Procedură : 2015/2234(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0143/2016

Texte depuse :

A8-0143/2016

Dezbateri :

PV 07/06/2016 - 14
CRE 07/06/2016 - 14

Voturi :

PV 08/06/2016 - 12.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0263

RAPORT     
PDF 627kWORD 108k
21.4.2016
PE 567.752v02-00 A8-0143/2016

conținând o propunere de rezoluție fără caracter legislativ referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului-cadru de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Filipine, pe de altă parte

(05431/2015 – C8-0061/2015 – 2013/0441(NLE) – 2015/2234(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Elmar Brok

PROPUNERE DE REZOLUȚIE FĂRĂ CARACTER LEGISLATIV A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE FĂRĂ CARACTER LEGISLATIV A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului-cadru de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Filipine, pe de altă parte

(05431/2015 – C8-0061/2015 – 2013/0441(NLE)2015/2234(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (05431/2015),

–  având în vedere proiectul de Acord-cadru de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Filipine, pe de altă parte (15616/2010),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolele 207 și 209 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, coroborate cu articolul 218 alineatul (6) litera (a), (C8-0061/2015),

–  având în vedere relațiile diplomatice dintre Republica Filipine și UE [în acel moment Comunitatea Economică Europeană (CEE)], instituite la 12 mai 1964 prin numirea ambasadorului Republicii Filipine la CEE,

–  având în vedere Acordul-cadru CE‑Filipine de cooperare pentru dezvoltare, care a intrat în vigoare la 1 iunie 1985,

–  având în vedere Programul indicativ multianual al Uniunii Europene pentru Filipine (2014-2020),

–  având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1440/80 al Consiliului din 30 mai 1980 privind încheierea Acordului de cooperare dintre Comunitatea Economică Europeană și Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore și Thailanda – țări membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est(1),

–  având în vedere Comunicarea comună din 18 mai 2015 către Parlament și Consiliu intitulată „UE și ASEAN: un parteneriat cu un obiectiv strategic”,

–  având în vedere cea de a 10-a reuniune la nivel înalt a ASEM, desfășurată la Milano, în perioada 16-17 octombrie 2014,

–  având în vedere reuniunea interparlamentară dintre Parlamentul European și Parlamentul Filipinelor din februarie 2013,

–   având în vedere cea de a 23-a reuniune a Comitetului mixt de cooperare (CMC) între UE și ASEAN, care a avut loc la Jakarta, la 4 februarie 2016,

–  având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la Filipine, în special cele din 14 iunie 2012 referitoare la cazurile de impunitate din Filipine(2), din 21 ianuarie 2010 referitoare la Filipine (în urma masacrului de la Maguindanao din 23 noiembrie 2009)(3) și din 12 martie 2009 referitoare la Filipine [în urma ostilităților dintre forțele guvernului și Frontul Islamic de Eliberare Moro (FIEM)](4),

–  având în vedere statutul Filipinelor ca membru fondator al ASEAN în urma semnării Declarației de la Bangkok la 8 august 1967,

–   având în vedere cel de al 27-lea summit ASEAN, desfășurat la Kuala Lumpur, Malaysia, la 18-22 noiembrie 2015,

–  având în vedere cea de a 14-a reuniune la nivel înalt privind securitatea în Asia (Dialogul IISS Shangri-la), desfășurată la Singapore, între 29-31 mai 2015,

–   având în vedere raportul din 29 decembrie 2015 al lui Hilal Elver, Raportor special al ONU privind dreptul la alimentație (A/HRC/31/51/Add.1), raportul din 19 aprilie 2013 al lui Joy Ngosi Ezeilo, Raportor special al ONU privind traficul de persoane (A/HRC/23/48/Add.3) și raportul din 29 aprilie 2009 al lui Philip Alston, Raportor special al ONU pe probleme de execuții extrajudiciare, sumare sau arbitrare (A/HRC/11/2/Add.8),

–   având în vedere a doua evaluare periodică universală efectuată de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU în mai 2012, precum și faptul că 66 din cele 88 de recomandări cuprinse în aceasta au fost acceptate de Filipine,

–   având în vedere Planul de acțiune filipinez în materie de nutriție pentru 2011-2016 și Programul accelerat de reducere a foametei, precum și Planul de reformă agrară extinsă din 1988 și Codul pescuitului din 1998,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0143/2016),

A.   întrucât, având în vedere legislația internațională și națională din domeniul drepturilor omului, Republica Filipine constituie un model pentru alte țări din regiune, dat fiind că a ratificat opt dintre cele nouă principale convenții din domeniul drepturilor omului, cu excepția Convenției privind protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate (CPPED), precum și dat fiind că a ratificat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale în 2011;

B.   întrucât guvernul filipinez a încheiat în martie 2014 un acord de pace pe insula Mindanao cu Frontul Islamic de Eliberare Moro (FIEM), care implică constituirea unei regiuni autonome (Bangsamoro) în sudul musulman al insulei însă nu include participarea altor miliții care se opun procesului de pace; întrucât, cu toate acestea, Congresul filipinez nu a adoptat Legea fundamentală privind Bangsamoro (BBL) în februarie 2016 și, prin urmare, nu a reușit să asigure încheierea cu succes a negocierilor pentru pace;

C.  întrucât Filipine a beneficiat de instruire în domeniul combaterii insurgenței și a terorismului și de formare în domeniul informațiilor din partea armatei SUA, în cadrul luptei sale cu milițiile care au posibile legături cu grupuri teroriste regionale (din Asia de Sud-Est) și grupuri teroriste internaționale precum Al-Qaida și ISIS;

D.  întrucât, în aprilie 2015, Filipine și SUA au semnat Acordul de cooperare consolidată în domeniul apărării (EDCA);

E.  întrucât Japonia și Republica Filipine au semnat un memorandum pentru cooperare și schimburi de informații în materie de apărare în ianuarie 2015;

F.  întrucât relațiile sino-filipineze s-au deteriorat treptat începând din 2008, de la acuzațiile de corupție privind asistența chineză și în special din cauza fermității crescânde a Chinei în legătură cu pretențiile teritoriale în Marea Chinei de Sud;

G.   întrucât Republica Filipine a inițiat un arbitraj la Tribunalul Internațional de Arbitraj al Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS) în ianuarie 2013, solicitând clarificarea drepturilor sale maritime în temeiul UNCLOS și a validității pretențiilor exprimate de China asupra unei mari părți din Marea Chinei de Sud în virtutea așa-zisei linii de demarcare formate din nouă segmente;

H.  întrucât Republica Filipine a anunțat că va deschide noi baze navale și aeriene cu acces larg la Marea Chinei de Sud, punându-le la dispoziția navelor Statelor Unite, Japoniei și Vietnamului;

I.   întrucât UE a acordat Republicii Filipine statutul SPG+ în decembrie 2014, Republica Filipine fiind prima țară din ASEAN care beneficiază de astfel de preferințe comerciale; întrucât acest lucru permite Filipinelor să exporte în UE, fără bariere tarifare, 66% din toate produsele sale, inclusiv fructele prelucrate, uleiul de cocos, încălțămintea, peștele și produsele textile;

J.  întrucât Republica Filipine este alcătuită din mii de insule, o configurație care reprezintă o provocare pentru conectivitatea internă, infrastructură și comerț;

K.   întrucât UE este unul dintre principalii parteneri comerciali și investitori străini din Filipine;

L.   întrucât UE este cel de al patrulea partener comercial al Republicii Filipine și a patra cea mai mare piață de export, ceea ce reprezintă 11,56% din totalul exporturilor filipineze;

M.   întrucât Republica Filipine și-a exprimat recent intenția de a adera la parteneriatul transpacific și se află în consultări cu SUA privind aderarea la acest acord;

N.  întrucât UE a dublat fondurile alocate cooperării pentru dezvoltare cu Republica Filipine în perioada 2014-2020 și a asigurat ajutor umanitar semnificativ, precum și asistență de urgență victimelor furtunilor tropicale,

O.   întrucât Republica Filipine se află pe locul trei în topul țarilor în curs de dezvoltare cele mai vulnerabile la schimbările climatice, situație care va avea efecte negative asupra agriculturii și resurselor marine;

P.   întrucât efectele devastatoare ale taifunul Haiyan în 2013, care s-a soldat cu moartea a circa 6 000 de persoane, continuă să aibă un impact negativ asupra economiei, crescând îndeosebi insecuritatea alimentară și, potrivit estimărilor ONU, au determinat creșterea cu încă un milion a numărului de persoane sărace;

1.  salută încheierea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare cu Republica Filipine;

2.   consideră că UE ar trebui să continue să ofere sprijin financiar și asistență de consolidare a capacităților Republicii Filipine pentru reducerea sărăciei, incluziunea socială, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, promovarea păcii, reconcilierii, securității și reformei judiciare, ajutând țara la pregătirea pentru intervenții în caz de dezastre, ajutor umanitar și asistență și la implementarea unor politici eficace pentru combaterea schimbărilor climatice;

3.   încurajează guvernul filipinez să continue să încurajeze realizarea de progrese suplimentare în ceea ce privește eliminarea corupției și promovarea drepturilor omului;

4.   salută participarea Republicii Filipine la coaliția internațională pentru combaterea terorismului din 2001 încoace; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la faptul că se primesc în continuare rapoarte privind încălcări grave ale drepturilor omului de către armata filipineză atunci când desfășoară măsuri împotriva insurgenților, în special de către unitățile paramilitare;

5.   subliniază că Grupul Abu Sayyaf este acuzat că a comis cele mai grave acte de terorism desfășurate în Filipine, inclusiv bombardamente letale, cum ar fi atacul pe un feribot de la Manila în 2004, în care au fost ucise peste 100 de persoane;

6.  subliniază că există îngrijorări tot mai mari că Statul Islamic (ISIS) va atrage sprijinul unor grupuri afiliate din Asia de Sud-Est, prin răspândirea propagandei în limbile locale, iar unii extremiști din regiune și-au declarat deja devotamentul față de acesta;

7.   salută angajamentele asumate de guvernul filipinez și subliniază importanța realizării unui proces de pace în Mindanao care să fie cât mai deschis posibil tuturor părților; subliniază contribuția Grupului de Contact Internațional la acordurile de la Mindanao, regretă profund faptul că acordul de pace de la Mindanao nu a fost adoptat de către Congresul Filipinelor; solicită continuarea negocierilor de pace și adoptarea Legii fundamentale privind Bangsamoro;

8.   condamnă masacrarea, la 24 decembrie 2015, a unor agricultori creștini de către rebeli separatiști din Mindanao; salută inițiativa ONG-ului filipinez PeaceTech de a pune în contact elevi creștini și musulmani prin Skype într-un efort menit să favorizeze contactele dintre cele două comunități;

9.   invită guvernul filipinez să dezvolte capacități în domeniul colectării sistematice de date privind traficul de ființe umane și solicită UE și statelor membre să sprijine guvernul, în special Consiliul inter-agenții împotriva traficului (IACAT), în eforturile sale de a îmbunătăți asistența și sprijinul acordate victimelor, de a institui măsuri eficace de asigurare a respectării legii și de a îmbunătăți mijloacele legale de migrație a lucrătorilor și de a asigura tratamentul decent al migranților filipinezi în țările terțe;

10.   solicită UE și statelor sale membre să coopereze cu Republica Filipine pentru a face schimb de informații secrete, a coopera și a oferi sprijin în consolidarea capacităților guvernului în lupta internațională împotriva terorismului și a extremismului, cu respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept;

11.  ia act de faptul că Republica Filipine este localizată strategic în apropierea unor rute internaționale importante de transport maritim și aerian în Marea Chinei de Sud;

12.   reamintește îngrijorările sale grave legate de tensiunea din Marea Chinei de Sud; consideră regretabil faptul că, în ciuda Declarației de conduită din 2002, mai multe părți reclamă teritorii în apele disputate; este preocupat îndeosebi de amploarea deosebită a activităților desfășurate în prezent de China în această zonă, activități care includ construirea unor instalații militare, a unor porturi și a cel puțin unei piste de aterizare; îndeamnă toate părțile din zona disputată să se abțină de la acțiuni unilaterale și provocatoare și să soluționeze conflictele în mod pașnic în baza dreptului internațional, în special UNCLOS, prin mediere și arbitrare internațională imparțială; îndeamnă toate părțile să recunoască jurisdicția UNCLOS și a Curții de arbitraj și solicită respectarea eventualelor decizii ale UNCLOS; sprijină toate acțiunile care vor face posibil ca Marea Chinei de Sud să devină o „mare a păcii și cooperării”; sprijină, de asemenea, toate eforturile menite să asigure că părțile se pun de acord asupra unui cod de conduită pentru exploatarea pașnică a zonelor maritime respective, inclusiv prin crearea unor rute comerciale sigure și încurajează luarea de măsuri vizând consolidarea încrederii; consideră că UE ar trebui să se implice în cooperarea bilaterală și multilaterală pentru a contribui în mod eficace la securitatea regiunii;

13.  salută acordul din mai 2014 dintre Filipine și Indonezia care clarifică suprapunerile granițelor maritime în Marea Mindanao și Marea Celebes;

14.   solicită Republicii Filipine, ca una dintre țările cu statut SPG+ acordat de către UE, să asigure punerea în aplicare efectivă a tuturor convențiilor internaționale fundamentale în materie de drepturile omului și ale lucrătorilor, mediu și buna guvernanță enumerate în anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012; recunoaște că Filipine și-a întărit legislația în materie de drepturi ale omului; invită Republica Filipine să continue să stimuleze în continuare progresele în ceea ce privește promovarea drepturilor omului, inclusiv publicarea planului național de acțiune privind drepturile omului, precum și în ceea ce privește eliminarea corupției; își exprimă profunda preocupare cu privire la reprimarea activiștilor care militează pașnic pentru a-și proteja teritoriile ancestrale de impactul mineritului și al despăduririi; reamintește că, în conformitate cu SGP+, beneficiarii vor trebui să demonstreze că pun în aplicare obligațiile care le revin în privința drepturilor omului și drepturilor în materie de muncă, mediu și guvernare;

15.   ia act de evaluarea de țară a Filipinelor în cadrul SGP +, în special în ceea ce privește ratificarea tuturor celor șapte convenții ONU în domeniul drepturilor omului relevante pentru SGP + al UE; subliniază faptul că este necesar să se depună în continuare eforturi în vederea punerii în aplicare; ia act de măsurile luate de către guvern și de progresele înregistrate până în prezent;

16.   încurajează Republica Filipine să continue să îmbunătățească climatul investițional, inclusiv climatul privind ISD, prin creșterea transparenței și a bunei guvernări, prin punerea în aplicare a principiilor directoare ale ONU referitoare la comerț și drepturile omului și prin dezvoltarea în continuare a infrastructurii prin parteneriate public-private, după caz; își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele pe care schimbările climatice le vor avea asupra Filipinelor;

17.   încurajează guvernul să investească în noile tehnologii și în internet pentru a promova schimburile culturale și comerciale între insulele care formează Filipinele;

18.   salută Acordul din 22 decembrie 2015 de a deschide negocierile cu privire la un viitor acord de liber schimb cu Republica Filipine; consideră că este potrivit ca Comisia și autoritățile filipineze să asigure standarde înalte privind drepturile omului, munca și mediul; subliniază că un astfel de acord de liber schimb ar trebui să reprezinte un element de bază al unui acord interregional UE-ASEAN privind comerțul și investițiile pentru care pot fi relansate negocieri în paralel;

19.   ia act de faptul că 800 000 de filipinezi trăiesc în UE și de faptul că marinarii filipinezi care lucrează pe nave înmatriculate în UE transferă anual fonduri în valoare de peste trei miliarde de euro către Republica Filipine; consideră că UE ar trebui dezvolte în continuare schimburile interpersonale pentru studenți, cadre universitare și cercetători științifici, precum și schimburile culturale;

20.   având în vedere faptul că majoritatea echipajelor multor nave sub pavilion necomunitar care fac escală în porturile europene sunt de origine filipineză, precum și condițiile de muncă inumane și dificile în care trăiesc mulți dintre acești navigatori, invită statele membre să nu permită ca aceste nave să fie primite în porturile europene atunci când condițiile de muncă la bord încalcă drepturile lucrătorilor și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; îndeamnă, de asemenea, navele sub pavilion necomunitar să garanteze condițiile de muncă ale echipajelor acestora în conformitate cu legislația internațională și normele stabilite de OIM și OMI;

21.   solicită să aibă loc schimburi regulate între Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Parlament, pentru a-i permite acestuia din urmă să monitorizeze implementarea acordului-cadru și îndeplinirea obiectivelor acestuia;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Guvernului și Parlamentului Republicii Filipine.

(1)

JO L 144, 10.6.2009, p. 1.

(2)

JO C 332 E, 15.11.2013, p. 99.

(3)

JO C 305 E, 11.11.2010, p. 11.

(4)

JO C 87 E, 1.4.2010, p. 181.


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

19.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

57

3

5

Membri titulari prezenți la votul final

Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Amjad Bashir, Goffredo Maria Bettini, Elmar Brok, Klaus Buchner, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Aymeric Chauprade, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Mark Demesmaeker, Georgios Epitideios, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Iveta Grigule, Richard Howitt, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Afzal Khan, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Ilhan Kyuchyuk, Barbara Lochbihler, Ulrike Lunacek, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Sofia Sakorafa, Jean-Luc Schaffhauser, Charles Tannock, László Tőkés, Geoffrey Van Orden, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Luis de Grandes Pascual, Marielle de Sarnez, Andrzej Grzyb, András Gyürk, Takis Hadjigeorgiou, Marek Jurek, Javi López, Antonio López-Istúriz White, Norbert Neuser, Norica Nicolai, Soraya Post, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Paavo Väyrynen, Janusz Zemke

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Monika Hohlmeier, Zdzisław Krasnodębski, Marian-Jean Marinescu, Indrek Tarand, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Ivan Štefanec

Notă juridică - Politica de confidențialitate