Procedură : 2015/2282(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0162/2016

Texte depuse :

A8-0162/2016

Dezbateri :

PV 12/09/2016 - 19
CRE 12/09/2016 - 19

Voturi :

PV 13/09/2016 - 4.16
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0335

RAPORT     
PDF 629kWORD 175k
29.4.2016
PE 575.286v02-00 A8-0162/2016

referitor la punerea în aplicare a obiectivului tematic „îmbunătățirea competitivității IMM-urilor” [articolul 9 punctul 3 din Regulamentul privind dispozițiile comune]

(2015/2282(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională

Raportoare: Rosa D’Amato

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a obiectivului tematic „îmbunătățirea competitivității IMM-urilor” [articolul 9 punctul 3 din Regulamentul privind dispozițiile comune]

(2015/2282(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 9 punctul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 privind dispozițiile comune, prin care se stabilește obiectivul tematic de îmbunătățire a competitivității IMM-urilor,

–  având în vedere articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 privind dispozițiile comune referitor la instrumentele financiare sprijinite de fondurile ESI,

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii la un program de cercetare și dezvoltare derulat în comun de mai multe state membre pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii care desfășoară activități de cercetare(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(2),

–  având în vedere Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale,

–  având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2015 referitoare la oportunitățile de creștere ecologică pentru IMM-uri(3),

  având în vedere programul COSME pentru întreprinderile mici și mijlocii,

–  având în vedere sondajul Eurobarometru privind IMM-urile, eficiența resurselor și piețele pentru produsele ecologice (Eurobarometrul Flash nr. 381) și sondajul Eurobarometru privind rolul sprijinului public în comercializarea inovațiilor (Eurobarometrul Flash nr. 394),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 decembrie 2008 privind măsurile de îmbunătățire a mediului pentru IMM-uri în Europa - Actul privind întreprinderile mici („Small Business Act”)(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 iunie 2008, intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică: Un « Small Business Act » pentru Europa” (COM(2008)0394),

–  având în vedere Carta europeană pentru întreprinderile mici, adoptată de Consiliul European la reuniunea sa de la Feira din 19-20 iunie 2000,

  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2011 referitoare la aspectele practice privind revizuirea instrumentelor UE pentru sprijinirea finanțelor IMM-urilor în cadrul următoarei perioade de programare(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2012 referitoare la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile): competitivitate și oportunități de afaceri(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la tema „specializarea inteligentă”: crearea unei rețele a centrelor de excelență pentru o politică de coeziune eficientă(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană”(8),

–  având în vedere Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri)(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2014, intitulată „Cercetarea și inovarea ca surse de reînnoire a creșterii” (COM(2014)0339),

–  având în vedere al șaselea raport al Comisiei din 23 iulie 2014 privind coeziunea economică, socială și teritorială, intitulat „Investiții pentru locuri de muncă și creștere”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2011, intitulată „Politica industrială: Creșterea competitivității” (COM(2011)0642),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2011, intitulată „Întreprinderi mici într-o lume mare – un nou parteneriat pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea valorificării oportunităților globale” (COM(2011)0702),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 23 noiembrie 2011, intitulat „Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-urilor – Adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor” (COM(2011)0803),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 februarie 2011, intitulată „Revizuirea « Small Business Act » pentru Europa” (COM(2011)0078),

  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010, intitulată „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020” (COM(2010)0553),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2015, intitulată „Investiții în locuri de muncă și în creștere - Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene” (COM(2015)0639),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 iulie 2013, intitulat „Eliminarea decalajelor din domeniul inovării” (2013/C 218/03),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 20 noiembrie 2014, intitulat „Măsuri de susținere a creării unor ecosisteme ale întreprinderilor de înaltă tehnologie nou-înființate” (2014/C 415/02),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0162/2016),

A.  întrucât politica de coeziune reprezintă instrumentul principal pentru investițiile în creștere și locuri de muncă în UE, cu un buget de peste 350 de miliarde de euro până în 2020; întrucât rezultatele tangibile ale investițiilor făcute în cadrul politicii de coeziune pot contribui la modelarea creșterii actuale și viitoare a regiunilor din statele membre;

B.  întrucât, ca urmare a crizei economice și financiare, nivelul sărăciei și al excluziunii sociale a crescut în multe state membre, la fel ca și șomajul pe termen lung, șomajul în rândul tinerilor și inegalitățile sociale și întrucât IMM-urile pot juca, prin urmare, un rol relevant și important în redresarea economică a Europei;

C.  întrucât cele 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) din UE, care reprezintă circa 99 % dintre toate întreprinderile, aduc o contribuție fundamentală la creșterea economică, coeziunea socială, inovare și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, asigurând peste 100 de milioane de locuri de muncă, ceea ce reprezintă două din fiecare trei locuri de muncă din sectorul privat, și menținând ritmul de creștere a ocupării forței de muncă la un nivel de două ori mai ridicat decât cel din marile întreprinderi; întrucât doar 13 % din IMM-urile europene sunt implicate în activități comerciale și de investiții pe piețele globale;

D.  întrucât IMM-urile europene sunt foarte diverse și includ un mare număr de microîntreprinderi cu caracter local, care funcționează adesea în sectoarele tradiționale, și un număr din ce în ce mai mare de întreprinderi noi și de întreprinderi inovatoare care se dezvoltă rapid, precum și de întreprinderi socioeconomice axate pe obiective și grupuri specifice; întrucât aceste diverse modele de afaceri se confruntă cu probleme diferite și, prin urmare, cu nevoi diferite; întrucât, pentru a se facilita accesul IMM-urilor la credite, este esențial să se simplifice legislația regională, națională și europeană;

E.  întrucât IMM-urile prezintă un grad ridicat de adaptare la schimbare și au capacitatea de a ține pasul cu progresele tehnologice;

F.  întrucât microcreditul, care vizează, în principal, microîntreprinzătorii și persoanele defavorizate care doresc să desfășoare activități independente, este esențial pentru a depăși obstacolele din calea accesării serviciilor bancare tradiționale și întrucât Acțiunea comună de sprijinire a instituțiilor de microfinanțare din Europa (JASMINE) și axa Microfinanțare și antreprenoriat social a EaSI poate furniza un sprijin valid pentru îmbunătățirea accesului la finanțare, inclusiv pentru întreprinderile sociale;

G.  întrucât, în perioada de programare 2007-2013, politica de coeziune a sprijinit IMM-urile cu o sumă de 70 de miliarde de euro, creând mai mult de 263 000 de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, și le-a ajutat pe acestea să se modernizeze prin utilizarea TIC într-o măsură mai mare, prin accesul la formare, prin inovare sau prin modernizarea practicilor din domeniul muncii;

H.  întrucât politica de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020 va sprijini în continuare IMM-urile, dublând sprijinul acordat pentru perioada 2007-2013, pentru a se ajunge la 140 de miliarde de euro;

I.  întrucât obiectivul tematic intitulat „îmbunătățirea competitivității IMM-urilor” (OT 3) este unul dintre obiectivele tematice cu cel mai înalt procentaj de finanțare totală (13,9 %) și este de importanță primordială pentru atingerea obiectivelor politicii de coeziune și ale Strategiei Europa 2020;

J.  întrucât IMM-urile care doresc să obțină finanțare prin fondurile ESI, în măsura în care evoluează într-un mediu concurențial și se confruntă cu numeroase constrângeri, cum ar fi problemele de lichiditate, suferă în special din cauza complexității și instabilității normelor și din cauza birocrației, în special a lipsei de proporționalitate între costurile de gestionare și sumele alocate, din cauza timpului necesar constituirii candidaturilor și a necesității de a avansa fonduri;

K.  întrucât introducerea concentrării tematice în programarea politicii de coeziune pentru 2014-2020 a asigurat un instrument eficace pentru conceperea unor programe operaționale care se concentrează mai bine pe prioritățile de investiții, astfel încât să dispună de suficiente resurse pentru a produce impacturi reale,

L.  întrucât acordurile de parteneriat și programele operaționale prevăzute la articolele 14, 16 și 29 din Regulamentul privind dispozițiile comune sunt instrumente strategice pentru orientarea investițiilor din statele membre și regiunile acestora;

M.   întrucât, grație IMM-urilor, producția industrială va reprezenta până în 2020 cel puțin 20 % din PIB-ul statelor membre;

N.  întrucât doar o pondere mică a IMM-urilor din Europa poate identifica și fructifica în prezent oportunitățile oferite de comerțul internațional, de acordurile comerciale și de lanțurile valorice globale și întrucât, în ultimii trei ani, doar 13 % dintre IMM-urile europene au fost active pe plan internațional, în afara UE;

O.  întrucât procesul de internaționalizare a IMM-urilor ar trebui să se bazeze pe responsabilitatea socială a întreprinderilor, pe respectarea drepturilor omului și ale lucrătorilor, precum și pe cel mai mare grad posibil de protecție a mediului, pentru a se asigura o concurență echitabilă și o creștere a locurilor de muncă de calitate,

1.  ia act de faptul că, prin concentrarea tematică, programele operaționale au fost orientate mai bine spre un număr limitat de obiective strategice, în special în ceea ce privește stimularea creșterii și potențialul IMM-urilor, inclusiv al microîntreprinderilor, de a crea locuri de muncă de înaltă calitate; consideră că IMM-urile reprezintă forțele motrice ale economiei europene și sunt esențiale pentru asigurarea succesului politicii de coeziune, dar, de multe ori, se confruntă cu provocări multiple din cauza dimensiunii lor; recomandă, așadar, consolidarea și mai mare a sprijinului acordat IMM-urilor prin intermediul fondurilor ESI;

2.  solicită Comisiei și statelor membre să țină seama de valoarea adăugată a proiectelor IMM-urilor ce vizează dezvoltarea și inovarea sectoarelor tradiționale, dat fiind că aceasta nu doar va stimula crearea de locuri de muncă, ci va și menține specificul comercial local și regional, respectând, în același timp, principiile sustenabilității; subliniază necesitatea de a lua în considerare și contextul acestor sectoare și de a nu distruge echilibrul delicat dintre tehnicile de producție tradiționale bazate pe cunoaștere și inovare; subliniază că IMM-urile joacă un rol important în sectorul serviciilor, care trece printr-o transformare semnificativă ca urmare a digitalizării, și consideră că, prin urmare, insuficiența forței de muncă calificate din punctul de vedere al competențelor TCI ar trebui să fie abordată prin acordarea unei importanțe mai mari formării și educației în acest domeniu;

3.  subliniază că există o nevoie generală ca mecanismele care contribuie la simplificarea mediului de afaceri și accelerează procesul de înființare a unor întreprinderi noi cu REFIT să sprijine competitivitatea IMM-urilor și absorbția fondurilor ESI; subliniază, de asemenea, necesitatea de a respecta condiționalitățile ex-ante;

4.  solicită Comisiei să țină seama de principiile pachetului economiei circulare la punerea în aplicare a OT 3 pentru a încuraja o creștere economică mai sustenabilă și pentru a genera noi locuri de muncă de înaltă calitate pentru IMM-uri, acordând o atenție specială promovării locurilor de muncă verzi; consideră, în acest sens, că este important să se continue eforturile de promovare a competitivității ecologice a IMM-urilor prin îmbunătățirea accesului la finanțare, furnizarea mai multor informații, simplificarea legislației, reducerea birocrației, promovarea e-coeziunii și consolidarea unei culturi antreprenoriale verzi; atrage atenția asupra faptului că ecologizarea lanțului valoric, care implică refabricarea, repararea, întreținerea, reciclarea și proiectarea ecologică, ar putea oferi oportunități de afaceri considerabile pentru multe IMM-uri, însă doar dacă se schimbă comportamentele economice și dacă sunt eliminate sau reduse barierele legislative, instituționale și tehnice;

5.  reamintește că dificultățile cu care se confruntă IMM-urile se datorează și faptului că politicile de austeritate ale statelor membre și ale Uniunii Europene au redus drastic cererea;

6.  încurajează statele membre și autoritățile regionale să ia în considerare utilizarea oportunităților oferite de instrumentele financiare; subliniază necesitatea de a se asigura transparența, responsabilitatea și supravegherea unor astfel de instrumente financiare și ale programului inițiativei pentru IMM-uri, al cărui obiectiv este acordarea de sprijin financiar IMM-urilor; subliniază că instrumentele financiare ar trebui să fie întotdeauna utilizate ținând seama de obiectivele politicii de coeziune și că ar trebui furnizat un suport tehnic și administrativ adecvat;

7.  solicită un acces la credite mai simplu și mai puțin reglementat, care să țină seama de caracteristicile specifice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor nou-înființate, precum și de cele ale regiunilor în care acestea își desfășoară activitatea; regretă că investitorii și băncile refuză adeseori să finanțeze întreprinderi aflate în faza de lansare și în fazele timpurii de dezvoltare și că multe IMM-uri, în special întreprinderile nou-înființate mici, se confruntă cu dificultăți în accesarea unei finanțări externe; solicită prin urmare Comisiei, statelor membre și autorităților regionale să acorde o atenție deosebită îmbunătățirii accesului la finanțare al microîntreprinderilor și al întreprinderilor nou-înființate care doresc să se dezvolte; subliniază necesitatea aducerii la același nivel a ratei dobânzii pentru finanțarea IMM-urilor și a ratei dobânzii pentru întreprinderile mai mari;

8.  consideră că micile întreprinderi europene au tendința de a se baza pe surse de finanțare precum băncile și nu sunt întotdeauna la curent cu existența unor surse de finanțare suplimentare sau cu opțiunile lor financiare; ia act de faptul că, luând în considerare fragmentarea piețelor, Comisia a propus o serie de inițiative, cum ar fi uniunea piețelor de capital, cu scopul de a diversifica sursele de finanțare, de a facilita libera circulație a capitalurilor și de a îmbunătăți accesul la finanțare, în special pentru IMM-uri;

9.  remarcă lipsa de dovezi cu privire la efectele și rezultatele obținute de instrumentele financiare și legătura vagă dintre aceste instrumente financiare și obiectivele și prioritățile generale ale UE; solicită Comisiei să îmbunătățească în continuare acordarea de granturi în loc să promoveze, în principal, utilizarea instrumentelor financiare;

10.  remarcă faptul că, în perioada de programare precedentă, 2007-2013, mai multe obstacole, cum ar fi efectele crizei economice, gestionarea complexă a fondurilor structurale și sarcinile administrative, precum și accesul limitat la finanțare al IMM-urilor și complexitatea punerii în aplicare a schemelor de sprijin au condus la o absorbție insuficientă a acestor fonduri de către IMM-uri; avertizează cu privire la necesitatea de a se aborda motivele care stau la baza ratei scăzute de absorbție pentru a se evita apariția acelorași probleme în perioada de programare 2014-2020, precum și cu privire la faptul că birocrația excesivă a împiedicat unele IMM-uri să solicite fondurile disponibile; regretă caracterul prea general și incomplet al studiilor existente privind eficiența și impactul real al fondurilor ESI la nivelul IMM-urilor și solicită Comisiei să pregătească rapid, în cooperare cu statele membre, o evaluare a acestei chestiuni și să o prezinte Parlamentului; subliniază că o capacitate slabă de administrare poate împiedica punerea în aplicare cu succes și la timp a OT 3;

11.  ia act de faptul că Comisia acordă o atenție din ce în ce mai mare bunei guvernanțe și serviciilor publice de înaltă calitate; reamintește că este foarte important ca IMM-urile să dispună de un mecanism transparent, coerent și inovator de achiziții publice; îndeamnă, prin urmare, ca obstacolele întâmpinate de IMM-uri în cadrul procedurilor de ofertare să fie, pe cât posibil, înlăturate, eliminându-se poverile administrative inutile, evitându-se crearea unor cerințe suplimentare la nivel național și punându-se în aplicare dispozițiile cadrului legislativ în vigoare pentru soluționarea cât mai rapidă a litigiilor din domeniul achizițiilor publice; salută Directiva 2014/24/UE și documentul european de achiziție unic (DEAU), care ar trebui să reducă în mod semnificativ povara administrativă a întreprinderilor, în special a IMM-urilor; subliniază necesitatea de a aplica în continuare în mod strict măsurile de contracarare a erorilor și a fraudelor fără a înmulți sarcinile administrative și de a simplifica procedurile administrative pentru a împiedica apariția unor erori; solicită autorităților contractante care doresc să grupeze împreună contractele să se asigure că nu exclud IMM-urile din acest proces doar din cauza dimensiunii lotului final, având în vedere că contractele mai mari ar putea implica criterii mai împovărătoare;

12.  reiterează apelurile sale de a îmbunătăți transparența și gradul de participare a tuturor autorităților regionale și locale pertinente, a actorilor societății civile, a antreprenorilor și a altor părți interesate, în special în procesul de definire a cerințelor pentru cererile de propuneri de proiecte, pentru o mai bună axare pe nevoile beneficiarilor finali; subliniază, prin urmare, nevoia de a se pune efectiv în aplicare și de a se respecta principiul parteneriatului și în fazele de elaborare, de pregătire și de punere în aplicare ale acordurilor de parteneriat și ale programelor operaționale, astfel cum se precizează în Regulamentul privind dispozițiile comune și în Codul de conduită în materie de parteneriat; ia act cu îngrijorare de faptul că multe organizații ale IMM-urilor din statele membre nu sunt implicate cu adevărat și că, adeseori, acestea sunt doar informate, fără a fi consultate în mod cuvenit; încurajează organizațiile care reprezintă sectoarele orientate spre viitor, durabile și ecoinovatoare ale economiei să se implice în parteneriat și invită Comisia și statele membre să acorde acestor organizații mijloacele de acțiune necesare, inclusiv prin utilizarea asistenței tehnice și a consolidării capacităților;

13.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure o mai coordonare și coerență între toate politicile de investiții ale UE care vizează IMM-urile; remarcă faptul că consolidarea sinergiei dintre fondurile ESI și alte politici și instrumente financiare care vizează IMM-urile va maximiza impactul investițiilor; salută planul de a simplifica accesul la fondurile ESI prin introducerea unei „mărci de excelență” pentru proiectele evaluate drept „excelente” dar care nu sunt finanțate prin Orizont 2020; îndeamnă statele membre să creeze, în parteneriat cu actorii sociali și economici, fie un ghișeu unic la nivel regional pentru a promova instrumentele financiare ale UE care există deja și sunt destinate IMM-urilor, fie o platformă consolidată pentru diversele instrumente financiare ale UE destinate IMM-urilor, precum și să asigure un sprijin administrativ pentru pregătirea și implementarea proiectelor;

14.  subliniază rolul pe care investițiile teritoriale integrate (ITI), dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD), strategiile macroregionale și cooperarea teritorială europeană l-ar putea juca în aplicarea cu succes a obiectivelor OT 3, având în vedere că unele proiecte pot implica zonele transfrontaliere, inclusiv mai multe regiuni și țări, și pot conduce la practici inovatoare la nivel local;

15.  ia act de faptul că, potrivit primei evaluări prezentate de Comisie, sumele alocate pentru sprijinirea IMM-urilor au crescut substanțial comparativ cu perioadele de programare anterioare; subliniază că fondurile ESI și, în special, programele operaționale al căror obiectiv este sprijinirea cercetării și dezvoltării, ar putea ajuta IMM-urile să își îmbunătățească capacitatea de a depune cereri de brevete la Oficiul European de Brevete, prin punerea la dispoziție a unor scheme de finanțare viabile și ușor de utilizat;

16.  regretă întârzierile legate de punerea în aplicare a politicii de coeziune pe parcursul actualei perioade de programare; subliniază urgența accesului IMM-urilor la finanțare și faptul că, deși au fost aprobate toate programele operaționale, punerea în aplicare în sine se află încă într-o etapă incipientă; constată că punerea în aplicare a politicii de coeziune a înregistrat întârzieri și îndeamnă Comisia să elaboreze măsuri pentru a elimina în mod mai rapid astfel de întârzieri;

17.  îndeamnă Comisia să monitorizeze și să încurajeze accelerarea punerii în aplicare a politicii de coeziune, în special crearea de proiecte ce au un potențial de creștere sustenabilă și de creare de locuri de muncă de calitate, acordând atenție, de asemenea, proiectelor lansate în mediul rural pentru crearea de noi servicii și evitarea depopulării zonelor rurale; solicită Comisiei să aibă în vedere, la stabilirea criteriilor de eligibilitate, valoarea adăugată economică și socială și impactul asupra mediului înconjurător ale proiectelor;

18.  subliniază rolul Parlamentului în ceea ce privește supravegherea punerii în aplicare orientate spre rezultate a politicii de coeziune; solicită Comisiei să identifice, într-o etapă cât se poate de timpurie, elementele care împiedică utilizarea eficientă a fondurilor de către IMM-uri, să identifice potențiale sinergii între fondurile ESI și între acestea și alte fonduri relevante pentru IMM-uri, precum și să furnizeze orientări și recomandări specifice de acțiune pentru consolidarea simplificării, monitorizarea și evaluarea utilizării acestor instrumente financiare; constată că există dificultăți din ce în ce mai mari în acest sector, în special în regiunile ultraperiferice și în zonele în care absența unei infrastructuri-cheie de calitate conduce la un nivel scăzut al investițiilor private;

19.  subliniază necesitatea unui dialog structurat între Banca Europeană de Investiții și Fondul european de investiții, cu scopul de a îmbunătăți și de a facilita accesul IMM-urilor la surse diversificate de finanțare;

20.  subliniază că principalele obstacole care împiedică un acces larg al IMM-urilor la fondurile ESI includ sarcina administrativă, numărul ridicat de scheme de ajutoare, complexitatea normelor și procedurilor, întârzierile în introducerea actelor de punere în aplicare și riscul de suprareglementare; solicită, prin urmare, Grupului la nivel înalt privind simplificarea să prezinte propuneri concrete, ținând seama și de strategia privind o mai bună legiferare, pentru a reduce sarcinile administrative și a simplifica procedurile legate de gestionarea fondurilor ESI de către IMM-uri, acordând o atenție deosebită cerințelor privind auditul, flexibilității gestiunii, evaluării riscului și evaluării intermediare, sistemului de control și respectării normelor în materie de concurență și a altor politici ale UE; solicită ca aceste măsuri de simplificare să respecte principiile „o singură dată” și „a gândi mai întâi la scară mică”, prevăzute în inițiativa în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”), și să fie concepute și puse în aplicare la diferite niveluri, în colaborare cu reprezentanții diferitelor categorii de IMM-uri; invită grupul la nivel înalt să comunice în mod neîntrerupt rezultatele activității sale Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului și solicită Comisiei să consulte reprezentanții statelor membre cu privire la chestiunile care fac obiectul activității grupului la nivel înalt;

21.  solicită Comisiei să stabilească condiții pentru ajutorul de stat la nivel național și regional care să nu discrimineze IMM-urile și să fie consecvente cu sprijinul acordat întreprinderilor prin intermediul politicii de coeziune, precum și să utilizeze pe deplin schemele de ajutoare bazate pe Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, cu scopul de a reduce sarcinile administrative pentru beneficiari și administrații și a accelera absorbția fondurilor ESI, clarificând, în același timp, legătura dintre normele privind fondurile ESI pentru IMM-uri și normele privind ajutoarele de stat;

22.  solicită Comisiei să încurajeze statele membre să facă schimb de date, de cunoștințe și de cele mai bune practici în acest sens, asigurând o raportare corespunzătoare și motivându-le să sprijine proiectele care au un potențial ridicat de a crea locuri de muncă;

23.  solicită Comisiei și statelor membre să identifice urgent o soluție de durată pentru restanțele la plăți din domeniul politicii regionale și să aplice în mod corespunzător Directiva privind întârzierea efectuării plăților(2011/7/UE), pentru a garanta că IMM-urile, ca parteneri la proiecte, nu vor fi oprite să ia parte la programe și proiecte de sprijin în cursul actualei perioade de programare din cauza întârzierii plăților; indică, de asemenea, că o respectare mai riguroasă a acestei directive, care prevede, printre altele, că autoritățile publice trebuie să efectueze plățile pentru bunurile și serviciile pe care le achiziționează în termen de 30 de zile, ar contribui la crearea condițiilor necesare pentru stabilizarea și creșterea IMM-urilor;

24.  subliniază că strategiile de specializare inteligentă, deși nu fac parte oficial din condiționalitatea ex-ante în cadrul OT 3, sunt un instrument crucial pentru a garanta inovarea și adaptabilitatea obiectivelor tematice și subliniază, în același timp, că aceste strategii nu ar trebui să vizeze doar inovarea științifică și tehnologică, ci și inovarea care nu are un fundament științific; solicită Comisiei să transmită un raport Parlamentului cu privire la rezultatele strategiilor de specializare inteligentă dedicate IMM-urilor la nivel național și/sau regional; subliniază consecvența dintre strategiile de specializare inteligentă adoptate de fiecare regiune și economia teritorială corespunzătoare, precum și provocarea reprezentată de implementarea specializării inteligente în zonele neurbane care nu dispun de o infrastructură suficientă în acest scop; salută condiționalitatea ex-ante prevăzută în TO 3 cu privire la inițiativa în favoarea întreprinderilor mici și invită statele membre să adopte măsurile necesare și să accelereze realizarea obiectivelor prevăzute în această inițiativă; sprijină premiul „Regiunea europeană întreprinzătoare” (REI), al cărui obiectiv este identificarea și recompensarea regiunilor UE cu strategii antreprenoriale remarcabile, orientate spre viitor, care aplică cele zece principii prevăzute în inițiativa în favoarea întreprinderilor mici;

25.  solicită autorităților de management să țină seama de caracteristicile și competențele specifice ale fiecărui teritoriu în parte, acordând o atenție deosebită teritoriilor subdezvoltate, depopulate și cu un nivel de șomaj ridicat, în vederea promovării atât a sectoarelor economice tradiționale, cât și a celor inovatoare; solicită Comisiei să elaboreze programe specifice care să includă toate elementele de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii pertinente pentru IMM-uri; reamintește existența unei disparități de gen, care a fost identificată și în cadrul inițiativei în favoarea întreprinderilor mici, și își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul actual scăzut de participare a femeilor la înființarea și conducerea întreprinderilor; îndeamnă Comisia și statele membre să încurajeze implementarea unor strategii specifice pentru a sprijini activitățile antreprenoriale ale tinerilor și ale femeilor în contextul creșterii verzi, ca o modalitate de a concilia creșterea economică și a ratei de ocupare a forței de muncă, incluziunea socială și profesionalismul cu durabilitatea mediului;

26.  solicită Comisiei să creeze o platformă participativă în cadrul bugetelor existente pentru difuzarea rezultatelor proiectelor IMM-urilor, inclusiv a exemplelor de bune practici înregistrate în cadrul FEDR în perioadele de programare 2000-2006 și 2007-2013;

27.  observă că „Ghidul inteligent pentru inovare în domeniul serviciilor” elaborat de Comisia Europeană subliniază modul în care strategiile de sprijin public regional, concepute în consultare cu actorii sociali și economici teritoriali, sunt capabile să ofere IMM-urilor un mediu favorabil și să le ajute să își mențină o poziție competitivă în lanțurile valorice globale;

28.  subliniază provocările și oportunitățile reprezentate pentru IMM-uri de necesitatea de a se adapta și a respecta deciziile luate recent în cadrul COP21;

29.  consideră că acordarea unui sprijin și a unor stimulente adecvate în favoarea activităților IMM-urilor poate crea oportunități inovatoare pentru integrarea refugiaților și a migranților;

30.  subliniază că, întrucât principala sursă de locuri de muncă în UE sunt IMM-urile, înființarea întreprinderilor ar trebui să fie facilitată prin promovarea competențelor antreprenoriale și introducerea antreprenoriatului în programele școlare, astfel cum se precizează în inițiativa în favoarea întreprinderilor mici, și că, în special în ceea ce privește schemele de microcreditare, formarea adecvată și sprijinul acordat întreprinderilor sunt esențiale, fiind nevoie de o formare specială pentru a pregăti tinerii în perspectiva economiei verzi;

31.  îndeamnă Comisia să stimuleze, în cooperare cu statele membre și cu autoritățile de management, crearea unui ecosistem compus din universități, centre de cercetare, actori economici și sociali și instituții publice, care să promoveze competențele antreprenoriale, încurajând în același timp autoritățile de management să utilizeze fondurile disponibile pentru asistența tehnică, inclusiv pentru utilizarea inovatoare a TCI de către IMM-uri; remarcă în acest sens, de asemenea, faptul că asistența tehnică acordată în baza obiectivului tematic 11 trebuie să aducă beneficii tuturor partenerilor menționați la articolul 5 din Regulamentul privind dispozițiile comune cu privire la parteneriat; solicită, prin urmare, să se asigure accesul organizațiilor teritoriale ale IMM-urilor la dispozițiile OT 11 și la măsurile de consolidare a capacităților;

32.  subliniază că doar aproximativ 25 % din IMM-urile din UE se implică în activități de export în UE și că internaționalizarea IMM-urilor este un proces care necesită măsuri de sprijin și la nivel local; invită Comisia să utilizeze fondurile ESI într-o mai mare măsură pentru a ajuta IMM-urile să profite de oportunitățile oferite de comerțul internațional și să abordeze provocările generate de acesta, acordându-le sprijin cu privire la abordarea costurilor de ajustare și a efectelor negative ale concurenței internaționale în creștere;

33.  invită Comisia să sporească finanțarea pentru consolidarea competitivității IMM-urilor atunci când va elabora politica de coeziune pentru perioada de după 2020;

34.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0364.

(2)

JO C 24, 22.1.2016, p. 2.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0198.

(4)

JO C 21 E, 28.1.2010, p. 1.

(5)

JO C 188 E, 28.6.2012, p. 7.

(6)

JO C 68 E, 7.3.2014, p. 40.

(7)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0002.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0308.

(9)

JO L 124, 20.5.2003, p. 36.


EXPUNERE DE MOTIVE

Obiectivul comun al investițiilor din cadrul fondurilor ESI este de a sprijini punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 a UE pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Fiecare fond ESI sprijină 11 obiective tematice, iar obiectivul tematic trei (prescurtat în continuare OT 3) privește „îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM)”, precum și prioritățile de investiții conexe pentru FEDR.

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) sunt esențiale pentru economia regiunilor UE, atât pentru ocuparea forței de muncă, cât și pentru competitivitate. Pentru perioada 2007-2013, prin intermediul politicii de coeziune s-au alocat peste 70 de miliarde de euro pentru sprijinirea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, iar pentru perioada 2014-2020 se urmărește dublarea acestei sume (de asemenea cu ajutorul instrumentelor financiare). În cursul noii perioade de programare, printre alte posibilități, investițiile în IMM-uri se vor face prin OT 3, permițând, în același timp, realizarea de investiții în IMM-uri în cadrul altor obiective tematice.

În cadrul domeniului principal „competitivitatea IMM-urilor” au fost alocați mai bine de 63 de miliarde de euro din fondurile ESI în perioada de programare 2014-2020 (+ aproape 31 de miliarde prin cofinanțare la nivel național, pentru a ajunge la un total de 94 de miliarde de euro).

Se preconizează următoarele realizări:

- sprijinirea a aproximativ 801 500 de întreprinderi pentru crearea a 354 300 de noi locuri de muncă; împreună cu sprijinul pentru C&I oferit întreprinderilor, aceasta înseamnă că 5 % dintre toate IMM-urile și 8 % dintre toate noile întreprinderi din UE vor beneficia de sprijin financiar din partea UE;

- 396 500 de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii (inclusiv întreprinderi cooperative și întreprinderi din economia socială) vor beneficia de finanțare pentru a investi în dezvoltarea capitalului uman și în abilități de comunicare interpersonală;

În ceea ce privește FEDR, sprijinirea IMM-urilor (OT 3) este unul dintre cele patru obiective tematice, care ar trebui să se centreze pe promovarea antreprenoriatului, pe dezvoltarea și punerea în aplicare de noi modele de afaceri, pe sprijinirea creării și extinderii unor capacități avansate de dezvoltare a produselor și a serviciilor și pe sprijinirea creșterii pe piețele naționale și internaționale.

Ținând seama de definiția IMM-urilor dată de Comisie, potrivit căreia acestea sunt întreprinderi cu mai puțin de 250 de angajați și o cifră de afaceri anuală de până la 50 de milioane de euro și/sau un bilanț anual de până la 43 de milioane de euro, Raportul anual al CE pe 2014/2015 privind IMM-urile europene arată că IMM-urile au contribuit în proporție de 71,4 % la creșterea ocupării forței de muncă în 2014 în sectorul comercial nefinanciar, iar în 2014 IMM-urile aveau cumulat aproape 90 de milioane de angajați, și anume 67 % din totalul angajaților, și au generat 58 % din valoarea adăugată din sector. În plus, aproape toate IMM-urile (93 %) sunt microîntreprinderi care au mai puțin de 10 angajați. Circa trei sferturi dintre IMM-uri sunt active în cele cinci sectoare-cheie; „comerțul angro și cu amănuntul”, „fabricație”, „construcții”, „servicii comerciale” și „servicii de cazare și alimentație”.

Ca cifră generală, în perioada 2007-2013 politica de coeziune a sprijinit 73 500 de întreprinderi noi și a creat mai bine de 263 000 de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor. În perioada 2007-2013 au existat 204 de programe operaționale în cadrul FEDR care au sprijinit cercetarea și inovarea și respectiv creșterea și dezvoltarea IMM-urilor (circa 70 de miliarde de euro).

În mod specific, programele operaționale în cazul cărora cea mai mare parte a finanțării (peste 80 %) a fost cheltuită pentru cercetare, inovare și domenii legate de IMM-uri sunt:

- Programul operațional național de dezvoltare economică (Ungaria);

- „Factores de Competitividade 2007-2013” (Portugalia);

- „Innovation og Viden” (Danemarca), Dezvoltarea competitivității economiei bulgare (Bulgaria) și

- programul operațional regional Burgenland (Austria).

Aproximativ jumătate din finanțarea FEDR totală în curs de evaluare a fost alocată domeniului „Investiții în întreprinderi ale căror activități sunt direct legate de cercetare și de inovație” și categoriei generale „Alte investiții în întreprinderi”. Forma de finanțare care este folosită cel mai adesea pentru toate categoriile de cheltuieli este ajutorul nerambursabil, urmat de ajutoare cum ar fi împrumuturile, subvenționarea ratei dobânzii și oferirea de garanții, dirijate către prioritățile selecționate. În general, capitalul de risc și alte forme de finanțare sunt întâlnite mult mai rar.

Poziția PE în cadrul negocierilor pentru OT 3 și implicarea părților interesate

PE a evidențiat întotdeauna că „IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei UE și au un potențial imens de creare de locuri de muncă, fiind responsabile pentru 85 % dintre locurile de muncă nou-create; 20,7 milioane de IMM-uri asigură peste 67 % din locurile de muncă din sectorul privat din UE, locurile de muncă în cadrul microîntreprinderilor reprezentând 30 %”. PE consideră, de asemenea, că IMM-urile sunt „factori-cheie ai creșterii economice pe termen lung a Europei și ai oportunităților sustenabile de creare de locuri de muncă în cele 28 de state membre”.

În 2014, Comisia pentru dezvoltare regională a declarat că „(...) politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 constituie un instrument important și eficient pentru a crea creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a realiza obiectivele Strategiei Europa 2020, sprijinind, printr-o gamă largă de măsuri și de instrumente financiare inovatoare, înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), inclusiv a microîntreprinderilor, care reprezintă una din principalele surse de locuri de muncă din UE” și a solicitat „statelor membre și regiunilor să instituie sisteme eficiente de informare și de sprijin pentru a permite microîntreprinderilor și IMM-urilor să beneficieze de finanțarea UE și, de asemenea, să adopte măsuri ambițioase ca parte a mecanismului comun de partajare a riscurilor, asociind resursele bugetare ale UE, cum ar fi COSME, inițiativa « Orizont 2020 » și Fondurile structurale și de investiții europene (FSI)”.

În Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la cel de-al cincilea Raport privind coeziunea al Comisiei și strategia pentru politica de coeziune după 2013, PE a solicitat ca „principiile de bază ale « Small Business Act » pentru Europa (SBAE), și anume « Gândiți mai întâi la scară mică » și « o singură dată », să fie considerate drept fundamente ale politicii de coeziune și consideră că aceste principii ar trebui aplicate de statele membre și de regiuni atunci când își definesc programele operaționale”; PE a salutat, de asemenea, „colaborarea eficientă dintre BEI și Comisie pentru punerea în aplicare a trei inițiative comune: JESSICA, JEREMIE și JASMINE”.

În cadrul negocierilor FEDR, Parlamentul European a introdus elementul cooperării dintre întreprinderile mari și IMM-uri pentru investiții productive pentru a sprijini întreprinderile mai mari din domeniul TIC și a fost de acord cu introducerea instrumentului financiar „Inițiativa privind IMM-urile”, care este gestionat indirect de CE și pus în aplicare de BEI; totuși, PE a solicitat coborârea plafonului inițial al acestei inițiative la 1,5 miliarde EUR.

OT 3 a fost unul dintre domeniile în care autoritățile dețineau cea mai eficace capacitate de gestionare, iar concentrarea tematică a reprezentat o provocare pentru UE12, în special în ceea ce privește sprijinirea IMM-urilor, datorită faptului că în perioada 2007-2013 s-a pus accentul pe îmbunătățirea infrastructurilor.

Majoritatea guvernelor locale sunt implicate direct și/sau prin asociațiile lor naționale în comitete de monitorizare a programelor pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), adesea pentru Fondul social european (FSE) și uneori pentru alte fonduri. Totuși, influența lor asupra punerii în aplicare a programelor variază (dimensiunea structurilor de parteneriat, disponibilitatea informațiilor, claritatea și previziunea volumului de activitate al reuniunilor). În majoritatea cazurilor, cea mai mare parte a aspectelor operaționale ale Codului european de conduită în materie de parteneriat nu sunt aplicate în mod corect. Ca și în faza pregătitoare a programelor operaționale (PO), regiunile rămân adesea interlocutorii privilegiați ai guvernelor centrale și dețin o influență și o putere mai mare asupra deciziilor decât autoritățile publice locale. În anumite cazuri, asociațiile naționale ale autorităților locale (prin încălcarea articolului 5 al Regulamentului privind dispozițiile comune în ceea ce privește parteneriatele) nu sunt parteneri deplini, ci sunt doar informate cu privire la deciziile principale și nu iau parte la procesul concret de luare a deciziilor. Alte asociații naționale ale autorităților locale joacă un rol mai strategic pentru a asigura execuția mai eficace a FESI: aceasta trebuie să fie calea de urmat pentru a asigura o mai bună absorbție a FESI în cursul perioadei de programare curente 2014-2020. Semnarea unui acord între guvernele centrale și alte niveluri de guvernare ar transmite o declarație comună serviciilor Comisiei și ar asigura o mai mare asumare a priorităților de investiții, o mai bună cunoaștere de către autoritățile locale și regionale a oportunităților oferite de FESI și, prin urmare, folosirea mai eficientă a fondurilor UE pe teren.

Recunoașterea importanței autorităților locale poate fi analizată și prin dimensiunea teritorială a PO, capacitatea autorităților locale de a accesa și folosi instrumente financiare ale UE și numirea lor drept organisme intermediare sau beneficiari ai unei investiții teritoriale integrate (ITI). În majoritatea cazurilor, dacă responsabilitățile sunt descentralizate atunci ele revin zonelor urbane mai mari sau regiunilor. Aceasta reprezintă o oportunitate ratată de a implica zonele locale de toate tipurile în modelarea deciziilor de finanțare în beneficiul dezvoltării acestor zone.

Capacitatea administrativă a autorităților locale

În ceea ce privește simplificarea, voința de a reduce costurile administrative pentru beneficiari nu ar trebui să genereze costuri suplimentare pentru autoritățile de management sau pentru autoritățile locale cu responsabilități delegate.

Ar trebui ca guvernele centrale să dea autorităților locale care sunt dispuse să fie mai implicate în gestionarea FESI posibilitatea de a primi mai multe puteri decizionale, începând cu selectarea proiectelor. Asistența tehnică și implicarea timpurie în discuțiile privind prioritățile de investiții în cursul viitoarelor runde de finanțare vor ajuta la acest proces.

Dat fiind că majoritatea țărilor și regiunilor abia au început să lanseze programele, încă mai este posibil ca autoritățile de management și Comisia să asigure aplicarea mai coerentă a principiului parteneriatului stabilit în regulament și în Codul de bune practici.

Succesul programelor FESI - și al strategiilor care stau la baza acestora prin condiționalitățile ex ante - va depinde de buna guvernanță și de începerea lor imediată, precum și de punerea lor în aplicare în întregime în anii ce urmează.

Instrumentele financiare pentru OT 3

OT 3 poate fi sprijinit prin instrumente financiare (IF), care ar trebui concepute pe baza unei evaluări ex-ante. Aceste IF pot fi create la nivelul UE, combinând fondurile ESI cu alte resurse pentru a încuraja acordarea de împrumuturi IMM-urilor de către bănci. IF pot fi create și la nivel național/regional și gestionate de autoritatea de management și pot consta din împrumuturi sau din garanții.

Al doilea pachet de lucru: cadrul politic pentru raport

Îmbunătățirea eficienței folosirii resurselor de către IMM-uri creează un potențial enorm atât de reducere a costurilor de producție, cât și de creștere a productivității. În cazul în care resursele sunt folosite mai bine, calculele demonstrează că industria europeană ar putea realiza economii potențiale de 630 de miliarde EUR pe an. Prevenirea daunelor de mediu și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon este o provocare a societății care oferă, de asemenea, noi oportunități de afaceri pentru întreprinderile care aduc pe piață produse și servicii verzi. IMM-urile necesită un mediu de afaceri favorabil, în care ideile verzi să poată fi dezvoltate, finanțate și introduse pe piață cu ușurință. Refabricarea, repararea, întreținerea, reciclarea și proiectarea ecologică au un imens potențial de a deveni motoare ale creșterii economice și ale creării de locuri de muncă, aducând, în același timp, contribuții semnificative la soluționarea provocărilor climatice. IMM-urile și antreprenorii necesită un mediu care să-i sprijine în vederea tranziției spre o economie circulară. Angajamentele internaționale ale UE în domenii cum ar fi cooperarea în domeniul schimbărilor climatice sau politicile de vecinătate deschid noi piețe concrete pentru IMM-urile europene cu experiență în domeniul ecologic. Este necesar să se asigure un cadru mai favorabil și o cooperare internațională consolidată pentru a ajuta IMM-urile să se integreze cu succes în lanțurile valorice globale.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

19.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Bill Etheridge, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Iskra Mihaylova, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Julia Reid, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

Membri supleanți prezenți la votul final

Petras Auštrevičius, Daniel Buda, Salvatore Cicu, Viorica Dăncilă, Andor Deli, Ivana Maletić, Maurice Ponga, Davor Škrlec

Notă juridică - Politica de confidențialitate