RAPORT referitor la numirea lui Mihails Kozlovs ca membru al Curții de Conturi
17.3.2016 - (C8-0411/2015 – 2015/0814(NLE))
Comisia pentru control bugetar
Raportor: Igor Šoltes
PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la numirea lui Mihails Kozlovs ca membru al Curții de Conturi
(C8-0411/2015 – 2015/0814(NLE))
(Procedura de consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0411/2015),
– având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0059/2016),
A. întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
B. întrucât, în cursul reuniunii sale din 15 martie 2016, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul desemnat de Consiliu pentru a fi membru al Curții de Conturi,
1. emite un aviz favorabil privind numirea de către Consiliu a lui Mihails Kozlovs ca membru al Curții de Conturi;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.
ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI Mihails Kozlovs
Profesionist independent, calificat și motivat, cu peste 15 ani de experiență aprofundată în domeniul elaborării politicilor economice la nivel european și național, bugetului UE, finanțelor publice, managementului public, relațiilor instituționale, serviciilor bancare pentru dezvoltare, diplomației, reprezentării, comunicării și resurselor umane, gestionării schimbărilor și gestionării proiectelor, cu o rețea amplă la toate nivelurile instituțiilor UE și titular al unui Master prestigios în administrarea afacerilor (MBA).
EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ
Director-adjunct (economie, finanțe, buget UE - ECOFIN), consilier Ministerul Finanțelor din Letonia și Reprezentanța Permanentă a Letoniei pe lângă UE |
Începând din aprilie 2012 Bruxelles |
|
• Consilier al prim-ministrului, ministrului de finanțe, reprezentantului permanent
• Coordonator al negocierilor complexe multilaterale la nivel înalt privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și asistența financiară acordată Ucrainei
• Stabilirea agendei strategice și pregătirea substanțială a reuniunilor lunare ale miniștrilor de finanțe ai UE (ECOFIN)
• Contribuție la elaborarea și punerea în aplicare a strategiei de aderare a Letoniei la zona euro
Consilier al președintelui Consiliului executiv (reprezentant pentru Finlanda, Norvegia și Letonia) Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare |
octombrie 2010 - aprilie 2012 Londra |
|
• Evaluarea propunerilor strategice și în materie de politici operaționale, în funcție de obiectivele Consiliului executiv Activitate în cadrul comitetului pentru buget și chestiuni administrative și a comitetului pentru politici financiare și operaționale
• Punerea în aplicare și evaluarea valorii adăugate a proiectelor băncii, în funcție de mandatul său Activitate în cadrul comitetului de audit
• Analiza completă a proiectelor de investiții
Consilier (economie, finanțe, buget UE, fiscalitate) Reprezentanța Permanentă a Letoniei pe lângă Uniunea Europeană |
mai 2003 – octombrie 2010 Bruxelles |
|
• Oferirea de consiliere directă ex-ante și la fața locului în materie de politici și proceduri delegației naționale la Consiliul European, Consiliului ECOFIN, Comitetului economic și financiar și Comitetului Reprezentanților Permanenți cu privire la dosarele ECOFIN
Director, Departamentul integrării europene, Ministerul Finanțelor, Riga Șef de unitate, Unitatea pentru integrare europeană, Ministerul Finanțelor, Riga |
ianuarie 2002 – mai 2003 februarie 2001 – ianuarie 2002 |
|
Stagiar Comisia Europeană, Direcția Afaceri Economice și Financiare |
ianuarie 2000 – aprilie 2000 Bruxelles |
|
Diferite posturi la nivel de debutant în sectorul privat și public, precum și în domeniul academic |
iunie 1996 – decembrie 1999 |
|
EDUCAȚIE
Master în administrarea afacerilor (MBA), City University London, Cass Business School, Londra. Absolvent cum laude |
2011-2014 |
||
Master în științe sociale, Universitatea din Letonia Economie, economie internațională, administrarea afacerilor, contabilitate |
1997-1999 |
||
Licență în științe sociale, Universitatea Tehnică din Riga Economie, economie internațională, administrarea afacerilor, contabilitate |
1994-1997 |
||
Cursuri la Eirofakultāte, Universitatea din Letonia Cursuri personalizate în economie, finanțe, drept |
1996 - 1997 |
||
COMPETENȚE LINGVISTICE
Engleză – fluent
Franceză – nivel de lucru satisfăcător
Germană – în prezent, competențe pasive
Letonă și rusă– limbi materne
REALIZĂRI, RECUNOAȘTERI
Distincție din partea Cabinetului de Miniștri al Republicii Letonia, noiembrie 2015
Distincții din partea prim-ministrului pentru contribuția personală 1) la derularea cu succes a Președinției letone a UE, 2015, și 2) pentru introducerea monedei euro în Letonia, 2014
Felicitări personale primite în cadrul sesiunii ECOFIN din partea vicepreședintelui Comisiei, dl Katainen, și a președintelui Hoyer, pentru contribuția esențială a instituirea Fondului european pentru investiții strategice, iunie 2015
Distincție din partea ministrului afacerilor externe pentru contribuția la introducerea monedei euro în Letonia, 2014
Însemn de onoare din partea ministrului de finanțe pentru reprezentarea și promovarea remarcabile ale intereselor Letoniei în UE în domeniul economiei și finanțelor, 2008
Sport: Fost campion al Letoniei la schi pe apă
PUBLICAȚII
Kozlovs M, European Strategic Investment Fund (EFSI): the negotiation process (Fondul european pentru investiții strategice (FEIS: procesul de negociere); Latvian Interests in the EU (Interesele Letoniei în UE), noiembrie 2015 (în letonă)
ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Mihails Kozlovs LA CHESTIONAR
Experiența profesională
1. Vă rugăm să indicați experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor publice, și anume în planificarea bugetară, execuția sau gestiunea bugetară ori controlul sau auditul bugetar.
De la obținerea diplomei de master în 1999, am dobândit experiență profesională în finanțe publice, economie, politică fiscală și gestiune financiară în administrația publică din Letonia (Ministerul Finanțelor), precum și în mediul internațional de la Bruxelles (Reprezentanța permanentă a Letoniei pe lângă UE) și la Londra (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare). Ca parte din planul meu de dezvoltare pe tot parcursul vieții, am absolvit în 2014 programul de Master în administrația afacerilor (MBA) al Cass Business School (City University London) cum laude.
De-a lungul anilor, am acumulat experiență profesională în domeniul finanțelor publice ale Uniunii Europene (UE), în sens larg. Primul meu angajament serios a fost legat de negocierile pentru aderare în 10 (din 31 de) capitole de negociere legate de uniunea economică și monetară, piețele financiare și dispozițiile financiare și bugetare. Comparând standardele de guvernanță, gestiune financiară și control, audit intern și extern în Letonia de acum și din acea perioadă, sunt încântat că am putut facilita procesul de transfer al cunoștințelor și de consolidare a capacităților.
Având în vedere că am ajuns în Bruxelles în 2003, imediat după semnarea tratatului de aderare, și că am fost unul dintre primii consilieri care au reprezentat interesele naționale în UE, m-am axat pe două seturi de sarcini. În primul rând, am avut în vedere principalele aspecte legate de politica economică, financiară, bugetară și fiscală, precum și bugetul UE și, în al doilea rând, consolidarea capacităților pentru a reprezenta mai bine interesele noastre naționale în aceste domnii. Realizând rapid importanța bugetului UE destinat finanțării dezvoltării economice din Letonia, am consiliat conducerea să consolideze capacitatea noastră administrativă în domeniul gestionării bugetului UE, atât la nivelul Ministerului Finanțelor, cât și în Bruxelles.
În cursul anilor care au urmat, am dobândit cunoștințe tehnice aprofundate și o experiență practică directă în ceea ce privește funcționarea instituțiilor UE și diferitele tipuri de procese decizionale și aspectele conexe. Ținând seama de această experiență de primă mână în afacerile europene, am convingerea că sunt foarte bine pregătit pentru a-mi desfășura în mod eficient activitatea în mediul european dinamic și complex din punct de vedere politic, deoarece am lucrat în sau cu numeroase instituții europene, îndeplinind diferite funcții și la diferite niveluri. Înțelegerea modului de funcționare al UE este esențială, deoarece ea oferă o imagine clară a situației actuale, a eventualelor probleme și a posibilelor soluții. Aceste cunoștințe sunt foarte utile pentru Curtea de Conturi și pentru îndeplinirea rolului care i-a fost atribuit.
Urmărind activitatea Comitetului economic și financiar (CEF) și participând la lucrările sale în calitate de membru al delegației letone, începând cu 2003, am învățat modul în care sunt puse în aplicare articolele din tratat referitoare la supravegherea economică și fiscală multilaterală. Au urmat apoi prima reformă a Pactului de stabilitate și de creștere (2005), criza financiară și economică, noile mecanisme financiare și de coordonare a politicilor în zona euro (cum ar fi pactul bugetar, Mecanismul european de stabilitate și așa-numitul „pachet de două acte legislative” și așa-numitul „pachet de șase acte legislative”) și uniunea bancară. În cursul acestor ani, am fost membru al delegației letone la Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), în cadrul căruia aceste chestiuni au fost discutate și cu privire la care au fost luate decizii, în multe cazuri împreună cu Parlamentul European. Acum, următoarea provocare este depunerea de eforturi în vederea realizării unei uniuni economice și monetare care ar trebui, printre altele, să garanteze legitimitatea democratică și responsabilitatea.
Aș dori să subliniez experiența pe care o am în domeniul supravegherii economice și fiscale multilaterale și în sectorul financiar unde, în contextele de după criză, am asistat la evoluții majore cu implicații profunde care, în unele cazuri, au generat dificultăți în îndeplinirea sarcinilor Curții de Conturi Europene (CCE) care decurg din tratat. Acest lucru se reflectă în lucrările recente ale Curții, cum ar fi analizele panoramice[1]. Sper că experiențele și cunoștințele mele în acest domeniu vor fi utile Curții pentru a aborda unele dintre aceste provocări.
Am avut oportunitatea excelentă de a aprofunda ulterior chestiunile legate de audit și studiile de impact, atunci când am lucrat pentru Consiliul de administrație al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, o instituție financiară internațională. Am participat în mod regulat la activitatea Comitetului de audit al BERD. Acest comitet controlează integritatea situațiilor financiare și a contabilității băncii, raportarea financiară și politicile și practicile de divulgare a informațiilor, soliditatea sistemelor de control intern ale băncii și punerea lor în aplicare efectivă, respectarea de către bancă a angajamentelor, auditul intern, evaluarea și gestionarea riscurilor, precum și independența, calificările și prestațiile auditorului extern al băncii.
În cadrul acestei activități, am fost întotdeauna preocupat să verific dacă investițiile și măsurile propuse și puse în aplicare de personalul BERD în țările în care banca își desfășoară activitatea au utilizat capitalul acționarilor în mod economic, eficient și eficace, în conformitate cu mandatul BERD, și dacă aceasta din urmă a reușit să obțină impactul și valoarea adăugată dorite și necesare în aceste țări.
Experiența mea în cadrul comitetului executiv al BERD m-a făcut să apreciez nu doar necesitatea de a realiza evaluări de înaltă calitate ale guvernanței corporative, ale gestiunii financiare și ale sistemelor de control și de audit intern, ci și de a elabora rapoartele la timp, de a stabili priorități clare, de a formula recomandări ambițioase și de a facilita implementarea. Am considerat întotdeauna că independența funcțiilor de audit și de evaluare nu este sinonimă cu izolarea. Auditorii trebuie să fie independenți, dar, în același timp, angajați și trebuie să contribuie prin concluziile și recomandările lor independente la obținerea unor rezultate mai bune.
Astfel, în cariera mea profesională, am dezvoltat competențe importante, cum ar fi o privire de ansamblu largă și o înțelegere aprofundată a afacerilor europene, care merg dincolo de chestiunile pur economice și financiare, capacitatea de a identifica legăturile dintre evoluțiile din diferite domenii de politică, o înțelegere aprofundată a activității instituțiilor UE și a rolurilor lor în procesul decizional, precum și o înțelegere clară a guvernanței bugetului UE. Remarc faptul că, în ciuda eforturilor continue ale instituțiilor, care au dus la o îmbunătățire graduală a guvernanței bugetului UE, inclusiv a performanței și a valorii adăugate, subzistă în continuare deficiențe. Acest lucru se datorează complexității legislației, planificării stratificate, implementării și sistemelor de control, precum și definirii insuficiente a responsabilităților și, uneori, din păcate, factorilor politici.
Mai mult decât atât, resursele financiare reduse ale bugetului UE și noile provocări cu care ne confruntăm în acest moment fac necesară identificarea unor noi modalități de a face mai mult și mai bine cu mai puțin. În cursul recentei Președinții letone a Consiliului UE, am avut plăcerea să prezidez grupul de lucru ad-hoc pentru Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și să coprezidez numeroase triloguri politice cu Parlamentul European. În cursul acestor negocieri, am reușit să ajungem într-un timp record la soluții de compromis care, printre altele, au consolidat mecanismele de audit ale FEIS. În prezent, provocarea este să definim abordarea în materie de audit pentru activitățile desfășurate în conformitate cu Regulamentul FEIS și pentru garanția oferită de bugetul Uniunii BEI și FEI. Aș dori să contribui la această dezbatere în calitate de viitor membru al Curții de Conturi.
În general, experiența din cursul Președinției Consiliului UE a fost un adevărat test pentru mine și pentru echipa mea ECOFIN de la Bruxelles. Am organizat, coordonat și finalizat cu succes procesul complex de pregătire, după cum au dovedit-o rezultatele foarte bune ale președinției noastre în domeniul ECOFIN. Am făcut dovada cunoștințelor mele în acest domeniu de politică, înțelegând detaliile a numeroase dosare, soluționând chestiunile procedurale și creând rețele. Doresc, în prezent, să pun aceste competențe în serviciul Curții.
Sunt sigur că, după ce va citi această parte a chestionarului, comisia va realiza că mi-am dezvoltat cariera profesională cu obiectivul de a deveni un profesionist cu o vastă formare teoretică și o bogată experiență practică. Consider că punctul forte al Curții, în calitate de organism colegial, constă nu doar în diversitatea naționalităților care o compun, ci în special în diversitatea experienței profesionale a membrilor săi.
2. Care au fost cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră profesională?
Cred că, în prezent, mă aflu într-un punct de cotitură al carierei mele, deoarece Președinția Consiliului UE reprezintă o etapă logică care încheie ciclul experienței care poate fi dobândite în afacerile europene din punctul de vedere al unui stat membru: negocierile de aderare, aderarea la UE, consolidarea capacităților, introducerea monedei euro și, în fine, Președinția UE.
Am contribuit în mare măsură la aceste proiecte importante pentru țara mea. Cabinetul de Miniștri leton, doi prim-miniștri și miniștrii de finanțe au recunoscut rolul meu prin distincțiile acordate. Consider că această contribuție semnificativă și recunoscută reprezintă cea mai importantă realizare din cariera mea profesională.
Ultimul punct important a fost lansarea și finalizarea, în mai puțin de șase luni, a lucrărilor privind Fondul european pentru investiții strategice, proiectul de referință al Parlamentului European și al Consiliului. O altă realizare și, în același timp, un exemplu de bună cooperare cu Parlamentul European, a fost ajungerea la un acord privind cel mai mare pachet de asistență macrofinanciară pentru Ucraina, care a devenit unul dintre principalele rezultate tangibile ale reuniunii la nivel înalt ale Parteneriatului estic de la Riga, unde acordul a fost semnat.
Pregătirea pentru Președinția Consiliului UE în unul dintre domeniile de politică cele mai complexe (ECOFIN) a fost una dintre provocările recente pentru Letonia și pentru mine, personal. Performanțele deosebite ale Președinției letone în domeniul ECOFIN sunt, în mare măsură, rezultatul muncii de calitate depuse de echipa mea din Bruxelles, în strânsă cooperare cu colegii din Riga.
Ultimul, dar cu siguranță nu cel din urmă exemplu pe care aș vrea să îl dau, este contribuția mea la negocierile pentru aderare, în calitatea mea de director al Departamentului integrării europene din cadrul Ministerului Finanțelor, în ceea ce privește capitolul de negocieri privind bugetul UE și protejarea intereselor financiare ale UE, unde am facilitat difuzarea cunoștințelor privind bugetul UE, guvernanța corporativă, gestionarea riscurilor, controlul intern, auditul intern și extern, care au reprezentat noutăți în Letonia la începutul noului mileniu.
În prezent, obiectivul meu este să depun în continuare eforturi pentru a consolida proiectul Uniunii Europene, pe care îl sprijin fără rezerve. A deveni membru al Curții de Conturi Europene, al cărei rol în elaborarea bugetelor anuale și multianuale ale UE ar trebui să devină mai important – ținând seama de axarea în mai mare măsură pe obținerea de rezultate cu mai puține resurse, reprezintă pentru mine o oportunitate excelentă de a-mi pune experiența în serviciul Uniunii Europene.
3. Ce experiență profesională aveți în cadrul organizațiilor sau instituțiilor internaționale, multiculturale și multilingve situate în afara țării dumneavoastră de origine?
De fapt, am dobândit cea mai importantă parte a experienței mele profesionale în afara Letoniei. La începutul carierei mele, am lucrat trei luni ca stagiar în cadrul Comisiei Europene (DG-ECFIN).
În timpul „perioadei bruxelleze” a carierei mele profesionale de consilier ECOFIN și, ulterior, de director adjunct și șef al Unității ECOFIN în cadrul Reprezentanței Permanente pe lângă UE, mi-am desfășurat activitatea într-un mediu de lucru foarte divers, interacționând regulat și cu plăcere cu colegii din alte state membre, din Parlamentul European, Comisia Europeană, BEI și cu reprezentanții din sector.
Experiența din cadrul Consiliului de administrație al BERD a introdus o dimensiune globală datorită cooperării regulate cu acționarii BERD din afara Europei. Mai ales, interacțiunea cu așa-numiții „acționari de peste mări” ai băncii m-a ajutat să înțeleg mult mai bine modul în care aceștia ne percep pe noi, europenii, și modul nostru de a gândi, de a lua decizii etc.
Mediul multinațional și multicultural este contextul în care mă simt cu adevărat capabil să acționez și în care, datorită modului în care înțeleg diferitele contexte, sunt în măsură să asigur îndeplinirea obiectivelor. Istoria europeană este un mozaic complex, însă cred că diversitatea va deveni o sursă de sinergii puternice în sprijinul proiectului european.
4. Ați primit descărcarea de gestiune pentru sarcinile de gestionare pe care le-ați îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?
Descărcarea de gestiune nu se aplică în cazul sarcinilor de gestionare pe care le-am îndeplinit anterior.
5. Care dintre pozițiile profesionale ocupate de dumneavoastră anterior reprezintă numiri politice?
Niciuna. Toate pozițiile profesionale pe care le-am ocupat au fost rezultatul meritelor mele sau al unor decizii administrative bazate o evaluare obiectivă.
6. Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dumneavoastră profesionale?
Sunt bucuros că mi-am dezvoltat cariera profesională într-o perioadă în care cetățenii letoni, în mod colectiv, și fiecare dintre aceștia, în mod individual, a trebuit să reflecteze în mod serios și să ia decizii cruciale care au determinat viitorul țării noastre. Fără îndoială, am luat deciziile corecte care au făcut ca țara noastră să se întoarcă în mod ireversibil în familia europeană și sunt mândru că am trăit perioada controversată de tranziție și că am contribuit la unele dintre aceste decizii-cheie.
În primul rând, aș dori să menționez aici deciziile care au dus la închiderea capitolului negocierilor de aderare privind bugetul UE și protecția intereselor financiare ale UE. La începutul carierei mele în cadrul Ministerului Finanțelor, am fost responsabil de pregătirile pentru aderarea la sistemul de resurse proprii ale UE și de monitorizarea evoluției guvernanței, a gestiunii financiare și controlului, a sistemelor de audit interne și externe și de raportarea cu privire la acestea. De asemenea, am coordonat și facilitat o monitorizare cuprinzătoare a recomandărilor Comisiei pentru a garanta că, în momentul aderării la UE, sistemele noastre sunt pregătite să implementeze fundurile UE. Consider că aceasta este o perioadă foarte importantă din cariera mea.
În al doilea rând, consider că am jucat un rol important în procesul al cărui obiectiv final a fost depunerea candidaturii pentru a adera la zona euro și introducerea monedei unice europene, începând cu 1 ianuarie 2014. Calea pentru îndeplinirea acestui obiectiv a fost îndelungată, Letonia a întâmpinat mai multe dificultăți și am aderat la zona euro atunci când aceasta din urmă se afla într-un punct de răspântie. Acum, la câțiva mulți ani de la aderarea la zona euro, nu mulți observatori pun la îndoială această alegere.
În al treilea rând, economiștii, mediul academic și cetățenii par să fie de acord că stimularea investițiilor în Europa reprezintă o sarcină prioritară urgentă pentru responsabilii politici europeni și naționali. Sunt sigur că decizia de compromis privind principalele caracteristici ale Fondului european pentru investiții strategice la care eu și echipa mea am ajuns împreună cu echipa de negociere a Parlamentului European și cu vicepreședinții Comisiei, dna Georgieva și dl Katainen, la primele ore ale zilei de 28 mai 2015, după un trilog politic care a durat 13 ore, reprezintă o decizie foarte importantă în cariera mea profesională. După cum am menționat anterior, una dintre chestiunile pe care am reușit să le îmbunătățim în raport cu propunerea Comisiei a fost dispoziția referitoare la auditul extern.
Sunt bucuros că Comisia și Banca Europeană de Investiții au obținut deja rezultate bune în punerea în aplicare a Planului de investiții pentru Europa, garantat de bugetul UE. Sper că punerea în aplicare cu succes a planului va aduce o contribuție importantă la dezbaterea privind viitorul bugetului UE. Am constatat că Curtea de Conturi a fost invitată și este dispusă să contribuie la aceste reflecții. Sper că experiența mea poate fi utilă Curții.
Independența
7. Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dumneavoastră atribuții?
Deși profesia de auditor, în general, este relativ recentă, cel puțin cu siguranță mai recentă față de funcția de guvernare, nu este o coincidență faptul că conceptul de „independență” a celor care realizează auditul sau sunt responsabili pentru acesta a fost consacrată de mult timp și cu fermitate în standardul internațional al instituțiilor supreme de audit numărul 1 (ISSAI 1). Orientările etice sunt dezvoltate în ISSAI 30. Sunt de acord că principiile de independență și de etică reprezintă o condiție prealabilă pentru funcționarea instituțiilor supreme de audit.
Independența membrilor Curții de Conturi Europene este prevăzută în mod neechivoc în tratat, care stipulează că „membrii săi își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Uniunii” (articolul 285) și că „aceștia trebuie să prezinte toate garanțiile de independență” [articolul 286 alineatul (1)].
Aceste principii esențiale sunt clarificate mai departe în orientările în materie de etică ale Curții și în Codul de conduită al membrilor CCE, precum și în Regulamentul de procedură și în Normele de punere în aplicare a Regulamentului de procedură.
Aș dori să îmi exprim angajamentul deplin față de principiul independenței, care reprezintă o condiție prealabilă pentru ca Curtea de Conturi și membrii săi să se achite de sarcinile care le revin în conformitate cu tratatul. Mai mult decât atât, încrederea cetățenilor în Curte depinde de respectarea cu strictețe, în practică, a principiului independenței.
Pe lângă informarea completă cu privire la activitățile financiare și externe, precum și obligația de raportare, pentru mine este esențial ca membrul să nu solicite și nu accepte nicio instrucțiune din partea guvernului național sau a oricărei alte părți. Principiul independenței este esențial în activitatea de audit, prin urmare el ar trebui să se reflecte atât în îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi, cât și în luarea deciziilor strategice. Acest lucru este important nu doar pentru imaginea și reputația Curții față de principalii săi clienți, cetățenii europeni, și restul lumii, cât și în rândul membrilor înșiși ai Curții. Acestea sunt principalele concepte pe care se bazează, în opinia mea, independența și pe care le voi respecta în îndeplinirea viitoarelor mele sarcini.
Consider că activitatea mea a fost întotdeauna ghidată de principiile menționate mai sus. De exemplu, în ultimii 12 ani, am oferit consiliere mai multor prim-miniștri, miniștri de finanțe și secretari de stat din diferite zone ale spectrului politic. Sfaturile mele au fost recunoscute și apreciate datorită calității lor dar, mai ales, datorită imparțialității și obiectivității lor. În exercitarea sarcinilor mele profesionale, conformismul nu a fost niciodată o opțiune. În schimb, am preferat întotdeauna să prezint lucrurile așa cum erau și trăgând concluzii obiective, chiar și atunci când acestea erau incomode, nepopulare sau contrare opiniei generale.
Nu am beneficiat niciodată de fonduri UE și nici nu am acționat în numele unui beneficiar.
În fine, în Letonia, selecția viitorilor membri ai Curții se realizează printr-un concurs general, care implică mai multe etape.
8. Participați, dumneavoastră sau rudele dumneavoastră apropiate (părinți, frați și surori, partener legal sau copii), la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dumneavoastră viitoare?
Nu, nu am cunoștință de niciun caz de acest gen, susceptibil să intre în conflict cu viitoarele mele atribuții.
9. Sunteți dispus să comunicați președintelui Curții de Conturi toate interesele dumneavoastră financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?
Da, sunt pregătit să respect toate obligațiile de informare care îi revin unui membru al Curții.
10. Sunteți implicat în prezent în acțiuni în justiție? Dacă da, vă rugăm să explicați detaliat.
Așa cum am menționat în răspunsul la întrebarea 7, în Letonia, selecția viitorilor membri ai Curții de Conturi se face prin intermediul unui concurs general, care implică mai multe etape și care garantează o procedură transparentă și imparțială.
De această dată, procedura a fost lansată prin decizia Cabinetului de Miniștri (guvernul) de a iniția procesul de selecție și de a institui un comitet de selecție. Apoi, procesul în sine a constat în publicarea unui anunț de concurs în Jurnalul Oficial din Letonia, întocmirea listei restrânse de candidați în vederea participării la interviul organizat de comitetul de selecție, intervievarea candidaților de pe lista restrânsă de către comitetul de selecție, luarea unei decizii de către acesta din urmă cu privire la candidatul cel mai potrivit și, în fine, aprobarea candidatului de către guvern și darea instrucțiunii de a comunica decizia Secretariatului General al Consiliului. Astfel, procesul a fost lansat de guvern în august 2015 și finalizat la 19 noiembrie 2015, atunci când Cabinetul de Miniștri a luat decizia finală. Ulterior, decizia a fost comunicată Secretariatului General al Consiliului.
Pentru a garanta transparența deplină, aș dori să comunic Parlamentului European că unul dintre candidații care nu au fost selecționați pentru aprobarea de către guvern a introdus o cale de atac la 5 ianuarie 2016. Această persoană, reclamantul, a solicitat Tribunalului administrativ să suspende punerea în aplicare a deciziei guvernului de a reține candidatura mea pentru numirea ca membru al Curții de Conturi Europene, contestând legalitatea sa. Republica Letonia, reprezentată de Cabinetul de Miniștri al Republicii Letonia și de Ministerul Finanțelor, care fusese însărcinat de Cabinetul de Miniștri să organizeze procedura de selecție generală, este pârâtul în cazul de față.
Tribunalul administrativ a decis să îmi acorde statutul de parte terță în această cauză, deoarece a considerat că drepturile mele ar putea fi afectate de rezultatul procedurii. Astfel, în urma deciziei Tribunalului administrativ și independent de preferințele mele, am fost implicat în această acțiune administrativă inițiată de un alt candidat a cărui candidatură nu a fost reținută.
Pârâtul a probat memoriul său explicativ adresat Tribunalului administrativ în cadrul reuniunii Cabinetului de Miniștri din 12 ianuarie 2016, în cursul căreia a confirmat efectiv decizia sa inițială privind candidatul selectat.
La 27 ianuarie 2016, Tribunalul administrativ a decis să respingă integral solicitarea de a suspenda punerea în aplicare a deciziei guvernului de a propune candidatura mea pentru numirea de către Consiliul de Miniștri ai UE, sub rezerva consultării Parlamentului European. Tribunalul a conchis, de asemenea, că decizia guvernului era legală la prima vedere și că legislația aplicabilă a fost pe deplin respectată.
11. Dețineți în prezent funcții politice active sau executive? Dacă da, la cel nivel? Ați deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă da, vă rugăm să explicați detaliat.
Nu, nu dețin nicio funcție politică activă sau executivă. De asemenea, nu am deținut nicio funcție politică până în prezent. Nu sunt și nu am fost niciodată membru al unui partid politic.
12. Sunteți dispus să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?
Nu se aplică. Nu dețin niciun post electiv și nu îndeplinesc nicio funcție activă în cadrul unui partid politic.
13. Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?
Majoritatea neregulilor, frauda și corupția reprezintă o amenințare gravă pentru funcționarea corespunzătoare a unei societăți democratice. Ele antrenează o alocare necorespunzătoare a resurselor, hazard moral, pierderea oportunităților și dau un semnal greșit. Rezultatul cel mai periculos este neîncrederea crescândă din partea cetățenilor, care ar putea genera un sentiment de neputință, o acceptare progresivă și, în fine, considerarea acestor metode drept normale și adoptarea unora similare. Aceste acte compromit dezvoltarea armonioasă a tuturor națiunilor, însă proiectul european este deosebit de vulnerabil deoarece cetățenii așteaptă, pe bună dreptate, ca în organismele internaționale și supranaționale să nu existe aceste tipuri de comportamente ilicite.
Cred că, în îndeplinirea sarcinilor sale, orice membru al Curții se poate confrunta cu un caz grav de neregulă, fraudă sau corupție care implică persoane din statul său membru de origine. În cazul în care m-aș confrunta cu un astfel de caz, aș evalua mai întâi rapid toate informațiile disponibile pentru a stabili care este modul optim de a acționa, care să garanteze că această informație ajunge, cât de curând posibil, la autoritățile competente din statul membru. În cazul în care interesele financiare ale UE ar fi în joc, aș discuta cazul cu serviciile și membrul Curții responsabil de relațiile cu OLAF și m-aș asigura că frauda suspectată este raportată fără întârziere OLAF. De asemenea, aș discuta cazul și cu președintele Curții.
Consider că aceste cazuri merită să fie analizate cu seriozitate pentru a înțelege motivele și pentru a încerca să evităm cazurile similare. În general, acțiunile preventive sistemice se dovedesc a fi mai eficace deoarece ele scad numărul cazurilor de neregulă, fraudă și corupție, întărind, astfel, încrederea cetățenilor.
Îndeplinirea sarcinilor
14. Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi a bunei gestiuni financiare în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la consolidarea acestei culturi?
Funcția de redistribuire este o caracteristică principală a oricărui guvern. Cetățenii își dau consimțământul pentru punerea în comun a unei părți din resurse în cadrul economiei, de exemplu, prin intermediul fiscalității, pe baza așteptării legitime ca fondurile să fie utilizate în mod optim, în beneficiul întregii societăți, de exemplu pentru furnizarea de bunuri comune și pentru a remedia deficiențele de pe piață. Noțiunea de „mod optim” este importantă și, din păcate, ea este interpretată în diferite feluri.
Dreptul UE, și anume Regulamentul financiar care respectă standardele internaționale, prevede ca bugetul UE să fie utilizat în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Obiectivul este de a-i asigura pe cetățenii contribuabili ai Uniunii că modul în care resursele lor sunt utilizate valorifică la maximum impactul pozitiv asupra proiectului european. Deoarece, cu siguranță, nu mai trăim într-o perioadă de abundență, principiile bunei gestiuni financiare sunt mai importante ca niciodată. Necesitatea de a cheltui banii publici în mod inteligent, obținând rezultatele scontate, este deosebit de importantă dacă UE dorește să recapete și să întărească încrederea cetățenilor.
Prin urmare, principiul bunei gestiuni financiare înseamnă, concret, că creditele sunt utilizate în mod economic, eficient și eficace. Cei trei „e” sunt principalele elemente ale bunei gestiuni financiare, care ar trebui să prevaleze în orice serviciu public.
Pentru a promova cultura bunei gestiuni financiare în UE sau în orice alt serviciu public, factorul-cheie este responsabilitatea gestionarilor pentru fondurile publice care le sunt încredințate. Într-o perioadă în care resursele publice sunt limitate, banii publici trebuie cheltuiți nu doar respectând normele, ceea ce reprezintă o condiție sine qua non , dar și în așa fel încât să se obțină rezultatele, realizările și, mai ales, afectele scontate.
Pe lângă responsabilitate, consider că principalele caracteristici ale unei culturi a bunei gestiuni financiare sunt următoarele: obiective clare, un sistem de guvernanță eficace și o cultură a performanței, un sistem eficace de control intern, indicatori de performanță sistematici, o monitorizare fiabilă și o raportare transparentă. În fine, dar cu siguranță nu în ultimul rând, punerea accentului pe obținerea de rezultate și nu pe „cheltuirea banilor”.
Experiența propriei mele țări poate fi utilizată ca exemplu. După criza financiară și economică, finanțarea acordată sectorului public a fost redusă, garantând în același timp că performanța sectorului public nu este afectată și chiar că aceasta este îmbunătățită.
În acest context, apreciez apelul ferm al CCE în cadrul procedurilor de descărcare de gestiune pentru 2013 și 2014 de a canaliza eforturile nu pentru a cheltui pur și simplu banii, ci pentru a-i investi în mod inteligent. Consider că el merită o atenție deosebită din partea factorilor de decizie, urmată de un plan de acțiune global. În mod clar, o astfel de evoluție nu va putea avea loc peste noapte, în special dacă singurul rezultat general obținut atunci când resursele alocate nu sunt cheltuite în cursul perioadei financiare în curs, indiferent de motiv, este o reducere a resurselor în cursul perioadei financiare următoare. Prin urmare, instituțiile UE și statele membre ar trebui să colaboreze pentru a facilita schimbarea culturii.
CCE joacă un rol foarte important în procesul de promovare a unei culturi a bunei gestiuni financiare. Ea furnizează rapoarte de audit independente factorilor de decizie, cum ar fi Parlamentul European, care sunt utilizate în cadrul procedurilor de acordare a descărcării de gestiune gestionarilor (Comisiei). În ultimii câțiva ani, cred că CCE a pus un mai mare accent pe activitatea sa de raportare cu privire la buna gestiune financiară (audituri ale performanței). Actuala Comisie Europeană, sub conducerea vicepreședintei Georgieva, își intensifică eforturile pentru a dezvolta întocmirea bugetului în funcție de performanțe. Impulsul puternic dat în acest sens de Parlamentul European, Curtea de Conturi și Comisie este o evoluție pozitivă care ar trebui să continue.
15. Conform tratatului, Curtea de Conturi sprijină Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special Comisia pentru control bugetar) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficacitatea financiară a acestora?
Dispoziția din tratat care prevede acordarea de asistență Parlamentului European în exercitarea funcției sale de control al execuției bugetare este un element foarte important al misiunilor Curții de Conturi Europene. Având în vedere că provocările în exercitarea competențelor de control evoluează în timp, la fel ar trebui să se întâmple și cu relațiile de muncă dintre Parlamentul European și CCE. Este vorba, prin urmare, de un proces repetitiv și continuu care trebuie monitorizat și chiar anticipat și devansat.
Consider că punctul de plecare pentru a îmbunătăți respectarea acestei cerințe este înțelegerea precisă a nevoilor Parlamentului. Acest lucru presupune un dialog regulat și aprofundat, în care ambele părți să își prezinte punctul de vedere. Am observat că, în ultimii câțiva ani, au fost adoptate deja măsuri pozitive (de exemplu, reuniuni regulate între CCE și Comisia CONT, crearea unui post de membru al CCE însărcinat cu relațiile instituționale, instituirea unui dialog între CCE și Conferința președinților de comisie înaintea programului anual de lucru al CCE).
Prezența membrului raportor al CCE, de fiecare dată când raportul său este discutat în cadrul Comisiei pentru control bugetar (CONT), este un element evident în asistența acordată Parlamentului. Ar trebui să fie, de asemenea, de la sine înțeles, că CCE monitorizează concluziile Comisiei CONT sau ale PE la care s-a ajuns în acest context.
Am observat, de asemenea, că unele dintre rapoartele speciale ale CCE au fost prezentate comisiilor responsabile de politicile sectoriale ale Parlamentului European. Consider că această practică poate extinde utilizarea și valoarea adăugată a lucrărilor CCE, îmbunătățind, astfel, asistența acordată Parlamentului. În ultimul rând, această cooperare ar trebui să se manifeste prin luarea în considerare, în activitatea legislativă, a concluziilor și recomandărilor Curții de Conturi.
Cred că este deosebit de important să se combine cele două cerințe din tratat, și anume de a fi un auditor independent și de a asista Parlamentul (și Consiliul). În cazul în care CCE nu reușește să își îndeplinească acest ultim rol, ea riscă, în timp, să întocmească rapoarte de audit de cea mai bună calitate care – din cauza subiectului sau a calendarului – să nu fie utile decât într-o mică măsură partenerilor săi. Independența trebuie să fie compatibilă cu pertinența. În calitate de gardian al finanțelor UE, CCE este o parte importantă a ecosistemului de gestiune financiară a UE, ceea ce ar trebui să evidențieze rolul său de partener imparțial și respectat.
După ce am urmărit în mod regulat discuțiile privind produsele Curții în cele două ramuri ale autorității bugetare, cred că ar putea fi avută în vedere, în primul rând, o cooperare mai strânsă între Parlament și Consiliu în exercitarea controlului asupra execuției bugetului UE și, în al doilea rând, o mai bună coordonare a activității de examinare a rapoartelor speciale și a analizelor panoramice ale CCE. În mod similar, activitatea Curții ar trebui să figureze mai frecvent și într-un mod mai vizibil pe ordinea de zi a Consiliului.
De asemenea, aș dori să menționez două puncte specifice pentru care, sper, s-ar putea lua măsuri care să ducă la o utilizare mai eficace a rapoartelor CCE: promptitudinea și comunicarea.
În timpul Președinției letone a Consiliului, Regulamentul financiar a fost modificat pentru ca rapoartele speciale să trebuiască să fie adoptate în termen de 13 luni. Curtea ar trebui să încerce să respecte această dispoziție și să îmbunătățească promptitudinea cu care aceste rapoarte sunt întocmite. Acestea fiind spuse, sunt conștient în egală măsură de sarcina responsabilității atunci când CCE, în calitate de auditor extern al UE, formulează concluzii și recomandări, la fel cum sunt conștient și de dificultatea de a ajunge la un echilibru între timp și calitate.
În ceea ce privește comunicarea, sunt încântat că îmbunătățirea strategiei în materie de afaceri publice este unul dintre pilonii programului de reforme al CCE. Informarea detaliată cu privire la rolul și activitățile Curții, precum și cu privire la concluzii și recomandări ar spori transparența și controlul public.
Consider că aceste două elemente sunt importante deoarece, în cele din urmă, valoarea adăugată și impactul lucrărilor CCE depind de modul în care concluziile sale sunt utilizate de părțile implicate.
În fine, respectând în același timp pe deplin rolul independent al Curții, trebuie să avem în vedere implicarea sa mai îndeaproape, și anume prin intermediul avizelor juridice, în procesul legislativ referitor la orice act cu implicații financiare substanțiale. Lucrările privind Fondul european pentru investiții strategice și Regulamentul financiar desfășurate în cursul Președinției letone au pus în evidență valoarea adăugată a contribuțiilor Curții. Bine înțeles, abordarea în sine nu este nouă, dar utilizarea sa ar putea fi generalizată.
16. În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate concluziile acestuia în procedurile de gestiune?
Manualul de audit al performanței Curții dă următoarea definiție: „Un audit al performanței este o examinare independentă, obiectivă și fiabilă care urmărește să determine dacă întreprinderile, sistemele, operațiile, programele, activitățile sau organizațiile analizate funcționează în conformitate cu principiile economicității, eficienței și eficacității și dacă se pot realiza progrese din acest punct de vedere.”
Din această definiție, eu înțeleg că valoarea adăugată a auditului performanței este cea mai ridicată atunci când se trag concluzii și se formulează recomandări clare și, mai ales, atunci când auditul duce la îmbunătățirea modului de funcționare al entităților și sistemelor auditate. De exemplu, chiar dacă rata de eroare în punerea în aplicare a rubricii 5 - Administrația - din bugetul UE este minimă, problema care îi preocupă pe cetățeni ar putea fi dacă ei beneficiază de cea mai bună administrație europeană pentru suma de aproximativ nouă miliarde de euro pe care o alocă pe an. Sunt încântat să constat că, în acest an, Parlamentul European și Consiliul acordă sprijin pentru extinderea auditului performanței și la alte rubrici din cadrul financiar multianual.
Dacă principalul rezultat al auditului performanței este un raport de audit care evaluează dacă cei cărora li s-a încredințat sarcina de a pune în aplicare fondurile publice au atins obiectivele enunțate, auditorii obțin, în plus, multe informații valoroase privind funcționarea guvernanței și a procedurilor de gestiune. Astfel, pentru a conferi valoare adăugată auditurilor performanței, auditorii ar trebui încurajați să evidențieze deficiențele în procedurile de gestionare și să sugereze îmbunătățiri în rapoartele de audit, precum și în comunicarea cu entitatea auditată.
CCE a menționat în raportul său de activitate că, atunci când alege temele auditurilor de performanță, unul dintre aspectele luate în considerare este potențialul ca CCE să aducă valoare adăugată prin auditul său. Valoarea adăugată este, prin urmare, luată în considerare în cadrul procedurii încă de la început.
Este deosebit de important să știm cum să procedăm pentru ca concluziile să fie integrate în procedurile de gestiune. Prin urmare, monitorizarea este esențială. Trebuie să depunem eforturi pentru ca, atunci când raportul și concluziile sunt publicate,
- în primul rând, factorii de decizie de la cel mai înalt nivel să ia în considerare concluziile și, dacă este cazul, să adapteze mai bine bugetul în funcție de prioritățile strategice (pe termen lung),
- în al doilea rând, legiuitorii să se asigure că programele de cheltuieli sunt clare în ceea ce privește rezultatele care trebuie obținute,
- în al treilea rând, în ceea ce privește procedurile de gestiune, responsabilii să garanteze nu doar că banii sunt cheltuiți conform normelor, ci și că îndeplinesc rezultatele scontate.
În fine, aș dori să adaug că valoarea adăugată a auditului performanței poate fi îmbunătățită, după cum CCE a evidențiat în raportul său anual pe 2014. Acest nou exercițiu-pilot în care chestiunile legate de performanță sunt evaluate în cadrul auditului de conformitate este o inițiativă foarte binevenită. El ar trebui, cu siguranță, continuat și extins și la alte domenii ale bugetului UE, planificând în același timp cu grijă volumul resurselor alocate auditurilor de conformitate, financiare și ale performanței, precum și altor produse ale CCE.
17. Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de audit și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditarea bugetului Uniunii Europene?
Având în vedere modul în care este executat bugetul UE, o cooperare mai strânsă și schimburile de experiență și de informații ar trebui să determine interacțiunea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de audit și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar).
În ceea ce privește CCE și instituțiile supreme de audit de la nivel național, articolul 287 alineatul (3) din tratat menționează două principii importante.
În primul rând, se prevede că „…în statele membre, controlul se efectuează în colaborare cu instituțiile naționale de control...”. Această dispoziție definește posibilități aproape nelimitate pentru dezvoltarea în continuare a cooperării, care ar putea fi explorate atât la nivel bilateral, cât și multilateral.
În al doilea rând, în tratat se stipulează că „Curtea de Conturi și instituțiile naționale de control ale statelor membre practică o cooperare bazată pe încredere și pe respectarea independenței acestora.” Cred că EUROSAI și comitetul său de contact constituie o platformă bună pentru consolidarea interacțiunii reciproce și dezvoltarea de proiecte comune.
Consider că furnizarea regulată de informații Parlamentului European cu privire la modalitățile, progresele realizate și obstacolele din calea unei cooperări mai strânse între Curtea de Conturi și instituțiile de audit de la nivel național, precum și un feedback constructiv din partea Parlamentului European ar putea, în cele din urmă, să ducă la o mai bună analiză a execuției bugetului UE.
18. Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la exactitatea datelor furnizate Comisiei Europene de statele membre?
Principalul produs furnizat de Curtea de Conturi celor două ramuri ale autorității bugetare, consacrat în tratat, este raportul anual privind execuția bugetului UE, care duce la adresarea de către Consiliu a unei recomandări Parlamentului European cu privire la descărcarea de gestiune acordată Comisiei Europene privind execuția bugetului UE, precum și la decizia Parlamentului cu privirea la descărcarea de gestiune. Raportul anual constituie baza pentru dezbaterile din cadrul Parlamentului European și al Consiliului; prin urmare, profunzimea și amploarea informațiilor furnizate de Curtea de Conturi sunt esențiale.
Având în vedere că 80% din bugetul UE este executat prin gestiune partajată, exhaustivitatea și calitatea datelor furnizate de statele membre, respectând termenele, determină în mare măsură calitatea analizei ulterioare și, în final, calitatea garanțiilor oferite de Comisie.
Așa cum a fost cazul în ultimii câțiva ani și așa cum a indicat Curtea în rapoartele sale anuale, direcțiile generale ale Comisiei – atunci când elaborează rapoartele anuale de activitate – folosesc informațiile, cum ar fi rapoartele de control, furnizate de autoritățile din statele membre (de exemplu în domeniul politicii de coeziune, autoritățile de audit din statele membre). Rapoartele anuale recurente ale Curții de Conturi evidențiază faptul că există unele deficiențe (în special în ceea ce privește precizia) în activitatea autorităților de audit, pe care verificarea efectuată de Comisie nu este în măsură, în prezent, să le împiedice.
Rapoartele Curții de Conturi ar trebui să evidențieze în continuare deficiențele, fie în ceea ce privește precizia datelor furnizate de statele membre, fie în ceea ce privește verificările efectuate de Comisie. Curtea ar trebui să explice cât de clar și de detaliat cu putință care sunt deficiențele și în ce mod ar trebui acestea remediate.
În opinia mea, statele membre ar trebui să fie în măsură în furnizeze, în timp util, informații exhaustive și relevante privind guvernanța lor, gestiunea financiară și sistemele lor de audit intern și de control intern. Atunci când există deficiențe, Comisia ar trebui să coopereze îndeaproape cu statele membre pentru a obține toate informațiile necesare și a putea evalua în cunoștință de cauză sistemele aplicate de statele membre pentru execuția bugetului UE.
Apreciez meritele dezbaterii privind costurile și beneficiile comunicării de informații, însă, dacă scopul nostru comun este să ne asigurăm că autoritatea bugetară dispune de un audit de cea mai bună calitate, în conformitate cu normele internaționale, nu trebuie să precupețim niciun efort. Cu atât mai mult cu cât, adesea, problema nu constă în lipsa de informații, ci în incapacitatea autorităților de audit naționale sau a auditorilor contractați de a utiliza aceste informații în mod corespunzător.
Una dintre principalele concluzii ale raportului anual, dezbătută amplu de Parlament și Consiliu, este rata de eroare estimată indicată de Curte. Având în vedere că am urmărit dezbaterile recente privind descărcarea de gestiune, salut faptul că Curtea furnizează în fiecare an mai multe informații de fond legate de cauzele care stau la baza erorilor. În opinia mea, motivele pentru ratele de erori materiale (și nu doar nivelul lor) ar trebui să se afle în centrul atenției autorității bugetare.
Alte întrebări
19. V-ați retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dumneavoastră ca membru al Curții?
Am fost selecționat de guvernul leton în urma unei proceduri de selecție generale, care a constat în mai multe etape. Guvernul leton și-a pus încrederea în candidatura mea și sunt convins că mă pot ridica la înălțimea așteptărilor.
În cazul în care Parlamentul European ar avea îndoieli serioase în ceea ce privește angajamentul și capacitatea mea de a contribui la proiectul european în calitate de membru al Curții de Conturi Europene și ar considera că acestea nu ar fi la înălțimea așteptărilor, mi-aș retrage candidatura.
Consider că, pentru a garanta cea mai bună utilizarea a bugetului UE, în primul rând, cele două ramuri ale autorității bugetare ar trebui să depună eforturi pentru a consolida încrederea reciprocă și, în al doilea rând, ar trebui să coopereze îndeaproape și deschis cu Curtea de Conturi Europeană, Comisia Europeană și statele membre. Dacă una dintre părți consideră că există lacune în actualul tratat în ceea ce privește echilibrul instituțional, acestea ar trebui analizate și, dacă este cazul, soluționate imediat ce va avea loc o revizuire a tratatului.
În experiența mea recentă în cadrul instituțiilor UE, am adoptat întotdeauna această abordare sinceră de cooperare deschisă și de încredere reciprocă pentru a atinge obiectivul nostru comun european. Cu siguranță, în cazul în care voi fi numit, voi cultiva acest spirit și în cadrul Curții de Conturi.
REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
Data adoptării |
15.3.2016 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
14 4 8 |
|||
Membri titulari prezenţi la votul final |
Louis Aliot, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Ryszard Czarnecki, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Bogusław Liberadzki, Monica Macovei, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Bart Staes, Marco Valli, Derek Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Richard Ashworth, Karin Kadenbach, Andrey Novakov, Julia Pitera, Miroslav Poche |
||||
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Xabier Benito Ziluaga |
||||
- [1] O analiză panoramică a mecanismelor UE în materie de asigurare a răspunderii de gestiune și de audit al finanțelor publice: lacune, suprapuneri și provocări, partea a III-a, 2014.