Procedură : 2015/2223(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0040/2016

Texte depuse :

A8-0040/2016

Dezbateri :

PV 14/04/2016 - 4
CRE 14/04/2016 - 4

Voturi :

PV 14/04/2016 - 7.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0136

RAPORT     
PDF 655kWORD 277k
25.2.2016
PE 569.633v02-00 A8-0040/2016

referitor la îndeplinirea obiectivului de combatere a sărăciei în contextul creșterii cheltuielilor curente ale gospodăriilor

(2015/2223(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Raportor: Tamás Meszerics

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la îndeplinirea obiectivului de combatere a sărăciei în contextul creșterii cheltuielilor curente ale gospodăriilor

(2015/2223(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 3, precum și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 9,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 1 și articolul 34 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul Cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006(5),

–  având în vedere adoptarea Directivei 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază,

–  având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE(6) și Rezoluția sa din 15 decembrie referitoare la revizuirea Planului de acțiune privind eficiența energetică(7),

–  având în vedere Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformare)(8),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2015 intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2016 – Circumstanțe excepționale, acțiuni pe măsură” (COM(2015)0610),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 martie 2014 intitulată „Bilanțul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2014)0130),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758) și avizele Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, precum și rezoluția sa din 15 noiembrie 2011(9) pe aceeași temă,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020), precum și rezoluția PE din 16 iunie 2010 referitoare la UE 2020(10),

–  având în vedere Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite nr. 64/292 din 28 iulie 2010 intitulată „Dreptul omului la apă și salubrizare”(11),

–  având în vedere proiectul pilot al Comisiei pentru dezvoltarea unei metodologii comune pentru bugetele de referință în Europa,

–  având în vedere raportul Centrului de cercetare Innocenti al UNICEF (2012) „Măsurarea sărăciei infantile: noi tabele de clasificare a sărăciei infantile în țările bogate ale lumii”(12),

–  având în vedere raportul Centrului de cercetare Innocenti al UNICEF (2014) „Copiii și recesiunea: impactul crizei economice asupra bunăstării copiilor în țările bogate ale lumii”(13),

–  având în vedere Buletinul trimestrial al Comisiei privind ocuparea forței de muncă și situația socială din UE - septembrie 2015(14),

–  având în vedere pachetul de măsuri pentru investițiile sociale adoptat de Comisie la 20 februarie 2013,

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European din 15 iunie 2011 privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială”(15),

–  având în vedere raportul OCDE intitulat „Împreună: De ce mai puțină inegalitate aduce beneficii tuturor”, din 21 mai 2015,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 septembrie 2013 pe tema „Pentru o acțiune europeană coordonată în vederea prevenirii și combaterii sărăciei energetice”(16),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2013 intitulat „Venitul european minim și indicatorii sărăciei”(17),

–  având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din 31 martie 2011 privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale(18),

–  având în vedere avizul comun al Comitetului pentru protecție socială (SPC) și Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) din 3 octombrie 2014, intitulat „Revizuirea la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020”(19),

–  Având în vedere Raportul anual al SPC din 15 februarie 2010 intitulat „Situația socială în Uniunea Europeană (2014)”(20),

–  având în vedere studiile intitulate „The State of Lending: The Cumulative Costs of Predatory Practices”(21), iunie 2015 și „Le panier de la ménagère ... pauvre”(22), august 2008,

–  având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din 15 februarie 2011 intitulat „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020”(23),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 iulie 2015 referitoare la acțiunile realizate ca urmare a inițiativei cetățenești europene „Dreptul la apă” (Right2Water)(24),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 referitoare la Inițiativa privind locurile de muncă verzi: Exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă(25),

–  având în vedere Decizia Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre(26), precum și poziția din 8 iulie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre(27),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la cea de a 25-a aniversare a Convenției ONU privind drepturile copilului(28),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană(29),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind accesul la serviciile bancare de bază(30),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 octombrie 2010 referitoare la rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți incluzive în Europa(31),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0040/2016),

A.  întrucât, între 2008 și 2013, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE a crescut de la 117 milioane la 122,6 milioane; întrucât în 2013, 16,7 % din populația UE era expusă riscului de sărăcie în urma transferurilor sociale, 9,6 % era într-o situație de lipsuri materiale grave, iar 10,7 % din gospodării erau considerate ca având o intensitate foarte scăzută a muncii; întrucât această evoluție este opusă obiectivului strategic al UE definit în Strategia Europa 2020, care vizează reducerea cu cel puțin 20 de milioane, până în 2020, a numărului de persoane aflate în situație de sărăcie și excluziune socială sau care riscă să ajungă într-o astfel de situație;

B.  întrucât, potrivit metodologiei Eurostat, pragul riscului de sărăcie este stabilit la 60 % din venitul disponibil echivalent mediu național;

C.  întrucât economiile de energie și creșterea eficienței energetice, în special în privința fondului locativ, ar permite multor familii să evite sărăcia energetică; întrucât 10% din cetățenii UE au avut întârzieri în plata facturilor de întreținere în 2015 (37% în statele membre cele mai afectate); întrucât 12 % din cetățenii UE nu au putut să-și încălzească în mod adecvat locuințele în 2014 (60 % în statele membre cele mai afectate); 16% din populația UE trăia în locuințe cu acoperișuri stricate și pereți cu umiditate în 2014 (33% în statele membre cele mai afectate), conform statisticilor SILC;

D.  întrucât numărul șomerilor de lungă durată depășește 12 milioane de persoane, dintre care 62 % au peste doi ani consecutivi de inactivitate; întrucât șomerii de lungă durată au mai multe șanse să fie afectați de sărăcie și de excluziune socială;

E.  întrucât Fondul european de ajutor destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) și continuarea existenței sale într-un moment în care criza socială afectează tot mai mulți europeni sunt importante;

F.  întrucât articolul 34 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că, pentru a combate marginalizarea socială și sărăcia, Uniunea recunoaște și respectă dreptul la asistență socială și la asistență în ceea ce privește locuința, destinate să asigure o viață demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente;

G.  întrucât prețurile bunurilor și serviciilor de bază au crescut, în unele perioade și în unele țări, relativ repede, ceea ce a determinat și o creștere a cheltuielilor familiilor;

H.  întrucât persoanele afectate de „sărăcie cronică”, adesea șomeri de lungă durată, dar uneori și angajați cu salarii scăzute sau persoane celibatare care trăiesc singure cu copii și care nu au un loc de muncă sau care lucrează în medie mai puține ore decât un furnizor principal de venituri pentru familie, sunt identificate în mod constant ca numărându-se printre grupurile cele mai vulnerabile;

I.  întrucât încă nu există indicatori consacrați privind sărăcia absolută;

J.  întrucât locuințele precare sau inadecvate reduc în mare măsură șansele de a duce o viață normală; întrucât calitatea locuințelor (inclusiv izolarea adecvată etc.) persoanelor aflate în situații vulnerabile a scăzut pe durata crizei, din cauza faptului că nu și-au putut plăti cheltuielile de întreținere; întrucât sănătatea fizică a persoanelor care locuiesc o perioadă îndelungată în locuințe de calitate scăzută poate fi afectată;

K.  întrucât creșterea cheltuielilor familiilor pentru locuință, alimente, utilități (electricitate, gaz și apă), transport, cheltuieli medicale sau cheltuieli legate de educație face dificilă realizarea obiectivului de combatere a sărăciei stabilit în Strategia Europa 2020;

L.  întrucât costurile bunurilor și serviciilor de bază și esențiale, în numeroase state membre ale UE, au crescut rapid în ultimii ani, conducând la o creștere a cheltuielilor generale ale familiilor;

M.  întrucât îmbinarea crizei financiare și economice cu măsurile de austeritate, cu prețurile în creștere la locuințe și cu scăderea veniturilor familiilor a condus la creșterea ratei șomajului și agravarea excluziunii sociale în interiorul UE, în special pentru cele mai vulnerabile grupuri de persoane, crescând astfel povara asupra serviciilor sociale;

N.  întrucât șomajul în rândul tinerilor, deja mai ridicat decât la alte grupe de vârstă, a crescut vertiginos în UE după izbucnirea crizei, depășind 20 % și a atins în prezent un nivel critic în toate statele membre, ceea ce expune tinerii riscului de a fi afectați de sărăcie încă de foarte timpuriu; având în vedere observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile copilului al Organizației Națiunilor Unite cu privire la cele mai recente rapoarte periodice ale unor țări europene referitoare la creșterea nivelului de sărăcie și/sau a riscului de sărăcie în rândul copiilor din cauza crizei economice; întrucât această creștere afectează drepturile la sănătate, la educație și la protecție socială;

O.  întrucât sărăcia, care a atins în statele membre ale UE un nivel ridicat de mulți ani, are un impact tot mai mare asupra economiei, dăunează creșterii economice, sporește deficitul bugetelor publice și reduce competitivitatea europeană;

P.  întrucât faptul de a nu dispune de o locuință adecvată sau de un nivel adecvat de încălzire are un impact negativ asupra sănătății, educației, integrării sociale și participării pe piața muncii, în special a persoanelor celor mai vulnerabile; întrucât oamenii suferă din cauza faptului că nu își pot încălzi locuințele, atât în statele membre nordice, cât și în cele sudice; întrucât cifrele EU-SILC arată că, în unele state membre, caracterul excesiv al costurilor pentru locuință (în funcție de statutul de ocupare) este mai pregnant pentru chiriașii din sectorul închirierilor de locuințe private, fapt care poate fi explicat prin calitatea scăzută a locuințelor și prin prețurile ridicate; întrucât multe familii au dificultăți în a face față cheltuielilor pentru bunurile și serviciile esențiale, inclusiv ca urmare a creșterii prețurilor la energie;

Q.  întrucât sărăcia energetică este legată de sărăcia generală și este rezultatul unei serii de condiții subiacente, inclusiv prețuri mari la energie, tehnici comerciale și de marketing agresive, probleme legate de sănătate și de handicap, lipsa accesului la oferte adaptate sau servicii online, venituri mici, tipul de sistem de încălzire utilizat în locuințe și calitatea și performanța energetică a fondului locativ;

R.  întrucât șomerii, familiile monoparentale, familiile cu venituri reduse, persoanele văduve, persoanele cu maladii permanente, persoanele vârstnice, tinerii, persoanele cu dizabilități și minoritățile sunt printre cele mai vulnerabile în fața riscului de sărăcie și suferă în special din cauza costului ridicat al vieții;

S.  întrucât decalajul mare dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea bunăstării și a unui venit minim înseamnă că în unele state membre bunăstarea reduce riscul de sărăcie cu 60 % și în altele cu doar 15 %; întrucât impactul mediu al protecției sociale asupra reducerii riscului de sărăcie în UE este de 35 %;

T.  întrucât sărăcia energetică poate fi definită ca incapacitatea unei gospodării de a beneficia de un nivel adecvat de aprovizionare cu energie, care să garanteze un nivel de confort și sănătate de bază, din cauza veniturilor scăzute, prețurilor ridicate la energie și a calității slabe a fondului locativ;

U.  întrucât următorul raport al Eurofound intitulat „Locuințele din Europa” va include un model estimativ care arată că, din cauza nivelului actual de inadecvare a locuințelor (potrivit datelor din 2011), costul total al cheltuielilor medicale se ridică la peste 170 miliarde EUR pe an pentru economiile țărilor UE 28; întrucât, în cazul în care s-ar realiza toate lucrările de reparații, s-ar economisi aproximativ 8 miliarde EUR de cheltuieli medicale în primul an, beneficiile continuând să se acumuleze ulterior;

V.  întrucât ONU a afirmat că dreptul omului la apă și la salubrizare presupune că fiecare persoană are dreptul la apă pentru uz personal și casnic de bună calitate, în condiții sigure, accesibile, la prețuri abordabile, în cantitate suficientă și de o calitate acceptabilă; întrucât ONU a afirmat, de asemenea, că procentul de 3 % din veniturile gospodăriilor ar trebui să fie considerat drept suma maximă plătită pentru serviciile de alimentare cu apă, acolo unde aceste servicii se plătesc; întrucât privatizarea serviciilor de alimentare cu apă are un impact negativ asupra gospodăriilor care trăiesc în sărăcie sau sunt expuse riscului de sărăcie;

W.  întrucât sărăcia energetică este o problemă tot mai frecventă în Europa, iar situația se va agrava probabil în următorii câțiva ani, ca urmare a creșterilor preconizate ale prețurilor energiei, a creșterii concomitente a inegalității veniturilor și a sărăciei în general, a lipsei unor sisteme de încălzire corespunzătoare, precum și a calității generale scăzute a izolării locuințelor, în special în țările mediteraneene;

X.  întrucât există cu 12 milioane mai multe femei decât bărbați care trăiesc în sărăcie în UE; întrucât printre factorii care contribuie la această inegalitate se numără diferențele de remunerare și de pensii între femei și bărbați, procentul mare al femeilor care au un loc de muncă nesigur și faptul că femeile sunt adesea forțate să fie inactive din punct de vedere economic ca urmare a costului prohibitiv al îngrijirii copiilor;

Y.  întrucât discrepanțele de gen în privința remunerării, a programului de lucru și a duratei vieții profesionale cu care femeile se confruntă pe parcursul carierei au un efect direct asupra situației lor la pensie; întrucât femeile cu vârstă de peste 65 de ani se confruntă cu un risc substanțial mai mare de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații de aceeași vârstă, întrucât venitul mediu din pensie al unei femei este în prezent mai mic decât al unui bărbat, adesea în mod substanțial mai mic;

Z.  întrucât Uniunea energetică trebuie să ofere soluții eficiente la problema sărăciei energetice, care afectează peste 100 de milioane de europeni, prin îmbunătățirea situației celor mai vulnerabili consumatori, prin creșterea eficienței energetice pentru aceștia și prin elaborarea unor măsuri corective care să ofere persoanelor în situație de precaritate accesul la energie la prețuri accesibile;

AA.  întrucât Directiva 2012/27/UE solicită statelor membre să elaboreze programe de creștere a nivelului de conștientizare, precum și de informare și consiliere a persoanelor și gospodăriilor cu privire la eficiența energetică;

AB.  întrucât, în ceea ce privește cele nouă elemente enumerate ca indicatori ai sărăciei severe (a plăti chiria și facturile pentru utilități, a-și încălzi suficient locuința, a face față cheltuielilor neașteptate, a consuma carne, pește sau proteine echivalente o dată la două zile, a-și permite o săptămână de vacanță în deplasare, o dată pe an, a deține un autoturism, o mașină de spălat, un televizor color sau un telefon), mai multe studii sugerează că prețurile pieței sunt în final mai mari pentru gospodăriile expuse riscului de sărăcie;

AC.  întrucât situația de sărăcie a unei familii reprezintă un aspect indivizibil, trebuie evidențiat efectul pe care îl are aspectul energetic asupra sărăciei;

AD.  întrucât reabilitarea fondului locativ național în vederea creșterii eficienței utilizării energiei va avea un impact direct asupra cheltuielilor pentru energie, în special pentru familiile cu mai puține resurse și va stimula crearea de locuri de muncă;

AE.  întrucât 22 348 834 de gospodării (aproximativ 11 % din populația UE) cheltuiesc pentru locuință peste 40 % din venitul de care dispun; întrucât Semestrul european a identificat cheltuielile excesive pentru locuință ca o „tendință socială care trebuie urmărită”; întrucât 21 942 491 de gospodării (aproximativ 10,8 % din populația UE) se confruntă cu dificultăți în a-și menține locuința la o temperatură adecvată; întrucât UE și statele membre ar trebui să identifice, să aplice și să mențină de urgență măsuri de politică care să ajute familiile să-și poată plăti cheltuielile de întreținere a locuinței, printre care și acordarea unor alocații pentru locuință;

AF.  întrucât prețurile de pe piața energiei tind să se egalizeze în Europa, însă puterea de cumpărare nu se egalizează în același ritm;

AG.  întrucât accesul la o locuință este un drept fundamental, care poate fi considerat o condiție necesară pentru exercitarea și accesul la alte drepturi fundamentale și la o viață demnă; întrucât garantarea accesului la asistență pentru o locuință decentă și adecvată este o obligație internațională a statelor membre, pe care Uniunea trebuie să o ia în considerare, dreptul de acces la o locuință și la asistență pentru locuință fiind recunoscut la articolul 34 din Carta drepturilor fundamentale a UE, la articolele 30 și 31 din Carta socială revizuită a Consiliului Europei, la articolul 25 din Declarația universală a drepturilor omului, precum și în constituțiile a numeroase state membre;

AH.  întrucât cea mai mare parte a cheltuielilor gospodăriilor europene o reprezintă cheltuielile cu locuința; întrucât creșterea prețurilor legate de locuință (teren, proprietate, chirie, consum de energie) este o sursă de instabilitate și de neliniște și ar trebui considerată o preocupare majoră;

AI.  întrucât condițiile locative precare și sărăcia energetică sunt mai pregnante în țările cu o pondere mai mică a locuințelor sociale de închiriat (și anume în țările estice și mediteraneene);

AJ.  întrucât procentul fondului locativ de locuințe sociale de închiriat din fondul locativ total indică faptul că țările vestice și nordice au o pondere mai mare de locuințe sociale publice comparativ cu media din UE, în timp ce țările estice și mediteraneene mențin un fond locativ de locuințe sociale minim (aproximativ 5 %) sau nu dispun deloc de un sector al locuințelor sociale; întrucât condițiile locative precare și sărăcia energetică sunt mai pregnante în țările cu o pondere mai mică a locuințelor sociale de închiriat (și anume în țările estice și mediteraneene);

AK.  întrucât cercetările Eurofound arată că, pentru multe persoane cu venituri scăzute, restanțele la utilități reprezintă principalul tip de datorie, fapt care este uneori trecut cu vederea;

AL.  întrucât locuințele sociale au un rol esențial în atingerea obiectivului Strategiei Europa 2020 de reducere a sărăciei, deoarece contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de incluziune și coeziune socială, promovează mobilitatea profesională și contribuie la combaterea sărăciei;

AM.  întrucât raportul Eurofound intitulat „Reducerea frecvenței neaccesării prestațiilor sociale” evidențiază în mod clar problema pe care o reprezintă faptul că persoanele îndreptățite nu beneficiază întotdeauna de sistemele de prestații sociale și de asigurare a unui venit minim; întrucât nu este suficientă crearea acestor sisteme, ci trebuie asigurat și accesul persoanelor care au dreptul la ele; întrucât economiile realizate pe termen lung ca urmare a prestațiilor care sunt accesate în mod prompt, eficace și eficient de populația-țintă, trebuie luate, de asemenea, în considerare;

AN.  întrucât criza a avut un impact asupra condițiilor de acces la locuințe pentru gospodării, precum și asupra investițiilor în locuințele sociale în UE, deoarece cheltuielile publice destinate investițiilor în locuințe sociale au fost afectate în mare măsură, iar aceasta impune statelor membre și Uniunii obligația de a acționa urgent pentru a garanta dreptul de acces la locuințe decente, la prețuri abordabile;

AO.  întrucât sărăcia și excluziunea socială rămân determinanți sociali esențiali ai sănătății și condițiilor de viață, inclusiv ai speranței de viață, având în vedere în special impactul sărăciei infantile asupra sănătății și calității vieții copiilor; întrucât discrepanțele dintre săraci și bogați rămân semnificative în ceea ce privește accesibilitatea serviciilor medicale la prețuri abordabile, veniturile și bunăstarea, precum și în ceea ce privește sănătatea, discrepanțe care continuă să se accentueze în anumite domenii;

AP.  întrucât Comitetul pentru protecție socială al Consiliului Uniunii Europene și-a exprimat, în cadrul avizului său din 20 mai 2010, preocuparea cu privire la faptul că actuala criză economică și financiară va avea consecințe negative asupra accesului cetățenilor la serviciile medicale și asupra bugetelor sectoarelor sanitare din cadrul statelor membre;

AQ.  întrucât actuala criză economică și financiară poate afecta grav sectorul serviciilor medicale din mai multe state membre, atât în ceea ce privește oferta, cât și cererea;

AR.  întrucât restricțiile cauzate de actuala criză economică și financiară ar putea submina grav viabilitatea financiară și organizațională pe termen lung a sistemelor de sănătate din statele membre, împiedicând astfel accesul egal la servicii medicale pe teritoriile lor;

AS.  întrucât combinarea sărăciei cu alte forme de vulnerabilitate, precum vârsta fragedă sau vârsta înaintată, dizabilitățile sau apartenența la o minoritate, crește riscul apariției inegalităților în materie de sănătate și întrucât o stare de sănătate precară poate duce, la rândul ei, la sărăcie și/sau la excluziune socială;

AT.  întrucât, potrivit celor mai recente cifre ale Eurostat, 21 % dintre gospodăriile din UE 28 nu au acces la internet și 20 % dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani declară că nu au utilizat niciodată internetul; întrucât în Țările de Jos proporția gospodăriilor cu acces la internet este cea mai mare (95 %), în timp ce Bulgaria închide acest clasament cu doar 54 %;

AU.  întrucât piața unică digitală este una dintre cele 10 priorități ale noii Comisii, iar în viitor 90 % dintre locurile de muncă vor necesita competențe informatice; întrucât, deși 59 % dintre cetățenii europeni au acces la rețeaua 4G, în zonele rurale acest procent nu depășește 15 %;

AV.  întrucât locurile de muncă decente reprezintă cel mai bun mod de a evita riscul de sărăcie și de excluziune socială, iar competențele și accesul la tehnologiile informației și comunicațiilor sunt atuuri incontestabile în căutarea unui loc de muncă;

AW.  având în vedere rezoluția 64/292 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 28 iulie 2010, intitulată „Dreptul omului la apă și salubritate”(32), care recunoaște că dreptul la apă potabilă sigură și curată este un drept fundamental, esențial pentru exercitarea dreptului la viață și a tuturor drepturilor omului;

AX.  întrucât caracterul intersectorial al aspectelor legate de gen ale sărăciei necesită o strategie globală de combatere a discriminării multiple și abordarea unor probleme precum locuințele, costurile energetice, serviciile publice, siguranța locului de muncă, locurile de muncă precare și politicile de impozitare;

AY.  întrucât obiectivele de combatere a sărăciei nu pot fi îndeplinite fără a combate sărăcia femeilor, pentru că egalitatea de gen, autonomizarea economică și emanciparea femeilor sunt necesare pentru o convergență ascendentă în reducerea sărăciei;

AZ.  întrucât colectarea de date și elaborarea de politici privind sărăcia, cheltuielile de subzistență și veniturile pe baza gospodăriilor ca unitate constitutivă presupune uniformitate și distribuirea egală a resurselor între membrii gospodăriei; întrucât în practică gospodăriile diferă, iar distribuția poate să fie inegală și să varieze în funcție de gen, necesitând o abordare a elaborării de politici bazată pe costuri și venituri individuale;

BA.  întrucât 17 % dintre gospodăriile monoparentale, în mod covârșitor conduse din femei, se află în imposibilitate de a-și încălzi casele, comparativ cu numai 10% din populația generală; întrucât prețurile cu ridicata la energie au scăzut, în timp ce prețurile cu amănuntul au crescut, determinând creșterea costurilor; întrucât, din păcate, lipsește o definiție la nivelul UE a sărăciei energetice, în timp ce fenomenul afectează în mod disproporționat femeile;

BB.  întrucât ratele șomajului în rândul femeilor tinere sunt mai ridicate decât în rândul altor grupe de vârstă, ceea ce expune tinerele la riscul de sărăcie de la o vârstă fragedă;

BC.  întrucât, deși costurile în creștere ale gospodăriilor și sarcina exagerată reprezentată de costurile pentru locuințe constituie unul dintre motivele pentru lipsa de adăpost a femeilor, se impune o cercetare mai amănunțită a ratelor și cauzelor pentru care femeile își pierd sau își părăsesc casele; întrucât îndatorarea gospodăriilor și îndatorarea individuală au o legătură directă cu costurile gospodăriilor și reprezintă un factor-cheie de sărăcie și excluziune socială,

Recomandări de bază

Pe baza recomandărilor elaborate în acest raport din proprie inițiativă:

1.  solicită Comisiei și statelor membre să investească la maximum în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și să adopte o strategie integrată de combatere a diferitelor sale forme printr-o abordare holistică, care să lege politicile economice, de educație, de ocupare a forței de muncă, de transport, de energie și politicile sociale pe baza practicilor optime;

2.  invită statele membre să semneze un moratoriu european privind deconectarea de la rețeaua de încălzire pe timp de iarnă, prin care să se garanteze că, pe o perioadă definită de iarnă, nicio gospodărie nu poate fi deconectată de la rețeaua de energie, iar cele care au fost deconectate sunt reconectate, subliniind că cheltuielile respective aparțin, prin natura lor, responsabilității publice, pentru că politicile sociale se încadrează în responsabilitățile guvernelor; invită statele membre să evalueze măsurile necesare pentru respectarea standardelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind temperatura adecvată în locuințe;

3.  invită Comisia să efectueze o evaluare de impact cu privire la sistemele de venit minim în UE și să preconizeze măsuri suplimentare, ținând seama de condițiile economice și sociale din fiecare stat membru, precum și să evalueze dacă sistemele respective permit gospodăriilor să-și acopere nevoile personale de bază; invită Comisia ca, pe această bază, să evalueze modalitățile și mijloacele pentru a acorda, la nivelul statelor membre, un venit minim adecvat, peste pragul sărăciei, de 60% din venitul median național în toate statele membre, în conformitate cu practicile și tradițiile naționale și respectând caracteristicile fiecăruia, pentru a susține convergența socială pe întreg teritoriul UE;

4.  solicită statelor membre să asigure o utilizare mai eficientă, mai precis direcționată și mai atent monitorizată a Fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile SIE) de către autoritățile naționale, regionale și locale, pentru a contracara sărăcia energetică, creșterea costurilor vieții, excluziunea socială, precaritatea locativă și calitatea nesatisfăcătoare a fondului locativ; consideră că Comisia ar trebui să permită o mai mare flexibilitatea în acest domeniu;

5.  invită Comisia și statele membre să organizeze un summit consacrat reducerii sărăciei, sărăciei extreme și excluziunii sociale, precum și accesului la o viață decentă;

Politicile UE pentru realizarea obiectivului de combatere a sărăciei

6.  consideră regretabilă creșterea numărului de persoane afectate de sărăcie și excluziune socială sau expuse riscului de a fi afectate, în pofida faptului că obiectivul Strategiei Europa 2020 vizează reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane din această categorie; regretă, de asemenea, că indicele sărăciei a înregistrat ameliorări doar în unele state membre; solicită Comisiei și statelor membre să își reînnoiască angajamentul pentru obiectivul de reducere a sărăciei, a cărui îndeplinire se îndepărtează din ce în ce mai mult;

7.  solicită statelor membre să ofere tuturor o susținere adecvată, inclusiv un venit minim peste pragul sărăciei de-a lungul tuturor etapelor vieții, atât timp cât e necesar, și să ofere diferite tipuri de compensații esențiale pentru a contracara situația de sărăcie în cazul în care costurile nu pot fi diminuate pe termen lung; subliniază importanța definirii criteriilor de selecție pentru a beneficia de un regim adecvat de venit minim;

8.  solicită statelor membre să-și reanalizeze și să-și adapteze toate politicile care pot conduce la creșterea sărăciei;

9.  invită Comisia să analizeze posibilitatea extinderii Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane după perioada de programare 2014-2020, precum și a unei mai bune coordonări cu alte fonduri europene, în special cu Fondul social european (FSE), și cu politicile active privind ocuparea forței de muncă, în vederea facilitării intrării pe piața muncii a celor mai defavorizate persoane și a evaluării măsurii în care au beneficiat de program grupurile aflate în situațiile cele mai grave de precaritate și vulnerabilitate, cum ar fi femeile tinere, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități și femeile în vârstă;

10.  solicită statelor membre să faciliteze accesul structurilor asociative de luptă împotriva sărăciei la fondurile europene ale FEAD fără a adăuga sarcini administrative pentru aceste structuri, care adeseori au personal insuficient;

11.  invită Comisia și statele membre să stabilească mecanisme de recunoaștere a competențelor dobândite mai degrabă în mod informal decât formal;

12.  subliniază că inițiativele precum Garanția pentru tineret trebuie transpuse în practică din perspectiva unei viziuni globale asupra situației forței de muncă în regiunile în care sunt implementate; acest lucru impune recalificarea centrelor de ocupare a forței de muncă pentru a asista utilizatorii, a lua în considerare toate circumstanțele specifice ale acestora, a îmbunătăți competențele și a acorda atenție sectoarelor în dezvoltare, prin intermediul unui contact direct cu întreprinderile, în vederea determinării competențelor pe care le vor aștepta de la potențialii angajați;

13.  salută intenția Comisiei de a propune crearea unui pilon european al drepturilor sociale; reamintește că acesta trebuie să respecte articolul 9 din TFUE;

14.  este de acord cu intenția Comisiei de a asigura un rating de triplu A pentru Uniune prin prezentarea unor noi măsuri, în vederea creșterii eficienței politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă, care să includă o strategie clară de combatere a aspectelor de gen ale excluziunii sociale;

15.  solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze, să adopte și să implementeze un cadru UE pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială, în conformitate cu Strategia Europa 2020, constând în măsuri și acțiuni concrete și ocupându-se inclusiv de sărăcia energetică;

16.  reamintește avizul Comitetului Economic și Social European, intitulat „Pentru o acțiune europeană coordonată în vederea prevenirii și combaterii sărăciei energetice” și ia act de recomandarea acestuia privind „crearea unui observator european privind sărăcia, care să se concentreze în principal asupra sărăciei energetice, care să integreze toate părțile interesate și să contribuie la definirea indicatorilor europeni ai sărăciei energetice (în colaborare cu Eurostat), la evaluarea situației actuale, la identificarea celor mai bune practici și la formularea unor recomandări pentru a preveni mai bine și a trata problema și pentru a crea o solidaritate europeană în domeniu”. subliniază importanța creării unor indicatori de dezvoltare și a colectării datelor privind consumul gospodăriilor și costurile legate de sărăcia energetică, pentru a oferi informații fiabile și a permite o elaborare a politicilor bazată de realități concrete și o monitorizare eficientă;

17.  consideră că sărăcia și excluziunea socială au o componentă intergenerațională și, de aceea, subliniază necesitatea de a facilita accesul la educație copiilor care trăiesc în locuințe aflate sub pragul sărăciei și susține politicile destinate evitării abandonului școlar prematur;

18.  invită Consiliul și statele membre, în contextul sărăciei în creștere, să își intensifice eforturile pentru a veni în sprijinul persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, ceea ce presupune o puternică perspectivă de gen, de exemplu sub forma unei recomandări a Consiliului, pentru a atinge obiectivul de reducere a sărăciei stabilit în Strategia Europa 2020;

19.  reiterează importanța autonomizării femeilor și fetelor prin educație, inclusiv prin educație formală și informală, precum și rolul educației în combaterea stereotipurilor de gen, în combaterea stigmatizării din cauza sărăciei și în majorarea veniturilor prin incluziunea femeilor în sectoare în care au fost subreprezentate, precum știința, tehnologia, ingineria și antreprenoriatul și invită Comisia să integreze obiective în materie de formare profesională a femeilor în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări;

20.  solicită ca fiecare stat membru să prezinte o traiectorie detaliată a planului său de reducere a sărăciei și modul în care strategia sa abordează aspectele specifice genului ale sărăciei și ale excluziunii sociale;

Resursele și veniturile gospodăriilor sărace

21.  subliniază că un venit decent este un element fundamental pentru a putea trăi în demnitate; subliniază că, deși a avea un loc de muncă poate fi esențial pentru ieșirea din sărăcie, este important să existe un venit minim suficient pentru a satisface nevoile umane de bază; reamintește că 16,7 % din populația UE 28 în 2013 era expusă riscului de sărăcie în urma transferurilor sociale, însemnând că venitul lor disponibil se afla sub pragul național al riscului de sărăcie, iar sărăcia persoanelor încadrate în muncă și sărăcia absolută rămân la un nivel inacceptabil de ridicat;

22.  invită Comisia, în cadrul Semestrului european, să facă recomandări statelor membre cu privire la politicile de implementat și reformele de realizat pentru a combate eficient sărăcia și excluziunea socială, în vederea promovării convergenței sociale, ținând seama de particularitățile fiecărui stat membru;

23.  reamintește avizul Comitetului Economic și Social European privind „Venitul european minim și indicatorii sărăciei”; ia act de faptul că acest aviz susține un cadru european pentru un venit minim adecvat, care ar trebui să stabilească standarde și indicatori comuni, să ofere metode pentru monitorizarea implementării sale și să îmbunătățească dialogul între actori, statele membre și instituțiile UE; consideră că un astfel de cadru ar trebui să fie bazat pe realități dovedite și pe drepturi, să ia în considerare contextul social și economic din fiecare stat membru și să respecte principiul subsidiarității;

24.  subliniază că sistemele de venit minim ar trebui să prevină căderea gospodăriilor într-o precaritate materială gravă și să le asigure ieșirea din aceasta și ar trebui să prevadă un venit superior pragului de sărăcie; reamintește că regimurile de venit minim reprezintă un instrument esențial pentru conformitatea cu articolul 9 din TFUE, garantând o protecție socială adecvată, reducerea excluziunii sociale, participarea în societate, protecția sănătății umane și o mai mare egalitate de șanse; este de acord cu opinia Comitetului Economic și Social European că regimurile de venit minim trebuie să fie însoțite de învățare pe tot parcursul vieții, implicarea actorilor și politici active ale pieței de muncă, care să urmărească asistarea șomerilor pentru a se reintegra pe piața muncii și a găsi locuri de muncă decente;

25.  invită Comisia și statele membre să ofere informații, consiliere și susținere persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială pentru a face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la consumul lor de energie, să sprijine actorii neguvernamentali și autoritățile locale oferind recomandări bine direcționate privind energia și formare pentru consilierii din sectorul energiei, precum și să oblige furnizorii de energie să ofere informații pe facturile de energie pentru gospodării cu privire la modalitățile de a reduce consumul de energie și de a crește eficiența energetică;

26.  încurajează statele membre și Comisia să aibă, atunci când este cazul, o atitudine proactivă în elaborarea politicilor legate de adecvarea locuințelor, pentru a asigura accesul la locuințe de calitate; solicită statelor membre să aplice o politică rezonabilă privind închirierile atunci când sunt necesare măsuri sociale urgente și subliniază că aceasta ar trebui însoțită de programe locative și comunitare pe termen lung, care să mărească fondul locativ pentru diferitele categorii vizate de persoane social defavorizate; subliniază că sunt în continuare necesare măsuri eficace în întreaga Europă pentru a împiedica apariția bulelor imobiliare, cum ar fi reglementările privind protecția consumatorului pe piața creditelor ipotecare; încurajează politicile de sector care ajută familiile cu dificultăți financiare să rămână în reședința lor principală;

27.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure dreptul fundamental al cetățenilor europeni la ajutor pentru locuință ca precondiție a demnității umane; solicită recunoașterea importanței închirierii de locuințe la prețuri abordabile pentru a facilita accesul persoanelor cu venituri mici la o locuință și invită statele membre să asigure un număr suficient de locuințe cu prețuri abordabile;

28.  subliniază că sărăcia în rândul persoanelor în vârstă constituie o problemă majoră în multe state membre; solicită, prin urmare, statelor membre să reformeze sistemele de pensii, pentru a garanta un nivel adecvat al veniturilor provenite din pensii, precum și viabilitatea și securitatea sistemelor de pensii;

29.  invită Comisia să se ocupe de problema persoanelor fără locuință ca formă extremă de sărăcie, în special de decesele pe timp de iarnă ale persoanelor fără adăpost sau care trăiesc în locuințe neîncălzite; solicită statelor membre să-și reevalueze progresele în privința eradicării formelor extreme de sărăcie de acest tip;

30.  întrucât UE și statele membre ar trebui să identifice, să aplice și să mențină de urgență măsuri de politică care să ajute familiile să-și poată plăti cheltuielile de întreținere a locuinței, printre care și acordarea unor alocații pentru locuință, având în vedere că 22 348 834 de locuințe (aproximativ 11 % din populația UE) cheltuiesc pentru locuință peste 40 % din venitul lor disponibil și că 21 942 491 de gospodării (aproximativ 10,8 % din populația UE) întâmpină dificultăți în menținerea unei temperaturi adecvate în locuință;

31.  reamintește că familiile cu venituri mici și cele care trăiesc în sărăcie sau sunt expuse riscului de sărăcie sunt mai dependente de asigurarea unor servicii publice abordabile și de înaltă calitate; solicită statelor membre să aloce suma necesară din cheltuielile publice pentru a oferi servicii publice de înaltă calitate și abordabile familiilor cu venituri reduse;

Cheltuielile curente ale gospodăriilor sărace

32.  salută demersurile Comisiei pentru un buget de referință, care constituie un pas în direcția bună, având în vedere faptul că a aborda într-un mod mai echilibrat problema veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor sărace constituie încă o provocare de surmontat; subliniază că bugetele de referință care reflectă cheltuielile gospodăriilor ar putea fi utilizate pentru a determina sprijinul de acordat și a testa adecvarea acestuia; consideră că un astfel de instrument are o valoare esențială pentru revigorarea coeziunii sociale a Uniunii, pentru reducerea inegalităților și pentru realizarea obiectivului privind combaterea sărăciei și a excluziunii sociale al Strategiei Europa 2020; subliniază faptul că reducerea cheltuielilor curente ale gospodăriilor sărace va avea un impact pozitiv asupra acestora, precum și asupra economiei, în special la nivel local, și a coeziunii sociale;

33.  reamintește că gospodăriile sărace își cheltuiesc cea mai mare parte a venitului pe alimente, locuință și utilități; invită, prin urmare, Comisia să asigure o conexiune mai bună între politicile sale în vederea combaterii sărăciei, să îmbunătățească schimburile de bune practici și să faciliteze un dialog regulat cu persoanele sărace, pentru a se asigura că acestea pot contribui la evaluarea politicilor care îi afectează;

34.  subliniază faptul că nu există până în prezent o definiție a sărăciei energetice la nivelul Uniunii și, prin urmare, sunt foarte dificil de evaluat în mod adecvat gravitatea, cauzele și consecințele acestui aspect al sărăciei în Uniune; solicită Comisiei să elaboreze, împreună cu părțile interesate, o definiție comună a sărăciei energetice și să identifice factorii care contribuie la vulnerabilitatea gospodăriilor;

35.  subliniază că o astfel de definiție ar trebui elaborată în comun cu persoanele afectate de sărăcie și cu asociațiile de combatere a sărăciei și excluziunii sociale, ținând seama, printre altele, de incapacitatea gospodăriilor de a menține un nivel adecvat de furnizare de energie pentru toate utilizările casnice;

36.  invită Comisia să prezinte o comunicare privind sărăcia energetică în Europa, însoțită de un plan de acțiune, pentru a sprijini statele membre în acest domeniu; solicită Comisiei să realizeze evaluări de impact și să ofere informații cu privire la practicile optime de combatere a sărăciei energetice în statele membre în acest context; subliniază faptul că prețurile la energie trebuie fie abordabile pentru toți cetățenii Uniunii;

37.  subliniază că există deja o generație pierdută; subliniază, prin urmare, că este extrem de importantă prevenirea situației în care și mai mulți tineri cad victime sărăciei energetice în viitor;

38.  constată că s-a dovedit că educația economică și financiară la vârste fragede îmbunătățește procesul decizional în domeniul economic mai târziu în viață, inclusiv costurile de gestionare și veniturile; recomandă schimbul de bune practici și promovarea unor programe educaționale care să vizeze femeile și fetele din grupurile vulnerabile și din comunitățile marginalizate care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială;

39.  subliniază că o proporție semnificativă de persoane care se confruntă cu sărăcia energetică sunt expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială și, prin urmare, nu-și pot permite investițiile inițiale necesare pentru achiziționarea unor echipamente de eficientizare energetică, cum ar fi cele pentru izolare sau surse regenerabile de energie; subliniază că aceasta creează un cerc vicios al cheltuirii continue pe factura la utilități a unei părți mai mari din venitul gospodăriei decât este necesar, în timp ce problema ineficienței energetice sau a lipsei energiei, printre altele, nu sunt abordate;

40.  solicită Comisiei, Institutului European pentru Egalitatea de Gen (IEEG) și statelor membre să efectueze cercetări asupra problemei femeilor lipsite de adăpost, a cauzelor și factorilor determinanți, întrucât fenomenul este reflectat în mod inadecvat de datele actuale; constată că printre elementele specifice genului care ar trebui să fie luate în considerare se numără dependența economică a femeilor, locuințele temporare sau evitarea serviciilor sociale;

41.  sprijină inițiativa de a formula un buget de referință orientativ și solicită Comisiei să includă considerente specifice genului atunci când îl concepe, inclusiv inegalitățile de gen cu care se confruntă gospodăriile;

42.  consideră că speranța de viață mai lungă a femeilor trebuie să fie, de asemenea, luată în considerare ca un eventual factor de vulnerabilitate și excluziune;

Orientarea finanțărilor și a politicilor către combaterea sărăciei și a sărăciei energetice

43.  invită statele membre și UE să acorde microcredite sau împrumuturi fără dobândă ori cu rate mici ale dobânzii, de exemplu prin intermediul BEI, familiilor cu venituri mici, pentru a le sprijini investițiile în avans în energii regenerabile și în eficiența energetică, cum ar fi în izolare, energie solară și echipamente eficiente energetic;

44.  îndeamnă statele membre ca investițiile pe care le realizează, atât în locuințele noi, cât și în renovarea locuințelor existente deja, să se bazeze pe eficiență energetică;

45.  reamintește că direcționarea anumitor politici și a fondurilor Uniunii în vederea reducerii cheltuielilor la energie ale gospodăriilor sărace, prin investiții în energiile regenerabile și eficiența energetică, au efecte pozitive multiple pe termen mediu: îmbunătățirea condițiilor de viață și a sănătății persoanelor în cauză, reducerea costurilor gospodăriilor, ajutând astfel familiile sărace, o creștere a investițiilor locale, crearea de locuri de muncă și avansarea în direcția obiectivelor Strategiei UE 2020;

46.  subliniază, de asemenea, necesitatea monitorizării utilizării fondurilor și a simplificării informațiilor și a accesului la aceste resurse;

47.  insistă asupra importanței combaterii sărăciei nu doar din punct de vedere social sau politic, ci și din punct de vedere economic, cu efecte pe termen mediu; insistă ca, printre prioritățile Comisiei, să fie inclusă și necesitatea combaterii actualei dinamici a inegalității, care limitează considerabil creșterea economică și influențează în mod extrem de negativ coeziunea și nivelul de sărăcie;

48.  subliniază rolul UE și al statelor membre în reducerea costurilor energiei pentru gospodării, în ceea ce privește statele membre prin asigurarea securității furnizării, pentru a împiedica fluctuații majore ale prețurilor și speculațiile pe piața energiei, prin crearea unor interconexiuni mai strânse, a unei integrări mai accentuate a pieței și a investițiilor în energiile sustenabile, prin creșterea investițiilor în cercetarea din domeniul energiilor regenerabile, precum și prin consolidarea politicilor de sprijin pentru eficiența energetică a gospodăriilor, acordând o atenție specială gospodăriilor neconectate la rețea, care trăiesc în condiții de precaritate și excluziune socială; consideră că protecția consumatorilor ar trebui să constituie o prioritate a Uniunii;

49.  consideră regretabile speculațiile financiare legate de resursele naturale și sursele de energie, în special cele care nu pot fi relocate, precum energia hidroelectrică, de exemplu și solicită, în consecință, Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare, pentru a reduce costurile energetice ale gospodăriilor sărace, de exemplu prin utilizarea venitului obținut în urma unei impozitări adecvate;

50.  salută faptul că investițiile în eficiența energetică și în sursele regenerabile sunt eligibile în cadrul fondurilor ESI 2014-2020, având în vedere importanța acestora în reducerea cheltuielilor energetice ale gospodăriilor; încurajează Comisia și statele membre să exploateze întregul potențial al fondurilor europene în vederea combaterii sărăciei energetice; subliniază că trebuie îndepărtate obstacolele pentru o utilizare eficientă a acestora, cum ar fi accesibilitatea fondului de coeziune pentru organizațiile mai mici sau lipsa informațiilor privind condițiile de solicitare a acordării finanțării;

51.  reamintește că, pentru direcționarea către beneficiarii care lucrează cu familiile sărace sau care fac parte din acestea sunt necesare anumite condiții prealabile, care sunt îndeplinite mai bine de fondurile ESI decât de fondurile mai mari, cum ar fi FEDR;

52.  invită statele membre și Comisia să faciliteze utilizarea mecanismelor de finanțare încrucișată între FEDER și FSE, în special în ceea ce privește proiectele legate de sursele regenerabile și de eficiența energetică care vizează gospodăriile în situație de sărăcie energetică; subliniază avantajele multiple oferite de programele care cooptează mai multe fonduri în soluționarea unor aspecte transversale, precum cele legate de sărăcia energetică;

53.  subliniază că locuințele familiilor cu venituri mici din regiunile rurale tind să aibă o calitate foarte precară, indiferent că aparțin chiriașilor sau proprietarilor; reamintește că aceasta se adaugă la așa-numitul efect al costului ridicat al utilităților, nemaifiind loc de investiții care vizează reducerea costului energiei; invită Comisia și statele membre să îmbunătățească modul în care LEADER și FEADR contribuie la combaterea sărăciei energetice în zonele rurale, prin direcționarea programelor operaționale și a fondurilor spre producția de energie regenerabilă diversificată, în special în rețelele locale, care să includă măsuri de eficiență energetică pentru clădirile destinate gospodăriilor în situație de sărăcie energetică;

54.  reamintește că chiriașii au un acces limitat la fonduri destinate eficienței energetice, întrucât ei nu sunt proprietarii locuinței; reamintește că chiriașii sunt mai puțin stimulați să investească întrucât se mută mai ușor și mai des decât proprietarii locuinței; salută proiectul-pilot al Comisiei intitulat „Sărăcia energetică – evaluarea impactului crizei și revizuirea măsurilor actuale și a eventualelor măsuri noi din statele membre”, care urmărește abordarea acestei probleme; invită Comisia să elaboreze, pe baza rezultatelor acestui proiect-pilot, dispoziții referitoare la deschiderea fondurilor UE pentru măsurile de eficiență energetică luate de chiriași;

55.  reamintește statelor membre că cel puțin 20 % din resursele totale ale FSE din fiecare stat membru sunt alocate obiectivului de „promovare a incluziunii sociale, de combatere a sărăciei și a oricărui tip de discriminare”, precum și că Fondul european de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate poate fi, de asemenea, utilizat pentru măsuri de incluziune socială;

56.  subliniază eliberarea imediată de povară și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru gospodăriile cele mai sărace în momentul în care gospodăriilor respective li se asigură resurse de energie regenerabilă la scară mică la cost redus, cum ar fi panouri solare pentru casele care nu sunt conectate la rețeaua de energie;

O conexiune între obiectivele sociale și politica energetică

57.  salută faptul că legislația privind politica energetică europeană recunoaște o serie de obiective sociale în cadrul politicilor în materie de eficiență energetică, în special Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică și Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor; consideră regretabil faptul că dispozițiile relevante ale Directivei 2012/27/UE, care prevăd orientarea către gospodăriile afectate de sărăcia energetică și către locuințele sociale [articolul 7 alineatul (7)] nu sunt utilizate la potențialul lor maxim de către statele membre; invită Comisia ca, în revizuirea și evaluarea de impact a pachetului privind eficiența energetică, să evalueze implementarea și utilizarea articolului 7 alineatul (7) și a articolului 5 alineatul (7); invită, de asemenea, Comisia să ia în considerare, pe baza acestei evaluări, consolidarea articolul 7, în special a alineatului (7), astfel încât să încurajeze statele membre să includă o serie de obiective sociale în sistemele lor de obligații legate de eficientizarea energetică;

58.  reamintește că autoritățile locale au, de asemenea, un rol în promovarea unor instrumente alternative de finanțare, inclusiv modele de tip cooperativ, și în promovarea unor acorduri colective de cumpărare, pentru a le permite consumatorilor să își combine cererile de energie și, astfel, să conducă la prețuri mai mici la energie; invită Comisia și statele membre să promoveze rolul autorităților locale în reducerea sărăciei energetice;

59.  invită statele membre să respecte standardele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind temperatura adecvată în locuințe, sprijinind grupurile cele mai vulnerabile, în special copiii mici, persoanele în vârstă, persoanele cu maladii cronice și persoanele cu handicap, astfel încât să se le protejeze sănătatea și calitatea vieții;

60.  îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsuri imediate pentru a combate munca precară, care împiedică o persoană să aibă un venit regulat și sigur, creând astfel o barieră în calea unui buget de succes și în achitarea facturilor casnice;

61.  solicită Comisie și statelor membre să ofere tuturor acces la o energie abordabilă, fiabilă, sustenabilă și modernă, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare sustenabilă ale ONU;

Locuințele și sărăcia

62.  solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri ferme privind locuințele sociale și să crească investițiile în eficiența energetică a locuințelor sociale destinate închirierii, prin fondurile europene; recomandă statelor membre să extindă acordarea de locuințe sociale de calitate, pentru a garanta accesul tuturor, și în special al celor mai defavorizate persoane, la o locuință adecvată; încurajează statele membre să utilizeze în mai mare măsură oportunitățile de a oferi locuințe sociale, prin structuri legale alternative; recomandă statelor membre să susțină alianțele consumatorilor;

63.  subliniază importanța unor servicii de îngrijire a copiilor de calitate și accesibile, care să permită părinților să-și reia activitatea profesională și să-și mărească veniturile; subliniază importanța acestui aspect, în special, pentru familiile monoparentale și invită Comisia și statele membre să introducă imediat măsuri de îmbunătățire a dispozițiilor privind îngrijirea copiilor;

64.  constată că creșterea eficienței energetice, renovarea și energia din surse regenerabile sunt elemente-cheie pentru rezolvarea problemei sărăciei energetice; își exprimă îngrijorarea că politicile de renovare a locuințelor adesea nu reușesc să vizeze persoanele cele mai vulnerabile; insistă că politicile de renovare a locuințelor trebuie să vizeze în primul rând gospodăriile sărace, excluse din punct de vedere economic și vulnerabile, acordându-se o atenție deosebită celor care se confruntă cu inegalități de gen și discriminare multiplă;

65.  subliniază rolul important al întreprinderilor sociale și al modelelor de afaceri alternative precum cooperativele și societățile mutuale în ceea ce privește facilitarea incluziunii sociale și a autonomizării economice a femeilor, în special din comunitățile marginalizate, precum și creșterea independenței lor economice;

66.  invită Comisia și statele membre să implice actorii și să organizeze procese deliberative care să promoveze și să faciliteze angajarea directă a persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, în special a femeilor și a fetelor, în elaborarea politicilor de incluziune socială la toate nivelurile;

67.  invită Comisia și statele membre să introducă măsuri de încetare a diferenței excesive de remunerare între bărbați și femei în UE, care în prezent se ridică la 16 %, iar în ceea ce privește pensiile, la 39 %, și subliniază importanța capitală a acestei măsuri pentru mamele singure, ale căror costuri de întreținere a locuinței se pot dovedi cu adevărat împovărătoare;

68.  constată că părinții singuri, dintre care majoritatea sunt femei, sunt expuși unui risc mai mare decât riscul mediu de sărăcie (34 %); constată că un factor major care contribuie la acest risc sporit este faptul că, din cauza costurilor de îngrijire a copiilor, părinții singuri fie se confruntă cu excluderea de la locul de muncă, fie sunt încadrați la un loc de muncă nesigur, slab remunerat; invită insistent statele membre să acționeze pentru a legifera un venit de subzistență care să garanteze satisfacerea nevoilor de bază ale lucrătorilor;

69.  constată că discrepanțele de gen în privința remunerării și a pensiilor sunt factori majori care contribuie la sărăcia femeilor; constată impactul pe termen lung asupra sărăciei femeilor pe care îl au excluziunea femeilor din sectoare ale economiei dominate în mod tradițional de bărbați, precum tehnologia, știința, conducerea de nivel superior și procesul decizional, precum și supra-reprezentarea femeilor în sectoare cu salarii comparativ mai mici, precum serviciile de îngrijire, serviciile publice, locurile de muncă cu fracțiune de normă și locurile de muncă precare cu salarii mici; își exprimă îngrijorarea referitoare la faptul că feminizarea sărăciei este parțial cauzată de existența de mult timp a unor norme care impun inegalitatea de gen, ceea ce conduce la prioritatea acordată în cadrul politicii industriale și a acordurilor salariale sectoarelor dominate de bărbați, cum ar fi sectorul financiar;

70.  solicită statelor membre și Comisiei să abordeze problema sărăciei și excluziunii sociale a femeilor prin inițiative care să garanteze locuri de muncă de înaltă calitate cu un venit de subzistență în sectoarele dominate de femei; subliniază rolul pe care sindicatele îl pot avea în reprezentarea și autonomizarea femeilor la locul de muncă și în combaterea excluziunii; solicită statelor membre să propună și să efectueze anchete privind salariile, pe categorii de angajatori și pe sectoare, pentru a demonstra schemele salariale inegale care afectează femeile și bărbații de la același loc de muncă, ca mijloc de accelerare a progresului către o salarizare egală;

71.  subliniază că, în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, trebuie să fie implementate politici specifice care să abordeze circumstanțele speciale ale grupurilor vulnerabile și ale comunităților marginalizate, care se confruntă cu forme specifice de inegalitate de gen și cu discriminare multiplă; solicită Comisiei și statelor membre să continue să elaboreze politici care abordează sărăcia și excluziunea socială cu care se confruntă femeile cu handicap, femeile în vârstă, refugiatele și migrantele, femeile de etnie romă și femeile din minoritățile etnice, femeile din zonele rurale și din cartierele defavorizate, mamele singure, precum și elevele de liceu și studentele;

Sărăcia și accesul la îngrijiri de sănătate

72.  reamintește faptul că accesul în condiții de egalitate la asistență medicală universală de calitate este un drept fundamental recunoscut la nivel internațional, în special în UE;

73.  reamintește că accesul la asistență medicală este deseori limitat din cauza constrângerilor financiare sau regionale (de exemplu, în zonele slab populate), în special, pentru îngrijirile de rutină (cum ar fi serviciile medicale stomatologice sau oftalmologice) și pentru prevenirea afecțiunilor conexe;

74.  subliniază că combinarea sărăciei cu alte forme de vulnerabilitate, precum vârsta fragedă sau vârsta înaintată, handicapul sau apartenența la o minoritate, crește și mai mult riscurile apariției inegalităților în materie de sănătate și că o stare de sănătate precară poate duce, la rândul ei, la sărăcie;

75.  subliniază importanța serviciilor de sănătate și de îngrijire pentru eliminarea lacunelor în materie de capacități, prin promovarea integrării sociale a persoanelor și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;

76.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „Planul de acțiune privind e-Sănătatea 2012-2020: asistență medicală inovatoare pentru secolul XXI”, care stabilește inițiative suplimentare, în special pentru îmbunătățirea accesului la serviciile medicale, reducerea costurilor pentru sănătate și asigurarea unui plus de egalitate între cetățenii europeni;

77.  invită Comisia și statele membre să depună în continuare eforturi în vederea combaterii inegalităților socioeconomice, fapt ce va permite, în cele din urmă, reducerea unor inegalități în materie de sănătate; invită, de asemenea, Comisia și statele membre, pe baza valorilor universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității, să își concentreze atenția asupra nevoilor grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele care trăiesc în sărăcie;

78.  invită statele membre să soluționeze problemele de inegalitate legate de accesul la servicii medicale care afectează viața de zi cu zi, de exemplu în domeniul stomatologiei și în cel al oftalmologiei;

79.  invită insistent Comisia să depună toate eforturile pentru a încuraja statele membre să ofere rambursări pacienților și să facă urgent tot ce este necesar pentru a reduce inegalitățile în materie de acces la medicamente pentru tratarea acelor probleme de sănătate sau boli precum osteoporoza postmenopauză și boala Alzheimer, costuri care nu sunt rambursabile în anumite state membre;

Tehnologiile informației și comunicațiilor și sărăcia

80.  regretă faptul că strategia privind piața unică digitală pentru Europa publicată de Comisie nu ține seama de necesitatea garantării unui acces universal, egal și neîngrădit la noile tehnologii, la noile piețe și la noile rețele de telecomunicații digitale, în special pentru persoanele expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială;

81.  încurajează statele membre și Comisia să implementeze strategii de reducere a decalajului digital și de promovare a accesului egal la noile tehnologii ale informației și comunicațiilor, în special pentru persoanele expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială;

Apa și sărăcia

82.  reamintește faptul că Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite recunoaște dreptul la apă potabilă curată și de calitate, precum și la facilități de salubritate ca un drept al omului; constată însă că în anumite regiuni, în special în cele rurale și cele izolate, accesul la apă nu este garantat și că un număr din ce în ca mai mare de persoane se confruntă cu dificultăți în a-și plăti facturile la apă; solicită Comisiei și statelor membre să facă de urgență tot posibilul pentru a se asigura că toată lumea are acces la apă potabilă; încurajează statele membre să asigure un minim de furnizare a apei și să protejeze drepturile omului în cazul familiilor vulnerabile;

83.  încurajează astfel statele membre să depună toate eforturile pentru a se asigura că întreaga lor populație are acces la apă potabilă, cât mai curând;

84.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

EXPUNERE DE MOTIVE

Acest raport din proprie inițiativă urmărește să stabilească o serie de legături între politica socială și politica energetică în cadrul dezbaterii europene, subliniind că UE se îndepărtează de obiectivele de combatere a sărăciei stabilite în Strategia UE 2020, deși există un important potențial nerealizat de a reduce principalele cheltuieli curente ale gospodăriilor sărace, care constă în direcționarea proiectelor existente în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice către gospodăriile în situație de sărăcie energetică. Pentru a îndeplini atât obiectivul UE 2020 de combatere a sărăciei, cât și obiectivele în materie de eficiență energetică, emisiile și energii regenerabile, este necesar ca numeroși actori să ia noi măsuri, cu ajutorul unor instrumente diferite, dar în aceeași direcție.

Comunicarea Comisiei(33) face primul pas către un pilon european al drepturilor sociale, pentru a consolida dimensiunea socială a Europei prin intermediul unei abordări integrate, modernizând legislația existentă și elaborând noi măsuri pentru a realiza, în timp, o mai mare convergență. Un angajament social mai puternic din partea UE constituie o promisiune politică de multă vreme neîndeplinită; UE ar putea atinge un nivel superior de integrare prin stabilirea unui cadru privind venitul minim și prin îmbunătățirea drepturilor sociale și de muncă și a legislației anti-discriminare. Creșterea veniturilor gospodăriilor sărace este unul dintre elementele esențiale pentru reușita Strategiei UE 2020 și a luptei împotriva sărăciei din două motive, explicitate în continuare. De la începutul crizei, inegalitatea din UE se agravează și unul din șase cetățeni europeni trăiește încă în condiții de sărăcie sau este expus riscului de sărăcie. Venitul minim este un instrument esențial care poate fi introdus în UE în temeiul articolul 9 din TFUE(34), în vederea respectării dreptului fundamental la condiții de viață decente.

Un al doilea pilon al luptei împotriva sărăciei, în special a sărăciei extreme, este reducerea efectivă a cheltuielilor gospodăriilor printr-o mai bună direcționare a diferitelor fonduri către gospodăriile cele mai vulnerabile și prin eliminarea obstacolelor din calea utilizării efective a resurselor. Strategia Europa 2020(35) stabilește obiectivele de a produce 20 % din consumul de energie din surse regenerabile, de a crește cu 20 % eficiența energetică până în 2020 și de a reduce cu 20 % emisiile de gaze cu efect de seră (GES) (în comparație cu 1990) până în 2020. O mai bună direcționare a fondurilor UE către gospodăriile în situație de sărăcie energetică ar contribui, de asemenea, la realizarea acestor obiective. Această inițiativă propune ideea unui moratoriu privind deconectarea de la rețeaua de încălzire pe timp de iarnă, protejând gospodăriile deja private de energie sau expuse riscului de întrerupere a încălzirii din cauza arieratelor la facturile pentru utilități.

29.1.2016

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la îndeplinirea obiectivului de combatere a sărăciei în contextul creșterii cheltuielilor curente ale gospodăriilor

(2015/2223(INI))

Raportoare pentru aviz (*): Julie Ward

(*) Procedura comisiilor asociate - articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât în UE există cu 12 milioane mai multe femei care trăiesc în condiții de sărăcie decât bărbați; întrucât femeile și copiii aflați în întreținerea lor sunt expuși în mod disproporționat riscului de sărăcie și de excluziune socială în UE, iar criza economică și politicile de austeritate au exacerbat aceste inegalități, atrăgând după sine o „feminizare a sărăciei”; întrucât distribuția veniturilor în cadrul gospodăriilor este inegală și variază în funcție de gen din diverse motive, printre care se numără faptul că o mare parte din femei lucrează în condiții precare sau realizează muncă nedeclarată, din cauza violenței pe motive de gen și a dependenței economice, ceea ce necesită măsurări individualizate privind veniturile și costurile; întrucât familiile numeroase suportă costuri și cheltuieli mai mari, iar copiii aflați în întreținere, persoanele în vârstă sau alte persoane vulnerabile care depind de îngrijirea informală oferită de femei sunt expuse, de asemenea, în mod disproporționat, riscului de sărăcie și de excluziune socială;

B.  întrucât se impune un nou impuls politic puternic dacă se dorește atingerea obiectivelor pentru 2020 privind sărăcia; întrucât totalul obiectivelor naționale actuale privind reducerea sărăciei este în urmă cu opt milioane de persoane față de obiectivele pentru 2020; întrucât revizuirea Strategiei Europa 2020 este momentul ideal pentru un angajament ferm reînnoit privind eliminarea sărăciei și a excluziunii sociale, precum și pentru reforma și realinierea strategiilor naționale;

C.  întrucât diferența dintre femei și bărbați privind remunerarea, programul de lucru și durata vieții profesionale cu care femeile se confruntă pe parcursul vieții lor profesionale au un efect direct asupra vieții lor la pensie; întrucât femeile cu vârstă de peste 65 de ani se confruntă cu un risc substanțial mai mare de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații de aceeași vârstă, întrucât venitul mediu din pensie al unei femei este în prezent mai mic decât al unui bărbat, adesea în mod substanțial mai mic;

D.  întrucât caracterul intersectorial al aspectelor legate de gen ale sărăciei necesită o strategie globală de combatere a discriminării multiple și abordarea unor probleme precum locuințele, costurile energetice, serviciile publice, siguranța locului de muncă, locurile de muncă precare și politicile de impozitare;

E.  întrucât obiectivele de luptă împotriva sărăciei nu pot fi îndeplinite fără a combate sărăcia femeilor, egalitatea dintre femei și bărbați, emanciparea economică și emanciparea femeilor fiind necesare pentru o convergență ascendentă în reducerea sărăciei,

F.  întrucât creșterea costurilor suportate de gospodării afectează în special anumite grupuri, precum familiile monoparentale, femeile în vârstă, migrantele și persoanele cu handicap și întrucât în statele membre există niveluri diferite de asistență socială și acestea nu garantează întotdeauna un nivel corespunzător de asistență;

G.  întrucât colectarea de date și elaborarea de politici privind sărăcia, cheltuielile de subzistență și veniturile pe baza gospodăriilor ca unitate constitutivă necesită uniformitate și distribuirea egală a resurselor între membrii gospodăriei; întrucât în practică gospodăriile diferă, iar distribuția poate să fie inegală și să varieze în funcție de gen, necesitând o abordare a elaborării de politici bazată pe costuri și venituri individuale;

H.  întrucât costurile bunurilor și serviciilor de bază și esențiale, în numeroase state membre ale UE, au crescut rapid în ultimii ani, ducând la o creștere a cheltuielilor generale ale gospodăriilor;

I.  întrucât 17 % dintre gospodăriile monoparentale, în mod covârșitor conduse din femei, se află în imposibilitate de a-și încălzi casele, comparativ cu numai 10 % din populația generală; întrucât prețurile cu ridicata la energie au scăzut, în timp ce prețurile cu amănuntul au crescut, determinând creșterea costurilor; întrucât, din păcate, lipsește o definiție la nivelul UE a sărăciei energetice, în timp ce fenomenul afectează în mod disproporționat femeile ;

J.  întrucât ratele șomajului în rândul femeilor tinere sunt mai ridicate decât în rândul altor grupe de vârstă, ceea ce expune tinerele la riscul de sărăcie de la o vârstă fragedă;

K.  întrucât, deși costurile în creștere ale gospodăriilor și sarcina exagerată reprezentată de costurile pentru locuințe constituie unul dintre motivele pentru lipsa de adăpost a femeilor, se impune o cercetare mai amănunțită a ratelor și cauzelor pentru care femeile își pierd sau își părăsesc casele; întrucât îndatorarea gospodăriilor și îndatorarea individuală au o legătură directă cu costurile gospodăriilor și reprezintă un factor-cheie de sărăcie și excluziune socială;

L.  întrucât, în conformitate cu observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile copilului, rapoartele privind anumite țări europene arată că există o corelație între creșterea ratelor de sărăcie și/sau riscul de sărăcie a copiilor ca o consecință a crizei economice și a reducerii ajutoarelor sociale, fiind afectate astfel drepturile copiilor la educație, sănătate și protecție socială;

M.  întrucât sărăcia și excluziunea socială, inclusiv excluziunea pe bază de gen, nu ar trebui definite numai din punctul de vedere al veniturilor, al lipsurilor materiale și al intensității muncii, ci și din perspectiva a ceea ce este necesar unei persoane ca să trăiască cu demnitate și să participe activ la societate pe plan cultural, social și politic,

1.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la aprecierea Comisiei potrivit căreia obiectivul de combatere a sărăciei 2020 „pare imposibil de realizat” și insistă asupra necesității de a da un nou impuls politic pentru adoptarea unor măsuri practice, hotărâte și obligatorii din partea Comisiei, în strânsă colaborare cu Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) și cu Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO), de combatere a sărăciei în UE, ceea ce necesită o strategie globală la nivelul UE care să sublinieze aspectele de gen ale sărăciei și strategii care să acorde o atenție deosebită nevoilor familiilor expuse riscului de sărăcie și situației părinților singuri; observă o ușoară, dar insuficientă creștere a ratei de participare a femeilor pe piața forței de muncă în ultimii ani, ceea ce impune măsuri suplimentare; invită statele membre să se asigure că strategiile naționale de reducere a sărăciei integrează principiul egalității între femei și bărbați și abordează inegalitatea de gen;

2.  subliniază diferența în creștere a nivelului de sărăcie între statele membre ale Uniunii și creșterea sărăciei extreme, în special a sărăciei femeilor, mai ales din țările și regiunile afectate de criză;

3.  îndeamnă statele membre să își rectifice strategiile naționale de reducere a sărăciei în mod coordonat, astfel încât obiectivul european să fie îndeplinit; invită statele membre să se asigure că strategiile naționale de reducere a sărăciei integrează principiul egalității dintre femei și bărbați și abordează inegalitatea de gen; solicită ca fiecare stat membru să prezinte o traiectorie detaliată a planului său de reducere a sărăciei și modul în care strategia sa abordează aspectele specifice genului ale sărăciei și ale excluziunii sociale;

4.  solicită o recomandare a Consiliului privind combaterea sărăciei care să includă o perspectivă de gen puternică;

5.  subliniază că sărăcia este generațională și se autoreproduce, impunând o abordare globală intersectorială pe termen lung a procesului de elaborare de politici, luând în considerare costurile și veniturile, precum și furnizarea serviciilor publice; insistă că sărăcia și excluziunea socială trebuie să fie evaluate și soluționate pe tot parcursul ciclului de viață, din copilărie până la bătrânețe;

6.  consideră că speranța de viață mai lungă a femeilor trebuie să fie, de asemenea, luată în considerare ca un eventual factor de vulnerabilitate și excluziune;

7.  constată că diferențele de remunerare și de pensie dintre femei și bărbați sunt factori-cheie care contribuie la sărăcia femeilor; constată impactul pe termen lung asupra sărăciei femeilor pe care îl au excluziunea femeilor din sectoare ale economiei dominate în mod tradițional de bărbați, precum tehnologia, știința, conducerea de nivel superior și procesul decizional, precum și supra-reprezentarea femeilor în sectoare cu salarii comparativ mai mici, precum serviciile de îngrijire, serviciile publice, locurile de muncă cu fracțiune de normă și locurile de muncă precare cu salarii mici; își exprimă îngrijorarea referitoare la faptul că feminizarea sărăciei este parțial cauzată de existența de mult timp a unor norme care impun inegalitatea de gen, ceea ce conduce la prioritatea acordată în cadrul politicii industriale și a acordurilor salariale sectoarelor dominate de bărbați, cum ar fi sectorul financiar;

8.  reiterează că copiii sunt mai expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială din cauza sărăciei femeilor, în special în gospodăriile monoparentale, ceea ce duce la inegalități socioeconomice pe termen lung mai mari;

9.  îndeamnă Comisia să integreze o dimensiune socială mai puternică și un pilon al egalității de gen în cadrul semestrului european și să includă recomandări specifice fiecărei țări, care să abordeze aspectele de gen ale sărăciei; solicită Comisiei să asigure coerența politicilor astfel încât politicile sociale și economice să se completeze mai degrabă decât să se neutralizez și să identifice indicatorii specifici genului în domeniul eradicării sărăciei;

10.  invită Comisia să dea o definiție clară și ambițioasă noțiunii de „triplu A social” pentru Europa, care să includă o strategie clară de combaterea a aspectelor de gen ale excluziunii sociale;

11.  reiterează importanța autonomizării femeilor și fetelor prin educație, inclusiv prin educație formală și informală, precum și rolul educației în combaterea stereotipurilor de gen, în combaterea stigmatizării din cauza sărăciei și în majorarea veniturilor prin incluziunea femeilor în sectoare în care au fost subreprezentate, precum știința, tehnologia, ingineria și antreprenoriatul și invită Comisia să integreze obiective în materie de formare profesională a femeilor în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări;

12.  constată că s-a dovedit că educația economică și financiară la vârste fragede îmbunătățește procesul decizional în domeniul economic mai târziu în viață, inclusiv costurile de gestionare și veniturile; recomandă schimbul de bune practici și promovarea unor programe educaționale care să vizeze femeile și fetele din grupurile vulnerabile și din comunitățile marginalizate care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială;

13.  subliniază că, în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, trebuie să fie implementate politici specifice care să abordeze circumstanțele speciale ale grupurilor vulnerabile și ale comunităților marginalizate, care se confruntă cu forme specifice de inegalitate de gen și cu discriminare multiplă; solicită Comisiei și statelor membre să continue să elaboreze politici care abordează sărăcia și excluziunea socială cu care se confruntă femeile cu handicap, femeile în vârstă, refugiatele și migrantele, femeile de etnie romă și femeile din minoritățile etnice, femeile din zonele rurale și din cartierele defavorizate, mamele singure, precum și elevele de liceu și studentele;

14.  solicită statelor membre să desfășoare evaluări ale impactului de gen al recesiunii, pentru a urmări modificările subsecvente în timp, având în vedere faptul că este mai probabil ca femeile să fie afectate în mod disproporțional de viitoarele reduceri ale cheltuielilor și serviciilor publice;

15.  solicită acțiuni mai ambițioase de combatere a sărăciei energetice, care afectează în mod disproporționat femeile singure, familiile monoparentale și gospodăriile conduse de femei;

16.  îndeamnă Comisia și statele membre să stabilească o definiție a sărăciei energetice care să ia în considerare aspectele de gen ale fenomenului și să o includă în viitoarea versiune reformată a Directivei privind performanța energetică a clădirilor;

17.  constată că creșterea eficienței energetice, renovarea și energia din surse regenerabile sunt elemente-cheie pentru rezolvarea problemei sărăciei energetice; își exprimă îngrijorarea că politicile de renovare a locuințelor adesea nu reușesc să vizeze persoanele cele mai vulnerabile; insistă că politicile de renovare a locuințelor trebuie să vizeze în primul rând gospodăriile sărace, excluse din punct de vedere economic și vulnerabile, acordându-se o atenție deosebită celor care se confruntă cu inegalități de gen și discriminare multiplă;

18.  subliniază rolul autorităților locale în combaterea sărăciei energetice și potențialul mecanismelor de finanțare alternative, precum cooperativele și societățile mutuale, în ceea ce privește atenuarea disconfortului consumatorilor vulnerabili;

19.  consideră că politica de combatere a sărăciei energetice la nivelul UE și la nivel național și local trebuie să urmărească emanciparea consumatorilor vulnerabili, în special a celor care se confruntă cu inegalități de gen și discriminare multiplă, și să garanteze în general un proces echitabil de stabilire a prețurilor; solicită Comisiei să se asigure că fondurile de coeziune și fondurile structurale, inclusiv Fondul social european, contribuie la combaterea sărăciei energetice; solicită Comisiei să extindă Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane dincolo de 2020 și să evalueze măsura în care grupurile cele mai defavorizate și mai vulnerabile, precum femeile tinere, familiile monoparentale, femeile cu handicap și femeile în vârstă, au beneficiat de pe urma programului;

20.  subliniază că reducerile în materie de servicii publice cresc inegalitatea de gen și că investițiile în servicii de înaltă calitate au potențialul de a reduce inegalitățile; subliniază că politicile macroeconomice trebuie să fie compatibile cu politicile privind egalitatea socială și că trebuie să includă o perspectivă de gen solidă;

21.  subliniază importanța accesului la servicii financiare și la informații pentru autonomizarea economică și incluziunea socială a femeilor; subliniază că este necesar să se faciliteze accesul femeilor la servicii financiare prin intermediul unor dobânzi avantajoase, al unor proceduri simplificate și al informării adresate femeilor din grupurile vulnerabile și din comunitățile marginalizate;

22.  solicită instituțiilor financiare, precum BCE și băncile centrale naționale, să ia în considerare impactul social, inclusiv impactul asupra inegalităților de gen, atunci când elaborează modele de politicii monetare macroeconomice și iau decizii în această privință;

23.  solicită trecerea la individualizarea drepturilor în politicile privind egalitatea socială, astfel încât costurile și veniturile să fie calculate și datele relevante să fie colectate pe o bază individuală mai degrabă decât la nivel de gospodărie;

24.  reiterează nevoia de investiții în creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii la nivel național și european și nevoia de includere în buget a principiului de gen în toate domeniile de politică publică și investiții sociale.

25.  solicită Comisiei, Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) și statelor membre să efectueze o analiză pe tema femeilor lipsite de adăpost și a cauzelor și factorilor determinanți, întrucât fenomenul este reflectat în mod inadecvat de datele actuale; constată că printre elementele specifice genului care ar trebui să fie luate în considerare se numără dependența economică a femeilor, locuințele temporare sau evitarea serviciilor sociale;

26.  solicită Comisiei să ia măsuri pentru a soluționa supraîndatorarea cu care se confruntă femeile din gospodăriile sărace și excluse, prin combaterea acțiunilor de camătă și a împrumuturilor până la plata salariului, a dobânzilor acaparatoare și excesive și a altor practici abuzive și prin facilitarea unor servicii de consiliere financiară solide și a restructurării datoriei sociale;

27.  subliniază rolul important al întreprinderii sociale și al modelelor de afaceri alternative precum cooperativele și societățile mutuale în ceea ce privește facilitarea incluziunii sociale și a autonomizării economice a femeilor, în special din comunitățile marginalizate, precum și creșterea independenței lor economice.

28.  sprijină inițiativa de a formula un buget de referință orientativ și solicită Comisiei să includă considerente specifice genului atunci când îl concepe, inclusiv inegalitățile de gen cu care se confruntă gospodăriile;

29.  solicită statelor membre și Comisiei să abordeze problema sărăciei și excluziunii sociale a femeilor prin inițiative care să garanteze locuri de muncă de înaltă calitate cu un venit de subzistență în sectoarele dominate de femei; subliniază rolul pe care sindicatele îl pot avea în reprezentarea și autonomizarea femeilor la locul de muncă și în combaterea excluziunii; solicită statelor membre să propună și să efectueze anchete privind salariile, pe categorii de angajatori și de sectoare, pentru a demonstra schemele salariale inegale care afectează femeile și bărbații de la același loc de muncă, ca mijloc de accelerare a progresului către o salarizare egală;

30.  invită Comisia și statele membre să creeze angajamente și procese deliberative din partea părților interesate, care să promoveze și să faciliteze implicarea directă a persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, în special a femeilor și a fetelor, în elaborarea de politici privind incluziunea socială la toate nivelurile.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

28.1.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

11

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Maria Arena, Catherine Bearder, Malin Björk, Anna Maria Corazza Bildt, Iratxe García Pérez, Mary Honeyball, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Vicky Maeijer, Angelika Mlinar, Angelika Niebler, Maria Noichl, Marijana Petir, Terry Reintke, Jordi Sebastià, Ernest Urtasun, Beatrix von Storch, Jadwiga Wiśniewska, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Izaskun Bilbao Barandica, Stefan Eck, Eleonora Forenza, Ildikó Gáll-Pelcz, Kostadinka Kuneva, Constance Le Grip, Clare Moody, Julie Ward

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Pedro Silva Pereira, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Kristina Winberg

REZULTATUL VOTULUI FINAL

ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

17.2.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

44

9

1

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Jane Collins, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Thomas Händel, Marian Harkin, Czesław Hoc, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Joëlle Mélin, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, João Pimenta Lopes, Marek Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Maria João Rodrigues, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Renate Weber, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Amjad Bashir, Miapetra Kumpula-Natri, António Marinho e Pinto, Tamás Meszerics, Neoklis Sylikiotis, Ivo Vajgl

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

44

+

ALDE

 

EFDD

GUE/NGL

PPE

 

 

S&D

 

 

VERTS/ALE

Enrique Calvet Chambon, Martina Dlabajová, Marian Harkin, António Marinho e Pinto, Ivo Vajgl, Renate Weber

Laura Agea

Thomas Händel, Kostadinka Kuneva, Patrick Le Hyaric, João Pimenta Lopes, Neoklis Sylikiotis

David Casa, Danuta Jazłowiecka, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Romana Tomc

Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Elena Gentile, Agnes Jongerius, Jan Keller, Miapetra Kumpula-Natri, Javi López, Emilian Pavel, Maria João Rodrigues, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Marita Ulvskog

Jean Lambert, Tamás Meszerics, Terry Reintke

9

-

ECR

EFDD

ENF

NI

Amjad Bashir, Arne Gericke, Ulrike Trebesius, Jana Žitňanská

Jane Collins

Mara Bizzotto, Dominique Martin, Joëlle Mélin

Lampros Fountoulis

1

0

ECR

Czesław Hoc

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO L 169, 1.7.2015, p.1.

(2)

JO L 72, 12.3.2014, p. 1.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 470.

(4)

JO L 347, 20.12.2013, p. 289.

(5)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(6)

JO L 315, 14.11.12, p. 1.

(7)

JO C 169 E, 15.6.2012, p. 66.

(8)

JO L 153, 18.6.2010, p.13.

(9)

JO C 153 E, 31.5.2013, p. 57.

(10)

JO C 236 E, 12.8.2011, p. 57.

(11)

http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/64/292&Lang=F

(12)

http://www.unicef-irc.org/publications/pdf/rc10_fre.pdf

(13)

https://www.unicef.fr/sites/default/files/userfiles/2014_Bilan12_Innocenti.pdf

(14)

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=2345&furtherNews=yes.

(15)

JO C 248, 25.8.2011, p.130

(16)

CESE 2013, TEN/516.

(17)

JO C 170, 05.06.2014, p.23

(18)

CdR 402/2010_ECOS_V_012

(19)

Aviz comun al Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și Comitetului pentru protecție socială adresat Consiliului, Consiliul UE, 13809/14 SOC 662 EMPL 120 EDUC 297 ECOFIN 876, 3 octombrie 2014.

(20)

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=ro&pubId=7744&visible=0

(21)

Center for responsible lending, Durham, http://www.responsiblelending.org/state-of-lending/cumulative/ , http://www.uvcw.be/no_index/cpas/panier-etude-qualitative.pdf

(22)

Ricardo Cherenti, Federația belgiană a centrelor publice locale de acțiune socială, http://www.uvcw.be/no_index/cpas/panier-etude-quantitative.pdf

(23)

Avizul Comitetului pentru protecție socială (CPS) destinat Consiliului, Consiliul Uniunii Europene, 6491/11, SOC 124, 15 februarie 2011.

(24)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0294.

(25)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0264.

(26)

Decizia (UE) 2015/... a Consiliului din ... privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015, 11360/15 SOC 479 EMPL 316 ECOFIN 642 EDUC 236 JEUN 62, 21 septembrie 2015.

(27)

Texte adoptate, P8_TA-PROV(2015)0261.

(28)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0070.

(29)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0246.

(30)

JO C 349 E, 29.11.2013, p.74.

(31)

JO C 70 E, 8.3.2012, p.8.

(32)

http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/64/292&Lang=F

(33)

Comunicatul de presă al Comisiei Europene din 6 octombrie 2015, IP-15-5763

(34)

Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene 2012/C 326/01

(35)

Europa 2020 http://ec.europa.eu/europe2020/index_hu.htm

Notă juridică - Politica de confidențialitate