RAPORT referitor la tema „Către o nouă organizare a pieței energiei”

21.6.2016 - (2015/2322(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportor: Werner Langen

Amendamente

Procedură : 2015/2322(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A8-0214/2016

Texte depuse :

A8-0214/2016

Dezbateri :

PV 12/09/2016 - 18
CRE 12/09/2016 - 18

Voturi :

PV 13/09/2016 - 4.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0333

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la tema „Către o nouă organizare a pieței energiei”

(2015/2322(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 114 și 194,

– având în vedere Acordul de la Paris din decembrie 2015 încheiat cu ocazia celei de a 21-a Conferințe a părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011 intitulată „Perspectiva energetică 2050” (COM(2011)0885),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 noiembrie 2013 intitulată „Realizarea pieței interne a energiei electrice și valorificarea la maximum a intervenției publice”, C(2013)7243) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Caracterul adecvat al capacității de producție pe piața internă a energiei electrice — orientări privind intervențiile publice” (SWD(2013)0438),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 aprilie 2014 intitulată „Orientări privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020”[1],

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2014 intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2015 - Un nou început” (COM(2014)0910),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 iulie 2015 intitulată „Noi avantaje pentru consumatorii de energie” (COM(2015)0339),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2015, intitulată „Pachet privind uniunea energetică - O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice” (COM(2015)0080),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2015 intitulată „Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10 % – Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020”(COM(2015)0082),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 iulie 2015 intitulată „Lansarea procesului de consultare publică privind o nouă organizare a pieței energiei” (COM(2015)0340),

– având în vedere concluziile Consiliului din 23 și 24 octombrie 2014 referitoare la cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030,

– având în vedere Concluziile Consiliului din 19 martie 2015 privind uniunea energetică,

– având în vedere concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2015 privind sistemul de guvernare al uniunii energetice,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei[2],

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003[3],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009[4],

– având în vedere Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori care modifică Directiva 84/450/CEE, Directivele 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”)[5],

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 256/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind notificarea către Comisie a proiectelor de investiții în infrastructura energetică din Uniunea Europeană, de înlocuire a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 617/2010 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 736/96 al Consiliului[6],

– având în vedere Directiva 2005/89/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranța aprovizionării cu energie electrică și investițiile în infrastructuri[7],

– având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului[8],

– având în vedere cel de-al treilea pachet privind energia,

– având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2008 referitoare la Carta europeană a drepturilor consumatorilor de energie[9],

– având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la Perspectiva energetică 2050, un viitor cu energie[10],

– având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la consecințele la nivel local și regional ale dezvoltării rețelelor inteligente[11],

– având în vedere Rezoluția sa din 14 octombrie 2015 referitoare la un nou acord internațional de la Paris privind schimbările climatice[12],

– având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE[13],

– având în vedere Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE[14],

– având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2013 referitoare la eficientizarea pieței interne a energiei[15],

– având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2015 intitulată „Către o uniune europeană a energiei”[16],

– având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2015 referitoare la realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10 % – Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020[17],

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0214/2016),

A. întrucât planurile Comisiei referitoare la piața energiei electrice trebuie să ducă la o transformare reală a pieței, să contribuie la eficiență, la securitatea aprovizionării, la dezvoltarea energiilor regenerabile și a interconexiunilor și să asigure finalizarea pieței europene interne a energiei;

B. întrucât integrarea piețelor de energie, împreună cu integrarea tuturor actorilor de pe piață, inclusiv a prosumatorilor, va contribui la realizarea obiectivului tratatului legat de aprovizionarea cu energie sigură, accesibilă, eficientă și sustenabilă;

C. întrucât sistemul energetic al viitorului va necesita un grad mai mare de flexibilitate pentru realizarea obiectivelor în materie de climă și de energie, fiind astfel necesare investiții în toate cele patru soluții de flexibilitate, și anume generarea flexibilă, dezvoltarea rețelei, flexibilitatea cererii și instalațiile de stocare;

D. întrucât mai mult de jumătate din totalul energiei electrice din UE este generată fără a produce gaze cu efect de seră;

E. întrucât integrarea piețelor energiei electrice trebuie să respecte articolul 194 din TFUE, conform căruia politica energetică europeană urmărește să asigure funcționarea pieței de energie și securitatea aprovizionării cu energie, să promoveze eficiența energetică și economiile de energie, precum și dezvoltarea energiei din surse regenerabile și interconectarea rețelelor energetice; întrucât definirea mixului de energie al statelor membre și condițiile care reglementează utilizarea propriilor resurse energetice rămâne o competență națională;

F. întrucât experiențele pozitive ale cooperării multilaterale servesc drept modele pentru o mai mare responsabilitate regională a pieței (de exemplu, inițiativele regionale de cooperare în domeniul securității (RSCI), precum CORESO și cooperarea în materie de securitate între operatorii de sisteme de transport (TSC), Forumul pentalateral al energiei, Grupul la nivel înalt pentru Europa de Sud-Vest privind interconexiunile, planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică (BEMIP), piețele multinaționale comune pentru rezervă și echilibrare din țările nordice, precum și cuplarea piețelor din Europa Centrală și de Est; întrucât structura acestora include norme care garantează alocarea capacităților cu suficient timp înainte pentru a transmite semnale în materie de investiții cu privire la centralele mai puțin poluante;

G. întrucât mai multe state membre anticipează o capacitate necorespunzătoare de producție, ceea ce, în viitorul apropiat, ar putea conduce la apariția de posibile întreruperi în alimentarea cu energie dacă nu sunt adoptate mecanismele de rezervă necesare;

H. întrucât piețele de capacitate naționale îngreunează integrarea piețelor energiei electrice și contravin obiectivelor politicii energetice comune și ar trebui utilizate numai în ultimă instanță, după ce au fost analizate toate celelalte opțiuni, inclusiv interconectarea sporită cu țările vecine, măsuri de reacție din partea cererii și alte forme de integrare a pieței regionale;

I. întrucât Europa s-a angajat să realizeze cu succes tranziția energetică și, mai ales, să faciliteze integrarea surselor de energie regenerabile, ceea ce implică noi necesități de flexibilitate și implementarea unor scheme de piață dedicate securității aprovizionării;

J. întrucât obiectivul de securitate energetică definit prin tratate va fi esențial pentru consolidarea uniunii energetice și întrucât, prin urmare, trebuie menținute și/sau puse în aplicare instrumente adecvate pentru asigurarea sa;

K. întrucât combinarea finanțării de la Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) cu alte surse de finanțare specifice în domeniul energiei, precum Mecanismul pentru interconectarea Europei, este de o importanță crucială în vederea asigurării eficacității maxime a investițiilor publice prin adoptarea măsurilor necesare pentru crearea unei piețe a energiei sigură, sustenabilă și competitivă;

L. întrucât o cooperare mai puternică la nivel regional este indispensabilă și ar trebui să acționeze ca un catalizator pentru o integrare mai profundă a pieței la nivel european;

M. întrucât impozitarea energiei, costurile fiscale ridicate, reglementarea sistematică a prețurilor, concentrarea puternică a pieței, sarcina administrativă, subvențiile, lipsa cooperării transfrontaliere și a interconexiunilor în anumite regiuni, precum și gestionarea nesatisfăcătoare a cererii împiedică funcționarea pieței interne în domeniul energiei electrice, întârziind, prin urmare, integrarea completă a pieței surselor regenerabile de energie;

N. întrucât toți participanții la piață ar trebui să contribuie la echilibrarea sistemului pentru a asigura, cu costuri rezonabile pentru societate și economie, cel mai înalt grad de securitate a aprovizionării cu energie electrică;

O. întrucât, pe termen mediu, o creștere a gradului de interconectare între anumite state membre — până la 15%, sub rezerva analizei costuri-beneficii — care soluționează blocajele existente într-un mod bine direcționat ar putea îmbunătăți securitatea aprovizionării și ar pune capăt insulelor energetice; subliniază că, pe lângă obiectivul cantitativ, accesul liber și disponibilitatea interconexiunilor sunt de asemenea imperative pentru a se putea depăși barierele care încă mai stau în calea bunei funcționări a pieței europene a energiei electrice;

P. întrucât ponderea din ce în ce mai mare a surselor variabile de energie regenerabile în mixul de energie electrică trebuie să fie susținută de surse flexibile și durabile de energie și de tehnologii flexibile, precum depozitarea și reacția la manifestările cererii;

Q. întrucât stocarea energiei este un instrument esențial pentru a aduce o mai mare flexibilitate și eficiență pe piețele energiei, însă întrucât nu există încă un mecanism de reglementare care să permită a se beneficia de pe urma unui sistem eficient de stocare;

R. întrucât Agenția Internațională a Energiei (AIE) a prezentat recent recomandări semnificative în studiul său „Re-Powering Markets” (Re-consolidarea piețelor)[18];

S. întrucât, dacă este bine concepută și pusă în aplicare în mod corespunzător, o piață europeană a energiei poate crește semnificativ securitatea și independența energetică a Europei, în special în ceea ce privește furnizorii majori de care Uniunea este dependentă;

T. întrucât pentru a crea o veritabilă piață a energiei trebuie eliminate de urgență insulele energetice care încă există în UE;

1. salută comunicarea sus-menționată a Comisiei din 15 iulie 2015 privind noua organizare a pieței energiei și sprijină opinia potrivit căreia piața energiei nou organizată, împreună cu punerea în aplicare a legislației existente, ar trebui să consolideze cooperarea regională în ceea ce privește toate dimensiunile cererii și ofertei de energie și ar trebui să se concentreze pe piețe îmbunătățite, mai descentralizate și mai flexibile pentru a asigura un sistem de piață bine reglementat, capabil să atingă toate obiectivele stabilite de UE în materie de energie și climă pentru 2030;

2. consideră că elementele inovatoare care au impus reproiectarea pieței de energie sunt următoarele:

– creșterea prezenței energiei din surse regenerabile cu o remunerare determinată de piață;

– o mai puternică integrare a piețelor naționale prin dezvoltarea interconexiunilor;

– dezvoltarea rețelelor inteligente și a unor noi tehnologii de producție descentralizată, care le vor permite consumatorilor să joace un rol mai activ atât în calitate de consumator cât și de producător și for stimula o mai bună gestionare a cererii;

3. salută faptul că noua strategie privind uniunea energetică este concepută astfel încât UE să ajungă lider în domeniul energiei din surse regenerabile, iar atingerea acestui obiectiv va necesita o transformare fundamentală a sistemului de energie electrică al Europei;

4. salută faptul că noua strategie privind uniunea energetică furnizează noi beneficii pentru consumatorii de energie, le oferă acestora o gamă mult mai largă de opțiuni în ceea ce privește participarea la piețele energetice și asigură o protecție mai bună a consumatorilor;

5. solicită adaptarea cadrului actual de reglementare a piețelor europene pentru a permite creșterea ponderii corespunzătoare energiilor regenerabile și a elimina lacunele de reglementare existente la nivel transfrontalier; subliniază faptul că o nouă concepție a pieței energiei electrice ca parte a unui sistem energetic din ce în ce mai descentralizat trebuie să se bazeze pe principii de piață, care ar stimula investițiile, ar asigura că IMM-urile au acces la piața energiei și ar debloca o aprovizionare cu energie electrică sustenabilă și eficientă prin intermediul unui sistem energetic stabil, integrat și inteligent; consideră că acest cadru ar trebui să promoveze și să recompenseze soluțiile de stocare flexibile, tehnologiile de gestionare a cererii, producția flexibilă, creșterea interconexiunilor și consolidarea integrării pieței, ceea ce va contribui la promovarea și integrarea pe piață a unei ponderi mai mari a energiilor regenerabile; subliniază faptul că securitatea aprovizionării și decarbonizarea necesită o combinație între piețe lichide pe termen scurt (pentru a doua zi și pentru ziua în curs) și semnale de prețuri pe termen lung;

6. consideră că punerea deplină în aplicare a celui de-al treilea pachet legislativ privind energia în toate statele membre este unul dintre pașii cei mai importanți către o piață europeană a energiei; îndeamnă, prin urmare, Comisia să asigure punerea în aplicare a actualului cadru de reglementare;

7. cere ca noul proiect al pieței de energie electrică să adopte o abordare holistică, orientată către viitor, recunoscând importanța tot mai mare a așa-numiților prosumatori în producția descentralizată de energie electrică din surse regenerabile; invită, în acest context, Comisia să ghideze un proces participativ vizând ajungerea la o înțelegere practică comună a definiției prosumatorilor la nivelul UE; solicită Comisiei să includă un nou capitol privind prosumatorii în Directiva privind energia din surse regenerabile revizuită pentru a aborda principalele bariere și a stimula investițiile în autogenerarea și autoconsumul de energie din surse regenerabile;

8. consideră că cea mai bună cale de a avansa către o piață a energiei electrice integrată la nivelul UE constă în determinarea în mod strategic a nivelului necesar de integrare care ar trebui atins, în restabilirea încrederii între actorii de pe piață și, mai ales, în asigurarea implementării corespunzătoare a legislației existente;

9. solicită statelor membre să se implice în mod mai proactiv în conceperea unei piețe interne europene flexibile și descentralizate a energiei electrice în vederea creșterii coordonării dintre strategiile naționale de tranziție și să evite subminarea realizării obiectivelor enunțate la articolele 114 și 194 din TFUE prin intermediul piețelor și mecanismelor de capacitate permanente;

10. consideră că o piață internă europeană consolidată a energiei electrice este posibilă pe baza unor semnale de preț mai puternice la nivelul pieței angro prin intermediul unor prețuri care reflectă penuria sau excedentul reale ale resurselor, inclusiv punctele maxime ale curbei prețurilor, care, împreună cu alte măsuri, joacă rolul de semnale de investiții pentru noi servicii de capacitate și flexibilitate; reamintește faptul că tranziția către stabilirea unor prețuri în condiții de insuficiență implică o mai bună mobilizare a gestionării cererii și stocării, precum și o monitorizare și un control eficace al pieței, pentru a evita riscul de utilizare abuzivă a puterii de piață, în special cu scopul de a-i proteja pe consumatori; consideră că implicarea consumatorilor este unul dintre cele mai importante obiective în urmărirea eficienței energetice și că ar trebui să se evalueze periodic dacă prețurile care reflectă penuria reală de ofertă duc într-adevăr la investiții suficiente în capacități de producere a energiei electrice;

11. subliniază faptul că piața internă de energie electrică a UE este influențată și de importurile din țări terțe cu sisteme juridice și de reglementare fundamental diferite, inclusiv în ceea ce privește siguranța și securitatea nucleară și cerințele privind mediul înconjurător și schimbările climatice; invită Comisia să țină cont în mod corespunzător de acest fapt atunci când lucrează la un nou concept pentru piața energiei pentru a asigura condiții echitabile între producătorii de energie din statele membre ale UE și cei din afara UE și a oferi consumatorilor europeni energie sigură, sustenabilă și accesibilă;

12. consideră că investițiile în domeniul energiei necesită un cadru stabil și previzibil pe termen lung și că provocarea cu care trebuie să se confrunte UE se referă la a inspira încredere în rezultatul noilor norme;

13. solicită perioade de tranziție adecvate, cu analize costuri-beneficii detaliate, pentru toate propunerile aflate în discuție;

14. subliniază importanța unei analize comune a caracterului adecvat al sistemelor la nivel regional, facilitată de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și de Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport (ENTSO-E) și solicită ca operatorii de sisteme de transport (OTS) din piețele vecine să elaboreze o metodologie comună, aprobată de către Comisie în acest scop; evidențiază potențialul enorm al cooperării regionale consolidate;

15. subliniază importanța unei planificări coordonate pe termen lung pentru dezvoltarea eficientă a infrastructurii de transmisie și a piețelor energiei electrice în Europa; evidențiază, în acest sens, necesitatea unei mai bune cooperări regionale și constată succesul abordărilor existente la nivelul pieței regionale, precum Nord Pool;

16. reiterează dreptul statelor membre de a decide condițiile care reglementează utilizarea resurselor lor energetice în ansamblul lor energetic național, în concordanță cu dispozițiile din tratat care stipulează că politica energetică europeană asigură funcționarea pieței de energie, siguranța aprovizionării cu energie, promovează eficiența și economiile energetice și dezvoltarea formelor regenerabile de energie, precum și interconectarea rețelelor de energie; subliniază că cooperarea regională ar permite realizarea de economii de costuri, ar atrage beneficii pentru sistemul energetic european și ar trebui să se bazeze pe o metodologie standard și transparentă, concepută pentru a evalua exigențele sistemelor regionale pe termen lung în ceea ce privește adecvarea lor și pentru a se ajunge la un acord cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse în eventualitatea unei crize de energie electrică, în special în cazul în care o astfel de criză are efecte transfrontaliere; invită, prin urmare, Comisia să propună un cadru revizuit în acest sens; invită, de asemenea, Comisia să țină cont de acesta în propunerea sa legislativă;

17. reamintește că statele membre care aleg să utilizeze energia nucleară ar trebui să facă acest lucru în conformitate cu standardele UE în materie de siguranță, cu reglementările privind piața internă a energiei și cu normele privind ajutoarele de stat;

18. ia act de faptul că economiile provenite din creșterea eficienței energetice, reactivitatea cererii, capacitatea de stocare a energiei și extinderea rețelei, în special prin intermediul rețelelor inteligente, a utilizării eficiente a interconexiunilor și prin extinderea și dezvoltarea de rețele naționale, sunt indispensabile pentru finalizarea pieței interne a energiei electrice cu o pondere tot mai mare a surselor de energie regenerabilă și reamintește principiul „eficiența pe primul loc”, conform căruia trebuie să se acorde atenție mai întâi investițiilor legate de cerere, înaintea investițiilor legate de rețea și de ofertă; consideră regretabil faptul că există încă mari lacune în ceea ce privește interconexiunile în interiorul statelor membre și între acestea, care conduc la probleme de congestionare a rețelelor și reduc în mod semnificativ securitatea operațională și comerțul transfrontalier cu energie; regretă practica limitării capacităților de transmisie cu scopul de a echilibra producția națională și ca mod de abordare a problemelor interne de congestionare; solicită ca obiectivele de interconectare electrică să fie diferențiate în funcție de regiune, reflectând fluxurile reale de pe piață, să facă obiectul unor analize costuri-beneficii pertinente și să se bazeze pe planul decenal ENTSO-E de dezvoltare a rețelei, atâta timp cât obiectivele minime stabilite pentru UE sunt îndeplinite; consideră, în acest sens, că este, de asemenea, foarte important să se contracareze fluxurile necoordonate în buclă, în special în regiunea Europei Centrale și de Est; subliniază că, odată construită, disponibilitatea capacității transfrontaliere este la fel de importantă, având în vedere gradul tot mai ridicat de reducere a capacității de către statele membre;

19. remarcă faptul că ar trebui dezvoltate noi abordări în vederea depășirii problemelor de congestionare și a realizării unei rețele inteligente de distribuție, care să permită integrarea uniformă și furnizarea serviciilor de către producători descentralizați, prosumatori și consumatori;

20. își reiterează sprijinul pentru obiectivele de interoperabilitate regională ale UE; recunoaște, cu toate acestea, faptul că utilizarea suboptimă a infrastructurii existente amenință vitalitatea acestor obiective; subliniază faptul că utilizarea optimă a infrastructurii existente este esențială pentru o piață europeană a energiei și, prin urmare, solicită Comisiei să abordeze acest aspect în orice propunere legislativă viitoare;

21. solicită implementarea și punerea optimizată în aplicare a cadrului legislativ pentru piața internă a energiei electrice și invită Comisia și ACER să abordeze în continuare problemele de pe piețele angro atunci când practicile actuale nu sunt conforme Regulamentului (CE) nr. 714/2009; invită ACER să intensifice controlul normativ al limitărilor capacității de interconexiune existente;

22. ia act de faptul că o modernizare precisă și ambițioasă a rețelelor și eliminarea congestionării structurale din rețele sunt condiții prealabile importante pentru realizarea pieței interne în sectorul energetic și, prin aceasta, pentru intensificarea concurenței; consideră că ar trebui discutată o configurare a zonelor tarifare cu participarea tuturor părților interesate relevante, luând în considerare competențele ACER, precum și reexaminarea zonei de licitații a ENTSO-E; subliniază că separarea zonelor de ofertare ar putea fi, în ultimă instanță, o abordare rezonabilă în cadrul economiei de piață pentru a reflecta penuria de energie electrică reală din anumite regiuni; consideră că în rețelele de energie electrică strâns integrate alocarea de zone tarifare ar trebui să fie decisă împreună cu toate țările vecine în cauză, pentru a preveni atât utilizarea ineficientă a rețelelor cât și reducerea capacității transfrontaliere, care nu este compatibilă cu piața internă;

23. înțelege că, din cauza prețului redus al energiei pe piețele angro și a impactului acestuia asupra investițiilor, precum și din cauza necesității de a dezvolta mecanisme de adaptare a capacității de producție la flexibilitatea necesară pentru a răspunde cererii, mai multe state membre au fost nevoite să dezvolte mecanisme de capacitate, în absența unei abordări europene și ca urmare a componentelor specifice ale propriei piețe de consum;

24. este sceptic în ceea ce privește mecanismele și piețele de capacitate care nu sunt bazate pe piață și care sunt exclusiv naționale, care sunt incompatibile cu principiile pieței interne a energiei și care duc la denaturarea pieței, la subvenții indirecte pentru tehnologiile mature și la costuri ridicate pentru consumatori; subliniază, prin urmare, că orice mecanism de capacitate din UE trebuie să fie conceput din perspectiva cooperării transfrontaliere în urma unor studii aprofundate cu privire la necesitatea acestuia, și trebuie să respecte normele UE privind concurența și ajutoarele de stat; consideră că o mai bună integrare a producției naționale de energie cu sistemul energetic al UE și consolidarea interconexiunilor ar putea reduce necesitatea unor mecanisme de capacitate, precum și costurile aferente;

25. solicită ca mecanismele de capacitate transfrontaliere să fie autorizate numai în cazul în care sunt îndeplinite, printre altele, următoarele criterii:

a. necesitatea acestora este confirmată de o analiză detaliată a adecvării regionale a situației producției și ofertei, incluzând interconexiunile, stocarea, reacția din partea cererii și resursele transfrontaliere de producție, pe baza unei metodologii omogene, standardizate și transparente la nivelul UE care identifică un risc clar pentru continuitatea aprovizionării;

b. nu există măsuri alternative posibile, mai puțin costisitoare și mai puțin inoportune pentru piață ca integrarea deplină a piețelor regionale, fără restricții în ce privește schimburile transfrontaliere, însoțită de rețele specifice/rezerve strategice;

c. designul lor se bazează pe piață și este astfel conceput încât acestea sunt nediscriminatorii în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de stocare a energiei electrice, reacția la cererea agregată, sursele de energie regenerabile stabile și participarea unor întreprinderi din alte state membre, astfel încât să nu existe nicio subvenționare încrucișată transfrontalieră sau discriminare împotriva sectorului sau a altor consumatori, și se asigură că remunerează doar capacitatea strict necesară pentru securitatea aprovizionării;

d. întrucât structura acestora include norme care garantează alocarea capacităților cu suficient timp înainte pentru a transmite semnale adecvate în materie de investiții cu privire la centralele mai puțin poluante;

e. normele privind sustenabilitatea și calitatea aerului sunt incorporate cu scopul de a elimina tehnologiile cel mai poluante (în acest sens, ar putea fi prevăzut un standard de performanță în materie de emisii);

26. subliniază faptul că, pe lângă noua organizare a pieței energiei, viitoarele reexaminări ale Directivei privind energia din surse regenerabile și ale Directivei privind eficiența energetică sunt esențiale pentru valorificarea posibilităților oferite de stocarea energiei;

27. consideră că dezvoltarea de soluții noi și existente pentru stocarea energiei va fi un element indispensabil pentru tranziția energetică, iar noile norme de proiectare a pieței ar trebui să contribuie la crearea unui cadru favorabil pentru diferitele tehnologii implicate;

28. consideră că stocarea energiei prezintă numeroase beneficii, precum faptul că facilitează capacitatea de reacție la manifestările cererii, contribuie la echilibrarea rețelei și asigură un mijloc de a stoca excedentul de energie generată din surse regenerabile; solicită revizuirea actualului cadru de reglementare, în vederea promovării utilizării sistemelor de stocare a energiei și a altor opțiuni de flexibilitate, care permit introducerea în sistemul energetic a unor ponderi mai mari de surse intermitente regenerabile de energie (RES), centralizate sau distribuite, cu costuri marginale inferioare; subliniază necesitatea stabilirii unei categorii speciale de active pentru sistemele de stocare a energiei sau a energiei electrice în actualul cadru de reglementare, având în vedere caracterul dual al sistemelor de stocare a energiei - generare și cerere;

29. solicită, așadar, o nouă concepție a pieței, care să abordeze barierele tehnice și practicile discriminatorii de la nivelul codurilor de rețea pentru stocarea de energie și aplicarea corectă a taxelor și tarifelor, evitând costurile duble pentru încărcarea și descărcarea de energie și creând o piață care să recompenseze sursele flexibile, cu reacție rapidă; sugerează că, în cazul în care și atunci când opțiunile de stocare devin mai abundente și mai accesibile, va dispărea rapid motivul existenței piețelor de capacitate;

30. subliniază necesitatea de a promova utilizarea sistemelor de stocare a energiei și de a crea condiții de concurență echitabile pentru stocarea energiei și alte opțiuni de flexibilitate, pe baza unei proiectări a pieței de energie într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic;

31. solicită, prin urmare, o proiectare a pieței de energie într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic care să dea diferitelor soluții de stocare bazate pe energie din surse regenerabile, precum bateriile litiu-ion, pompele de căldură sau pilele de combustibil cu hidrogen, o șansă de a completa capacitatea de generare a RES; solicită, de asemenea, crearea unor mecanisme bine definite, pentru a valorifica producția în exces și reducerile de capacitate;

32. invită Comisia Europeană să clarifice poziția stocării în diferitele faze ale lanțului energiei electrice și să permită operatorilor de transport și de distribuție să investească, să folosească și să exploateze serviciile de stocare a energiei în scopul echilibrării rețelei și a altor servicii auxiliare;

33. observă gama tot mai mare de servicii energetice și auxiliare pe care le poate oferi stocarea energiei în viitor; solicită, prin urmare, o definiție a stocării energiei electrice care să cuprindă caracterul dual al acesteia (preluarea și eliberarea de energie electrică), precum și eliminarea barierelor de reglementare din calea stocării energiei electrice;

34. solicită revizuirea cadrului actual de reglementare pentru a promova utilizarea sistemelor de stocare a energiei și a altor opțiuni de flexibilitate, cu scopul de a alimenta sistemul energetic cu o pondere mai mare de surse regenerabile intermitente de energie cu costuri marginale scăzute, în mod centralizat sau descentralizat;

35. solicită introducerea în cadrul actual de reglementare a unei definiții pentru stocarea energiei în sistemul de energie electrică;

36. solicită instituirea în cadrul actual de reglementare a unei categorii separate pentru sistemele de stocare a energiei, pe lângă producție, exploatare a rețelelor și consum.

37. subliniază faptul că interconexiunea de gaze și coordonarea măsurilor de urgență naționale reprezintă modalități prin care statele membre pot coopera în cazul unei perturbări grave ale aprovizionării cu gaze.

38. ia act de faptul că de pe urma concurenței transfrontaliere se pot obține beneficii pentru consumatori, prin apariția mai multor furnizori de energie, pe o piață descentralizată și care va determina apariția unor noi societăți de servicii energetice inovatoare.

39. solicită dezvoltarea în continuare a pieței „numai a energiei”, urmând ca costurile și beneficiile să fie împărțite echitabil între toți utilizatorii și producătorii de energie, pe baza aplicării coerente a legislației specifice existente, a modernizării specifice a infrastructurii de transport și distribuție, a intensificării cooperării regionale, a unei mai bune interconexiuni, a eficienței energetice, a sistemelor de adaptare a cererii și de stocare, care pot transmite semnale adecvate pe termen lung pentru a menține sistemul de energie electrică în condiții de securitate și a dezvolta surse de energie regenerabilă, luând în același timp în considerare caracteristicile specifice ale piețelor energiei electrice din regiunile izolate de sistemul național de energie electrică, promovând, astfel, diversificarea energetică și încurajând o mai mare concurență cu scopul de a mări securitatea aprovizionării;

40. subliniază faptul că eficiența energetică este un principiu central al strategiei privind uniunea energetică întrucât este o modalitate eficientă de a reduce emisiile, de a genera economii pentru consumatori și de a reduce dependența UE de importurile de combustibili fosili;

41. recunoaște că flexibilitatea și capacitatea energetică sunt în prezent esențiale și ar trebui să fie evaluate în mod corespunzător ca parte a unei proiectări a pieței orientate către viitor, având în vedere că ele sunt elemente complementare;

42. subliniază că o piață europeană a energiei electrice trebuie să fie orientată către piață; evidențiază faptul că formarea dinamică a prețurilor are o funcție de semnal și de orientare și este fără îndoială un factor important în ceea ce privește eficiența și, astfel, pentru asigurarea bunei funcționări a pieței energiei electrice;

43. subliniază că prețurile la energia electrică care variază în timp pot conduce la flexibilitate la nivelul cererii, fapt care poate contribui la echilibrarea cererii și a ofertei și la uniformizarea modelelor de producție din surse regenerabile variabile; subliniază, în acest sens, că este important ca prețurile la energia electrică să reflecte costul real al acesteia;

44. ia act de faptul că anticiparea viitoarelor creșteri de prețuri poate crea stimulente pentru producători și investitori de a investi în soluții flexibile, cum ar fi stocarea de energie, eficiența energetică, gestionarea cererii, capacitatea de producție din surse regenerabile, centralele pe gaz moderne de înaltă eficiență și centralele de stocare prin pompare; solicită moderație în ceea ce privește intervențiile pe piața angro, chiar și în cazul unor creșteri mari de prețuri; solicită ca orice eliminare planificată a prețurilor cu amănuntul reglementate care sunt inferioare costului de producție să țină cont de nevoile consumatorilor vulnerabili expuși riscului de sărăcie energetică;

45. subliniază că integrarea completă a energiilor din surse regenerabile pe piața energiei electrice este esențială; solicită să se depună eforturi pentru a se încuraja și maximiza participarea acestora la serviciile de echilibrare și consideră că reducerea timpilor de închidere a porților, alinierea intervalelor de comercializare la perioada de regularizare a dezechilibrelor și permiterea transmiterii de oferte agregate din partea producătorilor situați în diferite state membre ar contribui semnificativ la atingerea acestui obiectiv;

46. solicită finalizarea integrării pieței interne și a serviciilor de echilibrare și rezervă, prin stimularea lichidităților și a comerțului transfrontalier în toate intervalele de timp ale pieței; îndeamnă să se accelereze eforturile vizând realizarea obiectivelor ambițioase ale modelului-țintă în ceea ce privește piețele intrazilnice și de echilibrare, începând cu armonizarea timpilor de închidere a porților și cu echilibrarea produselor energetice;

47. solicită Comisiei să prezinte propuneri care să permită instrumentelor să reducă riscul în materie de venituri pe o perioadă de 20-30 de ani, astfel încât investițiile în noile tehnologii de generare cu emisii reduse de carbon să fie motivate efectiv de piață, cum ar fi co-investițiile cu împărțirea contractuală a riscurilor între marii consumatori și producătorii de energie electrică sau o piață a contractelor pe termen lung care să aibă la bază prețuri medii stabilite în funcție de costuri;

48. solicită ca serviciile de furnizare a energiei electrice și de sistem să fie atribuite respectând principiile economiei de piață. O astfel de licitație publică, națională sau transfrontalieră, ar trebui să fie neutră din punct de vedere tehnologic și să permită și participarea operatorilor din domeniul stocării de energie.

49. sprijină ponderea crescândă a surselor regenerabile de energie în UE; subliniază importanța unor scheme de sprijin pentru energia din surse regenerabile stabile și eficiente din punct de vedere al costurilor pentru investițiile pe termen lung, care să rămână receptive și adaptabile pe termen scurt și să fie adaptate la nevoile și circumstanțele naționale, permițând eliminarea treptată a subvențiilor pentru tehnologiile ajunse la maturitate în domeniul surselor regenerabile de energie; salută faptul că o serie de tehnologii din sectorul energiei din surse regenerabile devin rapid competitive în ceea ce privește costurile cu formele convenționale de producție; constată că ar trebui să se ia măsuri ca mecanismele de sprijin să fie bine concepute și ca orice impact asupra industriilor mari consumatoare de energie expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon să fie menținut la un nivel minim;

50. subliniază importanța tehnologiilor digitale pentru transmiterea semnalelor de prețuri care permit ca reacția din partea cererii să funcționeze ca o sursă de flexibilitate; prin urmare, solicită o strategie ambițioasă în ceea ce privește digitalizarea în sectorul energetic, de la utilizarea de rețele inteligente și contoare inteligente, până la dezvoltarea de aplicații mobile, platforme online și noduri de date;

51. ia act de faptul că, în contextul cadrului pentru 2020, statele membre trebuie să îndeplinească obiective cantitative concrete în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final de energie, indiferent de situația pieței, și subliniază, prin urmare, importanța promovării surselor de energie regenerabilă prin intermediul unor politici care se axează pe concurență și pe eficiența din punctul de vedere al costurilor, recunoscând că există numeroase tehnologii de producere de energie regenerabilă care se află în diferite stadii de maturitate și au caracteristici diferite, neputând, astfel, face obiectul unei abordări unitare; reamintește, în acest context, rolul important al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și consideră că promovarea investițiilor este mai compatibilă cu piața decât tarifele fixe stabile și normele generale de prioritate;

52. insistă asupra faptului că, având în vedere creșterea gradului de evoluție tehnologică în domeniul surselor regenerabile de energie și utilizarea pe scară largă a acestora, schemele de sprijin ar trebui adaptate la condițiile de piață, precum primele de acces, pentru a menține costurile pentru consumatorii de energie în limite rezonabile;

53. avertizează cu privire la riscul amalgamării obiectivelor de aprovizionare cu energie cu obiectivele politicii privind schimbările climatice; solicită consolidarea consecventă a ETS și transformarea structurii pieței către o mai mare flexibilitate, astfel încât pe viitor prețurile combustibililor și CO₂ să poată sprijini în mai mare măsură dezvoltarea energiei din surse regenerabile;

54. reamintește că orientările pe 2014 privind ajutoarele de stat impun ca, începând cu anul 2016, marii producători de RES să își asume responsabilități de echilibrare, definite ca o obligație a producătorilor de a compensa abaterile pe termen scurt de la angajamentele lor anterioare în materie de livrare în cazurile în care există o piață intrazilnică lichidă; subliniază că, în caz de abatere de la calendarul anunțat de către operator, ar trebui aplicat un preț compensatoriu adecvat al energiei; reamintește dispozițiile actuale ale Directivei privind energia din surse regenerabile care acordă acces și expediere prioritare formelor regenerabile de energie; sugerează că aceste dispoziții ar trebui să fie evaluate și revizuite odată ce a fost pusă în aplicare o nouă configurare a pieței energiei electrice, care să asigure condiții de concurență mai echitabile și să țină seama într-o mai mare măsură de caracteristicile generării de energie din surse regenerabile;

55. solicită, având în vedere principiul subsidiarității, o acțiune coordonată a statelor membre, începând la nivel regional, în legătură cu dezvoltarea în continuare a energiei din surse regenerabile, pentru a spori eficiența economică a pieței energiei, în vederea realizării obiectivelor europene comune și consolidării stabilității rețelei; consideră că un stat membru nu ar trebui să adopte decizii unilaterale care au un impact substanțial asupra statelor învecinate fără discuții mai ample și cooperare la nivel regional sau la nivelul UE; reamintește că, în cea mai mare parte a timpului, sursele regenerabile de energie includ o componentă locală puternică; solicită Comisiei să acționeze în scopul creării unui cadru european mai convergent pentru promovarea energiei din surse regenerabile;

56. recomandă statelor membre să aibă în vedere un cadru de reglementare care să încurajeze utilizatorii finali să recurgă la producția proprie și la stocarea locală a energiei;

57. este convins că, pe lângă sursele de energie regenerabile, toate sursele sigure și durabile de energie care servesc obiectivului de decarbonizare progresivă conform recentului acord global al COP 21 își vor menține locul în domeniul generării de energie electrică;

58. atrage atenția asupra importanței coordonării la nivelul UE pentru definirea regimurilor de concesiune în vederea utilizării resurselor hidroelectrice și a deschiderii sectorului către concurență, cu scopul de a evita denaturările în cadrul piețelor și a promova utilizarea eficientă a resurselor;

59. ia act de faptul că reorganizarea pieței energiei electrice va răspunde așteptărilor consumatorilor prin faptul că va furniza beneficii reale ca urmare a folosirii unor tehnologii noi, în special în ceea ce privește energia regenerabilă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și care va determina o interdependență a statelor membre, în ceea ce privește securitatea energetică.

60. evidențiază că, în absența unui sistem de rețele electrice complet interconectate, cu posibilități adecvate de stocare, generarea convențională a unei sarcini de bază rămâne esențială pentru menținerea securității aprovizionării;

61. subliniază că trebuie să se acorde o atenție sporită responsabilității locale și regionale a operatorilor rețelelor de distribuție pentru uniunea energetică, având în vedere că peisajul energetic devine din ce în ce mai descentralizat, 90% din sursele regenerabile de energie sunt conectate la rețeaua de distribuție, iar operatorii de sisteme de distribuție (OSD) sunt integrați la nivel local; reamintește că este important ca toate statele membre să pună în aplicare cerințele celui de-al treilea pachet legislativ privind energia în ceea ce privește separarea sistemelor de transport de cele de distribuție, în special având în vedere rolul sporit al OSD în ce privește accesul la date și gestionarea acestora; subliniază că trebuie luată mai mult în considerare interfața OST-OSD: consideră că punerea în aplicare a modelelor de afaceri corespunzătoare, infrastructurile consacrate și sprijinul armonizat ar putea stimula o lansare eficientă a reacției din partea cererii în fiecare stat membru și la nivel transfrontalier;

62. îndeamnă statele membre să stabilească mecanismele legale și administrative necesare pentru a încuraja implicarea comunităților locale în transformarea pieței de electricitate, angajându-le în proiectele care vizează instalații de energie din surse regenerabile la scară mică;

63. subliniază că, în cea mai mare parte din cazuri, energia din surse regenerabile este introdusă în sistemele de distribuție aproape la nivelul de consum și solicită, prin urmare, consolidarea rolului de facilitator al OSD și participarea lor într-o măsură mai mare în conceperea cadrelor de reglementare europene și a organelor competente în contextul elaborării de orientări privind probleme de interes, precum gestionarea cererii, flexibilitatea și stocarea și solicită o mai strânsă cooperare între interfața OST/OSD la nivel european;

64. solicită luarea de măsuri pentru a stimula investițiile necesare în tehnologiile pentru rețele inteligente și în sistemele de distribuție, în vederea unei mai bune integrări a volumului crescând de energie din surse regenerabile și pentru o pregătire mai bună pentru digitalizare; consideră, în acest sens, că trebuie să se acorde un rol mai mare OSD în colectarea și distribuirea datelor și că protecția datelor trebuie să fie garantată în orice situație, ținând cont de experiența dobândită în țări unde a avut loc introducerea generalizată a contoarelor inteligente;

65. subliniază importanța abordării regionale în construirea infrastructurii de electricitate absente, care este fundamentală pentru securitatea aprovizionării sustenabile cu energie electrică, în vederea eliminării congestionării rețelei (de energie electrică) și a finalizării pieței interne a energiei;

66. consideră că OSD sunt facilitatori neutri ai pieței care primesc date din diferite surse și le pun ulterior la dispoziția terțelor părți autorizate, fără discriminare și după acordul consumatorului asigurând, astfel, că consumatorii păstrează controlul asupra datelor lor; consideră că OSD stimulează dezvoltarea pieței și joacă un rol din ce în ce mai important ca manageri activi de sisteme, facilitatori tehnologici, gestionari de date și inovatori; consideră că sunt necesare norme clare pentru ca OSD să funcționeze ca facilitatori neutri ai pieței; evidențiază că și OSD, printre alți participanți la piață, pot sprijini autoritățile locale furnizându-le date pentru a facilita tranziția energetică pe teritoriul lor;

67. subliniază necesitatea de a accelera, la toate nivelurile decizionale, autorizarea proiectelor care vizează infrastructura energetică;

68. consideră că este utilă o cooperare consolidată în cadrul regiunilor și între acestea sub coordonarea ACER și cu cooperarea ENTSO-E, în special în ceea ce privește evaluarea impactului transfrontalier, fără ca statele membre să renunțe la răspunderea pe care o au pentru securitatea aprovizionării; subliniază faptul că cooperarea transfrontalieră și interconexiunile sunt fundamentale pentru a asigura securitatea aprovizionării;

69. salută activitatea ACER și insistă ca Agenția să fie înzestrată cu resurse financiare și umane suficiente pentru a-și putea îndeplini sarcinile și responsabilitățile sale actuale și viitoare, precum și pentru a-și putea planifica strategic activitatea într-un orizont fiabil pe termen mediu;

70. observă importanța unei monitorizări eficace, imparțiale și continue a piețelor europene ale energiei, ca instrument fundamental pentru a asigura o piață internă a energiei autentică, caracterizată de concurență liberă, semnale adecvate de preț și securitatea aprovizionării; subliniază, în acest sens, importanța ACER și anticipează poziția Comisiei privind atribuțiile noi și consolidate ale ACER în ceea ce privește chestiunile transfrontaliere;

71. solicită ACER să sprijine și să coordoneze eforturile pentru o cooperare regională sporită în ceea ce privește securitatea și adecvarea sistemului; consideră că transferul de competențe în chestiuni de securitate a aprovizionării către organismele supranaționale ar trebui să aibă loc doar dacă astfel s-ar obține câștiguri clare pentru întregul sistem de energie electrică și dacă acesta este însoțit de suficientă responsabilitate;

72. solicită să se acorde ACER competențe decizionale privind coordonarea unei cooperări regionale mai strânse în ceea ce privește aspectele transfrontaliere și interregionale, în special în contextul RSCI, în vederea optimizării gestionării resurselor energetice, pentru ca această coordonare să țină cont de particularitățile naționale, să fie bazată pe costuri și să aplice criteriile de piață; solicită dezvoltarea unor instrumente adecvate pentru a monitoriza piața energiei în mod eficient în vederea creării uniunii energetice, fără a necesita crearea unei noi autorități de mărime impresionantă;

73. constată că propunerile Comisiei privind o nouă organizare a pieței energiei se referă exclusiv la sectorul energiei electrice; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a revizui conceptul pieței gazelor naturale pentru a răspunde provocărilor din sectorul gazelor (de exemplu, modificarea cererii de gaze la nivelul UE, active depreciate, sisteme de tarifare, o mai mare integrare a pieței și rolurile respective ale ACER și ale Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de gaz (ENTSO-G);

74. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

[1] JO C 200, 28.6.2014, p. 1.
[2] JO L 211, 14.8.2009, p. 1.
[3] JO L 211, 14.8.2009, p. 15.
[4] JO L 115, 25.4.2013, p. 39.
[5] JO L 149, 11.6.2005, p. 22.
[6] JO L 84, 20.3.2014, p. 61.
[7] JO L 33, 4.4.2006, p. 22.
[8] JO L 304, 22.11.2011, p. 64.
[9] JO C 286 E, 27.11.2009, p. 24.
[10] JO C 36, 29.1.2016, p. 62.
[11] Texte adoptate, P7_TA(2014)0065.
[12] Texte adoptate, P8_TA(2015)0359.
[13] JO L 140, 5.6.2009, p. 16.
[14] JO L 211, 14.8.2009, p. 55.
[15] JO C 93, 9.3.2016, p. 8.
[16] Texte adoptate, P8_TA(2015)0444.
[17] Texte adoptate, P8_TA(2015)0445.
[18] http://www.iea.org/publications/freepublications/publication/REPOWERINGMARKETS.pdf

EXPUNERE DE MOTIVE

La 15 iulie 2015, Comisia Europeană a publicat o serie de documente cu privire la piața internă europeană, printre care se afla și Comunicarea consultativă privind proiectarea pieței de energie europene;

În această comunicare sunt prezentate trei obiective de politică pentru viitoarea piață a energiei electrice.

1. Trebuie creată o piață de energie electrică la nivelul întregii UE, care să ofere semnale de preț clare pentru noi investiții.

2. Trebuie creată o dimensiune europeană veritabilă pentru securitatea aprovizionării cu energie.

3. Trebuie întărită cooperarea regională în materie de politică energetică, în special în ceea ce privește investițiile în noi centrale electrice, în interconexiuni și sisteme de sprijin, precum și pentru integrarea energiei din surse regenerabile în piața unică europeană.

Comunicarea Comisiei a lansat o consultare publică privind noua organizare a pieței de energie care va permite realizarea obiectivelor politicii energetice și anume în ceea ce privește securitatea aprovizionării, viabilitatea ecologică și prețurile adecvate. În acest sens, trebuie înlesnite noile tehnologii și investițiile, în special în ceea ce privește energiile provenite din surse regenerabile și facilitățile de producție de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Printre provocările cu care se confruntă Europa în domeniul energiei se numără dependența de importurile de petrol și gaze care s-a amplificat în ultimii ani, lipsa de diversificare, prețurile ridicate la energie influențate de taxele pe energie impuse de către stat, creșterea cererii de energie la nivel global, riscurile în materie de securitate pentru țările producătoare și de tranzit, combaterea schimbărilor climatice, progresul lent în ceea ce privește eficiența energetică, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, integrarea și interconectarea piețelor energetice și denaturările pieței provocate de diferite sisteme de sprijin.

O mai bună integrare și coordonare a piețelor de energie aduce cu sine multiple posibilități de a realiza obiectivele europene comune privind o aprovizionare cu energie care să fie sigură, viabilă din punct de vedere ecologic și la prețuri abordabile.

Cu toate acestea, piețele energiei și îndeosebi piețele electricității poartă, încă, în prezent, o amprentă națională datorită responsabilități naționale în ceea ce privește mixul de energie. Măsurile de punere în aplicare a mixului de energie național sunt foarte variate, mergând de la renunțarea la energia nucleară până la subvenționarea energiilor din surse regenerabile, incluzând stabilirea unor așa-numite „mecanisme de capacitate” în unele state membre pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie.

Prețuri previzibile la energie și securitatea aprovizionării sunt indispensabile pentru nivelul de trai al gospodăriilor, precum și pentru siguranța locurilor de muncă din întreprinderile mari consumatoare de energie.

Toate măsurile propuse de Comisia Europeană trebuie verificate în ceea ce privește instrumentele, temeiul juridic, punerea în aplicare și posibilitățile europenizării aprovizionării cu energie electrică.

Obiectivul consultării nu poate fi anularea drepturilor statelor membre, garantate de articolul 194 din TFUE, în ceea ce privește mixul de energie național, structura generală a aprovizionării cu energie și utilizarea diferitelor resurse energetice.

În acest context, trebuie să se considere că, pe termen scurt, condițiile și cerințele naționale ale unei integrări rapide a pieței și ale creării unei piețe europene unice a energiei electrice în reprezintă un obstacol pentru politica europeană comune în domeniul energiei sub toate aspectele sale.

Este vorba, de exemplu, de opiniile diferite privind utilizarea energiei nucleare, subvenționarea energiilor din surse regenerabile cu sisteme de prioritate de acces la rețea și prețuri fixe pe o perioadă mai lungă, absența interconexiunilor dintre diferitele regiuni și state membre ale Uniunii Europene, faptul că electricitatea nu poate fi stocată decât într-o anumită măsură, precum și chestiunea nivelului optim de control și reglementare a piețelor energiei electrice în vederea garantării securității aprovizionării.

Comisia propune un pachet de măsuri relevante care va fi evaluat în prezentul raport. Astfel, ar trebui dezbătute următoarele întrebări:

1. Prețurile aplicabile în caz de penurie pot constitui o parte importantă a viitoarei organizări a pieței, însă există îndoieli dacă libera formare a prețurilor pe piața energiei electrice poate asigura de una singură securitatea aprovizionării, dat fiind faptul că investițiile necesare în capacitățile de producție ar putea fi suspendate pe perioada de timp până la apariția unei clarificări cu privire la formarea prețurilor pe piața energiei electrice.

2. Este posibil ca planul Comisiei Europene de a extinde spațiile actualelor piețe de rezerve terțiare să fie întâmpinat cu reținere. Înainte de adoptarea acestor măsuri, este necesară o analiză cuprinzătoare a pieței, iar în acest context este posibil ca în unele state membre regiunile de echilibraj să fie prea mici pentru a asigura o producție eficientă de rezerve de energie electrică. Este adevărat că energia din surse regenerabile cu cerințe mari de capital necesită un cadru stabil de investiții.

În acest context, trebuie reexaminate programele de sprijin existente. De exemplu, sistemul german, caracterizat prin prioritate de acces la rețea și prețuri garantate pe 20 de ani, nu este potrivit pentru a primi în mod direct semnalele de prețuri trimise de către piață. Un sistem de sprijin care să sprijine investițiile inițiale ar fi de un mai mare ajutor unei producții care își acoperă costurile decât niște subvenții de funcționare stabilite în mod independent de prețul respectiv al pieței și, care fac, prin urmare, mai dificilă concurența cu alte surse de energie.

3. Propunerea Comisiei Europene de a extinde în mod semnificativ Regulamentul european, este, de asemenea, privită cu un ochi critic.

Supravegherea de reglementare, organizată până în prezent la nivel național, nu este nici ineficientă, nici incompatibilă cu obiectivul creării unei piețe europene de energie electrică. Deși Agenția Europeană ACER necesită resurse umane și financiare adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile, transferul supravegherii pieței energiei ar implica crearea unei noi autorități de mărime impresionantă. Prin urmare, până în prezent, ACER are doar un rol de coordonare și consultativ pentru respectivele autorități naționale de reglementare. Ar putea fi adăugate noi sarcini.

4. Dimensiunea europeană a securității aprovizionării este evaluată în mod pozitiv. O astfel de misiune europeană nu poate fi dusă la bun sfârșit decât cu capacități de interconectare suficiente între statele membre. Examinarea sectorială a mecanismelor naționale de capacitate existente lansată de către Comisie este binevenită.

Raportorul consideră că promovarea energiilor din surse regenerabile trebuie să constituie o prioritate, dar în același timp, nu trebuie neglijate problemele aferente legate de sustenabilitatea siguranței aprovizionării cu energie la prețuri accesibile.

5. Îndeplinirea obiectivelor UE privind schimbările climatice necesită un ansamblu de măsuri, fapt care implică, pe lângă utilizarea energiilor din surse regenerabile și evaluarea beneficiilor tehnologiilor cu emisii reduse de carbon în raport cu tehnologiile cu niveluri ridicate de emisii. Prin urmare, ar fi eronat ca pe termen scurt să se excludă în mod categoric producția de energie din combustibili fosili, întrucât, pe termen mediu, generarea de energie electrică pe bază de combustibili fosili cu emisii reduse de dioxid de carbon va continua să aibă un rol important ca o completare a energiei produse din surse regenerabile.

6. Raportorul consideră că propunerea Comisiei Europene pentru o politică energetică implicând în egală măsură structuri centralizate și descentralizate este în principiu corectă. Organizarea dorită a pieței trebuie, prin urmare, să fie astfel concepută încât procesele de transformare să poată avea loc fără a cauza denaturarea piețelor și fără a duce la investiții proaste. Aceste procese de transformare nu pot fi programate și nici impuse de către politică, ci trebuie să se impună singure în cadrul pieței.

Nu poate fi ignorat faptul că unele state membre dispun deja de mecanisme de capacitate pentru a garanta securitatea aprovizionării cu energie și o aprovizionare de bază adecvată, având în vedere flexibilitatea necesară pe măsura creșterii ponderii energiei din surse regenerabile. Instituirea unor astfel de mecanisme ar trebui, cu toate acestea, să se bazeze pe o analiză detaliată a situației producției și aprovizionării la nivel regional, ținând seama de contribuția țărilor vecine, să fie deschisă unei participări transfrontaliere și să garanteze doar capacitatea necesară pentru a asigura securitatea aprovizionării.

7. În general, raportorul încurajează Comisia Europeană să asigure un rol central de orientare a pieței semnalelor prețurilor și să asigure, pe cât posibil, formarea liberă a acestora. Acest lucru este valabil și pentru prețurile aplicabile în caz de penurie. Acestea afectează deciziile pe termen lung ale investitorilor în același mod ca deciziile pe termen scurt și, prin urmare, și comportamentul flexibil pe piață al consumatorilor. Prețurile cu amănuntul reglementate trebuie, prin urmare, să fie eliminate pe întreg teritoriul european.

În prezent, prețul cu ridicata constituie factorul principal pentru deciziile de investiții în centrale electrice. Prin urmare, ipoteza Comisiei Europene potrivit căreia investitorii privați construiesc centrale electrice doar în speranța de a obține câteva vârfuri de preț pe an este puțin riscantă, având în vedere absența previzibilității acestora.

Chiar dacă în momentele de penurie extremă ar apărea vârfuri de prețuri, fără nicio intervenție a statului, piața de electricitate se bazează pe previziuni în ceea ce privește producția și consumul. Aceste așteptări sunt adaptate până la realizarea acestora și încurajează participanții la piață să tranzacționeze în mod activ pe piața energiei.

Cu toate acestea, prețurile aplicabile în caz de penurie trebuie să fie însoțite de un mediu sigur pentru investițiile pe termen lung cu mari cerințe de capital. Acest lucru se aplică nu numai centralelor electrice tradiționale, rețelelor și instalațiilor de stocare, ci și energiilor provenite din surse regenerabile. După liberalizarea pieței electricității, investițiile în producția tradițională de energie în Europa s-au efectuat fără contracte pe termen lung. Această încredere a fost mai apoi subminată prin intervenții de reglementare, în timp ce rolul sectorului public ar trebui să fie acela de a garanta siguranța și stabilitatea regulilor pieței.

8. Raportorul propune ca Comisia să creeze piețe regionale mai ample și pentru aceasta recomandă desfășurarea unor proiecte-pilot transfrontaliere cu o abordare inovatoare în ceea ce privește structurile de piață. Acestea ar putea fi ulterior extinse și la alte state membre.

Forumul pentalateral al energiei[1] ar putea constitui un exemplu pozitiv de cooperare transfrontalieră. Un rol esențial în acest sens îl joacă Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) care trebuie să dispună de resurse suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile de coordonare. Alte schimbări fundamentale în materie de competențe ar putea reprezenta un risc pentru securitatea sistemului, ținând seama de faptul că sistemul actual de autorități independente de reglementare a sectorului energiei funcționează în mod eficient.

ACER ar putea, evident, primi în mod adițional competențe decizionale limitate, de exemplu, în cazul chestiunilor transfrontaliere, atunci când autoritățile naționale de reglementare nu se pot pune de acord, atunci când stabilește o metodă pentru echivalarea armonizată a sistemelor sau în cazul cooperării și sprijinirii procedurilor naționale de certificare în proiectele energetice de interes comun.

9. În schimb, propunerea de a unifica tarifele rețelelor de distribuție și de a introduce o defalcare și în cazul rețelelor de distribuție cu mai puțin de 100 000 de utilizatori este inutilă și contraproductivă.

[1] Raportul comun din 5 martie 2015 privind securitatea aprovizionării elaborat de Germania, Franța, Austria, Elveția, Belgia, Regatul Țărilor de Jos și Luxemburg;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării	14.6.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	44 13 5
Membri titulari prezenți la votul final	Zigmantas Balčytis, Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, Jerzy Buzek, Edward Czesak, Christian Ehler, Fredrick Federley, Adam Gierek, András Gyürk, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Kaja Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Jeppe Kofod, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Ernest Maragall, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Dan Nica, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Carolina Punset, Michel Reimon, Herbert Reul, Algirdas Saudargas, Sergei Stanishev, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Flavio Zanonato
Membri supleanți prezenți la votul final	Pascal Arimont, Simona Bonafè, Rosa D’Amato, Cornelia Ernst, João Ferreira, Françoise Grossetête, Carlos Iturgaiz, Benedek Jávor, Werner Langen, Svetoslav Hristov Malinov, Vladimír Maňka, Luděk Niedermayer, Markus Pieper, Anneleen Van Bossuyt
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Daniela Aiuto, Reimer Böge, Lara Comi, Jakop Dalunde, Eleonora Evi, Arne Lietz, Axel Voss

Aviz juridic - Politica de confidențialitate