Procedură : 2015/2280(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0202/2016

Texte depuse :

A8-0202/2016

Dezbateri :

PV 12/09/2016 - 19
CRE 12/09/2016 - 19

Voturi :

PV 13/09/2016 - 4.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0321

RAPORT     
PDF 792kWORD 237k
9.6.2016
PE 577.064v02-00 A8-0202/2016

referitor la Cooperarea teritorială europeană - practici optime și măsuri inovatoare

(2015/2280(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională

Raportoare: Iskra Mihaylova

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Cooperarea teritorială europeană - practici optime și măsuri inovatoare

(2015/2280(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special titlul XVIII,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”)(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT), în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 236/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de stabilire a normelor și procedurilor comune pentru punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii pentru finanțarea acțiunii externe(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA II)(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 232/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument european de vecinătate(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(8),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(9),

–  având în vedere „Agenda teritorială a Uniunii Europene 2020: Spre o Europă inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse”, adoptată la reuniunea informală a miniștrilor responsabili de amenajarea teritoriului și dezvoltarea teritorială, desfășurată la 19 mai 2011, la Gödöllő, Ungaria,

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la gradul de pregătire a statelor membre ale UE pentru începerea la timp și în mod eficace a noii perioade de programare pentru politica de coeziune(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la demararea cu întârziere a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(11),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere cel de-al șaselea Raport privind coeziunea economică, socială și teritorială (COM(2014)0473),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană”(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 octombrie 2015 referitoare la politica de coeziune și revizuirea Strategiei Europa 2020(13),

–  având în vedere Rezoluția din 26 noiembrie 2015 intitulată „În direcția simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(14),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice(15),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale (COM(2013)0468) și concluziile relevante ale Consiliului din 22 octombrie 2013,

–  având în vedere studiul din iunie 2015 al Direcției Generale Politici Interne (Departamentul tematic B - Politici structurale și de coeziune) intitulat „Noul rol al macroregiunilor în cooperarea teritorială europeană“,

–  având în vedere studiul realizat de Direcția generală Politici interne (Departamentul tematic B - Politici structurale și de coeziune) în iulie 2015, intitulat „Gruparea europeană de cooperare teritorială ca instrument de promovare și ameliorare a cooperării teritoriale în Europa”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 februarie 2016 intitulată „Plan de investiții pentru Europa: noi orientări pentru combinarea fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)",

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din mai 2015, intitulat „Instrumente financiare în sprijinul dezvoltării teritoriale”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2015 intitulată „Investiții în locuri de muncă și creștere economică - maximizarea contribuției fondurilor ESI” (COM(2015)0639),

–  având în vedere Declarația Comitetului Regiunilor din 2 septembrie 2015 intitulată „25 de ani de Interreg: un nou impuls pentru cooperarea transfrontalieră”(16),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din decembrie 2015, intitulat „O viziune teritoriala pentru 2050: cum arată viitorul?”,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 17 decembrie 2015 intitulat „Consolidarea cooperării transfrontaliere: se impune un cadru de reglementare mai bun”,

–  având în vedere documentul de lucru elaborat de Președinția luxemburgheză a Consiliului, intitulat „O retrospectivă după 25 ani de Interreg și pregătirea viitorului cooperării teritoriale”,

–  având în vedere concluziile Consiliului cu privire la „25 de ani de la lansarea programului Interreg: aportul acestuia la obiectivele politicii de coeziune”,

–  având în vedere inițiativa Președinției luxemburgheze cu privire la adoptarea unor dispoziții legislative specifice pentru regiunile frontaliere, care își propune să răspundă necesităților și provocărilor din aceste regiuni, intitulată „Un instrument pentru stabilirea și aplicarea unor dispoziții specifice în regiunile transfrontaliere”(17),

–  având în vedere consultarea publică la nivelul UE cu privire la obstacolele care persistă în calea cooperării transfrontaliere, lansată de Comisie la 21 septembrie 2015, cu ocazia Zilei Cooperării Europene(18),

–  având în vedere rezultatele primului sondaj Eurobarometru efectuat de Comisie în 2015 pentru a identifica și a sintetiza atitudinile cetățenilor care locuiesc în zonele de frontieră, astfel încât intervențiile UE să fie mai bine direcționate(19),

–  având în vedere raportul OCDE din 2013, intitulat „Regiunile și inovarea: colaborarea transfrontalieră”,

–  având în vedere raportul Comitetului Regiunilor intitulat „Raport de monitorizare a GECT 2014 - Implementarea Strategiei Europa 2020”(20),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0202/2016),

A.  întrucât 38 % din populația europeană trăiește în regiuni transfrontaliere și întrucât UE se confruntă cu o criză economică, financiară și socială majoră, care afectează în mod special femeile, pe toate planurile; întrucât UE trebuie să includă ca și componentă principală egalitatea de gen în toate politicile și practicile CTE (CTE);

B.  întrucât obiectivul primordial al CTE este de a diminua influența frontierelor naționale în vederea reducerii disparităților între regiuni, a eliminării obstacolelor care împiedică încă activitățile de cooperare transfrontalieră, a creșterii coeziunii și a promovării unei dezvoltări economice, sociale și culturale armonioase a Uniunii ca întreg;

C.  întrucât CTE constituie o parte integrantă a politicii de coeziune, deoarece consolidează coeziunea teritorială a Uniunii;

D.  întrucât statele membre pot utiliza CTE pentru a surmonta provocările cauzate de criza migrației;

E.  întrucât deocamdată doar un număr redus de cetățeni europeni utilizează la maximum potențialul pieței interne a UE și libertatea de circulație;

F.  întrucât, conform principiilor managementului în comun, guvernării pe mai multe niveluri și parteneriatului, programele CTE au fost elaborate printr-un proces colectiv, care a reunit o gamă largă de actori europeni, naționali, regionali și locali pentru a afrunta provocările comune la nivel transfrontalier și a facilita schimbul de bune practici;

G.  întrucât este necesară o reflecție comună asupra structurii CTE după 2020;

Valoarea adăugată europeană a CTE, practicile optime și contribuția la obiectivele Strategiei Europa 2020

1.  constată că CTE a devenit unul dintre cele două obiective la fel de importante ale politicii de coeziune 2014-2020, cu un regulament propriu; subliniază, cu toate acestea, că bugetul de 10,1 miliarde EUR al CTE, reprezentând 2,8 % din bugetul politicii de coeziune, nu corespunde amplorii provocărilor cărora trebuie să le facă față și nici nu reflectă nivelul ridicat al valorii adăugate europene pe care o reprezintă; reamintește, în acest sens, dezamăgirea Parlamentului European cu privire la rezultatul negocierilor CFM pentru 2014-2020 în privința reducerii creditelor bugetare pentru CTE; consideră că un buget majorat pentru CTE în viitoarea perioadă de programare va crește valoarea adăugată a politicii de coeziune; solicită respectarea în mai mare măsură a articolului 174 din TFUE privind coeziunea teritorială, în special în privința zonelor rurale și a celor afectate de tranziția industrială, precum și a regiunilor care suferă de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, cum ar fi regiunile ultraperiferice, regiunile cele mai nordice, cu o densitate scăzută a populației sau regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase; solicită Comisiei și statelor membre ca, la implementarea politicii de coeziune, să acorde o atenție specială zonelor celor mai dezavantajate din punct de vedere geografic și demografic;

2.  ia act de faptul că, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, CTE a fost restructurată, pentru a obține un impact mai mare prin axarea pe concentrarea tematică și pe orientarea spre rezultate, fără a anula în niciun fel o concepție centrată asupra teritoriilor, care permite continuarea priorităților regionale; consideră că trebuie acordată mai multă atenție particularităților CTE; solicită, prin urmare, o mai bună evaluare a programelor CTE pentru a le demonstra efectele și valoarea adăugată;

3.  recunoaște că cooperarea transfrontalieră este un instrument esențial pentru dezvoltarea regiunilor de frontieră, considerate adevărate laboratoare ale integrării europene; subliniază că, în perioada 2000-2006 și 2007-2013, CTE a fost marcată de o orientare clară către priorități mai strategice și de realizarea unor practici optime în privința îmbunătățirii conectivității și accesibilității, transferului de cunoștințe și practici inovatoare, consolidării identității regionale, contracarării provocărilor legate de mediu, consolidării capacității instituționale, serviciilor medicale, educației, ocupării forței de muncă și mobilității profesionale, precum și în privința protecției civile, creării de noi parteneriate și consolidarea celor existente;

4.  recunoaște că cooperarea transnațională a contribuit la susținerea cercetării, inovării și a economiei bazate pe cunoaștere, a adaptării la schimbările climatice, a promovării transportului și mobilității sustenabile prin intermediul unor abordări transnaționale, precum și la consolidarea capacității instituționale; subliniază că o abordare teritorială integrată și cooperarea transnațională sunt deosebit de importante pentru protecția mediului, în special în privința apei, biodiversității și energiei;

5.  recunoaște că cooperarea interregională a permis orașelor și regiunilor să coopereze în ceea ce privește o serie de chestiuni și teme esențiale, care implică schimbul de experiență și de bune practici, precum și că acest lucru a crescut eficiența politicilor locale și regionale; consideră că ar trebui remediate decalajele semnificative de dezvoltare dintre zonele rurale și cele urbane, precum și problemele regiunilor metropolitane;

6.  consideră că o cooperare transfrontalieră și transnațională crește atractivitatea ariilor geografice geografic pentru societățile comerciale, prin folosirea potențialului local, regional și transfrontalier și a capitalul uman cât mai eficient, pentru a răspunde mai bine nevoilor și așteptărilor societăților comerciale, dar și pentru a evita relocarea acestora în țările terțe, depopularea regiunilor UE și creșterea șomajului;

7.  este convins că CTE are o valoare adăugată semnificativă, contribuind la pace, stabilitate și integrarea regională, inclusiv în cadrul politicii de extindere și a celei de vecinătate, dar și în întreaga lume, prin diseminarea celor mai bune practici; consideră că, în gestionarea crizei migranților, cooperare transfrontalieră poate aduce o valoare adăugată;

8.  subliniază faptul că în perioada 2014-2020 aproximativ 41 % din bugetul FEDR pentru CTE(21) va fi investit în măsuri de îmbunătățire a mediului, 27 % în consolidarea creșterii inteligente, inclusiv a cercetării și inovării, și 13 % pentru a promova o creștere incluzivă prin activități legate de ocuparea forței de muncă, educație și formare, iar 33 de programe generale vor viza îmbunătățirea conectivității generale la nivel transfrontalier; constată, de asemenea, că se vor aloca 790 de milioane EUR pentru consolidarea capacității instituționale prin crearea sau consolidarea structurilor de cooperare și creșterea eficienței serviciilor publice;

9.  subliniază că noțiunea de orientare spre rezultate presupune ca programele Intereg să asigure o cooperare la nivel de proiect de înaltă calitate și să utilizeze un nou tip de evaluare, ținând seama de natura proprie a fiecărui program și contribuind la reducerea obligațiilor birocratice pentru beneficiari și autoritățile de management; invită Comisia, statele membre și autoritățile de management să coopereze și să facă schimb de informații și bune practici pentru a realiza evaluări și a oferi linii directoare cu privire la modul în care orientarea spre rezultate poate fi adaptată specificului CTE; recunoaște că întreaga valoare adăugată a programelor CTE nu poate fi evaluată doar prin intermediul indicatorilor cantitativi și solicită Comisiei să creeze mai mulți indicatori calitativi, pentru a reflecta mai bine rezultatele cooperării teritoriale;

10.  constată cu îngrijorare adoptarea tardivă a programelor Interreg și solicită insistent Comisiei și statelor membre să se mobilizeze pentru aplicarea lor eficientă și reușită și pentru eliminarea obstacolelor di calea cooperării transfrontaliere, în vederea evitării problemelor critice deja evidențiate în perioada de programare 2007-2013; solicită Comisiei să ia toate măsurile necesare pentru accelerarea implementării programelor CTE;

11.  regretă lipsa unor date și dovezi transfrontaliere fiabile privind eficacitatea cooperării transfrontaliere în ceea ce privește raportarea referitoare la cadrul de performanță; solicită, prin urmare, Comisiei, Eurostat și autorităților de management să colaboreze pentru stabilirea unor criterii de evaluare comune, să coordoneze în comun o bază de date unică și să stabilească metodologii pentru transmiterea și utilizarea unor date fiabile la nivel transfrontalier; ia act de provocările existente în materie de aplicare a abordărilor teritoriale integrate, determinate de nivelul foarte variabil de abilitare al autorităților regionale și locale din statele membre;

12.  invită Comisia, statele membre și autoritățile de management să instituie sisteme de monitorizare și planuri de evaluare structurate corespunzător, pentru a evalua mai bine rezultatele obținute în raport cu obiectivele Strategiei Europa 2020 și ale integrării teritoriale;

Contribuția la coeziunea teritorială

13.  subliniază că CTE are o contribuție semnificativă la consolidarea obiectivului UE de coeziune teritorială prin integrarea diverselor politici sectoriale la scară teritorială; salută studiul efectuat de Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale (ESPON), intitulat „ET2050: scenarii și viziuni teritoriale pentru Europa”, care poate servi de cadru de referință pentru discuțiile ulterioare asupra pregătirii politicii de coeziune post-2020;

14.  reamintește importanța investițiilor teritoriale integrate (ITI) și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC), care nu sunt aplicate pe scară suficient de largă în programele Interreg pentru 2014-2020, și încurajează statele membre să le utilizeze în mai mare măsură, subliniind că pentru aceasta va fi necesară o participare mai accentuată a organismelor regionale și locale; invită Comisia și statele membre să propună programe de informare și de formare pentru beneficiari;

15.  întrucât noile instrumente pentru dezvoltare teritorială, precum ITI și DLRC, pot aduce investiții în infrastructura socială, medicală și educațională, pot conduce la redresarea zonelor urbane defavorizate, la crearea de locuri de muncă și la alte măsuri de reducere a izolării migranților și susținere a integrării acestora;

16.  recomandă să se acorde o atenție deosebită proiectelor care urmăresc adaptarea localităților și regiunilor la noua situație demografică și contracararea inegalităților implicate de aceasta din urmă, prin: 1) adaptarea infrastructurii sociale și de mobilitate la schimbările demografice și la fluxurile de migrație; 2) crearea de bunuri și servicii specifice, destinate unei populații în îmbătrânire; 3) susținerea oportunităților de angajare pentru persoanele mai în vârstă, pentru femei și pentru migranți, care să contribuie la incluziunea socială; 4) intensificarea conexiunilor digitale și crearea unor platforme care să permită și să faciliteze participarea și interacțiunea cetățenilor din regiunile mai izolate cu diferite servicii administrative, sociale și politice ale autorităților de la toate nivelurile (local, regional, național și european);

17.  subliniază rolul CTE în regiunile insulare, ultraperiferice, slab populate și în zonele muntoase și cele rurale, ca un instrument important de consolidare a cooperării și integrării regionale; solicită Comisiei și statelor membre să acorde o atenție deosebită utilizării fondurilor în aceste regiuni, inclusiv în regiunile de frontieră cu țări terțe, pentru a îmbunătăți realizarea proiectelor transfrontaliere finanțate din fondurile CTE;

18.  subliniază caracterul complementar al CTE și al strategiilor macroregionale în afruntarea provocărilor comune în zonele funcționale mai extinse, precum și rolul pozitiv pe care îl pot avea strategiile macroregionale în soluționarea problemelor comune cu care se confruntă macroregiunile;

19.  consideră că ar trebui să se urmărească o mai bună coordonare, sinergie și complementaritate între componentele transfrontaliere și cele transnaționale, în vederea îmbunătățirii cooperării și a integrării în teritorii strategice mai extinse; solicită o mai bună coordonare între autoritățile de management și actorii strategiilor macroregionale; solicită insistent Comisiei consolidarea cooperării, a legăturilor și a coerenței programelor CTE cu programele naționale și regionale în stadiul de concepere, pentru creșterea complementarității și evitarea suprapunerilor;

20.  constată că unele regiuni se confruntă cu probleme grave legate de migrație și încurajează utilizarea programelor Interreg și aplicarea lor urgentă pentru a face față, printre altele, provocărilor ridicate de criza refugiaților, precum și schimbul de bune practici între autoritățile locale și regionale în zonele de frontieră, inclusiv cu țări terțe și în special prin strategii macroregionale;

Susținerea cercetării și a inovării

21.  evidențiază realizările în domeniul cercetării și al inovării, cum ar fi proiectele comune de cercetare, cooperarea între institutele de cercetare și întreprinderi, crearea unor universități frontaliere internaționale, a unor centre de cercetare transfrontaliere, a unor institute de formare transfrontaliere, a unor clustere și rețele transfrontaliere de întreprinderi, a unor incubatoare de afaceri și a unor servicii de consiliere transfrontaliere pentru IMM-uri, precum și a unei mărci de calitate de „tehnologie de vârf” pentru a atrage investitorii străini etc.; ia act de rolul important al programelor Interreg pentru creșterea competitivității și a potențialului de inovare al regiunilor, prin stimularea sinergiei între strategiile de specializare inteligentă, colaborarea între clustere și dezvoltarea rețelelor de inovare; solicită Comisiei să prezinte o sinteză cuprinzătoare a cooperării teritoriale în cadrul FEDR și FSE pe baza Cadrului strategic comun ( anexa I la Regulamentul privind dispozițiile comune (Regulamentul (UE) nr. 1303/2013));

22.  este la curent cu faptul că investițiile pentru susținerea creșterii inteligente, inclusiv a cercetării și a inovării, reprezintă 27 % din alocările din FEDR pentru programele de cooperare transfrontalieră pe perioada 2014-2020(22); constată, de asemenea, că 35 % din bugetul programelor transnaționale este alocat susținerii creșterii inteligente prin consolidarea cercetării și inovării;

23.  subliniază necesitatea de a crea strategii transfrontaliere de politică pentru inovare, cum ar fi crearea unor programe comune pentru cercetare și mobilitate, a unor infrastructuri de cercetare comune, a unor parteneriate și rețele de cooperare; atrage atenția asupra faptului că legislațiile diferite ale statelor membre frânează acțiunile comune în vederea extinderii cercetării și inovării la nivel transfrontalier;

24.  solicită insistent ca sinergia și complementaritatea între programul Orizont 2020, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) să fie utilizate pentru maximizarea cantității, calității și impactului investițiilor în cercetare și inovare; recomandă ca autoritățile locale și regionale să profite din plin de posibilitatea de a combina aceste fonduri pentru a sprijini IMM-urile și proiectele de cercetare și inovare, inclusiv proiectele transfrontaliere, atunci când este necesar; invită IMM-urile să utilizeze la maximum oportunitățile oferite de aceste fonduri pentru a contribui la implementarea programelor CTE;

25.  solicită insistent adoptarea unor strategii de inovare transfrontaliere și crearea concomitentă a unei complementarități cu strategiile de specializare inteligentă deja existente, precum și cu alte programe și strategii în curs; încurajează evaluarea potențialului sinergiilor transfrontaliere și mobilizarea diferitelor surse de finanțare;

26.  subliniază faptul că instrumentele financiare trebuie să fie parte integrantă din programele CTE, prin completarea granturilor în vederea facilitării accesului IMM-urilor la finanțare, cercetare și inovare; consideră că o utilizare mai extinsă a instrumentelor financiare ar putea atrage mai multe investiții în proiecte Interreg, creând noi locuri de muncă și permițând obținerea unor rezultate mai bune; reamintește importanța fundamentală a asistenței tehnice și a unor inițiative de formare adaptate pentru a putea beneficia în totalitate de utilizarea instrumentelor financiare, chiar și în regiunile mai puțin dezvoltate;

Guvernarea și coordonarea politicilor

27.  reamintește că al șaselea Raport privind coeziunea a acordat o atenție insuficientă CTE, în condițiile în care aceasta reprezintă un obiectiv de sine stătător al politicii de coeziune încă din perioada de programare 2007-2013; reamintește potențialul Grupării europene de cooperare teritorială (GECT), nu doar ca instrument de susținere și promovare a cooperării teritoriale europene și de gestionare a proiectelor transfrontaliere, ci și ca vector al unei dezvoltări teritoriale global integrate și ca platformă flexibilă pentru guvernarea pe mai multe niveluri;

28.  salută simplificarea Regulamentului GECT (Regulamentul (UE) nr. 1302/2013) și invită statele membre să își intensifice eforturile pentru a facilita crearea de GECT; subliniază, cu toate acestea, că acest regulament nu este suficient pentru a depăși toate obstacolele juridice care afectează cooperarea transfrontalieră; salută, prin urmare, inițiativa Președinției luxemburgheze, care a propus un instrument juridic specific pentru regiunile de frontieră, oferind statelor membre posibilitatea de a cădea de acord cu privire la anumite dispoziții legale; salută inițiativa Comisiei de a efectua, până la sfârșitul anului 2016, o analiză a obstacolelor care se opun cooperării transfrontaliere, care să prezinte soluții și exemple de bune practici; solicită Comisiei să includă în această analiză un studiu privind necesitățile regiunilor de frontieră; așteaptă cu interes rezultatele consultării publice la nivelul UE cu privire la obstacolele care se opun încă cooperării transfrontaliere, lansată de Comisie la 21 septembrie 2015; solicită Comisiei să ia în considerare, în această analiză, recomandările Parlamentului și rezultatele consultării publice;

29.  consideră că programele Interreg - respectând prioritățile convenite ale programelor și logica de intervenție stabilită și în complementaritate cu alte finanțări adecvate - ar trebui să susțină măsurile legate de migrație și azil și să promoveze politici de integrare eficace; invită la valorificarea disponibilității Comisiei de a analiza rapid și de a aproba modificări ale programelor operaționale pentru perioada 2014-2020, atunci când acestea sunt solicitate de statele membre în cauză și cu unicul obiectiv de a face față imperativelor crizei refugiaților;

30.  încurajează utilizarea pe scară mai largă a instrumentelor financiare (IF), ca mecanisme flexibile, de utilizat împreună cu subvențiile; evidențiază faptul că, în cazul în care sunt aplicate în mod eficient, instrumentele financiare pot spori semnificativ impactul finanțării; subliniază, în acest sens, necesitatea unor norme clare, consecvente și clar direcționate privind IF, în vederea simplificării procesului de pregătire și de implementare pentru managerii fondurilor și pentru beneficiari; evidențiază oportunitatea de a beneficia de o expertiză și de un know-how specifice prin intermediul instrumentelor de inginerie financiară și de asistență tehnică din partea BEI;

31.  subliniază faptul că, în cursul perioadei de programare 2007-2013, nu au fost suficient evaluate posibilele complementarități între programele Interreg și alte programe finanțate de UE; solicită instituirea unor mecanisme de coordonare adecvate pentru a asigura o coordonare, o complementaritate și o sinergie eficiente între fondurile ESI și alte instrumente de finanțare comunitare și naționale, cum ar fi programul Orizont 2020, precum și cu FEIS și BEI;

32.  încurajează includerea în planurile de evaluare ale autorităților de management a evaluărilor în curs axate pe analiza eficienței sinergiilor dintre programe;

33.  subliniază importanța tot mai mare a piețelor muncii transfrontaliere, care au o dinamică puternică din perspectiva creării de bunăstare și de locuri de muncă; invită Comisia și statele membre să utilizeze la maximum oportunitățile oferite de programele Interreg pentru a facilitarea mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă, inclusiv prin promovarea principiului egalității de șanse, adaptând, dacă este cazul, cadrul de reglementare administrativ și social, și consolidând dialogul între toate nivelurile de guvernare;

34.  consideră că este esențială creșterea sinergiei și complementarității între programele CTE și serviciile EURES, care ar trebui să aibă un rol foarte important în regiunile transfrontaliere unde multe persoane practică naveta peste frontieră; solicită statelor membre și regiunilor să exploateze la maximum oportunitățile oferite de serviciile EURES pentru ocuparea și mobilitatea forței de muncă în întreaga UE;

35.  își exprimă convingerea că principiul guvernării pe mai multe niveluri, principiul parteneriatului și aplicarea efectivă a codului european de conduită sunt au o importanță majoră pentru dezvoltarea programelor Interreg;

Simplificarea

36.  subliniază că, indiferent dacă există sau nu un regulament distinct pentru CTE, implementarea programelor de cooperare teritorială ar trebui simplificată și invită Grupul la nivel înalt pentru simplificare1 să analizeze posibilitatea introducerii unor măsuri de simplificare și de reducere a complicațiilor administrative pentru beneficiari, înaintea propunerii legislative privind CTE și a planificării programelor Interreg pentru perioada post-2020;

37.  solicită Comisiei să propună măsuri specifice de simplificare a normelor de raportare, de auditare și privind ajutoarele de stat, precum și să armonizeze procedurile; solicită insistent stabilirea unor cerințe standard detaliate pentru toate programele Interreg;

38.  invită statele membre să își simplifice dispozițiile naționale și să evite supra-reglementarea; solicită insistent implementarea e-coeziunii și raționalizarea procedurilor administrative;

39.  subliniază că ar trebui extinse și simplificate modalitățile de implicare a societății civile și a actorilor privați, luând întotdeauna în considerare necesitatea transparenței și de responsabilizării; consideră că instituirea unor parteneriate public-privat poate oferi o serie de potențiale beneficii, dar implică riscul unui conflict de interese care ar trebui contracarat în mod adecvat, atât cu instrumente strict juridice, cât și cu instrumente legislative fără caracter obligatoriu; solicită Comisiei să ofere, în timp util, orientări coerente și clare privind utilizarea instrumentelor financiare în cadrul programelor CTE;

40.  subliniază că toate simplificările programelor pentru creștere economică și locuri de muncă trebuie să se aplice și programelor Interreg;

41.  subliniază importanța creării de mecanisme pentru monitorizarea beneficiarilor din sfera măsurilor de simplificare;

42.  consideră că ar trebui să se acorde prioritate unirii forțelor în teren și încurajării încrederii reciproce între actori la nivel transfrontalier, iar instrumentele financiare pot oferi un sprijin important în acest sens;

Recomandări pentru viitor

43.  consideră că CTE și-a dovedit eficacitatea și că potențialul acesteia ar trebui dezvoltat în continuare; subliniază potențialul CTE în domenii care depășesc cadrul politicii regionale, precum piața unică, agenda digitală, ocuparea forței de muncă, mobilitatea, energia, cercetarea, educația, cultura, sănătatea și mediul, și solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre ia în considerare perspectiva continuării CTE ca instrument important, alocându-i într-o mai mare măsură un rol distinct în politica de coeziune post-2020, precum și un buget mult mai consistent;

44.  consideră că filosofia fundamentală a cooperării și structura actuală a CTE ar trebui menținute, inclusiv respectarea principiului întâietății beneficiarului, precum și accentul asupra componentei transfrontaliere; invită Comisia să analizeze posibilitatea stabilirii unui set de criterii armonizate, pe baza experienței celor 25 de ani de istorie ai săi, nu doar pe baza numărului de locuitori, ci și a specificului socioeconomic și teritorial;

45.  subliniază importanța cooperării transfrontaliere la frontierele externe ale UE, în temeiul Instrumentului de asistență pentru preaderare și al Instrumentului european de vecinătate; solicită statelor membre să se asigure că bunele practici care permit reducerea complicațiilor administrative pentru beneficiarii programelor Interreg se aplică și programelor implementate la frontierele externe ale UE;

46.  reamintește potențialul de cooperare la bază, între cetățeni, oferit de așa-numitul „fond pentru proiecte mici”, prin sumele destinate proiectelor mici și microproiectelor care urmăresc promovarea angajamentului civic, acordând o atenție specială micilor proiecte de cooperare transfrontalieră între zone de frontieră învecinate; solicită ca finanțarea unor astfel de proiecte să fie încurajată, reamintind că aceasta va necesita eforturi suplimentare în ceea ce privește simplificarea și flexibilitatea;

47.  încurajează stabilirea în comun a unor strategii pentru regiunile frontaliere, pentru a stimula o dezvoltare teritorială integrată și sustenabilă, inclusiv aplicarea și difuzarea unor concepții integrate și armonizarea procedurilor administrative și juridice transfrontaliere; observă importanța promovării unei dezvoltări teritoriale echilibrate în cadrul regiunilor;

48.  consideră că trebuie acordată mai multă atenție și trebuie promovată cooperarea transfrontalieră între regiunile frontaliere montane, acordând prioritate zonelor rurale;

49.  subliniază că unul dintre obiectivele CTE trebuie să fie cooperarea culturală; consideră, prin urmare că trebuie impulsionată mai mult cooperarea culturală și educațională între zonele transfrontaliere care împărtășesc același patrimoniu cultural și lingvistic;

50.  solicită insistent ca organismele regionale și locale să aibă un rol mai pregnant și mai semnificativ în ceea ce privește propunerile, gestionarea și evaluarea CTE, în special în domeniul cooperării transfrontaliere, ținând seama de faptul că unele regiuni au deja astfel de competențe;

51.  solicită Comisiei să analizeze rolul instrumentelor financiare în completarea granturilor; consideră că este esențial să se colaboreze mai îndeaproape cu BEI pentru susținerea IMM-urilor și mobilizarea expertizei tehnice și financiare a Comisiei și a BEI, ca un catalizator pentru investiții; solicită Comisiei și BEI să asigure o mai mare coerență a instrumentelor financiare cu obiectivele cooperării teritoriale;

52.  invită Comisia, statele membre și autoritățile de management să ia în considerare propunerea Președinției luxemburgheze de a crea un nou instrument juridic pentru politica de coeziune post-2020, pe baza rezultatelor evaluărilor ex post, a aplicării programelor 2014-2020 și a unei evaluări de impact corespunzătoare;

53.  invită Comisia și statele membre să inițieze în 2016 o dezbatere multipartită structurată, la nivelul UE, cu privire la viitorul post-2020 al CTE, în vederea pregătirii politicii de coeziune pentru perioada respectivă; subliniază că, înainte de toate, dezbaterea ar trebui să acopere chestiuni legate de structura CTE, de procedura de alocare a bugetelor pentru programe și de dezvoltarea unor noi mecanisme, care să asigure o aplicare pe scară mai largă a noțiunii de orientare spre rezultate; invită insistent Comisia să colaboreze cu Comitetul Regiunilor, cu societatea civilă și actorii regionali relevanți;

54.  solicită o viziune teritorială a UE bazată pe Cartea verde privind coeziunea teritorială (COM(2008)0616) și atrage atenția asupra importanței viitoarei Cărți albe privind coeziunea teritorială pentru următoarea perioadă de programare post-2020;

O mai bună informare a cetățenilor și o vizibilitate crescută

55.  regretă gradul scăzut de conștientizare al opiniei publice și vizibilitatea insuficientă a programelor CTE și solicită o mai bună comunicare a obiectivelor pe care și le propune, a posibilităților pe care le oferă și a modalităților de realizare a proiectelor, precum și, ulterior, a rezultatelor proiectelor finalizate; solicită Comisiei, statelor membre și autorităților de management să creeze mecanisme și platforme instituționalizate extinse de cooperare, pentru a asigura o mai mare vizibilitate și o mai bună informare a opiniei publice; solicită Comisiei să sintetizeze și să disemineze la scară largă realizările programelor și proiectelor CTE de până acum;

56.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze rolul GECT ca instrument pentru o mai mare eficiență în satisfacerea nevoilor locale în regiunile transfrontaliere;

57.  recunoaște importanța rolului agenților din teren și a sprijinului acordat la elaborarea proiectelor și încurajează autoritățile de management să consolideze instrumentele de promovare existente, precum punctele de contact teritoriale;

58.  observă că buna cooperare dintre Comisie, BEI și autoritățile locale și regionale reprezintă un element esențial pentru succesul utilizării instrumentelor financiare pentru dezvoltarea teritorială și pentru întreaga politică de coeziune; subliniază, în acest context, necesitatea intensificării schimbului de experiență și de cunoștințe între CE și BEI, pe de o parte, și autoritățile locale și regionale, de cealaltă parte;

59.  recunoaște importanța activităților de promovare pe teren (în teritoriu), de diseminare a informațiilor, de îmbunătățire a conștientizării la nivel local și de susținere a proiectelor și, prin urmare, încurajează autoritățile de management să consolideze instrumentele utile, precum punctele teritoriale de contact;

60.  solicită o mai bună coordonare între serviciile Comisiei, autoritățile de management și toți actorii implicați pentru realizarea unei analize critice a proiectelor, în care să fie subliniate realizările tematice obținute prin proiecte, să fie evidențiate deopotrivă reușitele și lacunele și pe baza căreia să se formuleze recomandări pentru perioada post-2020, asigurând, în același timp, transparența și apropierea față de cetățeni;

61.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 289.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(4)

JO L 347, 20.12.2013, p. 303.

(5)

JO L 77, 15.3.2014, p. 95.

(6)

JO L 77, 15.3.2014, p. 11.

(7)

JO L 77, 15.3.2014, p. 27.

(8)

JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(9)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(10)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0015.

(11)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0068.

(12)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0308.

(13)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0384.

(14)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0419.

(15)

JO L 169, 1.7.2015, p. 1.

(16)

COR-2015-04462-00-00-DECL-TRA (EN).

(17)

http://www.dat.public.lu/eu-presidency/Events/Informal-Ministerial-Meetings-on-Territorial-Cohesion-and-Urban-Policy-_26-27-November-2015_-Luxembourg-City_/Material/IMM-Territorial-_LU-Presidency_---Input-Paper-Action-3.pdf

(18)

Comunicatul de presă al Comisiei IP/15/5686.

(19)

Eurobarometrul Flash 422 - Cooperarea transfrontalieră în UE.

(20)

http://cor.europa.eu/en/documentation/studies/Documents/EGTC_MonitoringReport_2014.pdf

(21)

Anexa I (Cooperarea teritorială europeană/Interreg) la Comunicarea Comisiei intitulată „Investițiile în locuri de muncă și creștere economică - maximizarea contribuției fondurilor ESI”.

(22)

Anexa I (Cooperarea teritorială europeană/Interreg) la Comunicarea Comisiei intitulată „Investițiile în locuri de muncă și creștere economică - maximizarea contribuției fondurilor ESI”.


EXPUNERE DE MOTIVE

Informații generale

În 1990, Interreg a fost dezvoltată ca o inițiativă comunitară, cu un buget de aproape 1 miliard de euro, vizând exclusiv cooperarea transfrontalieră și incluzând 11 state membre. Ulterior, Interreg a fost extinsă la cooperarea transnațională și interregională. În 2015, cea de a 25-a aniversare a Interreg a fost marcată printr-o conferință desfășurată la Luxemburg, pe 15-16 septembrie, în care s-a evidențiat faptul că CTE reprezintă un important instrument al politicii de coeziune, conceput pentru a rezolva problemele care depășesc frontierele administrative și pentru care sunt necesare soluții comune.

Pentru perioada 2014-2020, a fost adoptat un regulament specific pentru acțiunile CTE susținute prin FEDR. În prezent, 28 state membre au beneficiat de CTE, care a devenit unul dintre cele 2 obiective ale politicii de coeziune. Suma alocată anual este de 10,1 miliarde EUR(1): 74,1 % pentru cooperarea transfrontalieră - 60 de programe, 20,4 % pentru cooperarea transnațională - 15 programe și 5,6 % pentru cooperarea interregională - 4 programe(2). Interreg finanțează și programele de cooperare pentru dezvoltare regională din afara UE: 12 programe IPA de cooperare transfrontalieră (242 milioane EUR alocate CTF) și 16 programe IEV de colaborare transfrontalieră (634 milioane EUR alocate CTF).

Valoarea adăugată europeană a CTE, practicile optime și contribuția la obiectivele Strategiei Europa 2020

În perioada 2014-2020, CTE a fost restructurată, pentru a asigura un impact mai mare și o utilizare mai eficientă a investițiilor printr-un accent pe concentrarea tematică și pe orientarea spre rezultate. Cel puțin 80 % din bugetul fiecărui program de cooperare trebuie concentrat pentru maximum 4 obiective tematice, contribuind astfel la realizarea Strategiei Europa 2020. CTE are o contribuție însemnată la creșterea potențialului economic, social și teritorial al regiunilor, reflectând și integrând diversele politici sectoriale la scară teritorială, mergând dincolo de granițele naționale (cooperare transfrontalieră și transnațională), precum și la nivelul orașelor și regiunilor (cooperare interregională)(3). Chiar dacă bugetul lor este redus, proiectele de CTF au rezultate concrete: eliminarea impedimentelor pentru îmbunătățirea securității, transportului, educației, energiei, sănătății, formării și ocupării locurilor de muncă.   64 de programe Interreg IIIA (2000-2006) și 55 programe Interreg IVA (2007-2013) au marcat o orientare clară în alocarea fondurilor pentru o dezvoltare transfrontalieră a priorităților mai strategică și, prin urmare, au utilizat cele mai bune practici în domeniile enumerate în continuare(4).

Îmbunătățirea conectivității regionale, a mobilității și a accesibilității serviciilor

Există o evidentă valoare adăugată a următoarelor practici optime: surmontarea problemelor transfrontaliere în ceea ce privește fluxurile de transport și de persoane, susținerea unor soluții de transport inteligente și a centrelor de transport multimodal (Sudul regiunii Baltice - Danemarca, Germania, Polonia, Lituania, Suedia); simplificarea călătoriilor transfrontaliere (Nord - Suedia, Finlanda, Norvegia); o mai bună interconectare, cu un accent pe infrastructura rutieră (Germania (Saxonia) - Republica Cehă); un nou pod pentru pietoni și cicliști între Austria și Slovacia, o linie de transport feroviar transfrontalieră MI.CO.TRA (Italia, Austria), ameliorarea accesibilității maritime prin îmbunătățiri în porturi regionale (Italia, Franța), servicii specializate de îngrijire a persoanelor în vârstă, soluții transfrontaliere pentru serviciile de sănătate, scheme de investiții vizând crearea de structuri pentru persoanele în vârstă, pentru a le da posibilitatea de a avea un rol activ în societate și a duce o viață cât mai sănătoasă și împlinită (Austria, Republica Cehă) etc.

Transferul de cunoștințe și inovare, creșterea competitivității IMM-urilor

Există o evidentă valoare adăugată a următoarelor practici optime: implicarea IMM-urilor în activități de inovare concrete, crearea de rețele între întreprinderi, institute de cercetare și furnizori de servicii (Germania - Țările de Jos, proiectul „Mecatronică pentru IMM-uri”); dezvoltarea cercetării în domeniul maritim, dezvoltarea și introducerea de noi tehnologii (Germania - Țările de Jos, proiectul MariTIM); creșterea eficienței energetice a clădirilor (Nord - Suedia, Finlanda, Norvegia - proiectul IEEB); dezvoltarea proiectelor de incubatoare de afaceri, care contribuie la cooperarea antreprenorială transfrontalieră (Ungaria - Slovacia); promovarea unor legături esențiale între industrie și transferul de cunoștințe, prin intermediul metodelor de învățare online (Regatul Unit, Irlanda); stimularea cooperării transfrontaliere între întreprinderi, universități și alte părți interesate, pentru a sprijini inovarea prin intermediul unor centre de cunoaștere (Franța, Belgia, proiectul TANDEM), înființarea unei „regiuni a tehnologiei de vârf” (Belgia, Țările de Jos, Germania, proiectul Euregio Meuse-Rhin), crearea unui centru de formare în cercetare aplicată în producția ecologică, dezvoltarea regiunii Flandra - sudul Țărilor de Jos ca o regiune a cunoașterii intensive în domeniul utilizării hidrogenului (Belgia - Țările de Jos), cooperarea între spitale în cercetarea oncologică (Germania, Danemarca), crearea unor posibilități de acces pentru IMM-uri la tehnologii de ultimă generație pentru a testa idei de produse, a adopta procedee de fabricație corespunzătoare și a-și comercializa produsele la nivel mondial (Irlanda, Regatul Unit); dezvoltarea unor servicii specializate pentru întreprinderile din domeniul turismului (Grecia, Italia); screening neonatal transfrontalier (Germania, Polonia), rețeaua SRSnet - rețea inteligentă multisenzori cu optimizarea resurselor (Italia, Austria), proiectul „Erfolgsmotor 2020” („Motorul succesului 2020”) care sprijină întreprinderile mici și mijlocii (IMM) pentru a deveni mai competitive (Austria, Germania) etc.;

Marca de calitate și consolidarea identității regionale

Există o evidentă valoare adăugată a următoarelor practici optime: pregătirea în comun a unei propuneri de înscriere a regiunii miniere germano-cehe în Patrimoniul mondial al UNESCO (Germania (Saxonia) - Republica Cehă); dezvoltarea activităților turistice ecologice pentru a păstra caracterul unic al zonei (Germania/Bavaria - Austria); dezvoltarea strategiilor locale pe baza rezultatelor unor proiecte specifice din cadrul programelor (Norvegia, Suedia, Danemarca), proiectul Ramsar Eco NaTour de creare a unor zone de agrement în Viena și Bratislava, precum și creșterea nivelului de conștientizare și intensificarea cooperării regionale pentru combaterea schimbărilor climatice și protecția biodiversității (Austria, Slovacia) etc.

Contracararea provocărilor legate de mediu, un mai bun management de risc și reacția în caz de dezastre

Există o evidentă valoare adăugată a următoarelor practici optime: noi soluții la provocările în materie de mediu - un bazin hidrografic comun pentru monitorizarea substanțelor periculoase (Sudul regiunii Baltice - Danemarca, Germania, Polonia, Lituania, Suedia); îmbunătățirea utilizării resurselor marine și a produselor derivate, pe baza unor recife artificiale care ameliorează biodiversitatea (Franța-Anglia), dezvoltarea sistemelor comune de management pentru protecția mediului (România-Bulgaria, proiectele RISK și JAMES); cooperarea pentru armonizarea acțiunilor de prevenire a inundațiilor și de îmbunătățire a calității apei (Ungaria-Slovacia, proiectul FLOODLOG); îmbunătățirea amenajării teritoriale și a managementului de risc în zona Alpilor (Italia, Franța, proiectul GlaRiskAlp); surmontarea provocărilor legate de mediu, precum poluarea zonelor coastă sau riscul de incendii forestiere în zona maritimă (Italia, Franța); consolidarea monitorizării porturilor (Grecia, Italia) etc.

Consolidarea capacității instituționale și a capitalului social, întărirea structurilor rețelelor transfrontaliere și crearea unor noi parteneriate

Există o evidentă valoare adăugată a următoarelor practici optime: schimburi de personal în domeniul planificării și realizării proiectelor (Germania (Saxonia) - Republica Cehă, proiectul AQUAMUNDI); lansarea cooperării și a unor rețele, crearea unor structuri (de programe) și permanentizarea colaborării dintre instituții etc.

Un bun exemplu pentru utilizarea unui instrument financiar în ceea ce privește capitalul de risc al „fondurilor de fonduri”(5) transfrontalier/transnațional este proiectul EUREFI Interreg(6) (Programul de CTF Wallonie-Lorraine-Luxembourg 2000-2006, continuat de programul de CTC Marea Regiune 2007-2013).

Este important rolul componentei interregionale: programele ESPON și INTERACT, furnizarea de date teritoriale (ESPON) și susținerea tuturor autorităților implicate în managementul și implementarea CTE (INTERACT), prin dezvoltarea unei game largi de instrumente armonizate (modele, formulare standard, fișe tehnice etc.) pentru sistemele lor de management și control etc.; Interreg EUROPE promovează schimburile de experiență și de bune practici între actorii de la toate nivelurile în Europa, iar URBACT oferă rețele pentru schimbul de informații și de bune practici urbane. 

În conformitate cu recenta comunicare a Comisiei, intitulată „Investiții în locuri de muncă și creștere economică - maximizarea contribuția fondurilor ESI”, 73 de programe de cooperare pentru perioada 2014-2020 vor investi 41 % din bugetul total al FEDR pentru CTE(7) în măsuri de îmbunătățire a mediului și susținere a acțiunilor comune în domenii precum gestionarea apei, tratarea apei reziduale, conservarea și refacerea biodiversității, prevenirea și managementul riscurilor de mediu, turismul sustenabil și eficiența energetică; 27 % din bugetul FEDR CTE și 46 programe pentru perioada 2014-2020 vor investi în consolidarea cercetării și inovării, precum și a cooperării cu institutele de cercetare din afara UE; 13 % din bugetul FEDR CTE care este dedicat promovării unei creșteri incluzive, prin activități legate de ocuparea forței de muncă, educație și formare; 33 de programe 2014-2020 vizează îmbunătățirea generală a conectivității, în principal prin investiții în infrastructura rutieră și portuară și prin promovarea sistemelor de transport multimodale, ecologice și inteligente la nivel transfrontalier.

Raportoarea consideră că a întâmpinat dificultăți din cauza discrepanțelor dintre cerințele cadrului de reglementare 2014-2020 și posibilitățile programelor în ceea ce privește disponibilitatea datelor și resursele pentru colectarea acestora. În acest context, Comisia, programele ESPON și INTERACT, Eurostat și autoritățile de management ale CTE trebuie să coordoneze și să surmonteze în comun această provocare, testând și stabilind metodologii de furnizare și utilizare a unor date fiabile, în vederea creării unui cadru solid care să stea la baza evaluării performanțelor.

Contribuția la coeziunea teritorială

Este necesară consolidarea cooperării între diversele mecanisme de finanțare și de cooperare, cum ar fi strategiile macroregionale, precum și consolidarea legăturilor și creșterea coerenței cu programele naționale și regionale. Se recomandă statelor membre și regiunilor să elaboreze strategii integrate comune, cu dispoziții de implementare referitoare la mecanismul de coordonare între programele lor respective transfrontaliere și transnaționale și contextul lor teritorial, care să permită surmontarea problemelor întâmpinate într-un mod integrat, mai bine coordonate, și dintr-o perspectivă pe termen lung.

Aplicarea instrumentelor ITI și DLRC nu este satisfăcătoare. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) este aplicată în context transfrontalier numai în cadrul programului de cooperare prin Interreg 2014-2020 între Italia și Austria. Instrumentului ITI este aplicat ca parte a programului de cooperare Interreg Italia-Slovenia 2014-2020(8).

Cadrul legislativ 2014-2020 permite o mai mare flexibilitate pentru regiunile ultraperiferice, incluzând 3 regiuni NUTS situate de-a lungul frontierelor maritime, separate de o distanță de peste 150 km, ca zone transfrontaliere care pot beneficia de sprijin din fondurile corespunzătoare ale statelor membre respective.

Susținerea cercetării și a inovării

Raportoarea dorește să evidențieze realizările în domeniul cercetării și inovării, cum ar fi proiectele comune de cercetare, cooperarea între institutele de cercetare și întreprinderi, crearea unor universități internaționale, a unor centre de cercetare transfrontaliere, a unor institute de formare transfrontaliere, a unor clustere și rețele transfrontaliere de întreprinderi, a unor incubatoare de afaceri și servicii de consiliere transfrontaliere pentru IMM-uri, precum și a unei mărci de calitate „înaltă tehnologie” pentru a atrage investitorii străini etc.

Investițiile în creșterea inteligentă reprezintă 27 % din bugetul FEDR CTE pentru perioada 2014-2020(9) și rezultatele preconizate sunt următoarele: vor fi sprijinite 22 500 de societăți pentru promovarea creșterii inteligente, 6900 de întreprinderi vor lucra în cooperare cu instituții de cercetare din afara UE și 1300 de cercetători vor fi implicați direct în activități de cercetare transfrontaliere și transnaționale.

Procesele de cercetare și inovare, relațiile comerciale, lanțurile de valori și locul de comercializare pot fi organizate la o scară mai largă, în beneficiul IMM-urilor și al mediilor respective de afaceri, astfel încât să se creeze o „masă critică” pentru cooperarea dintre cercetare și întreprinderi în anumite domenii tehnologice. Proiectul Food2Market(10) (Interreg IVB Europa de Nord-Vest) este un exemplu în acest sens. Proiectul a creat un incubator de inovare transnațional pentru IMM-urile din industria alimentară, pe care acestea îl utilizează pentru a-și extinde activitățile dincolo de frontiere.

Raportoarea ar dori să atragă atenția asupra Strategiei euroregionale de inovare (11) (elaborate și adoptate de Euroregiunea Pirinei-Mediterana în 2014) și a Planului strategic 2014-2020 (elaborat și adoptat de GECT Euroregiunea Aquitaine-Euskadi(12) în 2014), ca bune exemple pentru dezvoltarea cooperării între sectorul public, operatorii economici și centrele de cercetare din regiunile frontaliere pentru a încuraja inovațiile și promovarea dezvoltării economice a teritoriului. Prin urmare, este important să se elaboreze și să se adopte strategii de inovare transfrontaliere în regiunile de frontieră, creând în același timp o complementaritate cu strategiile de specializare inteligentă deja existente, dar și cu alte programe și strategii regionale/sectoriale, astfel încât să se evalueze potențial sinergiilor și acțiunilor concrete transfrontaliere care să fie întreprinse, în special în privința mobilizării diferitelor surse de finanțare.

Instrumentele financiare trebuie să constituie o parte integrantă a unei strategii CTE pentru sprijinirea IMM-urilor și a cercetării și inovării, completând astfel activitățile susținute prin subvenții.

Guvernarea și coordonarea politicilor

Începând de la 24.4.2015 au fost create 54 de GECT(13). Raportoarea recunoaște simplificările realizate Regulamentul modificat privind GECT din 22.6.2014. Se recomandă ca statele membre să implementeze și să faciliteze înființarea de GECT pe propriul teritoriu. Regulamentul privind GECT reprezintă un pas înainte, dar nu este suficient pentru a depăși toate obstacolele juridice și reglementare în materie de cooperare transfrontalieră. În această privință, trebuie evidențiată inițiativa Președinției luxemburgheze pentru elaborarea unor instrumente juridice specifice pentru regiunile de frontieră, pentru a răspunde necesităților și provocărilor din zonele de frontieră, ca o completare a GECT care oferă statelor membre posibilitatea de a conveni cu privire la anumite dispoziții.

Raportoarea consideră că programele CTE pot ajuta, dacă este necesar și justificat și în complementaritate cu alte fonduri corespunzătoare, la surmontarea provocărilor legate de migrație în cadrul actualelor priorități programatice și al logicii de intervenție convenite.

Programele CTE nu-și valorifică pe deplin caracteristicile proprii, iar raportoarea subliniază necesitatea de unei utilizări pe scară mai largă a instrumentelor financiare, care sunt mecanisme flexibile și pot fi folosite alături de subvenții, având în vedere că efectul multiplicator, în ceea ce privește impactul și efectul de pârghie al instrumentelor financiare, poate fi mult mai mare. În acest scop, ar trebui implicate instituțiile financiare, în special BEI, care să ofere expertiză și know-how specific de inginerie financiară.

Raportoarea regretă că, în perioada 2007-2013, nu au fost suficient evaluate și valorificate toate complementaritățile între programele CTE și alte programe finanțate de UE . Prin urmare, ar trebui create mecanisme adecvate de coordonare, care să asigure o coordonare eficace și o sinergie reală între fondurile ESI, alte instrumente de finanțare ale Uniunii, instrumentele de finanțare naționale, FEIS și BEI. De asemenea, este important ca autoritățile de management să efectueze evaluări continue, axate pe evaluarea eficienței sinergiei dintre programe.

Raportoarea este convinsă că principiul guvernării pe mai multe niveluri și codul de conduită sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea programelor Interreg, întrucât succesul programelor de cooperare depinde de autoritățile locale și regionale, care au un rol activ în deciziile cu privire la modul în care aceste programe pot cel mai bine utilizate pentru a elimina blocajele transfrontaliere.

Simplificarea

Raportoarea subliniază că este necesar ca managementul și realizarea programelor și proiectelor CTE să devină mai puțin birocratice. Chiar dacă există un regulament separat, realizarea programelor de CTE este în continuare prea complicată; raportoare solicită, prin urmare, insistent Grupului la nivel înalt de experți independenți pentru monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor ESI să ia în considerare posibilitatea introducerii unor măsuri pentru o simplificare substanțială și o reducere semnificativă a complicațiilor administrative pentru beneficiari.

Pe de o parte, Comisia ar trebui să propună măsuri specifice pentru a simplifica normele privind raportarea și auditul, ajutoarele de stat, SEA, armonizarea normelor și a modelelor din programele CTE. Pe de altă parte, statele membre ar trebui să simplifice dispozițiile naționale, pentru a evita „suprareglementarea”, care foarte adesea creează complicații administrative care nu sunt impuse de normele comunitare. De asemenea, este importantă realizarea e-coeziunii, precum și de raționalizarea procedurilor administrative.

Comisia trebuie să elaboreze o serie de cerințe standard pentru toate programele CTE (pe fiecare componentă), precum și modelele pentru cereri și contracte. Statele membre și autoritățile de management ar trebui să utilizeze mai bine procedurile simplificate, introducând simplificări pentru proiectele mai mici și accelerând procesul decizional.

Contribuțiile financiare din partea sectorului privat pentru proiectele CTE rămân încă limitat. Ar trebui extinse și simplificate modalitățile de implicare a actorilor privați. Raportoarea recomandă crearea de instrumente financiare, participarea actorilor privați, precum și stabilirea unor parteneriate public-privat. Comisia ar trebui să ofere, în timp util, orientări coerente și clare privind utilizarea instrumentelor financiare în cadrul programelor CTE.

Recomandări pe termen mai lung

Raportoarea subliniază efectul de pârghie al Cooperării teritoriale europene, rentabilitatea sa ridicată și potențialul său viitor independent de politica regională. Invită, prin urmare, Comisia și statele membre să acționeze în vederea menținerii CTE ca un instrument important și pozitiv în procesul de integrare europeană, prin conferirea unui rol mai distinct CTE în politica de coeziune post-2020. Raportoarea este convinsă că CTE ar trebui să își consolideze dimensiunea inovatoare și solicită insistent implicarea mai multor actori privați pentru construirea unor parteneriate public-private transfrontaliere de succes.

Raportoarea încurajează elaborarea în comun a unor abordări și strategii comune ale regiunilor, pentru a stimula o dezvoltare teritorială integrată și sustenabilă, incluzând aplicarea și diseminarea abordărilor integrate, dezvoltarea modelelor de guvernare, precum și armonizarea instrumentelor de planificare, a procedurilor administrative și a dispozițiilor juridice la nivel transfrontalier.

Comisia, statele membre și autoritățile de management ar trebui să aibă în vedere propunerea Președinției luxemburgheze de a crea un nou instrument juridic pentru CTF în cadrul pregătirii pachetului legislativ pentru politica de coeziune post-2020, pe baza rezultatelor evaluării ex-post 2007-2013, a aplicării programelor CTF în perioada 2014-2020, precum și o evaluare de impact adecvată a nevoilor și a modalităților de funcționare a unui nou instrument juridic, pentru a facilita o mai bună realizare a proiectelor transfrontaliere. La conceperea noului instrument ar trebui respectat principiul proporționalității.

În 2016, ar trebui inițiată o dezbatere multipartită structurată la nivelul UE cu privire la viitorul CTE post-2020, în cadrul dezbaterii privind viitorul politicii de coeziune.

O mai bună informare a cetățenilor și o vizibilitate crescută

Sondajul Flash Eurobarometru „Cooperarea transfrontalieră în UE” din (2015)(14) a arătat că majoritatea persoanelor care trăiesc în regiunile frontaliere ale UE nu sunt informate cu privire la activitățile de cooperare transfrontalieră finanțate de UE în regiunea lor. Este necesară, prin urmare, o comunicare mai eficientă a rezultatelor și realizărilor proiectelor încheiate. Comisia, statele membre și autoritățile de management ar trebui să creeze un mecanism care să asigure o mai bună vizibilitate și o mai bună informare cu privire la rezultatele programelor CTE, precum și să consolideze sinergiile cu alte programe/inițiative finanțate de UE.

Este importantă ameliorarea coordonării dintre Comisie, autoritățile de management și toți actorii implicați în cursul implementării programelor transfrontaliere, pentru realizarea unei analize critice a proiectelor, în care să se sublinieze realizările tematice obținute prin proiecte, să se evidențieze deopotrivă reușitele și lacunele și pe baza căreia să se formuleze recomandări pentru perioada post-2020, asigurând, în același timp, transparența și apropierea față de cetățeni.

(1)

Acest buget include și finanțările FEDER alocate statelor membre pentru a participa la programele de cooperare la frontierele externe ale UE sprijinite prin alte instrumente (Instrumentul de preaderare și Instrumentul pentru politica europeană de vecinătate).

(2)

Interreg Europa, Urbact III, Interact III, Espon.

(3)

http://ec.europa.eu/regional_policy/en/projects/ALL?search=1&keywords=&countryCode=ALL&regionId=ALL&themeId=97&typeId=ALL&periodId=ALL&dateFrom=

(4)

Rezultatele proiectelor enumerate se bazează pe exemple furnizate de DG Politică regională și urbană, CE, lista nefiind exhaustivă.

(5)

Rolul „fondurilor de fonduri” nu este de a realiza investiții individuale către beneficiarii finali, ci de a crea fonduri mai mici, precis orientate și bazate pe zone geografice, categorii de piață (de ex. sursele regenerabile de energie, biotehnologia) sau un instrument financiar (împrumut, capital etc.) din care să se efectueze investiții pentru IMM-uri.

(6)

http://www.interreg-4agr.eu/fr/projet-detail.php?projectId=6

(7)

Anexa I: Cooperarea teritorială europeană/Interreg - Comunicarea Comisiei intitulată „Investiții în locuri de muncă și creștere economică - maximizarea contribuției fondurilor ESI http://ec.europa.eu/contracts_grants/pdf/esif/invest-progr-interreg-details-annex1_en.pdf

(8)

Noi instrumente de finanțare a dezvoltării regionale și urbane sustenabile, BBSR-Online-Publikation, Nr. 15/2015.

(9)

Anexa I: Cooperarea teritorială europeană/Interreg - Comunicarea Comisiei intitulată „Investiții în locuri de muncă și creștere economică - maximizarea contribuției fondurilor ESI http://ec.europa.eu/contracts_grants/pdf/esif/invest-progr-interreg-details-annex1_en.pdf

(10)

www.food2market.be

(11)

http://www.euroregio.eu/sites/default/files/sei_fr.pdf

(12)

http://www.espaces-transfrontaliers.org/fileadmin/user_upload/documents/Documents_Fiches_Projets/Strategie_Innovation_EPM_EN.pdf

(13)

Studiul „Gruparea europeană de cooperare teritorială ca instrument pentru promovarea și ameliorarea cooperării teritoriale în Europa”, Parlamentul European, Direcția generală politici interne, iulie 2015

(14)

file:///C:/Documents%20and%20Settings/UserPRR6/My%20Documents/Downloads/fl_422_sum_en.pdf


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

24.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

3

2

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Steeve Briois, Rosa D’Amato, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Stanislav Polčák, Julia Reid, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivana Maletić, Miroslav Mikolášik, Sophie Montel, Dimitrios Papadimoulis, Tonino Picula, Maurice Ponga, Branislav Škripek, Davor Škrlec, Hannu Takkula, Damiano Zoffoli, Milan Zver

Notă juridică - Politica de confidențialitate