RECOMANDARE referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, Acordului între Uniunea Europeană și Republica Palau privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere

18.5.2016 - (12080/2015 – C8-0400/2015 – 2015/0193(NLE)) - ***

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
Raportoare: Mariya Gabriel

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, Acordului între Uniunea Europeană și Republica Palau privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere

(12080/2015 – C8-0400/2015 – 2015/0193(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12080/2015),

–  având în vedere proiectul de acord între Uniunea Europeană și Republica Palau privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (12077/2015),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 77 alineatul (2) litera (a) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0400/2015),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0177/2016),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Palau.

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Cadrul relațiilor și dispozițiile generale ale acordului

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Palau sunt reglementate prin acordul de parteneriat dintre grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, denumit „Acordul de la Cotonou”.

În contextul modificării Regulamentului (CE) nr. 539/2001 prin Regulamentul (UE) nr. 509/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, Republica Palau a fost deplasată la anexa II, în care figurează lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză pentru trecerea frontierelor exterioare ale statelor membre. Regulamentul (CE) nr. 539/2001 este aplicat de către toate statele membre, cu excepția Irlandei și a Regatului Unit.

După adoptarea regulamentului menționat, la 20 mai 2014, Consiliul a adoptat, la 9 octombrie 2014, o decizie prin care Comisia este autorizată să inițieze negocieri pentru încheierea acordului bilateral dintre Uniunea Europeană și Republica Palau. Negocierile au fost deschise la 17 decembrie 2014 și s-au încheiat la 27 mai 2015 (Palau) și la 10 iunie 2015 (UE). Semnarea acordului a avut loc la 7 decembrie 2015, la Bruxelles. De la această dată, acordul se aplică cu titlu provizoriu, în așteptarea aprobării Parlamentului European.

Acordul semnat prevede un regim de deplasare fără obligația de a deține viză în beneficiul cetățenilor Uniunii și al resortisanților Republicii Palau care călătoresc pe teritoriul celeilalte părți contractante pentru o ședere de maximum 90 de zile pe durata unei perioade de 180 de zile. De exonerarea de obligația de a deține viză beneficiază toate categoriile de persoane (titulari ai unui pașaport simplu, diplomatic, de serviciu/oficial sau special) care călătoresc din indiferent ce motiv, cu excepția exercitării unei activități remunerate.

**

Justificarea raportoarei

Acest acord de exonerare de obligația de a deține viză de scurtă ședere constituie un progres în direcția adâncirii relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Palau, care îmbracă o însemnată semnificație politică în cadrul Acordului de la Cotonou, ca mijloc suplimentar de consolidare a relațiilor economice și culturale și de intensificare a dialogului politic pe diverse teme, inclusiv drepturile omului și libertățile fundamentale.

Raportoarea remarcă faptul că acordul de exonerare de obligația de a deține viză va putea avea efecte pozitive, simplificând condițiile de călătorie pentru antreprenori, facilitând investițiile și dinamizând turismul. Economia Republicii Palau se bazează, în special, pe sectorul serviciilor, care reprezintă 86 % din PIB, cu un sector turistic în plină expansiune, grație creșterii numărului de zboruri care deservesc insula. Arhipelagul Palau dispune de unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai din zona Pacificului. Relațiile cu Uniunea s-au consolidat de la includerea Palau în 2000 în categoria țărilor ACP. În ceea ce privește investițiile și schimburile comerciale cu Palau, ele rămân fluctuante și reduse, atât ca valoare, cât și în termeni relativi, însă prezintă un însemnat potențial de dezvoltare. În prezent, UE negociază un acord de parteneriat economic global cu 14 țări din regiunea Pacificului, dintre care face parte și Palau. Pescuitul, conchiliocultura și turismul reprezintă principalele sectoare de dezvoltare. De altfel, Palau și-au anunțat intenția de a obține 20% din energia sa din resurse regenerabile până în 2020, iar guvernul a întreprins o diversificare a economiei, în vederea reducerii dependenței de ajutorul extern.

Din punct de vedere politic, Palau este republică democratică, care respectă pe deplin drepturile omului, consacrate în Constituția sa. Palau protejează, ca și Uniunea Europeană, valorile și principiile democrației, bunei guvernanțe, respectării drepturilor omului și statului de drept. Această țară a înregistrat progrese importante în ultimii ani, în special în ceea ce privește drepturile femeilor și copiilor, precum și în privința traficului de ființe umane. Palau are o lege care reglementează în mod specific problema traficului de persoane și a aderat la Organizația Internațională a Muncii. În domeniul egalității între femei și bărbați, femeile din Palau sunt din ce în ce mai frecvent numite în posturi de conducere în administrație și alese pentru mandate de reprezentare. De asemenea, Palau a semnat toate convențiile internaționale privind drepturile omului și beneficiază de sprijinul UE pentru ratificarea și punerea în aplicare a acestora. Dialogul politic pe care Uniunea Europeană îl desfășoară în prezent cu Palau se concentrează asupra protejării drepturilor omului și aspectelor egalității de gen și ambele părți examinează modul în care să colaboreze mai îndeaproape în acest domeniu. În acest sens, prezentul acord reprezintă un progres semnificativ în ceea ce privește stabilirea unui dialog politic consolidat și mai regulat.

În ceea ce privește mobilitatea, datele disponibile arată că încrederea în solicitanții de viză din Palau este ridicată, înregistrându-se un nivel scăzut al ratei de refuz al vizelor. În 2014, în Uniunea Europeană nu s-a înregistrat arestări ale unor resortisanți din Republica Palau în situație ilegală, nici refuzuri de intrare la frontierele Uniunii, nici decizii de returnare. De altfel, nu s-a depus nicio cerere de azil din partea vreunui resortisant al acestei țări. Această țară nu reprezintă nicio amenințare din perspectiva migrației ilegale sau a securității și ordinii publice.

În fine, raportoarea subliniază factorul – ce nu este de neglijat – pe care exonerarea de obligația de a deține viză îl constituie pentru apropierea dintre popoarele europene și cele din zona Pacificului. Acordul de exonerare de la obligația de a deține viză le permite cetățenilor nu numai să beneficieze pe deplin de parteneriatul ACP-UE, ci și să participe la acesta călătorind cu costuri economice și practice reduse.

Raportoarea salută în acest sens rolul jucat de membrii Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, care au contribuit în mare măsură la încheierea acestui acord care, în plus, va facilita participarea lor la întrunirile APP ACP-UE.

**

Punerea în aplicare și măsurile luate în consecința acordului

În privința punerii în aplicare și a măsurilor luate în consecința acordului, raportoarea invită Comisia Europeană să observe eventualele evoluții legate de criteriile care au condus, inițial, la mutarea din anexa I în anexa II a Regulamentului (UE) nr. 509/2014. Printre aceste criterii se numără nu numai imigrația clandestină, ordinea publică și securitatea, ci și relațiile externe ale Uniunii cu țările terțe în cauză, inclusiv – în special – considerentele legate de respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În afară de aceasta, raportoarea invită Comisia Europeană și autoritățile din Republica Palau să vegheze la deplina reciprocitate a exonerării de obligația de a deține viză, care trebuie să permită egalitatea de tratament a tuturor cetățenilor, în special între toți cetățenii Uniunii.

Raportoarea atrage atenția asupra faptului că, în componența Comitetului mixt de gestionare a acordului (articolul 6), Uniunea Europeană nu este reprezentată decât de Comisia Europeană. În calitate de instituție aleasă direct de cetățenii europeni și de apărător al democrației, drepturilor omului și principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, Parlamentul European ar putea fi implicat în activitatea Comitetului mixt. Raportoarea Parlamentului European încurajează din nou Comisia Europeană să revizuiască componența comitetelor mixte de gestionare a viitoarelor acorduri.

De asemenea, raportoarea își pune întrebări în legătură cu practica semnării unor acorduri de exonerare de la obligația de a deține viză și a punerii acestora în aplicare cu titlu provizoriu înainte de a fi aprobate de Parlamentul European. Raportoarea remarcă faptul că această practică tinde să reducă marja de manevră a Parlamentului European și că ea este cu atât mai problematică, cu cât Parlamentul nu a fost informat la timp cu privire la mersul negocierilor bilaterale.

**

Dispoziții speciale

În cuprinsul considerentelor din acordul încheiat se ține cont de situația specială a Regatului Unit și Irlandei. Regatul Unit și Irlanda nu participă, prin urmare, la acordul încheiat și nu intră sub incidența dispozițiilor acestuia.

Asocierea strictă a Norvegiei, Islandei, Elveției și Lichtensteinului la punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen este, de asemenea, evocată într-o declarație comună, anexată la acord. Declarația încurajează autoritățile acestor țări să încheie cât mai curând cu Republica Palau acorduri bilaterale de exonerare de obligația de a deține viză de scurtă ședere în condiții analoage celor din prezentul acord.

Acest acord cuprinde dispoziții privind aplicarea teritorială: în ceea ce privește Franța și Țările de Jos, dispozițiile acordului nu se aplică decât teritoriilor europene ale acestor două state membre.

**

În fine, raportoarea le recomandă membrilor Comisiei parlamentare pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să sprijine raportul de față, iar Parlamentului European să-l aprobe.

REZULTATUL VOTULUI FINAL

ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării	9.5.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	45 4 0
Membri titulari prezenți la votul final	Caterina Chinnici, Ignazio Corrao, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Cornelia Ernst, Mariya Gabriel, Kinga Gál, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Timothy Kirkhope, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Monica Macovei, Roberta Metsola, Péter Niedermüller, Soraya Post, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Csaba Sógor, Helga Stevens, Bodil Valero, Harald Vilimsky, Beatrix von Storch, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský
Membri supleanți prezenți la votul final	Janice Atkinson, Pál Csáky, Gérard Deprez, Petr Ježek, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Ska Keller, Miltiadis Kyrkos, Jean Lambert, Gilles Lebreton, Jeroen Lenaers, Nuno Melo, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Morten Helveg Petersen, Petri Sarvamaa, Barbara Spinelli, Josep-Maria Terricabras, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Axel Voss
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Karl-Heinz Florenz, Georgi Pirinski

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

45	+
ALDE	Gérard Deprez, Petr Ježek, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Morten Helveg Petersen, Cecilia Wikström
ECR	Jussi Halla-aho, Timothy Kirkhope, Monica Macovei, Branislav Škripek, Helga Stevens
EFDD	Ignazio Corrao, Von Storch
GUE/NGL	Cornelia Ernst, Barbara Spinelli
PPE	Pál Csáky, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Karl-Heinz Florenz, Mariya Gabriel, Kinga Gál, Monika Hohlmeier, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Barbara Kudrycka, Jeroen Lenaers, Nuno Melo, Roberta Metsola, Petri Sarvamaa, Csaba Sógor, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Axel Voss, Tomáš Zdechovský
S&D	Caterina Chinnici, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Cécile Kashetu Kyenge, Miltiadis Kyrkos, Marju Lauristin, Péter Niedermüller, Georgi Pirinski, Soraya Post, Birgit Sippel, Josef Weidenholzer
Verts/ALE	Ska Keller, Jean Lambert, Josep-Maria Terricabras, Bodil Valero

4	-
EFDD	Kristina Winberg
ENF	Janice Atkinson, Gilles Lebreton, Harald Vilimsky

0	0

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri