Procedură : 2016/0805(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0183/2016

Texte depuse :

A8-0183/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 07/06/2016 - 5.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0245

RAPORT     
PDF 665kWORD 197k
24.5.2016
PE 582.052v01-00 A8-0183/2016

referitor la numirea lui Rimantas Šadžius ca membru al Curții de Conturi

(C8-0126/2016 – 2016/0805(NLE))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Bart Staes

PR_NLE_Membri ECA

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ al lui Rimantas ŠADŽIUS
 ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Rimantas ŠADŽIUS LA ÎNTREBĂRILE DIN CHESTIONAR
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la numirea lui Rimantas Šadžius ca membru al Curții de Conturi

(C8-0126/2016 – 2016/0805(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0126/2016),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0183/2016),

A.  întrucât Comisia pentru control bugetar a Parlamentului a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 23 mai 2016, Comisia pentru control bugetar l-a audiat pe candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi;

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Rimantas Šadžius ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.


ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ al lui Rimantas ŠADŽIUS

STUDII:

Superioare:

2002 A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității Vilnius; a dobândit calificările necesare admiterii în barou și titlul de master în drept.

1983   A absolvit Facultatea de Chimie din cadrul Universității de Stat Lomonosov din Moscova (cum laude) și a dobândit calificările necesare în calitate de chimist.

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ:

Din 13 decembrie 2012 Ministru de Finanțe al Republicii Lituania

2009 - decembrie 2012 Editură științifică

Mai 2007 - decembrie 2008 Ministru de Finanțe al Republicii Lituania

Iulie 2006 – mai 2007 Ministru de Finanțe al Republicii Lituania, ministru adjunct

Decembrie 2004 – iulie 2006 Ministru al Sănătății al Republicii Lituania, ministru adjunct

Noiembrie 2003 – decembrie 2004 Ministru al Securității Sociale și al Muncii, ministru adjunct

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ ANTERIOARĂ:

Cercetări științifice în domeniul chimiei cuantice și al fizicii

solidelor, traduceri, editarea și publicarea literaturii

științifice, consultații în domeniul contabilității și fiscalității

COMPETENȚE ÎN LIMBI STRĂINE:

Engleză, rusă, polonă, germană – cunoaștere excelentă; franceză – cunoștințe de bază.

APARTENENȚĂ PARTINICĂ ȘI MEMBRU ÎN ORGANIZAȚII NON-GUVERNAMERNTALE:  

Membru al Partidului Social Democrat Lituanian (membru al comitetului LSDP).

Asociația Lituaniană a Fizicienilor (Lithuanian Association of    Physicists)

PASIUNI: Muzica clasică, limbile străine.


ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Rimantas ŠADŽIUS LA ÎNTREBĂRILE DIN CHESTIONAR

Experiența profesională

1.  Vă rugăm să indicați experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor publice, și anume în planificarea bugetară, execuția sau gestiunea bugetară ori controlul sau auditul bugetar.

Cu începere din 2003, activitatea mea profesională s-a desfășurat permanent în strânsă legătură cu finanțele publice.

Ca ministru adjunct al Securității Sociale și al Muncii, am răspuns de aspecte legate de bugetele asigurărilor și asistenței sociale. Una dintre acțiunile semnificative în cazul căreia am avut o contribuție majoră a fost realizarea unei scheme specifice de ajutoare de stat pentru sprijinirea grupurilor sau a forței de muncă vulnerabile sub aspect ocupațional prin intermediul unor așa-numite întreprinderi sociale, un nou tip de întreprinderi private concepute special pentru angajarea persoanelor cu dizabilități, a șomerilor de lungă durată, a foștilor deținuți etc. Unele sarcini speciale mi-au fost încredințate și pe parcursul aderării Lituaniei la Uniunea Europeană din 2004: printre acestea s-au numărat implementarea proiectelor finanțate din fondurile UE de pre-aderare și pregătirile în vederea utilizării asistenței structurale a UE în cadrul perioadei de programare 2004-2006.

La Ministerul Sănătății al Republicii Lituania, unul dintre principalele domenii care mi-au suscitat interesul din punct de vedere profesional și mi-au angajat responsabilitatea a fost asigurarea finanțării sistemului de îngrijire a sănătății prin intermediul Fondului național de asigurări de sănătate. Activitatea a inclus lucrul cu legislația privind asigurarea resurselor, i.e. contribuțiile pentru asigurările de sănătate plătite de persoanele fizice și juridice, precum și planificarea bugetară pentru finanțarea unor diverși furnizori de servicii de îngrijire a sănătății, inclusiv soluționarea unor relații complexe dintre actorii publici și din sectorul privat de profil. Aceasta mi-a permis, de asemenea, să studiez oarecum detaliat modalitățile de finanțare a sistemelor de îngrijire a sănătății ale mai multor țări.

Ministerul Sănătății a fost autoritatea competentă să implementeze proiectele finanțate de UE în domeniul sănătății. În acea perioadă, am prezidat Comisia pentru selectarea proiectelor din cadrul ministerului, în cadrul căreia au fost discutate aspecte importante, legate de planificarea resurselor și de gestionarea responsabilă și pragmatică a bugetului. În cursul mandatului meu de la Ministerul Sănătății, am inițiat și elaborarea strategiei pentru utilizarea Fondurilor structurale ale UE în următoarea perioadă de programare, 2007-2013, ceea ce, pentru Lituania, a marcat o etapă cu totul nouă și noi provocări legate de planificarea bugetului, care a inclus indicatori de rezultate și evaluări transversale ale randamentului investițiilor UE.

Am continuat să desfășor această activitate și la Ministerul de Finanțe, inițial ca ministru adjunct și ulterior ca ministru. Există trei domenii principale care au necesitat eforturi însemnate în cursul pregătirii noii perioade de programare a UE: în primul rând, întocmirea documentelor strategice (programe strategice și operaționale) care ar oferi instituțiilor orientări cu privire la planificarea bugetară a fondurilor UE; în al doilea rând, crearea unui nou cadru instituțional pentru gestionarea fondurilor UE în conformitate cu legislația UE și, în al treilea rând, integrarea asistenței structurale a UE în contextul convențional al bugetului național. Ajunși aici, aș dori să menționez în special crearea unui sistem îmbunătățit de auditare pentru fondurile structurale ale UE, implicând instituția de audit supremă a Lituaniei, Oficiul Național de Audit (National Audit Office).

Pregătirea cu succes și implementarea perioadei de programare 2007–2013 a constituit un fundament perfect pentru perioada următoare, 2014–2020.

Un alt aspect al experienței mele personale în domeniul finanțelor publice a fost instituirea cadrului de disciplină fiscală în Lituania. Demnă de menționat este pregătirea și adoptarea legii privind disciplina fiscală din 2007 și legislația constituțională privind implementarea pactului bugetar din 2014 (încă din cel de al doilea mandat al meu ca Ministru de Finanțe), ambele cu implicarea mea personală. Planificarea judicioasă a bugetului, inclusiv crearea unor stimulente pentru instituții și, respectiv, municipalități, a fost de o importanță capitală pentru aderarea Lituaniei la zona euro în 2015.

Ca ministru, am acordat întotdeauna o mare atenție eficienței cu care sunt cheltuiți banii publici în anumite domenii, creării unui sistem pragmatic de planificare și evaluare a programelor bugetare și întăririi controlului cheltuielilor, atât intern, cât și extern. Sub conducerea mea, au avut loc schimbări pozitive semnificative și în ceea ce privește gestionarea activelor statului și funcționarea întreprinderilor de stat.

2.  Care sunt cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră profesională?

Ca ministru de finanțe, am contribuit la o politică fiscală responsabilă pentru Lituania. Sub conducerea mea, Ministerul de Finanțe a pregătit o nouă bază juridică (de importanță maximă au fost legea Republicii Lituania privind disciplina fiscală și legislația constituțională privind implementarea pachetului bugetar), cu scopul de a mări încrederea în sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și instituirea normelor de disciplină fiscală pe termen lung, asigurându-se o creștere economică sustenabilă. Inovația majoră în ceea ce privește cadrul instituțional a fost aceea că funcțiile autorității independente de monitorizare a politicii bugetară (așa-numitul Consiliu Fiscal – Fiscal Council) i-au fost atribuite Oficiului Național de Audit al Republicii Lituania. Această autoritate este în curs de a elabora un aviz independent cu privire la scenariul de dezvoltare economică elaborat de Ministerul de Finanțe al Republicii Lituania și controlează proiectele de plan bugetar.

Un alt sector important pe care am pus accentul în mod apăsat este acela al colectării impozitelor. Am procedat la implementarea mai multor reforme și îmbunătățiri la nivelul administrației financiare, ținând seama de practica instituită la nivel mondial, precum și de recomandările organizațiilor internaționale. Așa-numitul sistem inteligent de administrare fiscală a început, în Lituania, cu controlul automat al declarațiilor TVA, permițând evaluarea prospectivă a riscului, evaluarea comportamentului întreprinderilor în timp real, efectuarea unor verificări transversale, identificarea cu mult mai multă eficiență a cazurilor de fraudă și evaziune fiscală. Aceasta, împreună cu câteva alte măsuri administrative, au condus la o semnificativă modificare structurală pozitivă a cuantumului impozitelor colectate ca pondere în PIB, sectorul public ajungând, în 2015, la final, aproape la echilibru.

De asemenea, am contribuit la reformarea contabilității și a situațiilor financiare în sectorul public al Lituaniei, incluzând aici instituțiile bugetare, întreprinderile, instituțiile și organizațiile publice și municipale. Obiectivul reformei este de a introduce contabilitatea pe bază de angajamente în sectorul public, în conformitate cu legislația Republicii Lituania, cu standardele internaționale de contabilitate și cu standardele internaționale de contabilitate în sectorul public. Reforma este axată pe edificarea unei baze mai fiabile și transparente pentru planificarea și execuția bugetară.

Eficientizarea fondurilor UE în Lituania a constituit unul dintre cele mai importante obiective ale mele. Ideea călăuzitoare, și anume "investiții, în loc de cheltuieli mai judicioase", a fost exprimată clar în timpul Președinției lituaniene a Consiliului UE și a devenit extrem de populară. În cursul perioadei de programare 2007–2013, Lituania a fost una dintre primele țări din UE care au acceptat provocarea de a implementa instrumente financiare cu scopul de a îmbunătăți accesul la finanțare al IMM-urilor și finanțarea proiectelor de eficientizare energetică. Instrumentele financiare pe care le-am instituit (trei fonduri de participare și un instrument de financiar de garantare pentru accesul IMM-urilor la finanțare, precum și un fond de participare pentru proiectele de eficientizare energetică) și-au demonstrat deja avantajele – în cazul unor dintre ele, fondurile au fost rambursate și investite în mod repetat. Ținând seama de experiență acumulată în trecut, în perioada 2014–2020, preconizăm obținerea unor rezultate optime de la fondurile UE, dar și dublarea finanțării pentru instrumentele financiare, precum și extinderea sferei lor de aplicare la domenii noi (de exemplu, la transporturi, iluminat stradal, infrastructura pentru apă și așa mai departe). Sub supravegherea mea, în 2013 a început să funcționeze o platformă națională de investiții publice, al cărei obiectiv a fost acela de a eficientiza gestionarea resurselor de capital ale fondurilor.

Sub conducerea mea, au avut loc schimbări pozitive semnificative și în ceea ce privește gestionarea activelor statului și funcționarea întreprinderilor de stat. Ministerul de Finanțe este acționar la cea mai mare întreprindere de stat din Lituania – Lietuvos Energija Group, care este unul dintre cei mai însemnați producători de energie din statele baltice. Structura și modelul de guvernanță corporativă ale grupului au fost implementate cu respectarea orientărilor privind guvernanța furnizate de Ministerul de Finanțe. În acest acop, am aplicat cele mai avansate practici internaționale și naționale, recomandările OCDE, Codul de guvernanță corporativă al NASDAQ, OMX și ale Bursei din Vilnius. În prezent, experiența noastră este în curs de a fi extinsă la transporturi și la alte sectoare.

Am fost onorat să îndeplinesc funcția de Președinte al Consiliului Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN) din iulie până în decembrie 2013. Printre realizările majore ale Președinției lituaniene s-au numărat încheierea în timp util a unui acord privind bugetul UE pe 2014, privind politica de coeziune pe perioada 2014–2020, privind serviciile financiare și dosarele fiscale, precum și unele progrese substanțiale în ceea ce privește edificarea uniunii bancare. Acordul privind mecanismul unic de rezoluție a fost una dintre cele mai remarcabile reușite în direcția edificării unei uniuni bancare puternice și solide. Aș menționa, de asemenea, realizările noastre din domeniul auditului, în care am ajuns la un acord cu privire la reformarea pieței europene de audit. Printre cele mai importante caracteristici ale acordului s-au numărat unele norme mai stricte pentru auditori și firmele de audit, urmărind în special consolidarea independenței auditorilor entităților de interes public (EIP), precum și asigurarea unei mai mari diversități pe piața actualmente extrem de concentrată a auditului.

Nu mai puțin, sunt foarte mândru că, în mandatul meu și sub conducerea mea, Lituania s-a alăturat cu succes zonei euro, la 1 ianuarie 2015. Din acea zi, Lituania a devenit cel de al 19-lea membru cu drepturi depline al zonei euro, folosind euro ca monedă unică a Uniunii Europene. Introducerea euro înseamnă, pentru Lituania, o mai profundă integrare în Uniunea Europeană, ceea ce ne oferă mai multă siguranță și securitate, atât în sens economic, cât și în sens politic.

3.  Care este experiența d-voastră profesională în cadrul organizațiilor sau instituțiilor internaționale multiculturale și multilingvistice cu sediul în afara țării dumneavoastră de origine?

În calitate de membru al Consiliului ECOFIN și îndeosebi în cursul Președinției lituaniene a Consiliului UE, în cea de a doua jumătate a anului 2013, ca Președinte al Consiliului în această formațiune, am conlucrat intens cu statele membre, Parlamentul European, Comisia Europeană și alte părți interesate pentru salvgardarea intereselor Europei și ale cetățenilor ei în domenii într-atât de importante ca economia și finanțele, incluzând în mod specific politica de coeziune a UE și bugetul UE. Pentru mine, Președinția a fost o provocare și, în același timp, o oportunitate; pe baza acestei experiențe, conchid că putem obține rezultatele mărețe pe care le așteaptă cetățenii europeni numai dacă noi, statele membre și instituțiile europene, acționăm împreună.

Cu începere din 2012, am fost, de asemenea, guvernator al multor instituții financiare internaționale: Grupul Băncii Mondiale, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Nordică de Investiții (BNI) și guvernator supleant al Fondului Monetar Internațional (FMI).

Pe lângă aceasta, sunt implicat în activitățile desfășurate de Eurogrup și îndeplinesc funcția de Guvernator al Mecanismului european de stabilitate (MES).

Toate aceste funcții mi-au adus o bogată experiență în ceea ce privește cooperarea internațională și interculturală.

4.  Ați primit descărcarea de gestiune pentru sarcinile de management pe care le-ați îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?

Tipul de descărcare de gestiune prevăzut de legislația lituaniană diferă întrucâtva de cel aplicat în cadrul Parlamentului European. Situația financiară anuală privind execuția bugetară prezentată de Ministerul de Finanțe în numele Guvernului este auditată de Instituția supremă de audit (Supreme Audit Institution (SAI)) și apoi este supusă unui control al Seimas-ului (Parlamentul) Republicii Lituania. În toate cazurile pe care le-am prezentat și le-am susținut în fața Parlamentului, în calitate de ministru, Parlamentul a aprobat aceste situații financiare prin adoptarea soluțiilor propuse.

5.  Care dintre posturile profesionale ocupate de dvs. anterior reprezintă numiri politice?

Am fost numit în funcția de ministru adjunct la Ministerul Securității Sociale și al Muncii, Ministerul Sănătății și Ministerul de Finanțe oficial ca rezultat al numirii politice de către aceste ministere. Am fost numit în funcția de Ministru de Finanțe în 2007 de către Prim-ministru, în urma demisiei ministrului precedent, și confirmat de Președintele republicii. Sunt însă încredințat că principalele argumente care au determinat alegerea mea au, în toate aceste cazuri, calificările și competențele mele profesionale, și nu afilierea politică.

În cel de al doilea mandat ca Ministru de Finanțe, am fost numit în decembrie 2012. Procesul de constituire a Cabinetului de Miniștri după alegerile generale din 2012 au fost puternic influențate de iminenta Președinție a UE și de obiectivul noului guvern de a pregăti adoptarea monedei unice a UE. Reputația mea de persoană imparțială, eficace și bine informată a fost, se pare, o condiție prealabilă esențială pentru aprobarea unui viitor ministru.

Este de remarcat că nu am fost niciodată membru al Parlamentului și că nu am asociat niciodată poziția mea din cadrul Guvernului cu vreo activitate parlamentară.

6.  Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dumneavoastră profesionale?

Cele trei domenii în care contribuția și dedicația mea personală s-au dovedit a fi hotărâtoare ar putea fi desemnate după cum urmează:

Introducerea monedei euro în Lituania. Introducerea monedei euro a necesitat nu numai un enorm volum de muncă de ordin practic de pregătire în vederea schimbării, în cadrul căreia a condus activitatea de creare a sistemului de management al procesului și am prezidat personal grupul operațional la nivel înalt care a dirijat procesul. Aceasta a presupus și crearea condițiilor fiscale și juridice adecvate. Introducerea și transpunerea în practică a cadrului de disciplină fiscală, începând cu legea privind disciplina fiscală din 2007, s-au numărat întotdeauna printre prioritățile mele de cel mai înalt rang. Lituania a reușit să asigure o tendință descrescătoare a deficitului fiscal și stabilizarea datoriei publice, concomitent cu mărirea eficienței cheltuielilor și veniturilor generate de întreprinderile de stat.

Crearea Uniunii bancare Ca Președinte al Consiliului ECOFIN, a trebuit să îndeplinesc un rol central în realizarea mult-așteptatului acord privind mecanismul unic de rezoluție, un pilon esențial al uniunii bancare. Acest acord a fost, negreșit, realizarea cea mai de seamă a Președinției lituaniene din 2013, care a rămas cu consecvență și depunând toate eforturile hotărâtă să edifice o Europă credibilă. În cursul mandatului meu de președinte, am ajuns și la un acord cu Parlamentul European privind două elemente distincte ale uniunii bancare: Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare, care instituie un cadru pentru redresarea și rezoluția băncilor și a societăților de investiții, salvgardând totodată banii contribuabililor, și Directiva privind schemele de garantare a depozitelor, al cărei obiectiv a fost acela de a asigura existența unor mijloace financiare suficiente în fondurile de garantare și compensarea rapidă a depunătorilor instituțiilor financiare falimentare.

Eficientizarea gestionării și auditării fondurilor UE în Lituania Autoritatea de gestionare a fondurilor Uniunii Europene din Lituania este Ministerul de Finanțe, căruia îi incumbă sarcina implementării efective și transparente a fondurilor UE în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. În calitate de ministru, am jucat un rol activ la crearea unui cadru instituțional mai eficient pentru gestionarea fondurilor în perioada 2007–2013 în conformitate cu cerințele și bunele practici ale UE. De exemplu: pentru îmbunătățirea controlului activităților de audit și a asigura conformitatea cu principiile și cele mai bune practici de separare funcțională a auditorului de auditat (autoritatea de management, organele intermediare, autoritatea de certificare), am decis să transferăm responsabilitatea implementării procedurilor de auditare a fundurilor UE de la departamentul de resort al Ministerului de Finanțe către Oficiul Național de Audit al Republicii Lituania (National Audit Office of the Republic of Lithuania). La acea dată, acesta avea deja o bogată experiență cu privire la unele aspecte ale auditării fondurilor UE și ale evaluării modului de funcționare a sistemului de management și control. Această schimbare concretă și mai multe îmbunătățiri ale cadrului instituțional pentru gestionarea fondurilor UE în perioada 2007–2013 au contribuit în mare măsură la auditarea fondurilor UE și edificarea culturii unei bune gestionări financiare în Lituania: o dovadă elocventă o constituie una dintre cele mai reduse rate de eroare din rândul statelor membre ale UE. Sistemul continuă să funcționeze și în perioada de programare 2014–2020.

O altă inovație a noastră a fost aceea de a integra direct mai multe alte instituții în sistemul de gestionare a fondurilor UE în perioada 2014–2020, pentru a consolida controlul specific și a reduce utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, și anume: Schema instituțională s-a dovedit a fi cu adevărat eficientă.

Independența

7.  Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dvs. atribuții?

Principiul independenței este unul dintre principiile fundamentale pentru auditori și instituțiile de audit. Instituțiile supreme de audit își pot îndeplini sarcinile cu obiectivitate și eficacitate numai dacă sunt independenți față de entitatea auditată și sunt protejați împotriva influențelor din exterior. Auditorii trebuie să rămână independenți, astfel ca rapoartele lor să fie imparțiale și considerate ca atare de utilizatorii preconizați. Pentru îndeplinirea principiului independenței, ca membru al Curții de Conturi aș acționa în conformitate cu cerințele stipulate în tratat, cu orientările în materie de etică pentru Curtea de Conturi a Uniunii Europene, Codul de conduită pentru membrii Curții, Regulamentul de procedură al Curții de Conturi și cu normele de aplicare a Regulamentului de procedură.

În îndeplinirea îndatoririlor mele ca membru al Curții de Conturi m-aș abține de la orice acțiune care ar conduce la pierderea independenței, aș evita orice situație care ar putea conduce la un conflict de interese și aș lua orice măsură adecvată pentru a elimina amenințările la adresa independenței. În exercitarea îndatoririlor mele, aș acționa cu obiectivitate și în mod constructiv și nu aș accepta instrucțiunile vreunui guvern sau ale vreunui alt organism și m-aș abține de la orice activități profesionale și, în special, nu aș îndeplini nicio funcție politică.

8.  Participați, dumneavoastră sau rudele dvs. apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii), la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dvs. viitoare?

Nu, nu am cunoștință de niciun caz de acest gen, susceptibil să intre în conflict cu viitoarele mele atribuții.

9.  Sunteți dispus să comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dvs. financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?

Da, sunt gata să respect orice obligații în materie de informare care îi incumbă unui membru al Curții. Voi aduce la cunoștința Președintelui Curții de Conturi toate interesele financiare și angajamentele pe care le am și, dacă este necesar, le voi face publice. Date fiind funcțiile mele publice anterioare și actuale exercitate în serviciul țării mele, conform legislației pertinente a Republicii Lituania care reglementează dezvăluirea periodică a intereselor financiare și a altor angajamente ale funcționarilor publici, mi-am dezvăluit și mi-am publicat în mod regulat propriile interese financiare și alte angajamente, ca și pe cele ale familiei mele, cu începere din 2003.

10.  Sunteți implicat în prezent în acțiuni în justiție? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

Nu sunt implicat în nicio procedură judiciară.

11.  Dețineți în prezent funcții politice active sau executive? Dacă da, la cel nivel? Ați deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

Sunt membru al Partidului Social Democrat lituanian din 1990, după recâștigarea independenței țării. Ca Ministru de Finanțe în cadrul Guvernului de coaliție al Lituaniei, sunt și membru al consiliului partidului. Nu am deținut însă nicio funcție executivă, la niciun nivel, nici în partid și nici în vreo altă organizație politică. Nu am fost niciodată ales în Parlament și nu am aparținut niciodată vreunui grup politic parlamentar și nici nu am participat la activitățile acestora. În toate funcțiile în care am fost numit, am acționat pe bază de profesionalism.

12.  Sunteți dispus să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?

Da, în cazul în care voi fi numit membru al Curții, voi renunța la orice post electiv și la orice funcție activă. Nu-mi voi asuma niciun astfel de post sau funcție pe durata mandatului meu de membru al Curții.

13.  Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?

Bugetul UE constă din bani ai contribuabililor și trebuie utilizat exclusiv pentru punerea în aplicare a politicilor aprobate de organul legislativ al UE. Sunt ferm încredințat că, indiferent de funcția publică, dacă aceasta este degradată prin corupție, fraude sau nereguli, ea nu-și va atinge niciodată pe deplin obiectivele. Dacă mă voi confrunta cu corupția, fraudele sau alte nereguli grave, cu impact potențial negativ asupra fondurilor publice ale UE, fie că este vorba de veniturile, cheltuielile sau activele UE deținute de instituțiile UE, le voi trata cu severitate și voi asigura raportarea lor la OLAF sau altor autorități competente, dar desigur în deplin acord cu normele și procedurile Curții. În mod cert, voi proceda în acest fel indiferent de persoana sau statul membru în cauză, fie el Lituania sau un altul. Tratamentul egal, inclusiv în această privință, este și va rămâne unui dintre cele mai categorice imperative personale.

Îndeplinirea sarcinilor

14.  Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi a bunei gestiuni financiare în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la consolidarea acestei culturi?

Buna gestiune financiară (BGF) reprezintă o componentă fundamentală a conceptului de bună administrare. Responsabilitatea, transparența, statul de drept sunt, de asemenea, esențiale pentru buna guvernare în administrația publică. Cultura bunei gestiuni financiare (BGF) într-o organizație publică ar trebui să pună bazele unui comportament ce implică cea mai înaltă performanță și îmbunătățirea continuă. Aceasta trebuie să cuprindă patru elemente: conducerea (valori, viziune clară, misiune și obiective), activitatea decizională și structura (roluri și responsabilități clare și structură care sprijină obiectivele), personalul (gestionarea eficace a resurselor umane, inclusiv formare și managementul cunoștințelor) și procesele și sistemele de lucru (procese de lucru efective și eficiente și sistemul de gestionare a riscurilor).

Controlul democratic al execuției bugetare ar trebui să fie un element cheie de responsabilitate în vederea informării contribuabililor cu privire la modul în care sunt cheltuiți banii lor, dacă acest lucru se petrece în conformitate cu normele și reglementările aplicabile, dar, și mai important, dacă banii lor cheltuiți au obținut rezultatele scontate.

Acest lucru este valabil și pentru întreaga UE. În UE, conceptul BGF este un concept introdus în legislația primară — Tratatul privind funcționarea UE, al cărui articol 317 prevede că „Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre ... având în vedere principiul bunei gestiuni financiare” și că „statele membre cooperează cu Comisia pentru a asigura utilizarea creditelor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare”.

Apoi, Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al UE prezintă în continuare principiile BGF prin intermediul așa-numitelor trei E-uri: economia, eficiența și eficacitatea. Aici principiul economiei înseamnă punerea la dispoziție a resurselor necesare pentru instituție în timp util, în cantitatea și la calitatea adecvate și la cel mai bun preț; principiul eficienței se referă la raportul optim dintre resursele utilizate și rezultatele obținute; iar eficacitatea înseamnă atingerea obiectivelor propuse și obținerea rezultatelor dorite.

Pe lângă principiile BGF legale menționate mai sus, schimbările continue la nivel mondial au adus cu ele alte elemente de bună guvernare la care orice administrație publică modernă ar trebui să adere; de exemplu, așa-numitele trei E-uri suplimentare (mediul, egalitatea și etica).

În opinia mea, deși bugetul UE aprobat e destul de limitat, construirea unei culturi solide de BGF în finanțele UE poate fi decisivă pentru succesul ideii europene în sine. Pentru aceasta, însă, este necesar ca cheltuielile de la bugetul UE să ofere beneficii clare și vizibile pentru UE și pentru cetățenii acesteia, beneficii care nu ar putea fi obținute doar prin cheltuieli efectuate la nivel național; în conformitate deplină cu principiul subsidiarității. Tocmai acesta este conceptul unui bun raport calitate-preț european. Din păcate, prea adesea fondurile UE nu ar face decât să mărească cuantumul total al fondurilor disponibile în țară, fără a adăuga o anumită valoare europeană. Fondurile UE ar putea fi utilizate pentru activități care oricum vor fost desfășurate de către statele membre și de beneficiari (efectul de balast). În al doilea rând, se pune încă în multe cazuri un accent prea mare numai pe cheltuirea fondurilor UE (abordare orientată către mijloacele de punere în aplicare), concentrându-se în principal pe conformitatea cheltuielilor, indiferent de relevanța rezultatelor obținute.

În perioada de programare 2014-2020, lucrurile s-au schimbat deja foarte mult, iar acest lucru a devenit o provocare atât pentru statele membre, cât și pentru instituțiile europene, inclusiv Curtea de Conturi Europeană. Elemente specifice ale BGF, cum ar fi condiționalitatea macroeconomică, rezervele de performanță, mai multe posibilități de simplificare, sinergiile dintre fonduri și utilizarea pe scară mai largă a instrumentelor financiare, au fost introduse în actualul cadru financiar multianual 2014-2020 (cu o contribuție importantă în cadrul procesului din partea Președinției lituaniene). Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare. Crearea unui buget al UE axat pe performanță reprezintă o prioritate pentru Comisie și consider că Curtea poate fi, de asemenea, implicată în acest proces în calitate de partener, bineînțeles, fără ca acest lucru să îi afecteze independența.

În Lituania, fondurile UE se ridică la aproape 15 % din totalul cheltuielilor administrațiilor publice și, prin urmare, sunt esențiale în atingerea obiectivelor politicilor. În calitatea mea de ministru de Finanțe, am participat la crearea sistemului de gestionare și control al fondurilor UE orientat către rezultate. Lituania se situează printre statele aflate în frunte, dacă nu este chiar statul membru aflat în fruntea clasamentului în ceea ce privește capacitatea de absorbție a fondurilor UE. Prioritățile mele în domeniul BGF pentru perioada de programare 2014-2020 sunt prevenirea fraudei, dar și controale proporționale, simplificarea și reducerea sarcinii administrative, precum și, în cele din urmă, dar nu în ultimul rând - concentrarea asupra efectelor și rezultatelor care au un impact pozitiv pe termen lung asupra creșterii economice, creării de locuri de muncă și reducerii sărăciei. Printre rezultatele pozitive se numără: în conformitate cu autoritatea de audit a Oficiului național de audit, ratele de eroare reziduală în cadrul politicii de coeziune în Lituania (de exemplu, 0,42 % în 2014) sunt în mod sistematic mult sub pragul de semnificație de 2 %, ceea ce constituie o performanță remarcabilă în comparație cu cifrele cumulate la nivelul UE, unde, de exemplu, rata de eroare estimată de Curte pentru politica de coeziune în 2014 a fost de 5,7 %. În plus, evaluările ex post demonstrează impactul pozitiv decisiv al fondurilor UE asupra economiei și vieții sociale din Lituania.

În mod evident, prin intermediul auditului și a altor activități pe care le desfășoară, Curtea de Conturi Europeană joacă un rol unic în consolidarea legitimității democratice și a viabilității întregii UE. Împărtășesc pe deplin solicitarea Curții din raportul anual de anul trecut, cu privire la o „complet nouă abordare” prin mai buna investire a fondurilor UE și a fondurilor naționale pentru a ține seama de provocările globale cu care Europa se confruntă în prezent. Pe de altă parte, rezultatele auditurilor pertinente ale Curții ar trebui să fie transmise în timp util factorilor decizionali din UE și toate părțile trebuie să asigure apoi o mai bună punere în aplicare a recomandărilor formulate în urma auditurilor.

În cele din urmă, salut recenta reformă a Curții prezentată de către Curte în strategia sa pentru perioada 2013-2017, care trebuie să o transforme într-o organizație mai modernă, prin continuarea consolidării bunei guvernări chiar în cadrul instituției. Sper că acest lucru va permite Curții să își folosească resursele în mod mai flexibil și să își simplifice procedurile pentru a produce rapoarte mai pertinent și mai oportune. Schimbarea ar trebui să facă parte din dezvoltarea continuă, cu participarea fiecărui membru al Curții, pentru promovarea proactivă a culturii bunei gestiuni financiare, atât în cadrul organizației, cât și a întregii UE. Sunt gata să-mi aduc contribuția personală.

15.  Potrivit tratatului, Curtea de Conturi trebuie să sprijine Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți în continuare cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special, Comisia pentru control bugetar din cadrul acestuia) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficiența financiară a acestora?

Este esențială existența unui sistem de control bazat pe deplina colaborare dintre controlul parlamentar și organismul public de audit. Cred cu tărie că cooperarea dintre Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului și Curte este un element esențial în exercitarea controlului public al utilizării banilor contribuabililor europeni. Lunga tradiție de cooperare reciprocă între cele două instituții, a generat bune practici: reuniuni periodice pentru a prezenta rezultatele auditului, consultări în procesul de selecție a temelor de audit de înaltă prioritate, pregătirea unui program de lucru anual. Cu toate acestea, în lumea globalizată în continuă schimbare, ar trebui căutate sinergii și modalități mai bune de cooperare de care să beneficieze ambele părți în exercitarea competențelor lor în mod responsabil.

Parlamentul își exercită funcția principală de control parlamentar asupra executivului, Comisia, prin exercitarea procedurii de descărcare de gestiune, prin care acesta, în urma unei recomandări din partea Consiliului, hotărăște dacă Comisia și-a îndeplinit în mod corespunzător responsabilitățile în ceea ce privește execuția bugetului. Raportul anual al Curții, împreună cu rapoartele speciale ale acesteia, reprezintă o bază esențială pentru această procedură.

O bună organizare a elaborării raportului anual este esențială pentru a-l putea prezenta Parlamentului și comisiei CONT la timp și la un nivel de calitate corespunzător. Anticiparea producerii rapoartelor anuale ar acorda comisiei CONT mai mult timp pentru a-l examina. În acest scop, ar putea fi utile o asistență suplimentară și o interacțiune mai sistematică cu raportorii Parlamentului la elaborarea rapoartelor de descărcare de gestiune, același lucru fiind valabil și în cazul rapoartelor speciale.

Valoarea activităților de audit de performanță depinde, într-o mare măsură, de pertinența și prezentarea în timp util a rapoartelor speciale elaborate. Cele două componente ale autorității bugetare trebuie să obțină rezultate de audit la momentul potrivit în cadrul ciclului bugetar multianual pentru a contribui în mod eficace la procesul legislativ; în caz contrar, rapoartele Curții nu produc impactul dorit, iar resursele limitate sunt irosite. În acest sens, noua dispoziție ce vizează adoptarea rapoartelor speciale într-un interval de timp adecvat care nu depășește 13 luni reprezintă o evoluție pozitivă și este utilă pentru respectarea termenelor rezultatelor de audit, ca și pentru o eficiență sporită în cadrul Curții.

Un produs transversal important al Curții sunt analizele panoramice, elaborate pe baza cercetărilor sale și a experienței de audit acumulate. Consider că aceste analize sunt o sursă suplimentară de probe utile în procesul legislativ și de control al Parlamentului. Prin implicarea, după caz, a altor capacități de cercetare, cum ar fi Serviciul de Cercetare al Parlamentului, Curtea ar putea crea un instrument solid de evaluare independentă.

În plus, în paralel și cu ajutorul comisiei CONT, ar putea fi importantă și utilă cooperarea mai intensă cu comisiile specializate ale Parlamentului. Comisiile în cauză ar putea servi drept platformă suplimentară în cadrul unui proces decizional prin luarea în considerare a rapoartelor Curții, precum și prin dezbaterea altor aspecte de interes comun cu Curtea

În cele din urmă, împreună cu comisia CONT, Curtea ar trebui să mențină legături mai strânse cu Consiliul și cu parlamentele naționale, care sunt, de asemenea, autorități politice de control ale fondurilor UE. Una dintre prioritățile mele ca membru al Curții ar fi implicarea activă în relații de lucru cu parlamentele naționale ale statelor membre, precum și cu Consiliul. Cred că acest lucru ar putea contribui la o mai mare responsabilizare, o mai mare sensibilizare și la sporirea credibilității UE.

16.  În opinia dvs., care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate constatările acestuia în procedurile de gestiune?

Curtea are un mandat clar de a realiza audituri ale performanței. Articolul 287 alineatul (2) din tratat prevede că „Curtea de Conturi examinează ... dacă a fost asigurată buna gestiune financiară”. Standardul internaționale al instituțiilor supreme de audit (ISSAI) orientează instituțiile supreme de audit (ISA) destul de pe larg în ceea ce privește auditul performanței, iar manualul Curții privind auditul performanțelor este, pe bună dreptate, bazat pe aceste standarde.

Auditul performanței constă în a examina în mod independent, obiectiv și fiabil dacă întreprinderile, sistemele, operațiunile, programele, activitățile sau organizațiile funcționează în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității și dacă sunt posibile îmbunătățiri.

După cum sugerează definiția de mai sus a auditului de performanță, acesta crește valoarea răspunderii publice și permite ISA să aducă o contribuție valoroasă la îmbunătățirea funcționării serviciului public. Auditarea performanțelor joacă un rol important, atât în ceea ce privește cetățenii, cât și organele legislative și executive care sunt auditate.

Principiul democratic se bazează pe dreptul cetățeanului de a trage pe reprezentanții săi la răspundere pentru deciziile și acțiunile lor. Pentru a respecta acest principiu, cetățenii UE se așteaptă să fie informați cu privire la modul în care sunt cheltuite resursele publice și la modul în care funcționează serviciile publice. Prin furnizarea unor informații obiective și fiabile cu privire la aceste aspecte, auditul performanței contribuie la transparența și responsabilitatea UE în ansamblu.

Auditul performanței joacă, de asemenea, un rol important în informarea corespunzătoare a factorilor de decizie politici cu privire la acțiunile executivului, precum și cu privire la rezultatele deciziilor. Ambele componente legislative ale UE, Parlamentul European și Consiliul UE, au nevoie de informații fiabile și independente cu privire la rezultatele și la efectele programelor și deciziilor. Auditul performanței reprezintă o sursă unică de informații independente și obiective și care nu pot fi atribuite vreunei autorități politice, contribuind, în acest fel, în mod indirect, la procesul decizional politic prin furnizarea unor dovezi solide.

Auditul performanței încurajează dezvoltarea și schimbările în sectorul public prin furnizarea de noi informații și atrăgând atenția asupra diferitelor provocări. Acesta poate trata, de asemenea, probleme care uneori depășesc mandatul entității auditate și implică chestiuni de natură pur politică. Prin urmare, acesta contribuie la îmbunătățirea și reformarea sectorului public. În acest fel, auditul performanței este în măsură să adauge valoare care o depășește de departe pe cea a unei simple atribuții de control.

Valoarea adăugată a auditurilor de performanță ale Curții constă în faptul că ele oferă posibilitatea perceperii unei imagini de ansamblu și a colectării și răspândirii celor mai bune practici și, în felul acesta, Curtea contribuie la activitatea de supraveghere publică a execuției bugetului UE și la luarea unor măsuri privind guvernanța și elaborarea politicilor și programelor, precum și alocarea bugetului UE, în cunoștință de cauză. Constatările, concluziile și recomandările sunt cele mai importante elemente ale unui raport de audit al performanței. Constatările și concluziile auditului trebuie să ducă la consecințe. Recomandările formulate într-un raport trebuie să fie aplicabile și să aducă valoare adăugată, pentru a contribui la îmbunătățirea gestiunii financiare în cadrul procedurilor entităților auditate sau în sectorul public în ansamblu: ele au ca rezultat economii financiare, introduc metode de lucru mai bune, evită risipa, permit atingerea unor obiective eficiente din punct de vedere economic și produc efecte pozitive pe termen lung. Cu toate acestea, un cadrul de contabilitate puternic trebuie completat cu monitorizarea auditului și a implementării recomandărilor acestuia.

Evaluarea și măsurarea impactului rapoartelor de audit al performanțelor ale Curții constituie elemente necesare ale ciclului de contabilitate. Recomandările formulate în rapoartele speciale ale Curții trebuie să fie monitorizate pentru a se stabili și evalua măsurile luate și progresele înregistrate. Sunt convins că Curtea va mări eficacitatea rapoartelor sale de audit prin consolidarea și monitorizarea în continuare a implementării recomandărilor formulate. În particular, Curtea ar putea introduce o procedură în care entitatea auditată, Comisia, elaborează planurile detaliate de implementare a recomandărilor Curții, iar Curtea monitorizează și urmărește (făcând uz de propria bază de date sofisticată) modul în care Comisia și statele membre își respectă angajamentul de a transpune în practică respectivele planuri.

17.  Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de control și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditarea bugetului Uniunii Europene?

Curtea cooperează cu alte instituții supreme de audit (SAI), în principal prin intermediul Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și a grupului său regional european (EUROSAI).

La nivelul UE, tratatul introduce cooperarea cu organele naționale de audit. Articolul 287 alineatul (3) prevede că „în statele membre, controlul se efectuează în colaborare cu instituțiile naționale de control… Curtea de Conturi și instituțiile naționale de control ale statelor membre practică o cooperare bazată pe încredere și pe respectarea independenței acestora."

Statele membre își împart responsabilitatea pentru executarea a aproximativ 80% din bugetul UE. Evident, SAI trebuie să fie implicate în auditarea fondurilor UE din țară, alcătuind astfel un lanț de audit până la nivelul CONT din Parlament. Într-o situație ideală și în acord cu un concept de audit unic, SAI ar putea controla conturile naționale respective și alte rapoarte privind utilizarea fondurilor UE în țară. Curtea s-ar putea apoi baza pe munca depusă de SAI, utilizând-o ca component al avizului privind conturile consolidate ale UE. În practică, SAI sunt, însă, organisme naționale independente, care răspund în fața parlamentelor naționale și funcționează într-un cadru național care prezintă diferențe semnificative în UE. Astfel, nu există un model unificat de auditare a fondurilor UE de către SAI, și probabil că nici nu poate fi realizat fără a fi încheiate unele acorduri politice și fără crearea bazei juridice. Unele SAI auditează din proprie inițiativă declarațiile naționale privind utilizarea fondurilor UE din țările lor. Unele acționează ca parte a cadrului intern de control al fondurilor UE și îi raportează Comisiei (de exemplu, Oficiul Național de Audit din Lituania îndeplinește rolul de autoritate de audit pentru politica de coeziune). Alte SAI efectuează audituri de conformitate sau performanță la nivel național, concentrându-se în mod special asupra fondurilor UE.

Unele evoluții recente din UE și din statele membre în general și, în special, ca rezultat al crizei financiare, precum și nivelul actual de integrare economică, bugetară și monetară, arată clar că este nevoie de mai multă cooperare între Curte și SAI din statele membre, pe bază bilaterală sau pe o bază mai largă, în funcție de aspectele luate în considerare. Cadrul actual al Comitetului de contact, în care Curtea joacă un rol central, deschide o varietate nesfârșită de modalități și forme de cooperare. Cred că, pe lângă diferitele activități desfășurate la nivelul grupurilor de lucru și al grupurilor operative, Comitetul de contact s-ar putea dovedi mai proactiv în ceea ce privește inițierea auditurilor cooperative pe teme de interes comun: de exemplu, implementarea Strategiei Europa 2020, fraudele intracomunitare legate de TVA, infrastructura rețelelor rutiere ale UE, combaterea corupției. În această privință, CONT ar putea fi utilizatorul final al rezultatelor unor astfel de audituri, având posibilitatea de a dezbate și de a analiza aspecte ample, proprii UE, într-un mod mai cuprinzător. Ca bun exemplu de cooperare de acest fel aș evidenția activitatea comună de audit desfășurată cu privire la capitolul 3 din raportul anual pe 2014, în legătură cu evaluarea modului în care este integrată Strategia Europa 2020 în acordurile de parteneriat și în programele de finanțare convenite de Comisie și de statele membre.

Un alt motiv adecvat de cooperare îl constituie reducerea redundanțelor costisitoare din auditarea fondurilor UE. Curtea și SAI din UE trebuie să exploreze orice posibilitate de a evita redundanțele costisitoare în materie de audit, în primul rând garantând că auditorii de la fiecare nivel se pot baza în mod corespunzător pe munca celorlalți auditori. Curtea și SAI din statele membre ar trebui să-și intensifice cooperarea pentru atingerea acestui obiectiv.

18.  Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate Comisiei Europene de statele membre?

În cadrul mandatului său, așa cum este prevăzut în tratat și în Regulamentul financiar, Curtea elaborează trei tipuri principale de documente: rapoarte anuale, rapoarte speciale și avize, al patrulea, mai nou, fiind analizele panoramice. Aceste documente produse de Curte constituie un element important al lanțului de contabilitate al UE, furnizându-le Parlamentului și altor părți interesate informații utile care să le ajute la supravegherea cheltuielilor publice.

Rapoartele anuale cuprind, în special, rezultatele activității de audit financiar și de conformitate cu privire la bugetul UE și la Fondurile europene de dezvoltare. Rapoarte anuale specifice prezintă activitatea de audit financiar și de conformitate privind agențiile, organismele descentralizate și alte instituții ale UE.

Salut faptul că Curtea a dezvoltat continuu raportul anual, astfel ca acesta să cuprindă mai multe informații, pentru a asista în mai mare măsură CONT în contextul procesului său de descărcare: mai multe evaluări ale calității cheltuielilor și performanțelor, ale situației actuale a sistemelor de supraveghere și control din fiecare stat membru și ale gestiunii bugetare la nivelul Comisiei. Alături de rata de eroare privind veniturile și cheltuielile bugetare, inclusiv ratele de eroare din principalele domenii de politică ale UE, aceste informații suplimentare furnizate completează declarația de asigurare furnizată în raport cu date mai curând calitative decât doar cantitative.

În cazul în care Comisia execută bugetul prin gestiune partajată, deleagă sarcinile de punere în aplicare statelor membre. Statele membre iau toate măsurile necesare, inclusiv cu caracter legislativ, normativ și administrativ, pentru a proteja interesele financiare ale UE, garantând faptul că acțiunile finanțate de la buget sunt desfășurate corect, cu eficacitate și în conformitate cu normele. Statele membre își împart responsabilitatea pentru executarea a aproximativ 80 % din bugetul UE.

Faptul că timp de 21 de ani la rând, plățile efectuate de la bugetul UE au fost afectate material de erori demonstrează că sistemele de supraveghere și control nu sunt suficient de eficace, deoarece nici Comisia, nici statele membre nu au fost în măsură să mențină nivelul acceptabil de erori sub 2 %.

Pentru a putea purta răspunderea gestiunii financiare a fondurilor UE, statele membre trebuie să furnizeze rapoarte de control, situații financiare anuale, declarații de gestiune, rezumate anuale ale auditurilor și controalelor pe care le-au efectuat cu privire la legalitatea și corectitudinea fondurilor UE primite de țara respectivă și avize de audit. Cu toate acestea, Comisia declară în raportul de sinteză că „fiabilitatea rapoartelor de control ale statelor membre rămâne problematică”. Astfel, Comisia trebuie să îmbunătățească sistemul de sancțiuni aplicabil dacă statele membre transmit informații incorecte în cuprinsul rapoartelor de control, precum și în alte rapoarte emise de statele membre. În conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia trebuie să analizeze domeniile cu un nivel ridicat constant de eroare și să identifice, în consecință, deficiențele sistemelor de control, să analizeze costurile și beneficiile unor posibile măsuri corective și să adopte sau să propună măsuri adecvate în ceea ce privește simplificarea, îmbunătățirea sistemelor de control și restructurarea programelor sau a sistemelor de punere în aplicare, atunci când sunt disponibile date corespunzătoare;

În acest sens, Curtea își concentrează atenția pe evaluarea fiabilității informațiilor și a asigurării furnizate de Comisie în temeiul cadrului de control intern a cărui eficacitate se bazează în principal pe calitatea sistemelor statelor membre. Curtea trebuie să intensifice evaluarea activității Comisiei cu privire la exactitatea datelor furnizate de statele membre și să-i transmită CONT mai multe informații judicioase cu privire la cauzele adânci ale erorilor și la acțiunile specifice desfășurate în vederea remedierii deficiențelor constatate (sub forma unor recomandări de auditare și planuri de implementare elaborate de Comisie, indicând acțiuni legate de mărirea capacității preventive și rectificative a sistemelor de supraveghere și control). În plus, Curtea își va continua munca de evaluare a performanțelor Eurostat sub aspectul modalității de colectare a datelor în statele membre și asigurării unor statistici fiabile, de înaltă calitate, destinate să ajute procesul decizional în cunoștință de cauză referitor la politice UE.

Alte întrebări

19.  Vă veți retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dumneavoastră ca membru al Curții?

Numirea mea ca membru al Curții de Conturi Europene a avut loc în conformitate cu o procedură transparentă și democratică, ce a inclus: numirea (în unanimitate) de către guvernul de coaliție al Republicii Lituania, aprobarea președintelui Republicii și, în cele din urmă, aprobarea prin vot cu majoritate în ședința plenară a Parlamentului Republicii Lituania (Seimas). Cred că această procedură a asigurat, în special, independența mea față de orice influență politică din țara mea.

Cred că cooperarea constructivă și sinceră cu Parlamentul European este de cea mai mare importanță pentru un membru al Curții de Conturi. În consecință, în cazul în care avizul Parlamentului cu privire la o persoană nominalizată este negativ, acest fapt ar putea, în mod clar, împiedica relațiile lipsite de asperități dintre un astfel de membru, în care ar fi totuși numit, cu Parlamentul și cu comisiile sale.

Dar, încă și mai important, cred că Curtea de Conturi a Uniunii Europene, ca instituție, trebuie să dispună, de asemenea, de o clară legitimitate democratică, care poate fi consolidată în mare măsură dacă Parlamentul, ales direct de cetățenii europeni, formulează avize favorabile cu privire la numirea membrilor Curții. Prin urmare, dacă Parlamentul European are sau ridică obiecții majore cu privire la numirea mea la Curtea de Conturi, voi comunica retragerea candidaturii mele guvernului meu.

Cred că merit încrederea Parlamentului European și îmi voi îndeplini în mod fidel misiunea mea în cadrul Curții de Conturi a Uniunii Europene. Prin urmare, îmi exprim speranța că Parlamentul va emite un aviz favorabil cu privire la candidatura mea.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

23.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Ryszard Czarnecki, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Georgi Pirinski, Claudia Schmidt, Bart Staes, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Brian Hayes, Benedek Jávor, Marian-Jean Marinescu, Julia Pitera, Miroslav Poche, Patricija Šulin

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Claudiu Ciprian Tănăsescu

Aviz juridic - Politica de confidențialitate