mihai Țurcanu, Tom Vandenkendelaere, Carlos Zorrinho

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Daniel Dalton

17.2.2016

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: Analiza anuală a creșterii pentru 2016

(2015/2285(INI))

Raportoare pentru aviz: Iskra Mihaylova

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de noua abordare privind o coordonare mai eficientă a semestrului european, organizat în două faze succesive, cu publicarea timpurie a recomandărilor pentru întreaga zonă euro, respectiv odată cu Analiza actuală a creșterii și anterior recomandărilor specifice fiecărei țări, permițând astfel statelor membre să țină seama de ele și să asigure implicarea autorităților locale și regionale și a altor părți interesate relevante în definirea politicilor naționale, sporind astfel gradul de asumare a punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări; subliniază faptul că statele membre ar trebui să elaboreze politici bugetare care să țină cont și de prioritățile stabilite la nivel regional;

2.  își exprimă îngrijorarea că, în ciuda semnelor moderate de redresare economică, economiile multor state membre ale UE se găsesc încă într-o perioadă de creștere lentă, șomaj ridicat de lungă durată și în rândul tinerilor, niveluri ridicate de sărăcie și disparități regionale crescânde în PIB-ul pe cap de locuitor; îndeamnă, prin urmare, Comisia și statele membre să accelereze execuția fondurilor ESI 2014-2020 și punerea în aplicare a tuturor activităților care sprijină această execuție, cum ar fi simplificarea, activitatea grupului operativ pentru o mai bună execuție și consolidarea capacității instituționale; subliniază că afluxul fără precedent de refugiați și solicitanți de azil de anul trecut a ridicat mari probleme în anumite state membre, care trebuie abordate la nivelul UE; subliniază că recomandările specifice statelor membre ar trebui să urmărească atingerea unor obiective realizabile, având în vedere noile provocări;

3.  îndeamnă Comisia să țină mai bine seama de Strategia Europa 2020, care este esențială pentru generarea de creștere economică și crearea de locuri de muncă, și să abordeze obiectivele sale cheie în mod adecvat, îmbunătățind punerea sa în practică, efectuând o nouă revizuire și analiză a strategiei în contextul semestrului european și propunând măsuri și o metodologie pentru mai buna monitorizare a execuției fondurilor UE relevante pentru obiectivele Europa 2020; consideră că viitoarea revizuire a cadrului financiar multianual (CFM) va constitui o bună oportunitate pentru a analiza, a evalua și, dacă este necesar, a îmbunătăți valoarea adăugată a fondurilor UE, în special a fondurilor ESI, și sprijinul acordat prin intermediul acestora pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020; salută conceptul de alocare a bugetului axată pe performanță și așteaptă clarificări suplimentare în viitor; subliniază nevoia de a consulta și autoritățile locale și regionale, precum și alte părți interesate în contextul evaluării la jumătatea perioadei a CFM; subliniază că revizuirea CFM ar trebui să se desfășoare în corelație cu evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020;

4.  ia act de faptul că, în perioada 2014-2016, se așteaptă ca resursele provenite din fondurile ESI să reprezinte aproximativ 14 % din totalul investițiilor publice, calculat ca medie la nivelul UE, procentajul cel mai ridicat fiind de peste 70 % în anumite state membre; subliniază importanța crucială a sprijinului acordat de fondurile ESI programelor de investiții publice;

5.  indică importanța investițiilor UE pentru regiunile mai puțin dezvoltate și importanța asigurării capacității acestora de a atrage investiții suplimentare, promovând astfel coeziunea economică, socială și teritorială;

6.  subliniază că noul Fond european pentru investiții strategice (FEIS), ca parte a Planului de investiții pentru Europa, nu ar trebui să afecteze rațiunea de a fi a strategiilor locale și regionale de investiții și a fondurilor structurale și de investiții europene (ESI), ci ar trebui să fie în concordanță cu acestea, iar statele membre ar trebui să încurajeze autoritățile regionale și locale, implicând îndeaproape toate părțile interesate relevante, inclusiv IMM-urile și ONG-urile, să promoveze rezervele de proiecte și platformele de investiții; solicită măsuri suplimentare în vederea asigurării complementarității și sinergiilor între fondurile ESI, FEIS și alte programe și inițiative subvenționate de UE, precum și între investițiile publice naționale și instrumentele financiare private, pentru a obține o valoare adăugată și sinergii maxime prin exploatarea întregului potențial al acestor investiții; salută intenția Comisiei de a elabora orientări privind complementaritatea fondurilor;

7.  constată legăturile dintre obiectivele procesului semestrului european și programarea fondurilor ESI pentru perioada 2014-2020, care se reflectă în acordurile de parteneriat; consideră, de aceea, că, în urma reformei 2014-2020, instrumentele politicii de coeziune ar putea avea un rol foarte important în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, sprijinind astfel reformele structurale și contribuind la îndeplinirea obiectivelor strategice ale UE, precum și la punerea în aplicare efectivă a acordurilor de parteneriat; subliniază totuși caracterul multianual și îndelungat al programelor și al obiectivelor aferente fondurilor ESI, care este contrar ciclului anual specific semestrului european, precum și necesitatea coordonării între prioritățile Uniunii Europene, nevoile naționale, nevoile regionale și nevoile locale;

8.  îndeamnă statele membre și Comisia să asigure o capacitate administrativă adecvată pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate utilizatorilor, precum și o mai bună transparență, eficiență și răspundere în procedurile de achiziții publice, de exemplu prin recurgerea la soluții inovatoare precum achizițiile publice electronice și prin combaterea corupției; reamintește, în acest context, importanța bunei gestiuni financiare și a bunei guvernanțe economice; solicită, prin urmare, utilizarea eficientă a fondurilor ESI, care să contribuie, de asemenea, la reformarea structurilor și a procedurilor, a managementului resurselor umane și a prestării de servicii; subliniază nevoia de a stabili criterii de performanță în domeniul execuției bugetare;

9.  subliniază că fondurile ESI pot avea un rol esențial în punerea în aplicare a reformelor structurale prin efectuarea de investiții-cheie în economia reală și, dacă sunt direcționate în mod judicios și executate efectiv, pot atinge obiectivele reformei politicii de coeziune pentru 2014-2020; recunoaște nevoia urgentă de a acorda atenție îmbunătățirii mediului de investiții și subliniază că atât recomandările specifice fiecărei țări, cât și condiționalitățile ex-ante din cadrul politicii de coeziune pentru 2014-2020 au un rol esențial în acest context, dat fiind că acestea prezintă importante efecte de propagare pozitive la nivelul mediului general de investiții; îndeamnă Comisia și statele membre să se asigure că finanțarea oferită de UE este utilizată la potențialul maxim și în modul cel mai eficient și efectiv posibil, respectând principiul subsidiarității;

10.  ia act de propunerea Comisiei de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale; îndeamnă Comisia să se asigure că fondurile destinate programului, menite să asigure sprijin la cererea statelor membre și prin modurile de management vizate, sunt utilizate pentru a consolida coeziunea economică, socială și teritorială, prevăzută la articolul 174 din TFUE, precum și că programul este pus în practică în așa mod încât i) să se evite complexitatea administrativă suplimentară și ii) să fie în conformitate cu resursele existente și mecanismele de reforme structurale; subliniază necesitatea ca colegiuitorii să modifice propunerea Comisiei, specificând mai în detaliu metodologia și indicatorii care trebuie utilizați pentru monitorizarea implementării și a eficacității programului, dar evitând să recurgă la legislație secundară inutilă; solicită tuturor serviciilor implicate să colaboreze în amonte pentru coordonarea activităților și evitarea suprapunerilor în oferirea de asistență, pentru a se asigura astfel execuția eficientă și efectivă a fondurilor Uniunii;

11.  solicită Comisiei, pentru a spori controlul democratic asupra gestionării economice, să implice mai mult Parlamentul în întregul proces prin intermediul unui acord interinstituțional, astfel cum a fost propus în raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015; consideră, prin urmare, că acest acord ar trebui să prevadă, printre altele, un schimb de opinii periodic între Parlament, Consiliu și Comisie înaintea publicării analizei anuale a creșterii, precum și a recomandărilor specifice fiecărei țări.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

16.2.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

5

3

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boştinaru, Mercedes Bresso, Steeve Briois, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, Bill Etheridge, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Andrew Lewer, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Viorica Dăncilă, Ivana Maletić, Bronis Ropė, Davor Škrlec, Hannu Takkula, Damiano Zoffoli, Marco Zullo

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

18.2.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

18

1

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Burkhard Balz, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Fabio De Masi, Markus Ferber, Jonás Fernández, Elisa Ferreira, Sylvie Goulard, Gunnar Hökmark, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Philippe Lamberts, Sander Loones, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Notis Marias, Costas Mavrides, Bernard Monot, Stanisław Ożóg, Dimitrios Papadimoulis, Pirkko Ruohonen-Lerner, Alfred Sant, Molly Scott Cato, Peter Simon, Renato Soru, Paul Tang, Ramon Tremosa i Balcells, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Cora van Nieuwenhuizen, Jakob von Weizsäcker, Pablo Zalba Bidegain, Marco Zanni, Sotirios Zarianopoulos

Membri supleanți prezenți la votul final

Enrique Calvet Chambon, Bas Eickhout, Ildikó Gáll-Pelcz, Ramón Jáuregui Atondo, Danuta Jazłowiecka, Eva Kaili, Jeppe Kofod, Morten Messerschmidt, Eva Paunova, Michel Reimon, Maria João Rodrigues, Antonio Tajani, Romana Tomc, Nils Torvalds, Beatrix von Storch

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Jens Gieseke, Sven Schulze, Mihai Ţurcanu

(1)

JO L 306, 23.11.2011, p. 12.

(2)

JO L 306, 23.11.2011, p. 41.

(3)

JO L 306, 23.11.2011, p. 8.

(4)

JO L 306, 23.11.2011, p. 33.

(5)

JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

(6)

JO L 306, 23.11.2011, p. 1.

(7)

JO L 140, 27.5.2013, p. 11.

(8)

JO L 140, 27.5.2013, p. 1.

(9)

JO L 192, 18.7.2015, p. 27.

(10)

JO L 268, 15.10.2015, p. 28.

(11)

JO L 169, 1.7.2015, p. 1.

(12)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0238.

(13)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0408.

(14)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0469.

(15)

Finalizarea uniunii economice și monetare a UE, raport redactat de J.-C. Juncker în strânsă colaborare cu D. Tusk, J. Dijsselbloem, M. Draghi și M. Schulz, 22 iunie 2015.

(16)

Concluziile Consiliului European din 25 și 26 martie 2010 și din 17 iunie 2010.

(17)

Rezoluția Parlamentului European din 16 septembrie 2015 referitoare la programul de lucru al Comisiei pe 2016 [2015/2729(RSP)].

(18)

COM(2015) 690.

(19)

COM(2015)0800, p. 13-14.

(20)

Comisia Europeană, Previziunile economice pentru Europa, toamna anului 2015, p. 27.

Notă juridică - Politica de confidențialitate