RAPORT privind propunerea de numire a lui Jan Gregor ca membru al Curții de Conturi
17.3.2016 - (C8-0412/2015 – 2015/0815(NLE))
Comisia pentru control bugetar
Raportor: Igor Šoltes
PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
privind propunerea de numire a lui Jan Gregor ca membru al Curții de Conturi
(C8-0412/2015 – 2015/0815(NLE))
(Procedura de consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0412/2015),
– având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8–0057/2016),
A. întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
B. întrucât, în cursul reuniunii sale din 15 martie 2016, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul desemnat de Consiliu pentru a fi membru al Curții de Conturi,
1. emite un aviz favorabil privind numirea de către Consiliu a lui Jan Gregor ca membru al Curții de Conturi;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.
ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL lui Jan Gregor
Detalii cu privire la încadrarea în muncă: |
||
|
6/2014 - prezent Banca Ceho-Moravă de Garantare și Dezvoltare Vicepreședintele Consiliului de supraveghere |
|
|
2/2014 - prezent Societatea Generală de Asigurări Medicale a Republicii Cehe Consiliul de administrație, Comitetul financiar |
|
|
5/2013 - prezent Banca Europeană de Investiții Consiliul de administrație, comitetul de remunerare |
|
|
4/2012 - prezent Banca Cehă de Export Vicepreședintele Consiliului de supraveghere |
|
|
9/2010 - prezent Ministerul Finanțelor Ministru adjunct însărcinat cu bugetul public Bugetul de stat, bugetele locale și municipale, gestionarea datoriei, Trezoreria Statului și contabilitate, fonduri UE, bugetul UE, cadrul financiar multianual |
|
|
2/2001 – 8/2010 Ministerul Finanțelor Departamentul pentru Fondul Național Director, ordonator național adjunct Gestiunea financiară și certificarea fondurilor UE, autoritatea competentă pentru PAC, perspective financiare și bugetul UE, resurse proprii |
|
|
10/1998 – 1/2001 Ministerul Finanțelor Departamentul pentru integrarea europeană, unitatea pentru relațiile orizontale Șef de unitate Coordonarea aspectelor financiare și economice în cadrul negocierilor de aderare, în principal politica regională, politica agricolă comună și bugetul UE |
|
|
6/1998 – 9/1998 Ministerul Finanțelor Departamentul pentru integrarea europeană, unitatea pentru relațiile orizontale Administrator |
|
|
4/1998 – 5/1998 Ministerul Finanțelor Departamentul pentru politica financiară, unitatea pentru cooperare europeană Administrator |
|
|
3/2007 – 11/2007 Ministerul dezvoltării regionale Membru al echipei guvernamentale de negociere (cadrul de referință strategic național - aspecte financiare) |
|
Limbi străine |
||
|
Înțelegere Vorbire Scriere Engleză (CAE) Utilizator experimentat Utilizator experimentat Utilizator experimentat Slovacă utilizator experimentat Utilizator independent Utilizator independent Germană Utilizator independent Utilizator elementar Utilizator elementar Franceză Utilizator independent Utilizator elementar Utilizator elementar Italiană Utilizator elementar Utilizator elementar Utilizator elementar Rusă Utilizator elementar Utilizator elementar Utilizator elementar |
|
Studii |
||
|
10-12/1998 Joint Vienna Institute, CERGE-EI Praga, macroeconomie, microeconomie, comerț internațional, contabilitate și analiză financiară (în engleză) 1996 - 1998 Universitatea de Economie din Praga specializare principală în comerț internațional, specializare secundară în integrare economică europeană 1993 - 1996 Universitatea de Economie din Praga cursuri de licență, comerț internațional, asistent științific (matematică). 1989 - 1993 Învățământ secundar, Žďár nad Sázavou, 1982 - 1989 Învățământ primar, Žďár nad Sázavou, |
|
Activități profesionale |
||
|
2004-2015 Pregătirea bugetului UE, bugetul ECOFIN, cel mai adesea în calitate de șef de delegație 2011, 2014 Examinarea dezvoltării economice a Republicii Cehe, șef de delegație, EDRC, OCDE 2011-2013 Negocierea cadrului financiar multianual pentru 2014-2020 2009 Expert privind înfrățirea pe termen scurt (monitorizarea acreditării agenției de plăți a PAC), Ministerul Agriculturii, Bulgaria 2008 Evaluarea inter pares a sistemului croat de gestionare și control (fondurile UE), Sigma, OCDE, Croația 2007 Gestionarea fondurilor UE, resurse proprii, OCDE, Macedonia 2007 Membru al echipei de negociere a guvernului pentru cadrul de referință strategic național, responsabil de aspectele financiare 2006 Pregătiri pentru adoptarea monedei euro, șeful grupului de lucru „Finanțe publice și administrare“ 2004-2005 Negocierea perspectivelor financiare multianuale ale UE pentru perioada 2007-2013 2001-2004 Pregătirea sistemului de gestiune și control financiar pentru fondurile UE (Phare, ISPA, SAPARD; fondurile structurale și de coeziune) 2000-2002 Negociator pentru aderarea la UE (bugetul UE - capitolele de negociere privind politica regională, agricultură, buget și aspecte financiare) 2000-2001 Negocierea acordurilor internaționale privind asistența pentru preaderare 1999 Examinarea legislativă pentru preaderare (politica regională, resurse proprii, control financiar, parțial PAC) 1998-1999 Examinarea dezvoltării economice a țărilor din Europa Centrală și de Est, EDRC, OCDE 1998 Activitate de scurtă durată, Comisia Europeană, TAIEX |
|
ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI JAN GREGOR LA CHESTIONAR
Experiența profesională
1. Vă rugăm să indicați experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor publice, și anume în planificarea bugetară, execuția sau gestiunea bugetară ori controlul sau auditul bugetar.
Permiteți-mi să subliniez următoarele puncte din CV-ul meu și să prezint informații suplimentare:
Planificarea bugetară
• Negocierea acordurilor internaționale și a alocărilor privind asistența pentru preaderare (memorandumul de înțelegere privind crearea Fondului Național, memorandumul de înțelegere privind utilizarea Fondului Național pentru ISPA, acordul financiar multianual pentru SAPARD, acorduri financiare anuale pentru SAPARD)
• Negocierea aderării la UE - impactul bugetar, simularea resurselor proprii, ajustarea perspectivei financiare pentru perioada de programare 2004-2006
• Negocierea perspectivelor financiare pentru perioada 2007-2014 și a reglementărilor pertinente
• Negocierea perspectivelor financiare pentru perioada 2013-2020
• Negocierea pachetului UE de investiții energetice în timpul Președinției cehe (2009)
• Metode naționale de calcul privind alocările UE (asistența pentru preaderare, metoda Berlin, metoda de alocare pentru dezvoltare rurală)
• Pregătirea și negocierea bugetului anual al UE (2004-2016), participarea la reuniunile Consiliului ECOFIN - cel mai adesea în calitate de șef al delegației cehe - inclusiv în cadrul procedurii de conciliere cu Parlamentul European
• Pregătirea și negocierea bugetului de stat al Republicii Cehe și a cadrelor bugetare pe termen mediu (2011-2017)
• Ajustări ale sistemului de repartizare bugetară a impozitelor în cadrul descentralizării fiscale - reechilibrarea între bugetul național și bugetele locale
• Participarea la pregătirea bugetelor operaționale ale companiilor de stat sau ale instituțiilor internaționale (Banca Cehă de Export, Banca Ceho-Moravă de Garantare și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Societatea Generală de Asigurări Medicale a Republicii Cehe)
Execuția bugetară
• Punerea în aplicare a asistenței pentru preaderare (Phare, ISPA, SAPARD) inclusiv a SEID (Sistemul Extins de Implementare Descentralizată) și acreditarea SAPARD
• Introducerea noului sistem public de trezorerie (2013)
• Execuția bugetului național inclusiv modificări din buget, raportarea lunară, raportarea semestrială, conturile finale de stat
• Realizarea operațiunilor de finanțare de stat (programe de obligațiuni, licitațiile de obligațiuni, tranzacții sindicalizate în EUR, obligațiuni cetățenești, împrumuturi BEI)
• Introducerea noii legislații privind responsabilitatea bugetară, și anume a noii legi constituționale privind responsabilitatea bugetară
Gestiunea/controlul bugetar
• Funcția de ordonator național adjunct și ordonator național ca prelungire a funcției ordonatorilor CE pentru asistența de preaderare
• Stabilirea și dezvoltarea sistemului de gestiune și de control intern al Fondului Național în conformitate cu bunele practici la nivelul UE
• Pregătirea pentru SEID, Phare/ISPA - audituri de asigurare a conformității tuturor instituțiilor implicate
• Pregătirea pentru delegarea gestionării ajutorului - audituri de asigurare a conformității Agenției Sapard și a Fondului Național
• Șeful autorității de plată pentru fondurile structurale - perioada de programare 2000-2006
• Șeful autorității de certificare pentru fondurile structurale - perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020
• Șeful autorității competente pentru SAPARD și politica agricolă comună - responsabilitate privind acreditarea agenției de plăți
Auditul
• Crearea funcției de audit intern în cadrul Fondului Național (în mod anticipat față de cerința generală prevăzută de legislația cehă)
• Responsabilitate privind procesul de certificare anuală a politicii agricole comune - pe baza lucrărilor de audit ale unei societăți de audit, controlul calității lucrărilor de audit
• Responsabilitate privind controalele administrației publice în cadrul procesului de certificare a fondurilor structurale și de coeziune
• Cooperare cu Oficiul Suprem de Audit al Republicii Cehe cu privire la raportul UE
• Cooperare activă cu serviciul de audit al Comisiei Europene, Curtea de Conturi Europeană și OLAF
• O înțelegere foarte bună a procesului de audit „privit de cealaltă parte (în calitate de entitate auditată)” - departamentul pentru Fondul Național a făcut obiectul unor numeroase audituri naționale și din partea UE în cursul anilor 2001-2016
2. Care sunt cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră profesională?
Sunt foarte mândru de participarea mea activă la procesul de negociere a aderării la Uniunea Europeană, începând cu primele etape, și anume examinarea legislației naționale și a conformității acesteia cu dreptul Uniunii, prin negocierea unei serii de capitole de negociere, până la reuniunea finală cu ocazia Summitului European de la Copenhaga din 2002 dintre prim-miniștrii ceh și danez în timpul Președinției daneze.
Împreună cu echipa mea din cadrul departamentului pentru Fondul Național am acționat în calitate de prelungire a Comisiei Europene, fie în funcția de autoritate de plată sau de certificare, fie în calitate de autoritate competentă. Comisia a apreciat de-a lungul anilor, stabilitatea și fiabilitatea echipei Fondului Național.
Împreună cu departamentul de gestionare a datoriilor am îmbunătățit în mod substanțial piața obligațiunilor cehe și am optimizat structura datoriei de stat, precum și costurile de refinanțare. Măsurile cuprindeau modernizarea cooperării cu dealerii primari ai obligațiunilor cehe, introducerea platformelor de tranzacționare pe piața secundară, reorganizarea departamentului în conformitate cu cele mai bune practici ale UE și introducerea unei executări pe deplin transparente a tranzacțiilor individuale, precum și a selecției contrapărților pentru operațiunile exprimate în EUR.
Mi-am construit și dezvoltat treptat competențele manageriale pe durata a aproape 18 ani de activitate în cadrul Ministerului Finanțelor. Am început să lucrez în cadrul Ministerului Finanțelor în calitate de funcționar public în departamentul de integrare europeană în 1998, iar la puțin timp după aceea am fost numit șeful unității orizontale (cinci colegi), care coordona aspectele bugetare dintr-o serie de capitole de negociere în vederea aderării la UE. În 2001, am fost responsabil de înființarea departamentului pentru Fondul Național (a început cu 18 colegi și s-a dezvoltat, ajungând la aproximativ 60 de colegi) și concentrarea rolurilor diferitelor unități într-un singur departament. În 2010, am fost numit în postul de ministru adjunct pentru bugetele publice (220 de colegi), având o responsabilitate foarte extinsă - bugetul de stat și alte bugete publice, bugetele locale și municipale, fondurile UE, gestionarea datoriei de stat și politica fiscală.
3. Ce experiență profesională aveți în cadrul organizațiilor sau instituțiilor internaționale, multiculturale și multilingve situate în afara țării dvs. de origine?
Această experiență include următoarele:
• Participarea la Comisia pentru dezvoltare economică (OCDE) în perioada 1998-1999 și conducerea delegațiilor cehe în anii 2011, 2014 și 2016
• Asistență/parteneriate/evaluări inter pares pe termen scurt în Croația (Sigma, OCDE), Bulgaria (Agenția de plăți austriacă) și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (OCDE)
• Participarea la grupuri de lucru ale Consiliului, precum grupul de lucru pentru măsuri structurale sau Comitetul bugetar
• Participarea la reuniunile Consiliului ECOFIN privind bugetul, cel mai adesea în calitate de șef al delegației cehe
• Membru al Consiliului de administrație al BEI, membru al Comitetului bugetar și de remunerare (2013-2016)
• Rol în cadrul Președinției în cursul primului semestru al anului 2009, inclusiv în ceea ce privește descărcarea de gestiune a bugetului UE
• Cooperare activă în cadrul rețelei autorităților de certificare
• Diferite prezentări și seminarii în cadrul forurilor internaționale
4. Ați primit descărcarea de gestiune pentru sarcinile de gestionare pe care le-ați îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?
Normele bugetare cehe nu prevăd o astfel de procedură. Cu toate acestea, dintr-o perspectivă instituțională, aceasta poate fi comparabilă cu întocmirea conturilor finale de stat. Acestea trebuie să fie transmise Camerei Deputaților din Parlamentul ceh până la sfârșitul lunii aprilie a anului care urmează execuției bugetare. Situația conturilor finale de stat face obiectul unei lecturi în cadrul Comitetului bugetar și, de asemenea, Oficiul Suprem de Audit emite un aviz privind regularitatea conturilor finale. Camera Deputaților ține seama de acest aviz și poate, la rândul ei, prezenta un aviz. Ministerul Finanțelor nu s-a confruntat cu nicio deficiență sau obiecție majoră.
5. Care dintre posturile profesionale ocupate de dvs. anterior reprezintă numiri politice?
Niciunul.
6. Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dumneavoastră profesionale?
Este foarte dificil să alegi trei din miile de decizii adoptate, fie că este vorba de decizii faptice, fie de cele legate de cariera mea profesională.
Acord o importanță deosebită deciziilor mele în domeniul negocierilor multilaterale complexe, cum ar fi procesul de aderare a Republicii Cehe la UE, în cadrul căruia m-am ocupat de implicațiile bugetare globale, sau negocierile privind perspectivele financiare/cadrele financiare multianuale de negociere.
Pregătirea și introducerea unui nou sistem de trezorerie a fost, de asemenea, un element foarte important pentru îmbunătățirea finanțelor publice ale Republicii Cehe A fost necesară adoptarea unor numeroase decizii în domeniul legislației, al negocierii parlamentare, al metodologiei sau al conceperii sistemului informatic.
Decizia de a accepta postul de ministru adjunct de finanțe, care presupune o responsabilitate complexă și importantă pentru finanțele publice, este, cu siguranță, una dintre decizii cele mai importante din viața mea profesională.
Independența
7. Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dumneavoastră atribuții?
Întotdeauna iau decizii după ce analizez toate informațiile disponibile referitoare la fapte și cifre și voi continua să fac acest lucru în viitorul meu rol. În ceea ce privește auditul, consider că este foarte important să se analizeze faptele și cifrele care erau pertinente în momentul în care au avut loc procedurile sau actele care fac obiectul auditului.
În îndeplinirea îndatoririlor mele, nu voi solicita și nici nu voi accepta instrucțiuni de la niciun guvern și de la niciun alt organism. De asemenea, mă voi abține de la orice acțiune incompatibilă cu funcția mea.
Având în vedere faptul că am fost implicat în execuția bugetului UE în cadrul celor mai importante două domenii de acțiune, sunt dispus să discut stabilirea componenței Camerei cu președintele Curții.
8. Participați, dumneavoastră sau rudele dvs. apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii), la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dvs. viitoare?
Nu.
9. Sunteți dispusă să comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dvs. financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?
Sunt dispus să respect Codul de conduită aplicabil membrilor Curții, precum și orice modificări ale acestuia, și să fac publică declarația mea de interese.
În plus, autorizarea mea de securitate a fost prelungită recent pentru nivelul „secret“ (la nivel național și la nivelul UE). În opinia mea, aceasta oferă o asigurare a integrității personale.
10. Sunteți implicat în prezent în acțiuni în justiție? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.
Nu, nu sunt.
11. Dețineți în prezent funcții politice active sau executive? Dacă da, la cel nivel? Ați deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.
Nu, nu dețin niciun mandat politic și nu am ocupat niciodată vreo funcție politică.
12. Sunteți dispus să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?
Nu se aplică deoarece nu am deținut niciodată un post electiv politic și nici nu am ocupat vreo funcție politică. Cu toate acestea, sunt dispus să renunț la toate funcțiile. În plus, după încheierea mandatului, sunt dispus să comunic președintelui Curții orice activitate desfășurată sau funcție deținută în decursul unei perioade de 3 ani.
13. Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?
Consider că aceasta este o întrebare subordonată întrebării nr. 7, prin urmare, răspunsul meu este, de asemenea, valabil în cazul guvernului ceh sau al oricăror alte organisme sau persoane cehe. Dacă, în cadrul lucrărilor de audit, Curtea constată anumite nereguli, minore sau majore, responsabilitatea de a soluționa aceste nereguli revine ordonatorilor de credite. În ceea ce privește orice suspiciune de fraudă, corupție sau altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale UE, mă voi asigura că aceste cazuri sunt transmise Oficiului European de Luptă Antifraudă în conformitate cu practica actuală a Curții de Conturi.
Îndeplinirea sarcinilor
14. Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi de bună gestiune financiară în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la consolidarea acestei culturi?
În conformitate cu Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii, conceptul de bună gestiune financiară presupune aplicarea principiilor economiei, eficienței și eficacității și trebuie să fie pusă în aplicare în conformitate cu un control intern eficace și eficient, corespunzător fiecărei metode de execuție — directă, partajată și indirectă. Aceste principii pot fi cel mai bine puse în aplicare într-un mediu transparent cu o separare clară a competențelor, care să permită reconcilierea și verificarea printr-o evidență de auditare suficientă.
Curtea de Conturi Europeană dispune de o oportunitate unică de a sublinia punctele slabe din sistemele de gestiune și control din cadrul instituțiilor UE și de a recomanda îmbunătățiri. Analizele panoramice, ca un nou produs, permit Curții de Conturi să împărtășească cunoștințele și experiența acumulate și să formuleze observații cu privire la aspecte importante care, în mod normal, nu ar face obiectul unui audit. Acestea pot fi folosite ca un instrument pentru a oferi, de exemplu, o imagine generală a fluxurilor financiare din UE și o sinteză a aspectelor problematice care trebuie soluționate pentru a se asigura o mai bună cheltuire a fondurilor.
15. Conform tratatului, Curtea de Conturi sprijină Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special Comisia pentru control bugetar) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficiența financiară a acestora?
Mă voi axa pe continuarea cooperării periodice cu comisiile din cadrul Parlamentului European, în special cu Comisia pentru control bugetar, în principal în cadrul planificării anuale de audit și a rapoartelor anuale. În opinia mea, acest aspect este asigurat și coordonat cu eficiență de funcția relativ nouă a membrului Curții de Conturi responsabil de relațiile instituționale. În același timp, este posibil să se îmbunătățească cooperarea cu comisiile pertinente din cadrul Parlamentului European.
16. În opinia dvs., care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate constatările acestuia în procedurile de gestiune?
În conformitate cu manualul de audit al performanțelor al Curții, auditul este definit ca o examinare independentă, obiectivă și fiabilă dacă întreprinderile, sistemele, operațiunile, programele, activitățile sau organizațiile funcționează în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității și dacă sunt posibile îmbunătățiri.
Auditul performanței este axat pe politici, programe, organizații, activități și sisteme de gestionare, mai degrabă decât pe anumite tranzacții financiare, contabile și proceduri de control. Criteriile de audit sunt mai deschise aprecierilor auditorilor și pot fi stabilite în mod unic pentru realizarea auditurilor individuale. Metodele de audit pot, de asemenea, varia de la un audit la altul.
Elementele menționate mai sus reprezintă, în opinia mea, o condiție prealabilă pentru rolul preventiv al auditului performanței și pentru o identificare clară a posibilităților de îmbunătățire. Auditul performanței este, de asemenea, în multe privințe, comparabil cu evaluările, dar mai selectiv.
Identificarea posibilităților de îmbunătățire este o modalitate elegantă de a orienta ordonatorii de credite să ajusteze conceperea politicilor lor și sistemele de punere în aplicare a acestora. Trebuie remarcat faptul că natura politicilor UE și scopul acestora pot fi impuse de tratatele Uniunii Europene sau de deciziile statelor membre.
17. Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de control și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditarea bugetului Uniunii Europene?
Comitetul de contact oferă deja baze solide pentru cooperarea dintre Curtea de Conturi și instituțiile naționale superioare de control Acesta prevede reuniuni anuale și diferite grupuri de lucru, rețele și grupuri operative create cu rolul de a aborda chestiuni specifice de interes comun. Consider că acest cadru este suficient de flexibil pentru a lua în considerare orice chestiuni de actualitate.
Mă voi axa pe continuarea cooperării periodice cu comisiile din cadrul Parlamentului European, în special cu Comisia pentru control bugetar, în principal în cadrul planificării anuale de audit și a rapoartelor anuale. Acest lucru este bine coordonat de funcția relativ nouă a membrului Curții de Conturi responsabil de relațiile instituționale. În același timp, este posibil să se îmbunătățească cooperarea cu comisiile pertinente din cadrul Parlamentului European.
18. Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate Comisiei Europene de statele membre?
Curtea de Conturi Europeană ar trebui să continue să ofere asigurarea că sistemele naționale de raportare funcționează sau scot în evidență punctele slabe sau deficiențele sau cazurile în care Comisia Europeană s-a dovedit a fi incapabilă să detecteze deficiențele sistemice din cadrul sistemelor de raportare. Curtea de Conturi Europeană ar trebui să informeze Parlamentul European în această privință și să recomande modalități de remediere a situației.
Alte întrebări
19. V-ați retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dvs. ca membru al Curții?
Sunt dispus să iau în considerare retragerea candidaturii după ce am înțeles motivele care au motivat avizul Parlamentului și după ce am consultat guvernul ceh.
REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
Data adoptării |
15.3.2016 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
15 3 8 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Louis Aliot, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Ryszard Czarnecki, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Bogusław Liberadzki, Monica Macovei, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Bart Staes, Marco Valli, Derek Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Richard Ashworth, Karin Kadenbach, Andrey Novakov, Julia Pitera, Miroslav Poche |
||||
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Xabier Benito Ziluaga |
||||