RAPORT referitor la Fondul fiduciar al UE pentru Africa: implicațiile în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare și ajutorul umanitar

28.6.2016 - (2015/2341(INI))

Comisia pentru dezvoltare
Raportor: Ignazio Corrao
Raportoare pentru aviz (*):
Eider Gardiazabal Rubial, Comisia pentru bugete
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

Procedură : 2015/2341(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0221/2016

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Fondul fiduciar al UE pentru Africa: implicațiile în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare și ajutorul umanitar

(2015/2341(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 41 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Fondul fiduciar de urgență al UE pentru stabilitate și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în Africa (Fondul fiduciar al UE pentru Africa), stabilit în cadrul summitului de la Valletta privind migrația, desfășurat în perioada 11-12 noiembrie 2015,

–  având în vedere planul de acțiune comun adoptat în cadrul summitului de la Valletta,

–  având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000[1], revizuirile succesive ale acestuia și anexa IC la acord (Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020), care corespunde celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare (FED),

–  având în vedere Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, privind bugetul UE, și rubrica 4 a acestuia („Europa globală”),

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă, adoptată în cadrul Summitului ONU privind dezvoltarea durabilă de la New York, din 2015,

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei privind „Egalitatea de șanse între femei și bărbați și emanciparea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020” (SWD(2015)0182) și concluziile Consiliului din 26 octombrie 2015, în care este aprobat Planul corespunzător de acțiune privind egalitatea de șanse între femei și bărbați 2016-2020,

–  având în vedere Platforma de acțiune de la Beijing (1995) și Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD) (1994) și rezultatele conferințelor aferente de revizuire,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0221/2016),

A.  întrucât principalul obiectiv al Fondului fiduciar al UE (EUTF) pentru Africa, semnat de Președintele Comisiei, împreună cu 25 de state membre ale UE, precum și cu Norvegia și Elveția și lansat de către partenerii europeni și africani, la 12 noiembrie 2015, în cadrul summitului de la Valletta privind migrația, este de a contribui la promovarea stabilității în regiuni și la o mai bună gestionare a migrației; întrucât, mai exact, EUTF are drept scop să elimine cauzele care stau la baza destabilizării, a strămutării forțate și a migrației neregulamentare, prin promovarea rezilienței, a oportunităților economice, a oportunităților egale, a securității și a dezvoltării;

B.  întrucât consensul european privind dezvoltarea continuă să fie cadrul doctrinar pentru politica de dezvoltare a UE și consensul european privind ajutorul umanitar reafirmă principiile fundamentale ale ajutorului umanitar; întrucât, în noua Agendă 2030 pentru dezvoltare durabilă, pacea a fost recunoscută ca fiind un element fundamental pentru dezvoltare și a fost introdus obiectivul de dezvoltare durabilă 16 (ODD) privind pacea și justiția; întrucât UE și partenerii săi din domeniul umanitar trebuie să fie în măsură să asigure asistență și protecție, pe baza nevoilor și a respectării principiilor neutralității, imparțialității, umanității și independenței acțiunii umanitare, consacrate în dreptul internațional, în special în dreptul internațional umanitar;

C.  întrucât Africa continuă să înregistreze rate foarte mari de creștere a populației și doar un declin lent al ratei fertilității, ceea ce va duce în viitorul apropiat la o creștere accentuată a populației tinere apte de muncă și, prin urmare, la beneficii sociale și economice potențiale mari; întrucât educarea tinerilor și dotarea acestora cu abilitățile de care au nevoie pentru a-și duce la îndeplinire potențialul, precum și crearea de oportunități de angajare sunt esențiale pentru a favoriza stabilitatea, creșterea economică durabilă, coeziunea socială și dezvoltarea în regiune;

D.  întrucât EUTF are rol de instrument pentru dezvoltare care reunește resurse de la donatori diferiți pentru a facilita o reacție rapidă, flexibilă, complementară, transparentă și colectivă a UE la diferitele dimensiuni ale unei situații de urgență;

E.  întrucât, la nivel mondial, 1,5 miliarde de persoane trăiesc în regiuni fragile și afectate de conflicte, iar statele fragile și teritoriile neguvernate se răspândesc lăsând multe persoane în situații de sărăcie, fărădelege, corupție înfloritoare și violență; întrucât EUTF a fost conceput astfel încât să sprijine 23 de țări din trei regiuni africane (Cornul Africii, Sahel și bazinul lacului Ciad și Africa de Nord) din care fac parte unele dintre cele mai fragile țări africane și care sunt afectate de migrație ca țări de origine, de tranzit sau de destinație, dacă nu chiar toate trei, și vor valorifica la maximum această formă de sprijin financiar din partea UE; întrucât țările africane învecinate cu țările eligibile pot beneficia, de asemenea, de la caz la caz, de pe urma proiectelor din cadrul EUTF care au o dimensiune regională, în vederea gestionării fluxurilor migratorii regionale și a provocărilor transfrontaliere conexe;

F.  întrucât EUTF vizează să abordeze cauzele care stau la baza migrației neregulamentare și a strămutărilor din țările de origine, de tranzit și de destinație, prin intermediul a cinci domenii prioritare, și anume: 1) beneficiile migrației din punctul de vedere al dezvoltării, 2) migrația legală și mobilitatea, 3) protecție și azil, 4) prevenirea și combaterea migrației neregulamentare, 5) întoarcerea, readmisia și reintegrarea.

G.  întrucât contribuția UE se ridică la 1,8 miliarde EUR, iar Comisia poate recurge, de asemenea, la fonduri suplimentare de o valoare echivalentă din partea statelor membre ale UE și a altor donatori; întrucât EUTF are drept scop completarea cu peste 10 miliarde EUR până în 2020 a ajutoarelor UE pentru regiunile vizate, în vederea sprijinirii creșterii economice durabile și favorabile incluziunii;

H.  întrucât, în 2014, au fost înființate două EUTF, și anume Fondul fiduciar Bekou, care se concentrează asupra stabilizării și reconstrucției Republicii Centrafricane, care a avut rezultate pozitive, și Fondul Madad, care vizează răspunsul la criza siriană;

I.  întrucât raportul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) intitulat „Raportul global al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (ICPD) – dincolo de 2014”, publicat la 12 februarie 2014, subliniază că protecția femeilor și a adolescenților afectați de violență trebuie să reprezinte o prioritate a agendei internaționale pentru dezvoltare;

J.  întrucât fondurile fiduciare fac parte dintr-un răspuns ad-hoc, care demonstrează insuficiența resurselor și flexibilitatea limitată a cadrului financiar al UE, aceste aspecte fiind indispensabile pentru a se asigura un răspuns rapid și global în fața crizelor umanitare, inclusiv a celor de lungă durată;

K.  întrucât UE va depune în continuare eforturi în vederea punerii în aplicare în mod eficace a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU și a rezoluțiilor ulterioare ale ONU privind femeile, pacea și securitatea,

Alocarea financiară și aspectele bugetare

1.  reamintește că alocarea financiară se realizează în trei etape principale: promisiune, angajament și acțiune/plată; cu toate acestea, subliniază că trebuie trase învățăminte din experiența fondurilor EUTF anterioare; regretă că, în continuare, contribuțiile statelor membre sunt prea reduse, reprezentând doar o mică parte din contribuția Uniunii, mai exact numai 81,71 milioane EUR în aprilie 2016 (sau 4,5 % din cuantumul prevăzut de 1,8 miliarde EUR), și, prin urmare, sunt departe de a atinge angajamentul oficial; insistă asupra faptului că promisiunile și angajamentele trebuie să se traducă în acțiuni; reamintește Consiliului și Comisiei că ajutorul eficace este caracterizat printr-o finanțare în timp util și previzibilă și solicită urgentarea plăților;

2.  salută intenția de a transfera fonduri într-un mod mai rapid și mai flexibil în situații de urgență și de a grupa diverse surse de finanțare pentru a aborda toate dimensiunile unei crize a migrației și a refugiaților; critică faptul că Comisia a redirecționat prin EUTF credite destinate obiectivelor și principiilor din actele de bază, ceea ce contravine normelor financiare și periclitează politicile pe termen lung ale Uniunii; consideră că un astfel de fond ar trebui să adauge valoare surselor de finanțare existente; solicită, prin urmare, ca noile credite să fie folosite ori de câte ori este posibil și să se asigure o transparență deplină în ceea ce privește originea și destinația fondurilor;

3.  constată că, în contextul acțiunii externe, EUTF sunt înființate în principal pentru a permite o reacție rapidă la o anumită criză de urgență sau ulterioară situațiilor de urgență prin mobilizarea contribuției statelor membre ale UE și a altor donatori, crescând totodată vizibilitatea globală a eforturilor europene; recunoaște valoarea adăugată a grupării unui număr ridicat de contribuții naționale la nivelul Uniunii, în plus față de contribuțiile substanțiale realizate prin instrumentele de finanțare externă și prin Fondul european de dezvoltare (FED); subliniază totuși că statele membre nu ar trebui să treacă cu vederea angajamentul lor în ceea ce privește atingerea obiectivului de 0,7 % din venitul național brut (VNB) pentru asistența oficială pentru dezvoltare (AOD); invită, prin urmare, statele membre să își respecte angajamentele asumate în ceea ce privește atât obiectivul de 0,7 % pentru AOD, cât și contribuția lor la EUTF pentru Africa;

4.  subliniază că, datorită caracterului imprevizibil al contribuțiilor voluntare, utilizarea unor instrumente financiare care nu sunt incluse în bugetul UE nu este un mod viabil de mobilizare a unor fonduri suplimentare; îndeamnă statele membre să-și onoreze angajamentele și să completeze în mod rapid și efectiv contribuția Uniunii pentru a permite EUTF să își atingă întregul potențial și nu să pună la dispoziție doar suma minimă necesară pentru a obține drepturi de vot în cadrul consiliului strategic;

5.  regretă faptul că fondurile fiduciare duc la ocolirea autorității bugetare și la subminarea unității bugetului; constată că instituirea acestui instrument ad-hoc reprezintă o recunoaștere a subdimensionării cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020; evidențiază faptul că bugetul UE este constituit în proporție de 85 % din contribuțiile statelor membre; consideră că instituirea EUTF reprezintă, de fapt, o revizuire a plafonului CFM actual prin creșterea contribuțiilor statelor membre; subliniază, prin urmare, că instituirea unor instrumente de finanțare în afara bugetului UE trebuie să rămână o măsură excepțională deoarece ocolește autoritatea bugetară și subminează unitatea bugetară; regretă că Parlamentul nu este reprezentat în consiliul strategic, în ciuda faptului că bugetul Uniunii contribuie cu fonduri substanțiale; solicită ca autoritatea bugetară să fie invitată să participe la consiliul strategic;

6.  constată că, în prezent, alocarea financiară a UE pentru EUTF pentru Africa provine în principal din cel de-al 11-lea FED; subliniază că EUTF a fost înființat din cauză că bugetul UE și CFM nu dispun de resursele și flexibilitatea necesare pentru abordarea promptă și cuprinzătoare a diferitelor dimensiuni ale acestor crize; solicită UE să convină asupra unei soluții mai cuprinzătoare pentru fondurile de urgență în cadrul revizuirii de acest an a CFM 2014-2020 și al revizuirii instrumentelor financiare externe în 2016, în vederea creșterii eficienței și a capacității de reacție a asistenței umanitare și a asistenței pentru dezvoltare disponibile în cadrul bugetului UE;

7.  solicită, în special, o revizuire adecvată a plafonului pentru includerea mecanismelor de criză în CFM în vederea restabilirii unității bugetului; consideră că o revizuire a CFM ar garanta o mai mare securitate bugetară, democratică și juridică; subliniază, de asemenea, necesitatea revizuirii normelor financiare pentru a se simplifica gestiunea fondurilor finanțate de la bugetul UE și pentru a se crea, ca parte a unei abordări integrate, sinergii mai importante între bugetul Uniunii, FED și cooperarea bilaterală în vederea creșterii impactului fondurilor pentru dezvoltare și în scopul pregătirii includerii în buget a FED, păstrându-se nivelul resurselor conform previziunilor începând cu anul 2021; îndeamnă Comisia să ia măsuri urgente pentru a îmbunătăți implicarea autorității bugetare și alinierea fondurilor fiduciare și a altor mecanisme la normele bugetare, în special prin evidențierea acestora în bugetul Uniunii;

8.  constată că, în calitatea sa de componentă a autorității bugetare, Parlamentul European a dat dovadă de responsabilitate acceptând deblocarea unor fonduri de urgență; regretă însă că multiplicarea instrumentelor de urgență conduce la abandonarea metodei comunitare; reafirmă voința sa de a conserva principiile fundamentale ale bugetului Uniunii, în special unitatea bugetului și codecizia; consideră că adevărata urgență este de a restructura capacitatea de reacție a UE la crize de mare amploare, în special din prisma dimensiunii bugetare; condiționează acordul său privind viitoare propuneri de instrumente de criză de integrarea acestor dimensiuni în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, care este prevăzută să aibă loc înainte de sfârșitul anului 2016;

9.  constată că s-au mobilizat fonduri suplimentare din alte instrumente financiare din cadrul bugetului UE, precum Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) - 125 de milioane EUR, Instrumentul pentru ajutor umanitar - 50 de milioane EUR și Instrumentul european de vecinătate (IEV) - 200 de milioane EUR;

10.  constată că, din contribuția totală a UE de 1,8 miliarde EUR, singura resursă suplimentară este suma de 1 miliard EUR provenită din rezerva FED; este preocupat de faptul că finanțarea EUTF poate fi pusă în aplicare în detrimentul altor obiective de dezvoltare; reamintește că instrumentul EUTF ar trebui să fie complementar instrumentelor deja existente și invită Comisia să garanteze transparența și responsabilitatea asupra utilizării și a valorii liniilor bugetare curente care contribuie la EUTF;

11.  subliniază cu fermitate că fondurile provenite din FED și din sursele AOD trebuie alocate pentru dezvoltarea economică, umană și socială a țării-gazdă, acordându-se o atenție deosebită provocărilor de dezvoltare identificate în decizia Fondului fiduciar; subliniază că dezvoltarea nu este posibilă fără securitate; reamintește că finanțarea EUTF trebuie să fie pusă în aplicare și evaluată pe baza criteriilor AOD și că toate cheltuielile care nu se încadrează în această cerință trebuie finanțate din diferite surse reunite în fondul fiduciar; subliniază, în acest sens, importanța punerii în comun a resurselor din surse și de la donatori diverși și multipli și reamintește că mobilizarea este unul dintre principalele motive care stau la baza creării acestui instrument dedicat unor scopuri atât de diverse și eterogene; condamnă orice utilizare a fondurilor FED și AOD pentru gestionarea și controlul migrației și pentru orice alte acțiuni care nu au obiective de dezvoltare;

Finanțarea țărilor cel mai puțin dezvoltate

12.  subliniază că utilizarea FED pentru finanțarea EUTF pentru Africa poate avea impact asupra țărilor africane beneficiare ale ajutorului care nu fac obiectul fondului fiduciar și, în special, țările cel mai puțin dezvoltate; avertizează cu privire la riscul deturnării ajutoarelor în defavoarea celor mai sărace țări care au cel mai puțin acces la alte surse de finanțare;

13.  regretă profund faptul că, deși AOD pentru țările cel mai puțin dezvoltate este în continuare deosebit de importantă, nivelurile deja scăzute ale asistenței pentru dezvoltare acordate țărilor cel mai puțin dezvoltate s-au redus pentru al doilea an consecutiv în 2014, precum și că proporția ajutorului alocat acestor țări este cea mai redusă din ultimii zece ani; invită, prin urmare, statele membre să se asigure că ajutoarele nu sunt deturnate, în detrimentul celor mai sărace țări, pentru acoperirea costurilor actualelor crize;

Rolul jucat de societatea civilă, ONG-uri, autoritățile locale și organizațiile internaționale

14.  consideră că EUTF pentru Africa ar trebui să contribuie la dezvoltarea țărilor de tranzit și de origine ale migranților și la consolidarea și îmbunătățirea serviciilor publice locale (servicii sociale, sănătate, educație, alimentație, cultură), a participării politice și a guvernanței, îndeosebi prin intermediul proiectelor bazate pe comunitate; consideră că fondul ar trebui să contribuie la dezvoltarea oportunităților de ocupare a forței de muncă în sectoarele locale, respectând totodată drepturile omului și mediul; consideră, în acest context, că autoritățile guvernamentale locale trebuie să fie consultate în calitate de parteneri deplini, atât timp cât există garanția totală a eficienței și a bunei guvernanțe, în conformitate cu principiile eficacității ajutorului, și că acestea trebuie, de asemenea, să fie principalii actori responsabili pentru serviciile publice furnizate la nivel local; consideră că societatea civilă, organizațiile neguvernamentale (ONG-uri), organizațiile internaționale și comunitățile diasporei ar trebui să joace un rol complementar și esențial în abordarea cauzelor profunde ale migrației și îmbunătățirea serviciilor locale; solicită procese de consultare deschise și participative înainte de definirea proiectelor, ca o contribuție esențială la evaluare nevoilor de dezvoltare;

15.  reamintește că autoritățile regionale și locale, organizațiile societății civile și ONG-urile sunt parteneri naturali pentru a pune în aplicare în mod eficient o politică de dezvoltare și că un dialog constant cu autoritățile naționale și cu comunitățile locale este esențial pentru a elabora strategii și priorități comune și pentru a permite o abordare bazată pe dovezi în punerea în aplicare a fondului; subliniază necesitatea unei cooperări mai strânse cu autoritățile locale și ONG-urile în statele care demonstrează garanții insuficiente în materie de bună guvernanță și transparență; solicită respectarea principiului subsidiarității și al asumării responsabilității și în acest domeniu de acțiune; subliniază faptul că organismele guvernamentale locale, societatea civilă locală, ONG-urile și organizațiile internaționale ar trebui să se implice activ în etapele de programare, de punere în aplicare și de evaluare a EUTF; invită Comisia să clarifice și să formalizeze procedurile de consultare cu aceste părți interesate, astfel încât să asigure participarea efectivă a acestora la discuțiile care au loc în cadrul comitetelor operaționale, pe baza unor criterii de eligibilitate clare și transparente;

16.  subliniază importanța asigurării unei finanțări mai bine echilibrate guvernelor țărilor beneficiare și, mai ales, actorilor fiabili ai societății civile a acestor țări, care par să cunoască mai bine deficiențele existente la nivelul societății și care necesită o asistență financiară;

17.  reamintește importanța unei abordări axate pe oameni și comunitate în ceea ce privește reziliența și este ferm convins că EUTF ar trebui să se concentreze nu numai asupra dezvoltării economice, ci și asupra unor proiecte locale inițiate cu scopul specific al îmbunătățirii calității, echității și accesibilității universale a serviciilor de bază, precum și a formării pentru dezvoltarea competențelor locale, în special în domeniul educației, al formării profesionale, al sănătății și al nutriției, al securității alimentare și al apei și salubrității, care sunt esențiale pentru sporirea incluziunii sociale, capacitare și îmbunătățirea bunăstării populațiilor locale, cu o atenție deosebită asupra tinerilor, precum și pentru a răspunde nevoilor comunităților vulnerabile, printre care minoritățile, fiind, în același timp, în măsură să ofere servicii mai bune, mai echitabile și sustenabile populației în general;

Transparență și claritate pentru o mai bună realizare a obiectivelor

18.  recunoaște complexitatea și natura multidimensională a actualei crize a refugiaților; cu toate acestea, avertizează cu privire la riscul grav de întrebuințare inadecvată a ajutorului UE pentru dezvoltare, în special în țările afectate de conflicte, unde problemele în materie de securitate, migrație și dezvoltare sunt strâns legate între ele; subliniază faptul că proiectele finanțate de EUTF, creat, în principal, din surse dedicate, în principiu, scopurilor legate de dezvoltare, trebuie să aibă obiective de dezvoltare; subliniază faptul că proiectele care vizează consolidarea capacității în materie de securitate în anumite țări trebuie să fie proiectate astfel încât rezultatele lor finale să se concentreze pe reducerea sărăciei, precum și pe stabilitatea țărilor beneficiare;

19.  reamintește Comisiei și autorităților direct responsabile de gestionarea Fondului fiduciar că resursele provenite din FED sau din alte fonduri pentru dezvoltare trebuie utilizate exclusiv pentru acțiuni destinate în mod direct asistenței pentru dezvoltare; solicită Comisiei să ofere asigurări explicite în ceea ce privește această utilizare și să garanteze raportări regulate și cuprinzătoare referitoare la utilizarea acestor fonduri;

20.  subliniază că bugetul UE nu poate fi folosit pentru finanțarea directă a operațiunilor militare sau din domeniul apărării [articolul 41 alineatul (2) din TUE], dar că nu sunt excluse în mod explicit operațiunile de menținere a păcii cu obiective de dezvoltare; reamintește, de asemenea, că articolele 209 și 212 din TFUE nu exclud în mod explicit finanțarea consolidării capacităților în sectorul securității;

21.  invită Comisia, consiliul strategic și comitetul operațional să pună accentul în primul rând pe consolidarea capacității, stabilitate și pace, reziliență, bunăstarea și capacitarea populațiilor locale, promovarea, protejarea și respectarea drepturilor omului, crearea de locuri de muncă și formarea profesională, în special pentru femei și pentru tineri;

22.  subliniază cu tărie faptul că obiectivul principal al politicii de dezvoltare a UE, astfel cum este consacrat la articolul 208 din TFUE, trebuie să fie reducerea și eradicarea sărăciei; în acest sens, regretă faptul că, în timp ce contribuția UE la EUTF se va realiza utilizând mai ales resurse AOD, acest mecanism de finanțare nu va fi concentrat exclusiv asupra obiectivelor de dezvoltare; subliniază că trebuie să se facă o distincție clară, transparentă și ușor de comunicat în cadrul EUTF între pachetele financiare alocate acțiunilor de dezvoltare, pe de o parte, și cele alocate activităților legate de gestionarea migrației, controalele la frontieră și toate celelalte activități, pe de altă parte; subliniază că diluarea AOD, în urma căreia ar fi utilizate mai puține fonduri pentru a combate sărăcia extremă, ar submina progresele semnificative înregistrate în cadrul dezvoltării internaționale și ar amenința obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) recent adoptate;

Coerența politicilor UE și angajamentul în domeniul drepturilor omului

23.  solicită UE să dea dovadă de o mai mare coerență, atunci când acționează în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare, dintr-o dublă perspectivă: UE și statele membre ar trebui, pe de o parte, să acționeze în concordanță cu angajamentele lor și, pe de altă parte, să dea dovadă de o coerență globală în cadrul politicilor lor externe și al instrumentelor orientate spre regiunea africană, în special din punctul de vedere al spiritului de cogestionare al Acordului de la Cotonou ACP-UE; din această perspectivă, consideră că EUTF ar trebui să reflecte principiile coerenței în cadrul politicilor în favoarea dezvoltării durabile și ale complementarității dintre toate părțile interesate din domeniul dezvoltării și ar trebui să evite orice contradicție dintre obiectivele de dezvoltare și politicile de securitate, umanitare și de migrație; speră că pachetul legislativ privind „O mai bună legiferare” va contribui la promovarea coerenței politicilor în favoarea dezvoltării durabile, prin luarea în considerare a dezvoltării și a drepturilor omului în toate evaluările sale de impact;

24.  reamintește că normele și criteriile care reglementează ajutorul pentru dezvoltare destinat proiectelor finanțate de EUTF trebuie să fie stabilite în funcție de valori și interese comune, în special în ceea ce privește respectarea și promovarea drepturilor omului; subliniază, în acest sens, faptul că politica UE referitoare la cooperarea în materie de securitate, gestionarea migrației și traficul de ființe umane și contrabandă ar trebui să includă dispoziții specifice care vizează asigurarea respectării drepturilor omului și a statului de drept, acordând o atenție deosebită drepturilor femeilor, drepturilor persoanelor LGBTI, sănătății sexuale și a reproducerii și drepturilor aferente, drepturilor copilului, drepturilor minorităților și ale altor grupuri vulnerabile; amintește că UE trebuie să promoveze combaterea discriminărilor pe motive de religie sau convingeri personale, sex, rasă, origine etnică, handicap și orientare sexuală;

25.  subliniază că fondurile fiduciare trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung de asigurare a păcii și de consolidare a guvernanței în țările beneficiare; subliniază necesitatea de a evalua cu atenție și în mod sistematic impactul acțiunilor finanțate în cadrul EUTF pentru Africa asupra furnizării ajutorului umanitar; subliniază că EUTF nu ar trebui să submineze cooperarea pentru dezvoltare pe termen lung a UE; subliniază că asumarea responsabilității și complementaritatea proiectelor pe termen lung și pe termen scurt trebuie asigurate, protejate și aliniate cu strategiile UE regionale și de țară existente pentru regiunea Sahel, Golful Guineei, Cornul Africii și Africa de Nord; subliniază că un diagnostic complet la nivel de țară și de sector este necesar pentru o alocare bună a fondurilor, precum și în ceea ce privește dezvoltarea unor parteneriate strânse cu o gamă largă de actori ai societății civile; salută componenta de cercetare integrată în cadrul EUTF ca potențială ocazie de a crea oportunități de dezvoltare și sinergii între UE și țările în cauză;

Obiective și acțiuni ulterioare

26.  invită Comisia să monitorizeze în mod sistematic modul în care sunt utilizate și alocate fondurile EUTF, precum și să crească competențele de control ale Parlamentului asupra EUTF; invită, în special, Consiliul și Comisia să comunice periodic cu privire la acțiunile specifice prin care atât UE, cât și statele africane utilizează aceste fonduri și la rezultatele obținute;

27.  este preocupat de lipsa de coordonare dintre toți actorii implicați în gestionarea EUTF [și, în special, dintre Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare (DG DEVCO) a Comisiei și Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene a Comisiei (ECHO)] și de lipsa de orientări clare cu privire la accesarea fondurilor disponibile; deplânge că criteriile de finanțare și fondurile disponibile pentru societatea civilă în cadrul EUTF nu sunt nici clare, nici transparente; reamintește necesitatea unei mai bune comunicări între Comisie, statele membre și Parlament în programarea și punerea în aplicare a acțiunilor EUTF, în general, pentru planificarea ulterioară a potențialelor fonduri fiduciare suplimentare; reamintește că Comisia trebuie să acorde o atenție deosebită asigurării coerenței și coordonării acțiunilor sale cu programele regionale de dezvoltare și protecție, pentru a evita suprapunerea eforturilor și pentru a se asigura că se acordă prioritate dezvoltării, nu controlului și siguranței frontierelor în detrimentul migranților; invită Comisia, atât din același motiv, cât și pentru creșterea la maximum a impactului și eficienței ajutoarelor globale, să mențină un dialog structurat cu ONU în contextul EUTF; invită, de asemenea, Comisia să își intensifice eforturile pentru o evaluare a impactului mai sistematică a politicilor și a finanțării sale, inclusiv a EUTF, în special în ceea ce privește efectele lor asupra dezvoltării durabile, a drepturilor omului și a egalității de gen și să integreze rezultatele acestor evaluări în politicile și în programarea sa;

28.  subliniază lipsa implicării Parlamentului până în prezent în instituirea EUTF și insistă asupra faptului că este nevoie să se garanteze, printr-o raportare periodică și detaliată din partea Comisiei, competențele de control ale Parlamentului privind modul în care este pus în aplicare fondul;

29.  consideră că, având în vedere flexibilitatea și rapiditatea extraordinare specifice unui fond fiduciar, transmiterea de rapoarte periodice Parlamentului ar trebui să aibă loc cel puțin o dată la șase luni; subliniază cu fermitate necesitatea monitorizării, evaluării și asumării responsabilității cu privire la performanțe într-un mod transparent;

30.  consideră că transparența, comunicarea și vizibilitatea în ceea ce privește proiectele dezvoltate în cadrul EUTF sunt de cea mai mare importanță pentru difuzarea rezultatelor și implicarea și sensibilizarea actorilor privați europeni, a autorităților locale și regionale, a ONG-urilor și a societății civile, în scopul de a crea condițiile pentru implicarea mai amplă și de a facilita participarea statelor membre;

31.  subliniază că este nevoie de o monitorizare atentă a punerii în aplicare a dispozițiilor privind redistribuirea, înapoierea în țările de origine, precum și a angajamentelor financiare ale statelor membre, acordând o atenție deosebită drepturilor omului;

32.  reamintește că politicile UE privind migrația ar trebui să acorde o atenție primordială soluționării cauzelor profunde ale migrației, având ca obiectiv principal investigarea și soluționarea cauzelor reale ale sărăcirii în țările de origine, cum ar fi jefuirea și exploatarea resurselor naturale și umane de către întreprinderile multinaționale, acapararea terenurilor, sprijinul acordat de statele membre ale UE guvernelor autocrate și corupte, comerțul cu arme, consecințele dăunătoare ale plății datoriei externe; subliniază că politicile UE în domeniul migrației ar trebui să contribuie la crearea unui climat de pace și stabilitate și de promovare a dezvoltării economice, în conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 16 privind pacea și justiția, prin eforturi în vederea asigurării unor vieți sănătoase pentru toți cetățenii, la toate vârstele, a egalității de gen și a capacitării tuturor femeilor și fetelor, precum și a unei educații de calitate favorabile incluziunii și echitabile pentru a crea condițiile pentru un dividend demografic, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă nr. 3, 4 și 5, prin îmbunătățirea activității de promovare și de organizare a canalelor de migrație legale, în conformitate cu obiectivul 7 al obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 10, )(„Facilitarea migrației ordonate, în condiții de siguranță, legală și responsabilă și mobilitatea persoanelor, inclusiv prin punerea în aplicare a planurilor și a politicilor de migrație bine gestionate”), prin consolidarea protecției migranților, a solicitanților de azil și a grupurilor extrem de vulnerabile, combătând într-un mod mai eficient exploatarea și traficul de migranți și colaborând mai strâns cu țările terțe pentru a îmbunătăți cooperarea în materie de stimulente pentru returnarea și reintegrarea voluntară în țările de origine a migranților, inclusiv a celor cu înaltă calificare, prin întoarcere voluntară și readmisie, într-un mod care să le îmbunătățească perspectivele;

33.  subliniază faptul că instabilitatea și nesiguranța fizică sunt cauze proeminente ale strămutării forțate și, prin urmare, sprijină o abordare sensibilă la conflicte în punerea în aplicare a fondului care ar acorda prioritate prevenirii conflictelor, construcției statale, bunei guvernanțe și promovării statului de drept; consideră că EUTF este o mare oportunitate pentru UE, permițându-i acesteia să își consolideze cooperarea și dialogul politic cu partenerii săi africani, în special în ceea ce privește punerea în aplicare efectivă a acordurilor de returnare și de readmisie, precum și pentru a dezvolta strategiile comune privind gestionarea fluxurilor de migrație; subliniază că este necesară partajarea responsabilităților între UE și partenerii săi africani, în conformitate cu concluziile summitului de la Valletta din noiembrie 2015; consideră, cu toate acestea, că ajutorul pentru dezvoltare nu ar trebui utilizat pentru oprirea fluxurilor de migranți și solicitanți de azil și că proiectele acoperite de EUTF nu ar trebui să servească drept pretext pentru a împiedica plecarea populației sau a întări frontierele dintre țări, ignorând cauzele care determină persoanele să își părăsească locuințele; este profund preocupat de impactul pe care îl poate avea EUTF asupra drepturilor omului, atunci când reducerea fluxurilor migratorii este o consecință a cooperării cu statele care încalcă sistematic și/sau în mod grav drepturile fundamentale; solicită Comisiei să promoveze transparența fondului și subliniază că vor fi esențiale monitorizarea și evaluarea proiectelor și programelor finanțate, în vederea obținerii de garanții că fondul își atinge obiectivele, ajutându-i în mod direct pe cei aflați în nevoie și nu finanțând guverne care se fac vinovate de încălcarea drepturilor omului; solicită ca în cadrul proiectelor finanțate de UE să se respecte într-o mai mare măsură drepturile omului ale migranților;

34.  subliniază că este important să înțelegem cauzele și consecințele migrației internaționale dintr-o perspectivă de gen, inclusiv procesul de luare a deciziilor implicate și mecanismele care generează migrația; reamintește că femeile și fetele, ca refugiați și migranți, sunt deosebit de vulnerabile atunci când se află în situații în care nu li se poate asigura siguranța și în care pot fi supuse violenței sau exploatării sexuale; subliniază că EUTF trebuie să contribuie la protecția, sprijinirea și/sau asistența acordată migranților vulnerabili, refugiaților și victimelor traficului și că ar trebui să li se acorde o atenție deosebită femeilor și copiilor;

35.  indică faptul că EUTF pentru Africa a fost creat în urma summitului de la Valetta al șefilor de stat sau de guvern din Africa și Europa privind migrația; invită Comisia să prezinte Parlamentului o sinteză a acțiunilor concrete întreprinse în urma acestui summit, în special în domeniul dezvoltării, al luptei împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și al semnării unor acorduri de returnare, readmisie și reintegrare; invită Consiliul să acorde Comisiei mandatele necesare pentru a încheia astfel de acorduri cu țările care fac obiectul EUTF;

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, parlamentelor statelor membre, copreședinților Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE și Președintelui Parlamentului Panafrican.

  • [1]  JO L 317, 15.12.2000, p. 3

AVIZ al Comisiei pentru bugete (26.4.2016)

destinat Comisiei pentru dezvoltare

Fondul fiduciar al UE pentru Africa: implicațiile în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare și ajutorul umanitar

(2015/2341(INI))

Raportoare pentru aviz (*): Eider Gardiazabal Rubial

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru dezvoltare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

Aspectele de natură bugetară ale Fondului fiduciar pentru Africa

1.  salută intenția de a transfera fonduri într-un mod mai rapid și mai flexibil în situații de urgență și de a grupa diverse surse de finanțare pentru a aborda toate dimensiunile unei crize; subliniază faptul că normele financiare nu permit Comisiei să redirecționeze credite destinate obiectivelor și principiilor din actele de bază și consideră că direcționarea prin fondul fiduciar nu ar trebui să aibă loc în detrimentul politicilor pe termen lung ale Uniunii; consideră că un astfel de fond ar trebui să adauge valoare surselor existente de finanțare; solicită, prin urmare, ca noile credite să fie folosite ori de câte ori este posibil și să se asigure o transparență deplină în ceea ce privește originea și destinația fondurilor;

2.  subliniază importanța acordării unei finanțări mai bine echilibrate guvernelor țărilor beneficiare și, mai ales, actorilor fiabili ai societății civile a acestor țări, care par să cunoască mai bine deficiențele existente la nivelul societății și care necesită o asistență financiară;

3.  recunoaște valoarea adăugată a grupării unui număr ridicat de contribuții naționale la nivelul Uniunii, în plus față de contribuțiile substanțiale realizate prin instrumentele de finanțare externă și prin Fondul european de dezvoltare (FED); regretă faptul că angajamentele financiare asumate de statele membre reprezintă până în prezent doar o mică parte din contribuția Uniunii, fiind în valoare de numai 81,71 milioane EUR în aprilie 2016 (sau 4,5% din cuantumul prevăzut de 1,8 miliarde EUR); subliniază că, datorită caracterului imprevizibil al contribuțiilor voluntare, utilizarea unor instrumente financiare care nu sunt incluse în bugetul UE nu este un mod viabil de mobilizare a unor fonduri suplimentare; îndeamnă statele membre să-și onoreze angajamentele și să completeze în mod rapid și efectiv contribuția Uniunii pentru a permite Fondului fiduciar să își atingă întregul potențial și nu să pună la dispoziție doar suma minimă necesară pentru a obține drepturi de vot în cadrul consiliului strategic;

4.  remarcă faptul că fondurile fiduciare fac parte dintr-o reacție ad hoc, ceea ce dovedește că bugetul Uniunii și cadrul financiar multianual nu dispun de resursele și de flexibilitatea necesare pentru adoptarea unei abordări rapide și cuprinzătoare față de crize; regretă faptul că acestea duc la ocolirea autorității bugetare și la subminarea unității bugetului; constată că instituirea acestui instrument ad-hoc reprezintă o recunoaștere a subdimensionării cadrului financiar multianual 2014-2020; evidențiază faptul că bugetul UE este constituit în proporție de 85% din contribuțiile statelor membre; consideră că instituirea acestui Fond fiduciar reprezintă, de fapt, o revizuire a plafonului CFM actual prin creșterea contribuțiilor statelor membre; subliniază, prin urmare, că instituirea unor instrumente de finanțare în afara bugetului UE trebuie să rămână o măsură excepțională deoarece ocolește autoritatea bugetară și subminează unitatea bugetară; regretă faptul că Parlamentul nu este reprezentat în consiliul strategic, în ciuda faptului că bugetul Uniunii contribuie cu fonduri substanțiale; solicită ca autoritatea bugetară să fie invitată să participe la consiliul strategic;

5.  este ferm convins că ar trebui să se găsească o soluție mai holistă pentru finanțarea în situații de urgență în cadrul revizuirii CFM; solicită, în special, o revizuire adecvată a plafonului pentru includerea mecanismelor de criză în CFM în vederea restabilirii unității bugetului; consideră că o revizuire a CFM ar garanta o mai mare securitate bugetară, democratică și juridică; subliniază, de asemenea, necesitatea revizuirii normelor financiare pentru a se simplifica gestiunea fondurilor finanțate de la bugetul UE și pentru a se crea, ca parte a unei abordări integrate, sinergii mai importante între bugetul Uniunii, FED și cooperarea bilaterală în vederea creșterii impactului fondurilor pentru dezvoltare și în scopul pregătirii includerii în buget a FED, care ar urma să aibă loc începând din 2021, păstrându-se nivelul actual al resurselor; îndeamnă Comisia să ia măsuri urgente pentru a îmbunătăți implicarea autorității bugetare și alinierea fondurilor fiduciare și a altor mecanisme la normele bugetare, în special prin evidențierea acestora în bugetul Uniunii.

6.  constată că, în calitatea sa de componentă a autorității bugetare, Parlamentul European a dat dovadă de responsabilitate acceptând deblocarea unor fonduri de urgență; regretă însă că multiplicarea instrumentelor de urgență conduce la abandonarea metodei comunitare; reafirmă voința sa de a conserva principiile fundamentale ale bugetului Uniunii, în special unitatea bugetului și codecizia; consideră că adevărata urgență este de a restructura capacitatea de reacție a UE la crize de mare amploare, în special din prisma dimensiunii bugetare; condiționează acordul său la viitoare propuneri de instrumente de criză de integrarea acestor dimensiuni în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, care este prevăzută să aibă loc înainte de sfârșitul anului 2016.

7.  indică faptul că Fondul fiduciar pentru Africa a fost creat în urma summit-ului de la Valetta al șefilor de stat sau de guvern din Africa și Europa privind migrația; invită Comisia să prezinte Parlamentului European o sinteză a acțiunilor concrete întreprinse în urma acestui summit, în special în domeniul dezvoltării, al luptei împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și al semnării unor acorduri de returnare, readmisie și reintegrare; invită Consiliul să acorde Comisiei mandatele necesare pentru a încheia astfel de acorduri cu țările care fac obiectul Fondului fiduciar;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

26.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Jean Arthuis, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Sophie Montel, Clare Moody, Siegfried Mureșan, Liadh Ní Riada, Jan Olbrycht, Younous Omarjee, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Indrek Tarand, Inese Vaidere, Monika Vana, Daniele Viotti, Patricija Šulin

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrey Novakov, Derek Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Jens Gieseke

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

21.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

0

4

Membri titulari prezenți la votul final

Louis Aliot, Ignazio Corrao, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică, Charles Goerens, Heidi Hautala, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Pedro Silva Pereira, Davor Ivo Stier, Eleni Theocharous, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Paul Rübig

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Maria Noichl

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

19

+

ALDE

Charles Goerens, Paavo Väyrynen

ECR

Nirj Deva, Eleni Theocharous

EFDD

Ignazio Corrao

PPE

Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Paul Rübig, Davor Ivo Stier, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland, Anna Záborská,

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Doru-Claudian Frunzulică, Norbert Neuser, Maria Noichl, Elly Schlein, Pedro Silva Pereira

0

-

-

-

4

0

ENF

Louis Aliot

GUE/NGL

Lola Sánchez Caldentey

Verts/ALE

Heidi Hautala, Maria Heubuch

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri